Gaura de vierme 01

Potrivit teoriei generalizate a lui Einstein, gaurile de vierme sunt soluţii teoretice pentru ecuaţiile acesteia, care descriu spaţiul şi
timpul. Gaurile negre au fost pentru prima data descrise de catre Albert Einstein si Nathan Rosen, fiind numite ulterior poduri
Einstein-Rosen. Acest nume, de gaura de vierme provine din analogia cu un vierme care de deplaseaza prin fruct si nu pe
suprafata acestuia. Practic, gaura de vierme ar insemna o scurtatura in mediul spatio-temporal.

Teoria generală a relativităţii extinde spaţiul euclidian al experienţei umane cu un spaţiu mai general cu o curbură. Curburi este
cauzata de masa obiectelor, sau de energie ƛ potrivit teoriei relativitatii. Găurile de vierme sunt construcţii topologice, care "leagă"
zone îndepărtate ale universului printr-o "scurtătură".

Gaura de vierme 02

Sfârşitul unei găuri de vierme îi apare unui observator drept un glob, care îi arată mediul care înconjoară celălalt capăt. Deşi un
călător care se deplasează printr-o gaură de vierme nu poate depăşi viteza luminii, totuşi, relativ la punctele de plecare, respectiv
de sosire, a avut loc o călătorie la viteză superioară celei a luminii.

Proiectare

Găurile de vierme reprezintă o extensie a soluţiilor pentru ecuaţiile lui Einstein prin găuri negre dincolo de raza Schwarzschild.
Existenţa găurilor de vierme ca obiecte fizice este controversată şi reprezintă obiectul cercetării actuale. Faptul că o ecuaţie fizică
dispune de anumite soluţii, încă nu înseamnă că aceste soluţii sunt într-adevăr realizabile. Totusi existenta, identificarea si in final
folosirea gaurilor de vierme ca punti de trecere spre alte dimensiuni, ar fi un salt urias pentru omenire...
Gaurile negre

à


 


 



  
 
  

 


 











 
 




 

 


   

  
  

  
   




 
 
 

 
 


 

 


 





 


 







  



 

 


 

 


 




 


 
  





      
 

 
   
  
 







 



 



 



  !
 

" 



    

 


  
   








 



!  
  
  

  

  
#  






 
 
  
 
   

  

  
  
     

  
 


 
 













$
  







%
  



 

 
  

  
 
   
 
   

&'()* 
+






&',-à




.
 
/
   



  

  
 

  


 $

  
  

 
 
 
     

 






 
 
 

 


.





# 
  

 !





 


   
+

 

 




  
  
  
 


 

!
  
    
 

 
 # 
  
  
 
 
     
 
 

   
 
      


 
 


  

 $
 

" 
   ! 

  

 
 
  

    
  . 

 !      

  !

0



   
   



12


 
 
  
 
 
 


 


12

 !






Formarea unei gauri negre

$

 
 
   !
  34          
 
"


  


  




 


 
!  

  
 
 
 
  
     



à
   


  








  
 




 
 
 

 
 à

 



 
      

 # 
     

 !
   


   




 
 
 

  

!

 

 
   
 
 
  +
  
 
      
    
 




 
 




  


5 











  

  


   

 





 
  



 
 

 
 
34 
    

 



 


 

  
 $
 


  
 
 


  
 



 
 

Gauri de vierme

/   

 



     " 
 


  
 


  

" 

 
  


  



. 

 

  

  

 
 



 


 
 

  

  
 
  




  
 
   !
 
 

 

 

  
 
  

 

 


 

 


        
      

 
  / 
 

 

 




  



  


$
  



&,)-
$



 

6 






à 


6 




 

  
 





 



  "

 
/

  
  
!
 
 

 






#    





   


 




 

à

 7
      !


   7   
 
 


 
 
   #  
  
 


   !





  
 
 

     
 

 
 
  
  





 

 
 
 
 
 
 
 

            
 

# 


 











  
.




 
%
 

„uasarii

8  




 
 
  





8   

 
 

 
  
 



 
  
  $ 






   

 

 

7
  

7 




 


 
 
  
 


 

  
 

 
 
 
 
 &,(4 $

!








 
5
9 
  
 
&4

&4444   
   
 !



 



  

3444449 

0 
  


3:4
   ; !
 '(4  
  
 
<    




 0=18
*3)3,4)4&
. 
>)  !
&)


  
 
  %
  
 
 
    !
 &)'   






9 
 
%
 

&

$
9 
  
 
 

 

 



 


 

 !
-44 
  

0
9   


)03');  
 
< 



 
$  


  
   &3, 
  


 
  3>' $
 


   
 
 
     


   !
 ))  
 
 
à





 

     9  
 
   
 
 !


 
 
 
 


 !
. 
 !

 
 

 

8  

   
  
   
 
 
 

  .
 





  
  /
  

 
 
  
 

  
  
 

 !


 



 



 "  

 

 
  

  !


 

  
 

   


 



 
 

 


×ibliografie:

Autor: Marius Ignatescu, www.descopera.org


 

Găurile de vierme 

 ù
 


ù
  


?ù
  ù 


$



?  @
&,)-?
$



 

6 
 




ùàoduri Einstein-Rosen

 ? 

 
@
  ?  
ù?  ?R
?   
?
?

? ?

×
 

r  
?

?ù!

 ù
!
ù

 ù

 
 ?0

  
  




@

 

?ù
 ù
  


?ù

? ù



  
?ù
 

/? 




ù
    ?"
@
?


 

  
?
?"
A 

 ?@
  


  @
?
@

. ??
?
 
??
  ?

  ?
 

? 



  


 
 
  
??

?  ?
 ??
  



 @


??!
@






 ??
 
 
ù
 


/?

? !

 ù 

ù



 ?
 

   !

ù ?  



  
?


? 

?
=
? ù? 


 ù
@
?
@

??
 ù 

@

?0

ù
@
 

 
!ù
 2
 Br 

°  

r  
?

?ù
??!
? ?
 


??
@

C&D$

?

?
 ?
 
? 
ù??
?
 @
 
AE


 ?

 

?ù
A

@

?
?
@?
A

@

A

ù
 ?

  
!

 

 ! 
 r
 
 

 A
@


@
A
  



?
 ?A
 




??





  ?
C3D$
@

?? 

?

?

 ? 

ù
@


 



 


? 

!? ? 

 ?
A
 ?
A

3444
?
 

@

 ! 


?


 @
 @

  
?

ù
 
?


?
344-
?

ù

?
34&4%
??




?

 

?

ù
A
 
  
?
344-@
  


@



#

 ù ?


 

 ?
  ?@
 ?@
 ù


??
 ?@
 ?


??
  ? 

 ?@

   ?@

  
?

Eù 

?
@


!

 

?ù 

?
 

ù
 


%

  
   ? 
ù


@
  


@



 
?
?
? ?2



  





@


 A
 @


 
 ù ? 
? ?

 

?
@

 
ù?


ù
 $


 @
 ?  
?ù 
@?
???


 





?

 



  ?Br 
@

×





 R   ù

? 
 ? 
?@
r9

F   
 F



+

 !
? 
 

 
 ù
  ?
$

 ?
? ?
 ?@
 ? ?



A

 
?
  
ù   


  
  
?

ù



?   ?
@
@

?
ù?

c
c

c

c
c
c

 cccc

c

c
c

c c
c

ccc
c
c
cc

 ccc ccc


cc

c
c
c
cc
c
 c



c 

cccc
cc c

c
c

c

ccc
c cc
c

c
c

c

c c

c

 cccc c

c
c
cc
c

c
c c
ccc
cc

c

cc c
c
c

c
c


cc 
c
c
c
 cc
c c
c



c c
cc

ccc

cc
c
c
cc

c
cc


c
c

c
c c
c
c
c
c
ccc
c
cc


c

c
ccc

 c c

c
c

c

cc
c



c

c


c 
c

c
ccccc
 

cc
c
c
c
c
c
c

c
cc


c
c
c 
cccc

c

c
c

c

 
c
c

cc

cc
cc  c


cccc c


c
cc
c
c
 c   ccc
 c c
c  cc
c
 
c
c
ccc
ccc
c

cc 
cc


cc

cc

c
c 


c
cc c 
c

ccccc

cc

cc
cc

c!" c# $"cccc

c
c

%
c&'c(c)*&*c c*+,*c

°
 ccc
 c
c c
c c c
c c c
c
c

c c    c  cc
c
 c c
 c  c
c  c
 cc 
 c c    c  c
c  c
c  c     c
c cc

 c 
  c c    c
 c c c  c c
 cc 
 c c
c c
cc
c
-c

c
 c./*cc 
c

cc
c
c
c

 cccc0ccc

c c

c

cc

c


cc c
c

c
cc
ccc

c

c c

cc

cccc c
cc

c


c

c
cc

1cc
c
ccc
c
c c
c
c
ccccc

c

c
cc
c
c2c3c cccc
c c

c

c c

c
c

cc
c

cc
c
cc
cc 

c
c

cc
c
c
c
ccccccc


c  cccc  
ccccc
c
c  c(
c
cc
cccc
c

c
c c

c
c

cc
cccc



 
cc 

cc
c
 
ccc

c
cccccc
c
c
c
c4c

cc
cc c

 c


,c5
6
c
7c
c
c 8c
c
°c
c
  c
 c c

cccc
 !"c90c:cc 
c%
c
c

cccc3 c 
cc
!#"c(
c


cccccc
 c


c


cc
c 
cc




cc
!"c


cc 
c
 c

cc

ccc
c

ccc
c

cc
!$%c4
c
"ccc
 c


c

cc

cc  

ccc



cc
c
c

cc
c


c
c
cc
!&!c;
c0 c
cccc

c
c c

c

c
c
ccc cc
c
!"%c< 
c(c:cc c
2
cc


c cccc

c
ccc

c cc
!' c:c


c

ccc
,c= 

c cc
ccc
c
c
c


c
c

cc


c

c c

cc c
c
c
>cc
! 'cc
cc 
c


c
cc cccc
c  
cc 
cc
cc

cc
! c5cc

c 
c


c;c 
c
cc ccc ccc
cc

cc
cc


ccc
!!#c

c9$"
c


c
c

c
c
c
c
cc#

c

 c






 







 
R

 


 ù














R







 









R

 

R

 




R

 


R


Rù


R

















 
 





Rù













 


R









 
 

R 


 









 





 






!

R 


 







R






#
G

H?@

 ?

  ?@




A





  

 
 .  ù


 ?+ 

 



 

 



$
?
  
G

H? ?@

? ?
!
@




 



 

H?$

 

 




;G




?<


H





à



 

H0
?
 


  
 





@






? !


?@
 ? 

 
@


 I
 ?
 
