Atenție: La examen acest subiect NU va fi tratat sub forma de tabel, ci sub forma unui eseu cu

structura logica, tripartita: introducere, cuprins, incheiere.- aici aveti un model cu idei pe care va
sugerez sa le atingeti.
Atenție: Prin prisma aceleasi scheme ar putea fi abordata si comparatia sistem american-britanic,
precum si francez-german, lasand la o parte elementele specifice celuilalt mare sistem.

Comparatie sistemul anglo-saxon - sistemul romano-germanic

(subiect exemplificativ)

I) Idei generale (în introducere, pe scurt – vor fi relaute + dezvoltate în cuprins)

 sunt sisteme de drept laice - spre deosebire de…
 sistemul romano-germanic e rezultatul recepționării dr. roman (potrivit altor doctrinari:
dr. roman cu influențe bizantine) in Europa și, prin colonizare, și în alte părți ale lumii -
de enumerat alte câteva state
 unde se aplică fiecare: anglo-saxon în Marea Britanie și SUA, dar și țările din
Commonwealth, romano-germanic în Europa, dar și fostele colonii ale țărilor europene
 sistemul romano-germanic este un sistem de drept scris, cel mai important izv de dr este
legea (izvor scris) - deosebire față de sistemul anglo-saxon
 sistemul romano-germanic se bazează pe diviziunea dr public-drept privat (care are dr
consecință structurarea sa pe ramuri si instituții specifice) - sistemului anglo-saxon îi este
străină această diviziune a dreptului, prin urmare ramurile dr nu sunt atât de bine
structurate și nu se cunoaște ramura dreptului administrativ. Diviziunea public-privat are
dr consecință o reglementare diferită în cele două ramuri ale dreptului - poziție de
subordonare în dr public vs. poziție de egalitate (jr) în dr. privat. Lipsa unor metode de
reglementare diferite în cele două ramuri ale dreptului a fost unul dintre motivele
dezvoltării, în sistemul anglo-saxon, a subsistemului de equity law.
 sist romano-germanic este bazat pe o ierarhie al izvoarelor dreptului:
Constituția>legea>actele de punere în aplicare a legii, obiceiul locului + doctrina - în
general, aceasta se reține în spețele care pun probleme de drept dificile, care au primit în
practică interpretări multiple, nu în cazul normelor ce permit o interpretare ad
litteram=literală. Sistemul anglo-saxon cunoaște o structura aparte: common law, equity
law și statute law + doctrina - regăsită în opiniile separate și concurente (sistemul
american) și în obiter dicta, comentariile/raționamentele judecătorului introduse prin
formula by the way (sistemul anglo-saxon)
 codurile sunt un element comun și indispensabil în sistemul romano-germanic. (De
explicat pe scurt ce presupune procesul de codificare - forma superioară a sistematizării
actelor normative - activitate de analiză și sinteză a legiuitorului, implică îndepărtarea
normelor căzute în desuetudine, modificări ledagislative, adoptarea de instituții noi,
abrogări - de preferință explicite). În sistemul anglo-saxon codurile sunt un element
juridic insolit: codurile de legi lipsesc în sistemul britanic - dar sunt întâlnite numeroase
„coduri” de jurispridență; în sistemul american se întâlnesc atât coduri de jurisprudență
cât și, pe baza influenței dr continental (romano-germanic) un număr restrâns de coduri
de legi.
 faptul că sistemul romano-germanic este unul de tip codificat se demonstrează prin
numărul mare de coduri care au fost adoptate în cele două subsisteme principale: francez
 și german - de explicat, pe scurt,  istoria codificării în fiecare din cele două state. Atenție!
Această parte (scurt istoric al celor două sisteme de dr) va fi tratat și în cazul unei
comparații între sistemele german și francez.
Asemanari
Privind - daca sistemul anglo-saxon
structura este, in principiu, bazat pe
sistemului common law, sistemul
romano-germanic este unul
codificat
- sistemul francez se
aseamana cu cel german in
ceea ce priveste conceptia
asupra dreptului si notiuni
juridice comune
Deosebiri
- daca sistemul anglo-saxon este, in principiu,
bazat pe common law, sistemul romano-
germanic este unul codificat; aceasta afirmatie
generala va fi detaliata prin raportare la cele 4
subsisteme studiate:
→ sistemul britanic se aseamana cu cel american
in ceea ce priveste conceptia asupra dreptului,
notiuni juridice
=> ambele sisteme, britanic si american, sunt
alcătuite din: common law (care inseamna
acelasi lucru, respectiv reguli de fond, reguli de
procedura si metoda de lucru-soluția se caută în
precedente), insa in sistemul american exista o
Constitutie scrisa, exista codificari si exista o
diferenta intre dreptul statelor membre si dreptul
statul federal; spre deosebire de asta, sistemul
romano-germanic se bazeaza pe coduri, iar nu pe
jurisprudenta.
=> atat sistemul britanic, cat si cel american au
facut initial apel la notiunea de equity (care nu
exista in sistemul romano-germanic, judecatorul
facand referinta la principiile dreptului); totusi,
in sistemul american equity a fuzionat cu
common law ulterior
=> spre deosebire de sistemul britanic, sistemul
american cunoaște diferenta intre dreptul statelor
membre si cel al statului federal (aici discutati:
 cine are competenta generala și cine
specială,
 in ce domenii
 principiile de repartizare a competentei);
=> atat sistemul britanic, cat si cel american
contin legi scrise, insa daca in sistemul britanic
common law are un loc central iar legile au rol
de lex specialia, in sistemul american majoritatea
domeniilor sunt reglementate de legi scrise (si
aici discutati de raportul intre L scrisa si
common law in sistemul american);