 
 G

G

ù




  


 

cc
c

()*+()c,c-./0(1(c/(-2(c
/
  c 34c  
c
3 c
c
c)5
c

c

)5
c

cc 
c
c


c



c? c c
c
c

c
c@c
cc
ccc
c


c

c
cc A
Bc@c
c
 cc

AcC
c 
c

BAc@cc

cc
?@
c c&Dc@ccC

c c)*ccc
c
c

Acc

c 
c

cC
cAc 
Bc

c
c  
Bc


c#c?
Bc ccc
 

c@c

cc
c

c

c
cC
c 
c 
c
c@

Ac
 cc
c@cc
 
cc
c
c

 cC

Bc
ccB
c@

ABc
ccc
Bc
BccC
B
BAcc
Ac
cc2
c

 c@

Ac@c c

c@c
ccBcc 
Bcc

c
E
Bc
c

c

Acccc

cc 
c 
cC
c
cBc

cc
 c 
 c


c(
cc
c
cc

ccccA
c
cC
c
Bcc@ccBcB
cc 
c
c
c
c
Bc
cBc
c



c
  c,c(  c
 c 

cc cc

!







 c
 
  c   cc c

c
c


ccc%

c



c c
 7cF%Gcc



ccc 
c


c


ccccc



c
cc
c
c
ccc
cc


cc
c:
7cc


cccc
 
cc


ccc
c
cc cc ccc

c


c

cc
c
cc
c
c
cc 
,c
cccc
 cccccc


cc

c

cc
c
cccc
 cc
c
c

c cc
c
c
cc 
c2c
cc
c

ccc

ccc%ccc
cc

ccc
cc
cccH*:ccc
c
c



cc
cc c

ccI*Jc%
c 2c
cccc



c
cK4 c
c
c
cc
c
ccc

cc
cccc
 
Kcc 

cc5
cc 
cc 
c
cc
c

c
cc c
ccc
cc 
cc
ccc

,LL$$$



 Lc c
c
c
c
c
 
c
c
c 
c


c 

c
cc 
c
c c
c

cc
c

c 
cc
cc


c
 

cc

c
c


c
ccc c 
cc
c
c

c

c


c
c
c
c


cc c 
c
ccc

 c

 
 c
cc


c

c
c

 
c
c
c
c
c
c
c

ccc
c
cccH*:c
cccc c
 c 
c


c

c c

cc
cccc 
c


c
c
c
cc

c c


c

cccc
c
cc

cc 
c

cccc
c&D)*c

cc



c
c
c
c
c
cc
cc
c
c
c

ccc


c
cc


cc(
c

2
ccccc 
cc
c cc
c
cc 
c
c
c
c
c
ccc


cc 
c
ccccccc
c

c
c
c
c
c
c
c
c 
c

c2c
 
ccccc%c

cc c
c cc 
c

c
c
c

c
ccc
cc

c
c
cc
c
c c

cc  
cc

c

cc


c

c
c

cc
ccccc5c



c
cc
cc
c:
7cc



cc
c
c 
c

c 
c

cccccc

c 

cc

c
ccI*JcM
ccH*Jcc

cccc
c
cc
c


c
c

cc 
 ccc
c
c

c 
c
c 
c
c
(
c
c

c

c


c
cc

cc

 cc



cccK

cc
Kc
:
7c
ccc
c

cc
c
c
ccc

c cc
c
c c
c

cc

cccc c
c

c
cc5cc
c
cccc

c 
cc c
 c

cc
c 
c
c  c
c#cc
c
c  cc

c
c cc

c
ccc
c

ccc
c
cc

c
c

c 
c
Kc
c
c

  
c
c)5
c

cc

c
c
)5
c

cc 
c
c


c



c? c c
c
c

c
c@c
cc

ccc
c

c

c
cc A
Bc@c
c
 cc

AcC
c 
c


BAc@cc

cc?@
c c&Dc@ccC

c c)*ccc
c
c


Acc

c 
c

cC
cAc 
Bc 
c
c  
Bc


c#c?
Bc
 ccc
 

c@c

cc
c

c
c
cC
c 
c
 
c
c@

Ac
 cc
c@cc
 
cc
c
c

 cC

Bc
ccB
c@

ABc
ccc
Bc
BccC
B
BAcc
Ac
c
c2
c
 c@

Ac@c c

c@c
ccBcc 
Bcc

c
c
E
Bc
c

c

Acccc

cc 
c 
cC
c
cBc

cc

 c 
 c

c(
cc
c
cc

ccccA
c
cC
c
Bc
c@ccBcB
cc 
c
c
cc
Bc
cBc
c
cc c
c
c

c
cc

c
!







 c
c


c
c
cc c
c
°   c c
c+



c/
 cc 
6c7+/8c c  c c
c  c 
 c

   c
c  c c c 
 c
c
 cc   cc c  cc  c   c

c c9 6c  c
   c  cc  c    c
c
  c c c  c c
 c 
c c   c
c c  c
c
 
  c    c c   cc c
 c
cc

c 4cc c c  c  c c

c
c  c
c   c  c   
c
 c
c cc c c  c  c c
  c
c
 2c
c   
cc
 c  c c
c : c
 c c  ccc c   c c
c+/c  c c 
c
c
   c  c 
cc cc
 c c'#9c c
c  c c
  c
c
 c cc    c c&#;c+ c
:  c
 c
c  c c
  c

 
c0 cc

 cc  c   c c c
c
c
cc
c c
 c
   c c
c
/c
 c

 c
c   c c   c
   c
c 
 cc
 
  c   c c
cc c
c
 cc  
c  c   c/cc
 c

  c c c c
 c
c  cc 
  
c
 c  c 
c   c

 c,c  c
 cc
c  c
 c°   c c
c
cc c c'#9cc

 c c c , c c c   c c ,
c
  c c   c c
c c c

   c   c cc c  c

c  c   c  c

c c
 c
  c c 

 c c
c   c
c c

cc!<#c c c 
 c   cc
c
 c
 c(
cc c 
c
cc   
c

c
c 
 c   c
c
  c c

c :
c  c
c
cc 
 c
c
 c
 c c

 
c
 c c    c
  c
 c
  cc
 c c c
 c c  c
 c
c  cc
c

c°c
 c
 c

 
cc
 c  c  c
c
*c

 c
  c : c   c c c c
c+/c c c 
 c
 c
 c c
c

 cc
c  c  c
c
  c c c c   cc c/c
c
c
  c c

c c   c c c   c   c

c c
cc
c c  c
   c c  c
 c
c 
c c

 
c9 6c c  c  c c c
c
 
c  c c

c
c 
c  c c(   c   c c   c
 c c&#;c
-

c c'#;c c   c
c  c cc   c cc 
  c
 c c c
c c
c
c
° 
c   c  c  c 

c c
c

 
c
c 
  c
c    c
c
c
  c c,c c
  c
c   c

 c c   c9 6cc  c
c*  c c
cc  c c
c
 c


c
c
c

cc   c c

c c
 c
c
c
cc  c  cc
c
c cc
c c  c 
c   c  ccc
 c c c
 c
  c  c 
c  c c c
 c  c

 c 
c   c
 cc
  c c
  c c 
c
 c c c
c
 c
c cc c c 

c c
c
c

cc
#c
c
 c c- =c7°  
8c

cccc(  
c


 ccccc
c
cc c
c
ccc
c
c

cc
 
c c
c
c

c
ccccc
cc cc


cc
 
c
2c(
 c
c&DI'c5c

c
c

c
c
c
c ccc
c

cc



c


c
cc
cc
cFc 
c+   c
ccccc c
 cc 
c.  55c
ccc

c
c c c  Gc
cc
c
cc
ccc c ccccc
  ccc
c
c
ccc
c
c
- c+
c
ccc c

c
c
cc  
c c
c9
c
cc
2c

c c 
c c
 c(
 c
c)5
c

cc

c
c&D'*c

c
c
cc


c
c c 

cccc
c c

c
c

c
  c


c
c
c
cccc

 
c cc


c
c)5
c

c! c
cc
c 
cc

cc


cc
c( 

c
c
#

$
c  c
cc 

c
ccc

cc
c
 c(
 cM

c

 c
cc 
c
c
 
c

c 
ccc
cc
cc
c
c


c
c2c c
cc


c 
 cc

ccc
c
cc
c

ccc

cc

cccccccc
c
c

cccc
cc

 
c 
c
c
c(  
c

 c
c
ccc
c
cc)/c 
c&DI'c
c
c

c

 c c
c
c
cc 
c

 c
 
c2c(
 c

cc

c  
c
 c
c
 cc
cccc
ccc c
c
c
cccc c
c

 c
 c

c
c2c
c

cc
c
ccc 
c

 c
     c
 c


cc
c ccc 
c 
cc c
c cc
c

c

ccc
c
c-c
c
cc
c
cc
cccc
cc
c  
c

c 
cNc

c

cc
c 

c
cc

c

 c c
cc c%
c

cc2cc

c

cc
c
c


c
cc

ccccc
c
cc
cc


c
c
  c
 
 cc
c%
ccc2c(
 cccc  c 
cc)
5cc
c
H**cc" 
c
c

cc ccc
c
c
c

cccc
 cc
cc
c c
ccc

c

c

c

cc
ccc
c

c
c cc


c
cc
+ 
c
 
cc
5c(  
c

 cc c
c
c&DI'c
c
cM c%
cccc
c
cc
c c

ccc&)c
cc
c
c&DNNcc
c
-c&)c
c&DNNc+
c>c?

c  cc


ccc

c
cc
cc

c



c=° 
 c*@),
Occ c c
 ccc
c
c° 

c

 c

ccc
c
c
c


c
cc
  c 
c2c(
 ccc

c
cc

 c

cc2c<cccc 
ccc
c5
c
 ccc
ccc
c
cc
cc
c
c
c

c  c

c
c
cc
 c
c
cc
ccc

c(
ccc
c


cc

cc
 ccc
ccc c
cc c
c
ccc
c
c
ccc
ccccccc 
c
c
cc



c
c
 cccc
c
ccc2cc
c
c
c

c
c

 
c cc
ccc
c
cc cc
c 


c(
c
c cc
c
 c
c
ccc

c
 ccc
cccccc
cc

c
c


c
c
M


c
c
c
c
c
 
c<cccc
 cc 


c  
c
cccc
cc
c
c
cc
c

ccc 
c
c
c

cM
c
cc
c
c
c
cc
cc
c
c

cc
c° 
c


c
cc
c
ccc
c 
c c
c
ccc
c
ccc
c
c


cc c

cc
c
c
ccc 
c
c<cc

c
 


c
c
c2c c
ccc
c

cc

c
c


cc
ccc
×
c c/
 c
c+  c+
  cc9
cF* c) 
c-
 cAc*)-Gc

cc
c
c
cc
ccc ccc
c
cc


c<cc

ccc
!Mc  c
cccccccccc
c
c
cc

ccc
c
c
cc
c=
cP!  Occc cc!Mccccccc
 ccc% c;c<ccc
ccc c
cc
c
!
cccc
c
2cF5 
c(c5 
c cc<Gcc
 cc c
ccc

cc


c

cc
 c c

c<c

cc5 
c(cc
cc
cc° 

c

 Bc° 
c

cc
c
cc



c

cc
cccc
 
c c
2c
c 
c
cc
 cc


cc*@)  cccc

c


c
cc

c#cc
c
c c   
c
ccc
c
5c
c

cc

c
c
c
c c


ccc
c&DN+c<c
c
cc

c


cc c!Mc

c c
ccc(
cccc c
 
c
 c
cccccc
c
c
c
c
cc
cc
ccc




ccc c
ccc

cccc
c  c
c
c 
c
c
%


c
cc
cccc
c
cc
 
cc
c
ccccc

c 
c-c)*cc&DNDccc
c 
c
c c2c
cccc

c
5c

cc c
   c

c
cc
c

cc
cccc
c


cc 
cccc
cc 
cc
cc
c


ccc
ccc

 cccc 

c
c
cc(  
c

 c
cc
  cc
c  cc
  
cc

c
c

c
c cc
cc 
cc
 
L


cc

c cc
c&DI'cc

c
ccc

ccc c
c

cc



cc ccc

c
c  c 
 
 cc
c
c

c
c

c#c
c
c
c
c
c

c
cccc
cc2cc
c cc 
cc
c
#ccc
ccc

c#


cc
c 
cc c
c ccc
c
c
ccc

 
c 
c
cc 
c
cccc
 
c5c
c
c


 ccc

c
ccc:

c cc
cc c
ccc
cc
c
cccc
c
c
c×  
cc
cc
cc 

c
c 
c
#c
cc
c&DI'c%c
c
c
cc
c


c
 cc
(
ccc

c
c


 cc
c
c 

c
cc

ccc
cc 


c

c 
c
c#


c cc
c cc



 c
c
c5
c
c
c
cc
 c
c
cc
c
c

cc
c c
cc

c


c

c 
c
ccc

c
c


cc
 c
c
c
!cc 
c

ccc
c  c  ccc)5
c

cccc
c c
c
 
c


ccc

c#c


cc cc cc  
c
c



c


cc
c
c  c
ccc




c5c
c cc
c c

cc 
 cc


c
c
 
c
c
c
 c c-c
c c
cc



c
c
cc
c
c 
c
cc
c
cc c
c
cc

cc


c
c

cc
cc

 ccc 
c
cc
c×/cc
 
c
c

c

c
c
c
c!cc

c 


c
c
c
c
cc
 c 
c


c
cccc
 
c
c

c
c

c
ccc cc cccc
c

c

 c  c
c
-ccc
ccc
cc
 c(
 c

cc

 
c

c 
c
c

c
c

,c=5ccc

ccccc cc cc
c 
Oc
5c
cccc
c
c cc
cc
c


c c
c

c 

c
c
 c 
cc 
c
c
c
c

ccc
c  ccc
c
ccc
ccc2
c 
c
 cc     
c+

c>c?

ccc
 cc

ccc
cc
cc
cc
c
cc
c
c
c2c


c#c
cc
 
cc

c 5c c
cc 


c

c% c;c<cc c(
Lc(
cc

cc
cc
cc

c
c
c

c

c c
# 
ccc

cc
cccc(c "c(
c

cc
cc
c
c$c
ccc

 

c
c
c
cc c
cc

c
ccc
 

c
c&DI'ccc ccc
cc
c
c

c "cc



cc

ccc

cc
c cccc

c
 
c 7$ 
c
c&D/Ic=

c#Oc
ccc
$
cMc
c !c

cc 
cccc
c
c

c

c#cc# 
c%

"c
 
ccc
c c

c&D+&cc&D/'c
cc c


cc
c
c


ccc
c  cc 
 c(
cc
c&DI'c
ccc 
c

c

c
c c
cc c
cc
c 4

c cc# 
cM
 $cF

c#Gc
cc
c
c

c

c cc 
c
c cc c
c 
c

c!" cc

c
c

c
  
c
c   c
 c c c  c  c c  
c  c
  , c
c 
c  c c   c  c
 c  
c  c

c  c   c  c
 c c 
 c c 
  c  c  c
c  
c



cCCc
c 
cc

cc
c
cc
c

c

c
c
cc 
cc

 c
cc

c
c
cc
cc  
c cc

ccc
c



c cc
c

cc  c
 c cc
cc


c

c
ccc 

cc2c
cc
c 
cc


c
c c 
c
cc
 
cc

 c5cc
c
cc
c
cc
c cc

c
 
ccc
ccc

cc ccc
cc


c
c
c
c
c
ccc
cc
c
c
c
 c 

cc
cccc
c



cc
cc


c

c0 7c!

c#7"c

c2c
ccc

c
cc
 
 c
cc
c c cc cccccc c c

c2c
cc 
c

c 
c

 c
c
c  
c
c c



ccc#"cc 
cc

cc
cc
c

c
 c- c% 




c
c
cc
c

c%
cc

,c
c
c

cc

c
cc
c
ccc
c
c  
c
ccc
c
cc
cc cc
ccc 

cc
cc

c
c
cc cc
c
c
# 
c c 
c


cccc:


cccc c
c

cc
cc 
c
c
c ccN***ccc

c

cc
c

cc
c

c
c c
c c0
c
cccc
c
ccc
cc
2c cc

c c

c
c

ccc

ccc
 
c
c
cccc 

c
cccccccc


ccc

c
c

c
ccc 
c


c
c

 c 
c
c
cccc
c
c&DI'c

c 
cc


c
c%c 

c

c


cc
c

c c
c c 
ccc c c%c
3

c#
c
c
 

c
c
ccc! c
c&DH)ccc
c
cccc

cc

 c! c


c
cc
c  
c
ccc
cc

ccc
c

c
cc

c
c
cccc



ccc

c


ccc 
c
cc7"
cc
cc0 7c#7"c
 c

cc ccc
c
- c% 




ccc

 
c
c cc7"
c
ccQc

c c

c


 c
c


c
c
cc 

cc

c
c
c 
cc


cc 
c
c

ccc


cc
cc 
c
ccc
c


cc

c

c
c% 




cc
cc
c
c c
 cc cc

c

 
c cc
c c
ccc7"
c5c
c c
c

ccc
ccccc


c cc7"
c
cc
c
c
c
c
c
c

cc 
c
c
c
c
c cc
cc 

 c
cc
c
% 




ccccc

cc
cc c
cc=
cc 
c

cc

c

c


cc

cccc
c

cOc
c

c

c
c
cc
c
cc 
cc


ccc c 
c

c

c


cccc
c 

ccMcc
c
cc


c

cc
cc# 
cc
c
c9""ccccc

 
c

c

c
cc 

c

c-"c- ccc
cc

ccccc



c
c cc
c
!c

cc
c
c(cc 
c
cc ccc&,N*c
ccc
 cc0 7c#"ccccc

ccc
cc

ccH**cc
c
cc
N****cc

c

c3  
c
c

c

cc
c
c
c

 cc


c
cc


c

c
c

c
ccc(c c 
c
c


c


c

c
cc
cc&/c" 
cc cc

c
c
cc


cc
 

cc
c
ccc

cc

c
c
c c
c
c&DINc
cc
c

c

 c

cc
c

c5c
c:


ccc
c 
c
c 

c

cc
cc
ccc
c

c


c
cccc
cHc
 
ccc

cc
c
ccc 
c



cc

c
c
c
cc


cc

c
cc(c
cc

cc
c
c
c
cc
c
c&DI'ccc
cccc



c2 

c

 cc
ccccc 
cc
c
c
cc
c&D+*cc
c&D/Dc 

c c cc cc  
ccc


cc


ccc
c

c c
ccc cc
c
c


 cc
c
c
c
ccccc

cccc
ccc
c

c
c

-+c12/c(1c
-+c12/c(1c
c
c
)
c
c)5
c

c  cc c 
c
 c  c 

c c
c

c
 c  c
c c  cc


cCCcc
c
c
  
c   c
c
c×
 c  c
 c<##c c   c c  c c
c
c
cc

c  c c  cc
 c c
 c c
c 
c c

c
c   
c c  c

  c

 
c c   c
c   

c
 c

 c
cc

  c 
c7
c    c c+  c c  c
, c: c
c cc

c
   8c
c
 c

c
c
c
*c
 c
  c c   c
 c 
c
 c 
 c c

c c c  c

c
 
c
c 
c
 c)   cc
c
c
/ 

c c
 c c

  c
 c  c  c
c
c c 
cc
 
c  c
 
c

c
 c cc 
 c c 
c c
  

c
c cc

  c 
c c
c  cc  c c c7 "',!&$8cc
c
c
 
c c 
c c 
c

c
 c c
c c 
c c
 
cD  c c
Ec c
c cc c
c
 ccc   
c

cc
c cc

   c
c c 
c c
 c
c

c   c

 cc
c
c
+ 

c
, c  c ccc
 c c
 c

c c , c 
cc
c
c

c c cc!#c c)5
c

c cc c
c  
c?c+ c"####c c
c
 c c 
ccc c 
 c c  c c
c
 c(  
c  c
 cc
  cc
c
cc c
c c c cc  c 
c

c
 c 
  c
  c
 cc 
c 
c  c  cc  c

 c
c
c
/c
c
c
c c   c  cc1c/

cc   c c) =cF5c,c
 cc
9  
6 c c
c c c 
  cc
cc
c c"%c c c  c  cccc

  c c
c c""c c ccc  ccc c$'c c c   cc  c c'c c
 
 c  c  c
c!#c c c
c
c c
c  cc
c

c
c c c  c
  c 
 c
c
c
D/c

 
c c  c
, c  c
 c
c c
 c
c
c c cc c

cc
  c
 c c 
c  c
c c cc c
c  c
c c
c  c
 c

  Ec 
 c

cc
c
c
c
c    c c
c 
c9  
6 c
, c c  c c 

ccc c

c

c+  c c
 c c c
c 

 c
 c c

c cc
cc c
 
c

cc c c
c
c c
c
: c c c
c c :

c
c

c
D  c cc
c c
c c
c

Ec/c!#"c
c
 c c
c

  c
  
c
c
 

c   c    c  c c   c
 c
c
c
c
E2c@c° 
c
Ec
c
c
c
(
 c  c

c c

c
c
cc
  c c 

c
 c
c
  c   c c
c c
c 
c c
 
c c
c 
c
cc c
c  c c cc
 c  c
c c


c

cc  c  c
c c c
cc
  c 
 c c c c  c  
c
c
c
+
c c c

cc1c/

cc!$c)5
c

c c  c,c   c c
c c

 c c 
c c c
 cc c

c c   cD°c, c c c c cc
 c
)cc
c
c    c c c c c,c

c 
c c
c  c cc, c
Ec c   c
 
c  c c  c c
  c
c  c c
  c c
   
c

c    cc
c
c
/c!$&c  
cD) =cF5c
Ec
 c c c  c c 
ccc
 cc
 , 4c
D1 c% c c c

c 
 c c  c cEc/c  
c
c  c c c  cD c c
  c c  
cc c cc   c c c  c c c c
 cc
 c c####c c
  c  c
cc
  c c&##c5Ec