Privind - jurisdictiile sunt, in toate
jurisdictiile cazurile/subsistemele,
organizate in mod ierarhic
- de asemenea, exista o
distinctie intre jurisdictii de
drept comun si specializate
Privind - izvoarele formale sunt
izvoarele aceleasi, insa au rol distinct
dreptului
→ prin raportare la sistemul anglo-
saxon,statele de traditie romano-germanica se
bazeaza pe legea scrisa, codificata (codificarea
insasi fiind rezultatul istoriei)   
=> aici discutati, pe scurt, istoricul codificarilor
din sistemul francez si german => istoricul nu
trebuie sa fie tratat comparativ, e suficient
separat si pe scurt, ca sa aveti timp
- daca cu privire la structura sistemului
existau asemanari intre britanic-american,
precum si, pe de alta parte, intre francez-
german, jurisdictiile difera:
=> in sistemul britanic distinctia se face intre
jurisdictii inferioare si cele superioare, in Statele
Unite distingem intre jurisdictii federale si
jurisdictii ale statelor membre ( aici tratati pe
scurt jurisdictiile britanice - superioare si
inferioare si cele americane - federale si ale
statelor membre, pt a sublinia ca sunt diferite -
vezi comparația făcută la seminar); asemanarea e
ca exista in ambele jurisdictii specializate- si
spuneti cateva, in fiecare sistem
=> pe de alta parte, diferenta jurisdictii de drept
comun- specializate exista atat in sistemul
francez, cat si german; in sistemul german exista
5 tipuri de jurisdicții specializate (drept comun,
administrativ, fiscal, muncii si social); aici tratati
jurisdictiile franceze si germane separat, pentru a
evidentia ca sunt distincte
=> specific jurisdictiilor franceze = Tribunalul
de conflict
- pe de alta parte, sistemul de jurati exista atat
in sistemul american (si aici scrieti cum sunt
aleși, ce functii au si ce obligatii), cat si in
sistemul francez (la cour d’assisses, dar cu rol
mult mai limitat)
- precedentul e izvor de drept in sistemul
anglo-saxon, dar are un rol redus in sistemul
romano-germanic:
=> de tratat regula precedentului in sistemul
britanic (care dintre precedente sunt obligatorii),
apoi faptul ca judecatorul american nu mai e
 legat de propria jurisprudenta = instituția
revirimentului de jurisprudență
=> de tratat structura hotararii judecatoresti in
ambele sisteme
=> in sistemul romano-germanic, hotararea
judecatoreasca e izvor de drept obligatoriu numai
daca e vb de RIL sau hotarari Curtea
Constituțională
- legea scrisa e izvor de drept in toate
sistemele, insa:
=> in sistemul britanic, ea reglementeaza putine
aspecte si are rol de lex specialia
=> in sistemul american, ea reprezinta regula
(are rolul de lege generală) si e obligatoriu sa fie
invocata in fata curtilor federale
=> in sistemul francez si german, L scrisa e
principalul izvor de drept
- cutuma este izvor principal de drept in
sistemul anglo-saxon (in special in cel britanic),
pe cand in sistemul romano-germanic este
izvor numai daca L trimite expres la ea  

IV) Concluzie: Există atât asemănări, cât și deosebiri între cele două sisteme, apariția și
dezvoltarea diferită este un produs al istoriei (Marea Britanie legături mai puțin puternice cu
continentul în perioada de formare a sist său de drept, sistemul american se construiește pe baza
celui britanic, dar primește influențe și din partea celui romano-germanic, influențe ce îl
aseamănă cu acesta din urmă) Se observă că în ultima perioadă,  pe fondul fenomenului general
de globalizare, cele două sisteme încep să se re-apropie. Sistemul francez cunoaște foarte multe
jurisdicții specializate etc - elementele pe care le considerați cele mai importante.