c
 c cD  cEc c c 
c  c


c   c  c  c
c c c 
ccD
c@c° 
Ecc
c
c
c

 c
c
c
c
c

c   c  c
c cc  c 
c c cc    c cc

 c

 
c,cc
c c  c c  c 

  cc c 
 c c
c c c
  c c
c
c
c cc  cc c
c c 
c2 c
, c 
cc c c

c c

cc

 c
   c , c

c 

c  c cc
  
cc  c c  c
c
c
D
 Ec c c
 c c  c c cc c
c  c
  c c
c cc
c c
  c c 
 c
c
c  
c  cc
c
c
D-  cEc
c   c c c cc c  c c c
c : c
  c  c

c
c

c
:c
c
c


c c  c  cc 
c c  c c c c
 c  c c c :
c c

c c c c  c
cD  Ec   cc 
  c
cc  c c 
  c c

 c c-  c,
c c
c c   c  cc 
c  c cc
c
 c
 c c
  c  cc 
c

c c
c  cc 
c c #c c

  c c
c
c c c c
  c cc c
  c  c
c

c
 c  c   
c c  c c

c c
c 
 c c 
c  
cc
c
c
c
  c
c
  c
, c c c  c

c
c
c
c
 c c cc   c c

c c 
c c 
c
c
c
  c c  cc
 cc( c)5
c

c cc
 c   c c c
c

c c   c c c c

c 

cc
   c
c
cD-  c Ec
c
c
1 c 
c 
c!$%c
c c  
c c
c
  cc 
c
c 
 c  
c
cc
 c c   c/
 cD) c  c c  c   c    c,

 
 cc 
c 
Ec
   c  c  c c
  c c c c
 c
, cc
c  c c
c c  
c   cc
c
c
°
c c  c 
c
, c 
 c2 c  c
 c c
c+
 c,
c c

c
c
 c
  c cc c
  c c

c
c) =cF5c/c!$!cc2-c
, c   ccc

c c
cc c c 

c

c c

c c
 c c
c

c cc c c
<"###c c
cc
c
c
° c cc
c c

c 
c   cc
, c c 
c c 
c
c

c
c
  c
c  c×/c
, c 

cc   c cc   c
c c
c

c) =cF5 c
c c


c  c  
c
c
c
) 
c
 
c  c>
 cc c 
c

c c c
 c c 
c

c c
c×
 c, c  c c   c c c
 c
  c c   c  c c
cc

 
c  c c c
 c c c c
 c c  c
 c c  c
D Ec
c
c
 c cc  cc
 c   c c
c
c
c×  c   c  
cc*c
 c c   cD 
c) 5Ec c   c
 c
c
 c  c 
c   cc c c
   c 
cc
c
c
 cc!"<c  c, c
c 
c
c>
 c  c c
,c
c+ 
c

cc×
 c/c
 
c   c  
c

 c  c c c  c   c  

c
c


 c  

cc
c
 c
  c  c
c
 c  
c c
 c c
 
c
c cc 
  c 
c
 
c
c c
cc!'#c c)5 c.
c  cc
  c 
c c cDc  c c
c 
 c
 cc 
c c
  Ecc
c
c
 c


c 
cG%#c c  c  c c
  c 

cc
c c
  c c c
 c c
 
c c  
c   c  c
c  c c° cc 


c
 c c
c
c
c c
c  c, c   c c   c
c    c/  c c    c

   c   c c-  cc! $c c c c

c
 c
cc
 c c cH  c9c
×
cc
c
c
c
  c
 cc
 c 
 c
c
c
c
/c !"ccc c
  c
c 
c

cc 
  c   c
 cc 
c
 
c

c c c c c  c 
 c c
 
c
c
ccc
   c

c
c   c  c
c
c
  
c

c c
 c c
c
c
 
cccD Ec
c
c  c  ccD  Ec
 c
c
c
c 
cc c

c cc 

cc

c c   c cc

  c
   c c   c

c
, c c,c
c
c 
c
c
c
(
c c
 c c c  cc

cc 
c  
c
c
c cc c c c
c
c c,c   c c 
c
   c
c
c


 
c
c cc
cc  
c
 c

,
c  c c

c  c c  cc
c

c
c
c
c

 c  

c    c  c c , c
,
c  c2c  c c
cD) =cF5c. 
Ec

 c c$c  c !"c c
c

cc
 c   c c

c  c  c
c  
c
  c cD+ c c cc
cc   c
 cc
 c
 Ec, c

c

c:


c

 ,c c
c
 
c
c

c  cc c c
c cc
cc
  c  c  c c  c

  c cc
 c 
cc
c
c
cc
c cc
 
c c c
c   c    c 
c
c

c c
 c
c
  c 

c   c

 cc  c!&$c c

cD2c(
 Ec c
c
 c
c
  cc  c c
c

c,c
 c 
 c
c
c
*c  cc c  :
c cc  c   c

cc   
c c c c

c
cc c ccc

 c
c c

c c
c 
c c c

 
c
c  c c
 
c
   c

 c  c c cc ccc

r#6$Jà6+r%%à1$à1$/Kr%6$$0%

à6#0r%+#r$%Bc

L

&,&3




1
 

A

 


M
?%






 
 H1
"H1
 

  H 

 


?HG H

1
@

A

* 



@
&,3>G@?
?G


G

H 




1



   G 

@
  


 ?  







?



H


H
 

  
 ?






 





?@
 
H






A
 ?
 



%



  
 Hr

"$M

?H 


 
 

G   ? 
%
 
  
 ?








$


à


r 
?
  ?   ?




 



@
 ? 



?

 
@

 
@


 N)4


?


A






* 
1




 
?H
0 

 
  
@

?
HB






@
 ?
 

+
A 

@


 

M 2 r L
?




M
?HG

?H
L
&,))

H?




$

%
 

à


$
H$



G* 




?
 


?
G



 
H

? 








à



L
&,)> 

!

r 



 0.
r  G
 H


?H
@


 AG

0
?



A
?@

&,:4A

@





 
O 2F
F
P;à 
+
+
O 2F
<$



??  
? 
 










0@
 ?@
 
G




 G

H?rr 

O 







 
?M
 
?O 

G

H
  
HG 





 
 
?@

   
 

?

?   
"
G

 

H?

@
   
H
?

L

N)4
    ?

?HG

H@
$+H 
HG
G

GG@

H?+


H?


?$

0
G
G
M
?
!

@



?HH  
.?A
@
?


à
&,:&r   H

 M
%$






?G!M




 
?? 

? 

 
 =   
r   


?r
G@
M. 
 G
? 
? 
 
 ? @
G

.à G



?
?H !
 M
@
@

 

H @


L

 r G
?


?G  . ? 

$
 




H
!






@@?
?G@
?
H 
G 
 @
H 






G

H?
?

@?HG 
 
  ?L
r  
 
@

?
HA

M @

 ? 

H?M

 
?

#





 
A


  
@
G

H??@

!

  

0   
@
.
 &,44

?






 
H 
?

?
 .
  
 
 
 @
 

A


+
  M

H?
 
?à?A

$
 
  @

&,3>A
.

 

 Q $
G? 
 ?
P 2$
 H

? 
 H?@
@
!


 
 ? @
 
H

G
r 
 


 




0

  H

@
?
?@
 ?/
%$
 ?AG
 ? G

r 
 
 
 







G ? 
 

@
 

H

 @

&,:3?






  

;@
G




? 




< 
?
@
&,:)!
?   ??
@
$

@
 A

@
  ?
 
 


$



 ?   ? 



 
H 
H? 
 !??


 
?A
@
? 
 ? 


?

 M

 

  ?;?
 


M
<
.
 









 
$


G


?



H

!


  ? 
M
G0

% 



?@
&,:3r



  
$   AG

&,:3


G
G @
 AG
?!






 
G
r    @
?@

0





@
?  ?





 
$
?A
?

 

 $ 









G

 


 ? 

0
 



H


 
?
 


 
?!

G
 

 




?



M??
@
 ?


?? 

 
à


H








H
@
?  
 A
 ?G



à34&,:)
?A
?   







0
G
 ? @



 


H 


 
?G
 
 

M
 

 H
à


?
&-



 

?. 
M

@
?  H
H 

?G



 

   ? 
?

0
?

 

@
? 

?A






&3 
&,:)#
 
G H
 

H
?



 
A
AG
 ? 
L
A
 ?
 
G

A
 H


?
 ? 



 
H
 


G




?
0G @





 
?

#Rr



G
&3 
&,:) ?


#R?? 
 

 
@
 HG.
@
 M 

+

2
6
?



?G
 ?G
? ?
 

?
 ?!


&3
 
r
G)>


G H
 
H@
? 

 M
 ??
??
    ?G??


# 
@
?

M


@
?O @
? 
   
?M 
?G
 ?


$


 G

H?
  ?
  


M
 

H"H ?   
 ?



G
  ?G
G   

.H  
@



@

.
?H H#HH


 
@
H
 6?A


@
. 

 @

 ?@
? 

G


;
 

 GH<
?


G

L
G
"

!

 


A0
?

?à?A

G 

  ? 
$
 



A34
@


M
&3 
$
 


&,()G  
H 

?


!M
 
Aà?A



  ?

 ?@
 H
=H0

G ? ?@
?

   @

 
!

 ? 


+

2S
 ?
 

@
  
H?
?G?


?
? H ? ?
 
@
 
H ?A
 



$ ?
G 

 H



 .
A

 


  
+

2@

&,()$

? HG
G@
  
+

2


@

A



GG  ?
G
? 
  $.?
A
$  ?
   @
 HG?G


&,:)
 


M  ??
 @

?


+

2
G ?  ?



G
 
 ? @

?@
 @
&,:)G ?@
? 


 




?
 
G
.?  G ?  ? 

@
?
 ? ?T   ?
 ?




?
 
L


 @

@
&,:)

G@



 


 +

2$?
A
??

@
 @
&,:)L




??





 

 G


 @




 


 
  r
 




G

 
HG@


G 
G

H?+

2



 


! M





  

 ?


@





@
@



G?0A
?G;


<.
@
G



 


 @

A


 !

G
?

 

 


?
?
!

G
L



   ? H
?


M



$








 
 


?  @
? 
  


  #R

 H 

+

2à!

G

@
.
?

H 
?@
? 

?AH ?
?

   




G @

 +

2





!

G
L

? ?
H
? @

? G ??@

 



$.
G 

  




H?
G
?
 

 @

 @

?@
 

à
L


@
 
!
 

 @

 +

2@
&,()=
 ?? @
&,:)



   @

    
?  
@

?H ?G    


G

$
?

?  






à

 
   
@




G

 ?

  ?
 0A

H
  


 
 

?

 
H5
  @?
A
 @


G
?A
  


?L


 



$



@

 ?@?
A
 ??  
? ?
  

?
A
H
 

     
?





@




$
H 

G

H? ?.

?

 
 





 ?G 
M


?



@
@

   

 ?+ 
 
 !
  


G


?

?
 

@?
A
 
G
 

 ?  ?
 M !
@
? 
 

0
?.
M
 ??
H?
?  




 

?
?


? 
?
M
 

?"   
?
"?
? M
?
?"


?@
 

@

 

@G@


H

 



?@



 $
.



 
G
H 
H5$

0


?

G



.
 =  
? ?


 
H $
 ?
    ?
 S






?A
G??

@
 %
  H
? G@
H? 
G

H?
G





M
?H   


!
?  
? ?

? ?M 
.0
@

 
  
?
0 
/$F;$/0 
?<L
 
?
 

/0 
?
à




 

??M
 
  +

2





L
&,:'
 
G

H? 
HG  ?

  ??


 
? HA
  






 ? GA
 
? 

 
 
?L

?@
&,-& H 

? 

?
 

"

  G
G

@

?
r
 +

2

!H
?
 

 

?




&,()
@
 @

&,-&à
H
H ?
 
H ? 
 
34

à?A

L
   


 




@
&,>)G 


"@

  



G H 


*





&,>)
 


? 
    ?@

&,-&G&,>)
  !
  
$
  
? 
 
 
 ?G
rrO

 
 
@
&,>)
 
 




@



  ?



  
 
 


?

 
#



H
 
@
 
? ?
 
à?A


34

0
 @

  @
&,:)à
?


@
&,>)
?!


 
&,:)G+

G
 ??$

G
H?? 

?L


?
?A
 ??
 



 AG

 
&,:)
 



?@

!






@
?
 
 ? 

. @  
?
 G

 



H?



?&- 34

0A
!






?  




 ? ?
 ?

H?
G
 




 
??  A
  ??@

?? 



@
 
 

 


G
 @


  
 

+
  ?
A
"@

  H
G

 
% .
 ? 

@

?A

?
 G

A  
.
 G
M


?@


 




&,::
0
 
$O20
G



 @

?$
H
M

@



 

G@


  

H? 
?
@
 
G  

?
 F 
MG A
?   




G







 ?
"


!

àG

 


  
?$
?

  


   A



0
@



 @
O2=O2

 ?

?
 
  @
. 
G

@
 
G@



H??
H   ?
"




$O2
r
   A

?

r àA
!

à


  


.

@
@
G
 

 ?  M
  
 ?
?
@

 
M? 

 ?
0

$O2$ 
 








L

?.
 ?
+

2%
.?


&,(4G






 

 ?àA
?G@





?

?
H? ?
!

àG?
G
 ?  



H
? ?

G





?!

à
 ?



 5$
5à

O  $
5à
+


52 

Alfred Bielekcs-a nascut la 4 august 1916 ca Edward A. Cameron II, fiul

lui Alexander Duncan Cameron, Sr.

Al Bielek: M-am alaturat echipei proiectului în 1953 ca Al Bielek. Am

realizat ceea ce se arata în cartea "Proiectul Montauk", si anume
interfata cu calculatorul folosita la scaunul ce controla vortexul energetic
în faza finala a operatiunilor. De asemenea, au participat si Preston
Nichols si Duncan Cameron. Proiectul genera tunele ale timpului prin
care oamenii puteau calatori în timp si spatiu, si chiar asa au facut. Dar
mai exista si alte proiecte la Montauk, iar multe dintre acestea ne sunt
necunoscute.
Tehnologia folosita în construirea tunelelor de timp ne-a fost oferita
printr-un efort de cooperare între mai multe grupuri de extraterestri, în
principal format din grupul din Orion (compus din Reptilieni) si un
subgrup numit Leveroni. Un grup tehnic care ne-a asistat mai tot timpul
era din Sirius A. Niste oameni foarte materialisti, orientati spre stiinta.
Poate ca nu erau rau intentionati dar erau gresit condusi, pentru ca
aveau un contract pe termen lung cu cei din Orion pentru a le da toate
detaliile tehnice si asistenta atunci când aveau nevoie. Toti acestia lucrau
în secret cu guvernul american pentru obtinerea unor tehnologii de
control mental ce ar fi transformat lumea într-o masinarie perfect si usor
controlabila, mult mai convenabila decât lumea actuala.
De asemenea, existau si multi extraterestri cenusii. Un grup care nu a
participat la proiect dar a avut rol de observator erau cei din Antares,
foarte umani, ferciti, joviali. Nu-i puteai deosebi de rasa noastra, erau
foarte asemanatori, atât ca suflet cât si fizic. Acestia nu au participat
deloc la proiect, doar au observat lucrarile.
Dar extraterestrii au furnizat tehnologia, aparatura. Si au trasformat-o ca
sa mearga cu calculatorul nostru. Eu am primit sarcina de a o face
compatibila cu ceea ce aveam noi. Era deci tehnologie extraterestra, nu
stiam cum functioneaza, însa ei ne-au ghidat si am construit-o.
Firma ITT avea contract de furnizare de echipament pentru aceste
experimente. Existau cartele de intrare de nivel NEGRU, care este cel mai
secret nivel. Nimeni nu are acces la depozite sau laboratoare de nivel
NEGRU decât daca poseda o cartela de acces pentru acest nivel. Este ca o
"gaura neagra". Sunt multe astfel de proiecte, acesta este numai unul
dintre ele.
Tunelurile au devenit operationale prin 1977 dupa mari schimbari. În
1979 au obtinut toate rezultatele de care aveau nevoie. Iar în 1983, pe
12 august, proiectul a fost distrus complet, sabotat din interior. Toate
acestea sunt descrise în carte. Dar înainte de acest final, ceea ce s-a
realizat acolo este aproape de necrezut.
Una dintre utilizarile Proiectului Phoenix era sa asigure o linie de
transport pentru coloniile de pe planeta Marte. Aceste colonii exista pe
Marte din anii 1970. Publicul stie ca omul a ajuns pe Luna în 1969. De
fapt, nemtii au fost primii acolo, în 1947. Iar noi, americanii, am ajuns pe
Marte în 1962 cu o expeditie comuna SUA - URSS. Era 22 mai 1962.
Filmul documentar "Alternativa 3" realizat de Anglia Television si difuzat
în aprilie 1977, si care este disponibil daca stii unde sa-l cauti, arata totul
exact cum a fost. Arata chiar transmisia originala! Imaginile au fost
transmise de camera TV aflata la bordul navei Explorer sn timp ce
aceasta ateriza pe Marte. Acolo s-au gasit multe artefacte. Exista
numeroase orase complet distruse, ramasite de la civilizatia precedenta.
Si desigur faimosul Sfinx si Piramidele de pe Marte despre care dr.
Richard Hoagland povesteste în conferintele sale. Exista doua casete
video plus o carte despre acest subiect.
Ceea ce au gasit la suprafata indica o si mai mare prezenta în subteran.
Si nu le-au adus cu ei, pentru ca nu aveau echipament corespunzator.
Erau prea grele prentru a fi aduse.
Asa ca au transmis o cerere prin radio catre Pamânt: "Credem ca exista
instalatii subterane aici. Am gasit intrari sigilate. Ne puteti spune ce sa
facem?" Ei bine, informatiile au ajuns la Montauk, de unde l-i sa raspuns:
"Pai dati-ne niste coordonate pe suprafata planetei unde exista astfel de
locatii" Ceea ce au si facut. Si le-au cercetat. Puteau ajunge oriunde cu
tunelul timpului, si l-au folosit pentru a ajunge pe Marte, la coordonatele
specificate.
La început nu au trimis pe nimeni. Au facut un tunel la acele coordonate,
si, ca sa nu riste sa trimita pe cineva direct în stânca, au pus doar o
camera video controlata de la Montauk. Au gasit acolo o caverna îi au
trimis apoi si oameni. Eu si cu Duncan ne aflam în acea echipa. Eram
prima echipa trimisa de Montauk pe Marte pentru a explora subteranele
martiene. Si au mai fost si altii. Am fost acolo de mai multe ori. Am gasit
o multime de artefacte, de ramasite. Am gasit un sistem de iluminat
subteran care era înca functional, un sistem electric de alimentare. L-am
gasit, l-am pornit si a functionat. Nici urma de viata. Multe ramasite,
dosare, înregistrari, artefacte religioase, toate aranjate ca într-un imens
depozit.

Reporter: Materialul scris era in engleza?

Al Bielek: Nu, era în alta limba. Nu era engleza. Duncan a reusit sa
traduca o parte din el. Si eu l-am vazut, dar nu am putut întelege nimic.
Si multe înregistrari si materiale au fost aduse înapoi (la Montauk). Apoi
Duncan si cu mine am hotarât sa facem câteva cercetari pe cont propriu.
Dupa fiecare calatorie prin tunel, totul se înregistreaza: coordonate,
informatii legate de operarea sistemului, totul. Si se poate regasi mai
târziu pe calculator. Si se poate folosi ca un fel de catalizator pentru o
noua calatorie, fara sa mai fie nevoie de acel antrenament psihic si de
scaunul de proiectie, poti coordona totul de la calculator, si sa deschizi
tunelul la destinatia dorita pentru ca sunt stocate deja toate datele
necesare conexiunii. Asa ca am fost de înca doua ori pe cont propriu
pentru a vedea în detaliu ce se afla acolo.

Reporter: Si nimeni nu opera aparatele la Montauk pentru a va aduce

înapoi?
Al Bielek: Am pornit echipamentul pentru ca stiam cum sa facem. Si
nimeni nu era acolo ca sa ne vada. La a doua calatorie am fost
descoperiti pentru ca sunt aparate care înregistreaza automat de câte ori
este folosit echipamentul, unde este destinatia, etc. Asa ca am fost prinsi
când ne-am întors; am fost dati afara din proiect. Noi nu am mai
participat la explorari, însa altii au continuat. Ce au gasit ei, noi nu stim.
Anumiti oameni au fost alesi înca cu mult timp în urma pentru acest
proiect, asa cum am fost eu si Duncan si Preston. Iar nivelul de spalare a
creierului a fost diferit pentru fiecare persoana. Duncan a fost programat
cel mai mult pentru ca el nu era folosit pentru cunostintele sale tehnice.
Si eu am fost programat pâna la un anumit nivel, iar Preston - foarte
mult.
Dar cu totii am primit o "stergere" dupa ce întreg proiectul a fost oprit.
"Stergere" înseamna de fapt eliminarea din memorie a amintirilor
referitoare la tot ceea ce a însemnat proiectul. Ei au sperat ca aceasta
stergere sa fie definitiva.
Dar nu a fost asa. Motivul pentru care au esuat cu aceasta masura este
faptul ca tabara de la Camp Hero nu a fost distrusa total. Ramasitele sunt
înca acolo, în administrarea Comisiei de Parcuri a statului New York, care
însa nu a facut nimic, nu au darâmat nici-o cladire, nu au deschis zona ca
parc de agrement.
Au eliminat barierele de la intrare pentru ca oamenii sa poata intra acolo
si sa faca scurte excursii, în timpul zilei. Dar nu le este permis sa ramâna
peste noapte fara un permis special de la Primaria Montauk. Paznicii
parcului patruleaza regulat si au voie sa-i dea afara pe cei care nu
respecta regulile.
Dar tabara ramâne înca asa cum este. Când am fost acolo prima data, în
august 1985, la invitatia lui Preston (l-am luat si pe Duncan cu mine),
nici-unul dintre noi nu stia, la acea data, ca am fost cu totii folositi în
Proiectul Montauk.

Reporter: Exact în acest moment începe aventura descrisa în cartea

"Proiectul Montauk".
Al Bielek: Corect. Dar el nu stia ca a luat parte la proiect. Nu avea nici-o
amintire. Atunci, în august, Preston ne-a luat si a zis: "Voi doi aveti
capacitati extrasenzoriale, haideti sa vedem ce simtiti când ajungem
acolo. Stiu ca n-ati mai fost niciodata acolo." Când am ajuns în zona, am
simtit imediat vibratiile oribile ce înconjurau locurile, si ca acolo se
întâmplase ceva îngrozitor. Am simtit acel monstru, descris spre sfârsitul
cartii, cel care a distrus întreaga baza. Preston si Duncan si-au dat seama
de implicarea lor în proiect mult mai devreme decât am facut-o eu.
M-am întors la Montauk în mai 1986 si am vizitat zona împreuna cu un
grup din Phoenix, sponsorizat de senatorul Barry Goldwater. Se cerceta o
posibila deturnare de fonduri de la un proiect federal oficial catre un
posibil proiect ilegal. Se cautau dovezi. Astfel au putut obtine toate
aprobarile necesare pentru cercetari, de la statul New York, de la comisia
parcurilor, apoi s-a mers chiar în zona, în interiorul cladirilor încuiate.
Unele erau înca puse sub lacat.
Acum stim ca nu s-au folosit fonduri federale în acest proiect. Dar în
cercetarile noastre am reusit sa facem o serie de fotografii, si chiar în
acea vizita din mai 1986 au început sa-mi revina în memorie diverse
amintiri în legatura cu Proiectul Montauk, pentru ca eram "la locul
faptei", cum se spune.

Reporter: Si a fost ca un declansator.

Al Bielek: Da, acesta a fost catalizatorul. La fel si pentru Duncan si
Preston. Amintirile au revenit. Stiam acum ca facusem parte din proiect.
Si înca continua sa apara noi amintiri, pentru ca nu revin toate deodata,
ci în etape, depinzând de factorii care le declanseaza. Dar odata început
acest proces de rememorare, încet-încet revin toate amintirile, pâna la
ultima. Asa ca pâna la urma mi-am amintit ca am participat la nivel
administrativ si tehnic în multe proiecte. Iar Duncan a participat la cel
putin un proiect.
Preston era cel mai bun sef pe linie tehnica, dupa Matthew Zaret.
Profesorul Zaret a fost eliminat în 1980, la sugestia mea, dar nu l-au
lasat liber, l-au trimis la un proiect ce se desfasura paralel, la Brentwood,
Long Island, unde a si murit. Preston a devenit noul director tehnic,
ocupându-se de întreaga administrare. El a proiectat si construit toate
transmitatoarele de radiofrecventa, sistemele de modulare în impulsuri,
absolut tot ceea ce tinea de radio-frecventa, pentru ca este expert în asa
ceva. El a realizat toate acestea pâna acum doi ani, când l-au dat afara.
Dar cum stia prea multe detalii despre Montauk si începuse deja sa-si
reaminteasca si sa vorbeasca liber despre proiect în conferintele
organizate de Asociatia de Psihotronica a Statelor Unite (USPA), nu prea
convenea guvernului. Asa ca i-au aplicat o "stergere" si l-au dat afara. I
s-a spus "Esti terminat, ia-ti lucrurile si cara-te". Iar seful lui nici macar
nu stia motivul, pentru ca nu el l-a concediat. A fost manipulare
guvernamentala.
Preston era expert în transmitatoare de mare putere, în genul celor
folosite la radare. În acest caz, Proiectul Montauk, l-au folosit pentru
celebrul Amplitron, care este fotografiat si aratat în carte (au fost
produse mai mult de patru mii de amplitroane). A fost realizat de firma
Raytheon Electric, în Goleta, California. Îmi amintesc ca am fost acolo
prima data când am aprobat primul transport de tuburi. Erau foarte
scumpe, au fost construite special pentru Montauk. Fiecare costa mai
multe milioane de dolari. S-au facut comenzi de mii de tuburi. Va dati
seama de costurile totale ale proiectului. Condensatoarele folosite în
generatoarele de impulsuri si modulatorul au fost de asemenea
proiectate special dupa specificatii foarte rigide. Pâna la urma au gasit o
firma care sa le construiasca conform planurilor, iar guvernul le-a
cumparat în seturi de câte cincizeci la un pret de douazeci si cinci de mii
de dolari fiecare condensator. Existau o suta de condensatoare la fiecare
statie. Un set întreg de cincizeci pentru doua transmitatoare si înca un
set pentru rezerva. În total au fost doua milioane si jumatate de dolari
pentru fiecare din cele douazeci si cinci de statii!
Asa ca au ramas fara bani.

Reporter: Si toata acesta tehnologie venea de la grupurile de

extraterestri?
Al Bielek: Aveau cooperarea extraterestrilor. Aveau un OZN prabusit,
care a fost prabusit deliberat, prin aranjament cu Hitler, de catre un
anumit grup din Pleiade. OZN-ul era plin cu tehnologie. Iar motivul
pentru care a fost prabusit era ca la o eventuala cercetare,
Comandamentul German sa poata explica "Da, am gasit un OZN prabusit
în Alpii din Bavaria, l-am luat si am analizat tehnologia folosita"
Evenimentul nu a fost facut public. Dar ramasitele OZN-ului au fost
descoperite lânga Peenemunde dupa încetarea razboiului. Era exact la
baza de testare a rachetelor germane, acolo unde Werner von Braun
lucra cu echipa sa. La sfârsitul razboiului, el s-a mutat cu întreaga sa
echipa de cercetatori în America. Si un alt grup a fost capturat de rusi,
printre care era si profesorul sau, Herman Oberth. De aceea rusii erau
mai priceputi în rachete decât americanii, îl aveau chiar pe profesorul lui
Werner von Braun.
Asa încât razboiul a primit noi forte tehnologice de la cei din Pleiade. Dar
în 1934 Roosevelt deja realizase un pact de cooperare cu Grupul K sau
Kondroshkin, un grup de extraterestri gri-albastru, altul decât micii
cenusii.
Integerea era ca ei sa alimenteze SUA cu o noua tehnologie pentru
cercetarile atomice; asta era în 1938. Dar Roosevelt s-a razgândit, sfatuit
de cei din armata SUA, argumentând ca ei nu o sa poata controla
întreaga afacere, ca nu stiu ce vor face (grupul K) cu adevarat si ca poate
vor manipula guvernul SUA. Asa ca grupul K a disparut.
În 1943 a fost Experimentul Philadelphia si apoi Proiectul Phoenix, care a
deschis o mare gaura în spatiu-timp. Asta a fost pus la cale la sfârsitul lui
1983 de catre extraterestri pentru ca sa sparga structura spatiu-timpului
permitând astfel venirea unui mare numar de extraterestri împreuna cu
navele lor. Toate navele puteau calatori în timp dar gaura era necesara
pentru a putea începe aceasta adevarata invazie a SUA si mai târziu a
Europei. Când au aterizat la baza Edwards a Fortelor Aeriene, guvernul
deja stia de prezenta extraterestrilor pe acesta planeta.
De data aceasta, ei au venit în masa. Eram confruntati cu o tehnologie
mult superioara, si nu stiam cum sa actionam. Asa ca întelegerea cu
Eisenhower îi consilierii lui era sa semneze un tratat de ne-amestec în
treburile planetei în schimbul tehnologiei. Se câstiga astfel timp pentru a
se vedea mai târziu ce e de facut.
Asta a fost baza întelegerii. Din aceasta cauza, un mare numar de
extraterestri au venit si participau la Proiectul Phoenix. Dar ei planificau
totul în avans. Noi însa nu stiam ce aveau de gând. Ei practic au
manipulat si manevrat Proiectul Phoenix, si nu se asteptau la o
nereusita. Probabil se asteptau la continuarea experimentelor înca o
decada, probabil pâna în 1990.
Totusi, pentru ca unii dintre noi au "citit printre rânduri", au vazut
pericolele potentiale, Duncan si altii câtiva au conspirat sa distruga
proiectul. Asta pentru ca si-au dat seama de întregul tablou diabolic ce se
punea la cale.
Eu stiam de aceste lucruri, si nu doream sabotarea lucrarilor. Asa cum
spunea si von Neumann (care înca mai traieste si azi), "Da, multe lucruri
sunt gresite aici, dar deja ne-am amestecat prea mult si, în fond, este
numai o cercetare, avem nevoie de asta". Datorita capacitatilor
extrasenzoriale, de perceptie a viitorului, Duncan s-a dat seama ca
întregul proiect reprezenta o amenintare serioasa pentru SUA si întreaga
lume. El a vazut multe lucruri si a decis ca trebuie sa actioneze.
Asa ca, dupa ce eu si Duncan ne-am întors de pe Eldridge unde fusesem
pentru a închide bucla temporala, Duncan, folosindu-se de
transmi%!tatorul de putere, a eliberat din subconstientul sau un
monstru, real, solid, tridimensional, cu înaltimea de 3,5 - 4,5 metri. A
demolat cladiri îi a strivit oameni si se apropia de turnul radar. Pentru a
distruge monstrul, au trebuit sa distruga transmitatorul, iar monstrul a
disparut într-o alta realitate. Acesta a fost fotografiat în mai 1986.
Dar capitolul final de la Montauk nu a fost înca scris. Am descoperit în
august 1992 ca Montauk a fost reactivat. Aici doream sa ajung. Nu stim
cine îl conduce. Dar am vazut probe si dovezi evidente. Exista noi cabluri
acolo, noi transformatoare de putere pe care scrie "Fara freon" pentru ca
dupa noile legi, nu se poate folosi freon pentru racire (nici macar la
frigidere). Am câteva fotografii, de la recenta mea excursie în zona.
Turnul radar are acum o noua usa de otel, unde în trecut era intrarea
libera si se putea intra. Usa metalica are doua lacate. De asemenea, usa
garajului din spate care era folosita pentru camioane si transporturi
grele este acum încuiata dinlauntru. Si mai exista si alte dovezi care
arata clar ca Montauk este reactivat.
Preston a primit propuneri de la guvern pentru a fi noul director la Noul
Proiect Montauk, si i-au spus ca si Duncan este binevenit în proiect.
Acum sunt noi muncitori acolo, noi intrari în subteran. O persoana pe
care o cunoastem a trecut dincolo de usa exterioara si spune ca exista o
alta usa interioara încuiata cu o lumina rosie pe ea. Ca sa treci trebuie sa
ai permise speciale, altfel nu poti.
Nici nu am încercat sa intram, pentru ca nu doream sa riscam. Si nu stim
ce se urmareste prin reactivarea proiectului, mai ales ca august 1993 se
încadreaza la jumatatea perioadei de ciclu de 20 ani (de la 1943 la 1983
au fost doua cicluri temorale). Probabil ca vor sa extinda lungimea
tunelului de timp, pentru scopuri ce ne scapa.
Nu au putut sa ne coopteze nici pe mine si nici pe Dunmcan în noul
proiect pentru ca noi doi ajutam (prin prezenta noastra) la mentinerea
stabilitatii acestui spatiu-timp. Acesta se va stabiliza definitiv de la sine
pâna în 2003, daca ei nu-l redeschid.
Ei nu-si dau seama de riscurile deschiderii proiectului. În 1963 a existat
un proiect ultrasecret prin care se dorea contracararea efectelor
distructive ale deschiderii gaurii de timp din Experimentul Philadelphia.
În acest fel s-a anihilat unda de timp negativa care risca sa scufunde
întreg continentul american.
Pentru ca gaura de timp (din Experimentul Philadelphia) a fost dechisa
total dizarmonios, se formase aceasta unda de timp negativa, care risca
 sa se întoarca intocmai ca un bumerang si sa distruga întreg continentul
într-o catastrofa care ar fi avut consecinte planetare prin deplasarea
placilor tectonice nord-americane.
Proiectul din 1963, "Atlantida - NU reeditata" a avut succes anihilând
aceasta unda de timp negativa. Acest domeniu ce tine de stiinta si
tehnologie este ultrasecret iar publicul nu stie nimic despre el.
Tot ceea ce putem face este sa speram ca nu se vor face aceleasi greseli
din trecut si ca viitorul va fi mai bun, în pofida problemelor actuale.

Interviul a fost realizat de Connecting Link în octombrie 1992 c

c
c c
c
c

c Originile Proiectului Montauk

.....dateaza înca din 1943 când se cercetau metode pentru
invizibilitatea la radar, la bordul navei USS Eldridge. Si cum
Eldridge se afla în rada santierului naval militar din
Philadelphia, evenimentele legate de nava au fost numite
Experimentul Philadelphia. Obiectivul acestui experiment era
sa faca nava invizibila pentru radar, dar pe lânga acest
deziderat, s-a mai obtinut si un alt efect la care nimeni nu s-a
asteptat. Nava a devenit invizibila ochiului liber si a disparut
pur si simplu din continuumul spatio-temporal. Era de
negasit! Desi acest efect era o mare realizare tehnologica,
pentru oamenii aflati la bordul navei a fost un dezastru. Mai
multi marinari aflati pe nava au fost transportati în afara
acestei dimensiuni (a lumii noastre) si la întoarcere se aflau
într-o stare de dezorientare mentala completa si de teroare
cumplita. Unii dintre ei chiar se aflau cu corpul în peretii
metalici ai vasului! Cei care au supravietuit au fost pensionati
cu titlul "mental nepotrivit" sau chiar discreditati si întreaga
afacere a fost ascunsa, clasificata. Dupa razboi, cercetarile
au continuat fiind conduse de dr. von Neumann care s-a
ocupat de aspectele tehnice ale Experimentului Philadelphia.
Noile lui ordine vizau motivele pentru care mentalul uman nu
rezistase experimentului si de ce oamenii nu puteau fi folositi
în experimente interdimensionale fara a cauza dezastre. S-a
început un studiu pe un mare numar de oameni condus la
Laboratoarele Nationale Brookheaven din Long Island, New
York. Acesta s-a numit Proiectul Phoenix.

Von Neumann nu a fost numai inventatorul computerului

modern si un matematician de geniu; el a avut acces la
enorma baza de resurse a complexului militar-industrial
american inclusiv enorma baza de date a cercetarilor
psihologice naziste pe care SUA a dobandit-o dupa cel de-al
doilea razboi mondial. Pe baza acestor cercetari von
Neumann a încercat sa foloseasca tehnologia computerelor
împreuna cu echipament radio sofisticat pentru a conecta
mentalul uman cu masinariile. De-a lungul timpului,
eforturile sale au fost încununate de succes. Dupa ani de
experimente empirice, gândurile umane puteau fi
receptionate cu ajutorul unor radio receptoare bazate pe
cristale si apoi transmise într-un computer pentru stocare.
Modelul gândului putea fi astfel apoi afisat pe ecranul
calculatorului sau tiparit pe o foaie de hârtie. Toate acestea
au dus apoi la realizarea unei masinarii virtuale de citit
mentalul. În acelasi timp, s-a dezvoltat o tehnologie ce
permitea ca un gând ce era transmis de o persoana putea fi
captat de calculator si apoi re-transmis unei alte persoane,
afectându-i mentalul. În concluzie, Proiectul Phoenix a
obtinut o întelegere superioara a modului de functionare a
mentalului (privit ca mijloc, ca o unealta) si a permis
dezvoltarea ulterioara a tehnicilor de control mental.
Congresul american a avut acces la un raport special în
legatura cu aceste lucruri si a decis abandonarea lucrarilor
de cercetare în aceasta directie.

Totusi, îngrijorarile unor persoane din complexul militar-

industrial, care au permis demararea din început a lucrarilor,
au facut ca hotarârea Congresului american sa nu fie luata în
seama, fiind sedusi de ideea de a controla mentalul
inamicilor într-un razboi. Un grup secret cu uriase resurse
financiare si legaturi în rândul militarilor, a decis construirea
unei noi tabere de cercetare la Camp Hero, o statie
abandonata a Fortelor Aeriene SUA, localizata la capul
Montauk, New York.
Proiectul Montauk
Motivul pentru care a fost aleasa aceasta tabara este
ca detinea deja o uriasa antena radar de tip Sage ce emitea
frecvente de 400 - 425 MHz, frecventa ce coincidea cu cea
folosita pentru interactiunea cu mentalul uman din fazele
anterioare ale cercetarilor. La sfârsitul decadei anilor 1960
reactivarea Camp Hero s-a facut fara fonduri militare. Pâna
în 1972, Proiectul Montauk era deja bine pregatit pentru a
începe cercetari masive pentru controlul mental al oamenilor,
animalelor si altor forme de viata existente pe Pamânt.

De-a lungul anilor, cercetatorii de la Montauk s-au adâncit în

perfectionarea tehnicilor de control mental si au continuat
explorarea potentialului uman. Dezvoltând capacitati psihice
în personalul folosit, s-a ajuns în momentul în care gândurile
unei persoane puteau fi amplificate cu ajutorul aparatelor,
astfel ca iluziile mentale puteau fi manifestate atât subiectiv
cât si obiectiv! Aceasta includea crearea virtuala a materiei.
Toate acestea au fost cu totul noi pentru "experienta umana
obisnuita" dar cei care conduceau Proiectul Montauk nu
aveau de gând sa se opeasca aici. Odata cu descoperirea
faptului ca o fiinta umana putea manifesta (crea) materie
prin simpla gândire, ce s-ar fi întâmplat daca subiectul uman
creea o carte dar nu în prezent ci în trecut? În acest fel a
aparut ideea de a distorsiona timpul. Dupa ani de cercetari
empirice, au fost deschise astfel porti ale timpului în care se
realizau experimente de neconceput. Proiectul Montauk a
ajuns astfel sa re-deschida un vortex temporal înapoi, în
1943, când se realizase Experimentul Philadelphia.

Jonglerii cu timpul
Aceste informatii au ajuns la public datorita lui
Preston B. Nichols, un geniu în electronica care a descoperit
într-o zi ca el insusi era victima experimentelor. Lucrând
pentru o firma din Long Island care avea lucrari cu militarii,
Preston cerceta telepatia si a descoperit ca unde radio de
mare putere erau transmise asupra echipei cu care lucra el,
blocând oamenii. Ca expert în radio si electronica, Preston a
descoperit ca emitatorul era la Statia Fortelor Aeriene de la
Montauk si a început cercetari amanuntite care au durat mai
mult de 10 ani. El a achizitionat multe din echipamentele
folosite în timpul Proiectului Montauk si a descoperit spre
uimirea sa ca multi oameni din Montauk si-l aminteau de pe
vremea când el lucrase acolo. Punctul culminant a fost atunci
când sotul verisoarei lui a afirmat ca Preston lucrase la
Montauk. Dupa îndelungi argumentari pro si contra, Preston
a început sa-si aminteasca pasaje din viata lui care îi erau
necunoscute pâna atunci. Dupa ce a discutat cu mai multi
oameni de stiinta si ingineri care aveau legatura cu Proiectul
Montauk, Preston a reusit sa puna cap la cap evenimentele si
sa afle ce s-a întâmplat. Cumva, el traise doua vieti: într-una
lucrase la Montauk, iar în cealalta lucrase în alta parte.

Descoperirile lui Preston au fost confirmate când un om pe

nume Duncan Cameron a aparut la usa casei sale. Duncan
afirma ca avea aptitudini pentru cercetari psihice si ca a fost
antrenat chiar la Agentia de Securitate Nationala (NSA). Fara
a-i spune nimic din peripetiile sale vizavi de Montauk,
Preston l-a dus pe Duncan la Montauk si a fost surprins sa
vada ca Duncan cunostea deja întregul plan de amplasare a
bazei Montauk si ca lucrase acolo. Duncan a fost considerat
primul om cu capacitati psihice care a fost folosit în
experimentele de calatorie în timp si si-a reamintit ca fusese
si la bordul USS Eldridge în timpul Experimentului
Philadelphia împreuna cu fratele sau Edward (în prezent
recunoscut ca Al Bielek).

Conform spuselor celor doi (Preston si Duncan), Proiectul

Montauk a culminat la 12 august 1983. Un întreg portal de
timp functiona perfect, dar lucrurile iesisera de sub control
iar Duncan a adunat un grup de oameni si au decis sa
distruga proiectul. Când se afla pe scaunul de la Montauk (un
dispozitiv conectat la receptoare radio cu cristale cu care se
transmiteau gânduri prin antena gigant Sage), Duncan a
materializat un monstru gigant din subconstientul sau care
efectiv a distrus cladirea. Oamenii care lucrau la Camp Hero
au abandonat baza subit. Gurile de aerisire si intrarile în
subsol au fost astupate cu ciment.

Desi foarte multi au încercat sa scrie carti sau sa faca

cercetari despre acest subiect, nu le-au dus la bun sfârsit. De
exemplu, un reporter de la New York Times s-a retras
imediat ce a descoperit ca Proiectul Montauk a fost real.

Dupa ce cartea "Proiectul Montauk: experimente în timp" a

vazut lumina tiparului, au continuat cercetarile astfel ca noi
argumente si probe au fost descoperite pregatind astfel
aparitia volumului "Montauk revizuit: aventuri în
sincronicitate" în care se dovedeste ca experimentele de la
Montauk sunt strâns legate de ocultism si societatile secrete.

Detalii înfricosatoare
Al Bielek spune ca el si cu Preston erau cei doi marinari care
manevrau echipamentul special de pe Eldridge (din
Experimentul Philadelphia). El afirma c1a filmul
"Experimentul Philadelphia" este corect în esenta dar ca
atunci când el si cu fratele lui au sarit peste bordul navei nu
s-au trezit în desertul Nevada (asa cum se vede în film) ci la
o baza secreta din Montauk, New York în 1984. El afirma ca
guvernul a re-deschis acelasi experiment 40 ani mai târziu,
în aceeasi zi a anului (12 august) deschizând astfel un tunel
al timpului între cele doua date. Daca acest tunel nu era
închis, atunci întreaga lume din aceasta dimensiune era
sortita distrugerii.
Al Bielek spune ca fratele lui a decis sa ramâna în viitor iar el
sa se întoarca în 1943 pentru a închide tunelul distrugând
echipamentul de pe Eldridge. El a reusit acest lucru iar
tunelul a fost astfel închis. În 1984 la Montauk se deschisese
acest tunel de timp cu ajutorul extraterestrilor. Mai mult, el
afirma ca un OZN urmarea de aproape experimentul din 1943
si a fost prins în vortexul energetic si transportat în viitor.
Dupa experienta sa la bordul navei Eldridge, Al Bielek a
lucrat într-o echipa ce dezvolta tehnologie nucleara dar nu a
fost de acord cu aceste cercetari ale guvernului. Ca urmare,
guvernul a vazut în el un pericol si l-ar fi ucis însa structura
sa energetica era intim legata de cele doua experimente de
calatorie în timp (1943 si 1984). De aceea, ei credeau ca
uciderea lui va determina perturbari majore în continuumul
spatio-temporal. S-a luat astfel masura de a fi redus înapoi la
starea de copil folosind o tehnologie furnizata de
extraterestri si l-au pus în locul fiului familiei Bielek în anul
1927.
Fratele lui, care ramasese în viitor, era fascinat de tunelul
timpului de la Montauk. Acesta a fost prins în tunel în cadrul
unor experiente si a murit. Din acelasi motiv de a nu distruge
întreaga lume, s-a luat decizia de a lua spiritul acestuia (care
murise) si folosind aceeasi tehnologie furnizata de
extraterestri, l-au pus în corpul celui de-al treilea fiu al
tatalui lor. Preston uitase deci cine era, desi avea acelasi
tata.
Al Bielek spune ca folosindu-se echipamentele aflate în
cadrul Proiectului, ei au fost capabili sa identifice cel putin
patru alte planete Pamânt aflate în universuri paralele (ca în
filmul "Sliders") iar într-unul din acestea, Germania nazista
câstigase al doilea razboi mondial.
Cu alta ocazie, Al Bielek a afirmat ca extraterestrii cenusii
exista cu adevarat si ca guvernul SUA a primit tehnologii de
la ei în schimbul stabilirii lor pe Terra. El afirma de asemenea
ca acesti mici cenusii sunt ghidati (subjugati mental) de o
rasa de extraterestri Reptilieni care vin din constelatia Orion.
Însa cei din Orion nu pot supravietui pe Pamânt astfel ca îi
folosesc pe micii cenusii ca sa le pregateasca aceasta planeta
pentru a fi locuibila. De asemenea, au fost mari batalii în
spatiul cosmic între o Confederatie a Planetelor si Alianta
Orion (formata din Reptilieni si micii cenusii).

Anul 2012
Apoi Al Bielek a aratat unele aspecte interesante în
legatura cu anumite calatorii realizate la Montauk, în viitor.
El spune ca, din anumite motive, nu pot trece dincolo de anii
2011 - 2013. De asemenea, afirma ca tehnologia este atât de
perfectionata încât te pot scoate din prezent, te trimit în alt
timp si te aduc înapoi atât de repede încât nu se observa nici-
o diferenta de o secunda, însa are loc o îmbatrânire a
corpului egala cu perioada de timp petrecuta dincolo. Exact
astfel i s-a întâmplat de câteva ori. A încheiat spunând ca au
vazut ca dincolo de 2013 nu exista viata pe Pamânt.
Explicatia este una singura: din moment ce pentru a calatori
în timp este necesar ca atât plecarea cât si destinatia sa fie
în rezonanta, cu alte cuvinte, în aceeasi dimensiune
 vibratorie, atunci este clar ca în perioada 2011 - 2013
Pamântul va face un salt de frecventa, un salt într-o alta
dimensiune! De accea, noul timp nu poate fi sincronizat cu
acesta din prezent! Calatoriile temporale se opresc atunci!
Exista o serie de profetii care anunta ca ceva extraordinar de
important se va întâmpla în aceasta perioada. Atât aztecii cât
si Mayasii sustin ca va exista o transformare radicala. De
asemenea, pe peretele de lânga camerele faraonului din
Marea Piramida din Egipt, la care se ajunge prin tunelul
celebru, exista o referinta clara la anul 2011. Calendarul
Mayas numit Tolkin (Tzolkin) se sfârseste în anul 2012c

à 
+

2 !

à


5à



 
 



U!

à



#R"$O2 O
 ;

 
à


&,,&<L

. !
 A
 . 




Uà
+

25! @





"à

   à
+
;2FO 2 &,,-<

 Uà 
+

25!

@
r"
@

&,,3 


@

0U+

2
5

@
 



" 
  


@

@


A
 
  
A
 




   

 
àA

$


 +

2

Uà

+

25! @

@


"
 
@
 

+

2

!

à

# 
à 
+

2
@

&,:)A
 







 
%   @
 





à


 




!


à#

!

 



A



  


 





 






   
  



 
 
 

  
T 

 


 

 

 




+






 

@




;

< @

 @

 
 




 
 
 
%


  @



 T0 







U




" 
 

 @

 
 
 
 







 


  
 



!


à  








 
!

  


  
@
!







@





 

  



O 2


 
P 2$
 

à 
à 
!











 
 
 



 
E

 
   !




 



    

%$ 

 
  
à




@

    


  
 @


  









 


 
 
@



  

!

 A





.

 



  

 @


 



+ 
A


  


 

  A
r 


  
 





L
 
 
 

 

 

 A


   





  

 

 

A


L

à 

à 
! 


 @

    




;

.  

<   

 

 

 

0
 


 
 
 @
 

  


 
@




r
 @
. 
 

 !


 

@

 

A0
 
 

@
 

  

 


 @


 %
  
 
  

  
@
A

  






01  




= 
 $
%$ 
+

2
P 2

à 
+

2

+



 




.  




 


:44:3-+1

 
  













 
  A 

 
&,>4
01  


àA
@
&,'3à 
+

2
.
 



@

 



 

 
 

  
 
!


àA





 

+

2 A

@




 


 

 



! 



 
A


 @


  
 .
@
 

@
 A

 



.

 







A
 
A
 

T$



r 








U!


 

"
à 
+

2
 A
  
 #
  
 





;<


  A
 @

A
 

 

@


@



VL



 





  
 

@
 !




à 

+

2.

  
 
!
 @
 @
&,:)A
  
!

à

*



$

 
.


à

O  
 
@



  
@

 
 
!

 A


 


 

à




   

 



   A
 
0!
@
 


à

  




= 
 $
+

2 
@








&4








  
@

à 
+

2   
  



+

2 

A
   à








A

 
à

 +

2@


 

  

à

@

  

  .

@



A


 


 



 


 
à 
+

2à

 
 



  
 @

A
0
  
5@


 +

2@

 
@




  à




A

 


0


   







  





$ 





;$<= 



 
+

2à

 

+

2 
 
 




.@

 
 +

2    





 

 
  
@
!


@


  


    % @

!

à
@

 ;@




$O2<

0
      ;à

 

<à 
+

2

&3 

&,()%
@

  





   

 





  
   
  
0A
  

+

2;
  




 
 


 A





  

 <






  


 



 


 #
01 


 
/
  

@
  






  

@


  
  
 
 

 

 A 
!
 
P 2r  
 
  

à 
+

2



Uà 
+

25!

@

"










 

  
  
 




 U+

2
5

@
 



"@
  
!


+

2 


A
 
 
   

 



@
 

$O2 
 à

 



 
 ;
!

à<&U!

à"

 
@
 



A
 
 

 

 


@
 
;  @
<  

+

2P 2
@
&,(: 
   !

:4

A@
 

;&3 
< A





@

 





@
 

@

 



 


 

$O2 

  A
@

  @

@
&,:)


@



 A


  






@
 L
&,(:+

2    



.
!


 
+

#R !


&,:) 

@

 
!
 
 

 

@



!

  
 $O2
@

  



 


 

 
0


@

   @


 
 


 

 !


@

;&,:) &,(:<



. @



 
 
 

 
 @
 
   
 

 

!


  @
 
O2@

&,3'

=
  @


 




+

2$



@


@

!

 

 


 @

 
 
 

; <   
 

 


!


 @
 


 à


 

  



$O2 
  
 


@
à 

 








àA


@

 ;@
U "<
@




/


A
    


0
 $O2
!




 !

  

%$


 @
 
 r 



  

 
; . 


<  !


6







#
L

#


 
àA


@   

   
 




  



@
 
 @

 0

à

  $

#
; 


6

 
 <

$
34&3

$ $O2


 


 

@
 





+

2@

 








  
34&&34&)
 


 

A



@
A


  







@


 
@
 
A
@
A

   
 

 
 
@
  @
A
   



  !


 @

A
A
 $@

 
A


  34&)
!


àA



!


 
5
 




@



 
A

A
 


 @






@
 






@
 34&&34&)àA


 



 
@

 



T


 
 






T0


    

T

!
   




!
 
 


 @

A@


 $
A

A
 +F  

!
 

  


A


+à
 
 .




!
 


34&&0
+F 

r 2
;r 2
<
 A 
@

&4&3

0

 
 
!

àà 
+

2 


 !



   @

 


%
 @




Q0 

. 












 



 

 

  









!r

 





 

      Q0 .





 


 







 

 


  




!




$

.
  
 







 




  
 


 

 

 
 
 



  

  
  



 
 
$ 
  

 
 
U 

";





 

 






<


 


 ,4W


 


!

 


U
"
 
    


  





 


  








U"
Q0 
    

 



U

"

 










 



 





Q0 
  

 

,X&&




 




Y
 
 






 0$
  
 
 
  


 




  #
+

  

Y



 


  
 

$ 





 












 


c
c c
c 
cc 
cc

c
c c 

c
c c

c
c c
c  c
ccc
c
c c c
c c c
cc  
cc
c c
c 
 cc

cc cc cc
cc  c c ccc

c  c
c
cc
c
c
ccc
c




c 
c

cc c 


cc c

c cc c
cc
c

c
c

cc
c



c 

c

c
c 
cccÅ
c

c


 cc
 c c

 

cc c 

c
c
 c

cc c
cc
c c c c
 
c
c

c
c
c  cc
c!c
c


!"c
c
#c

 c c c 
c c
 c
cc ccc cc c
c$
c 
cc

c
c

c
 c
c
c
c
 c c
c    cc 
c c
 c 
c
c c
c  c

c
c 
 c

c
 c c
cc


c c
c cc %
c
c 
 cc  c
cc
c 
c c 
 c c  c
cc

ccc  c c
 
c

c c
c& c

c
c'
c
c

c c
c
c   c 
 c
c c
cc cc 
 c
c
(  c
 c

c    cc c

 c 
c
c
c$ 
c)c



c cc(c
c
cc

c c$ c*c&
c
c
cc
cc  ccc



 c 
c c

 c


c
c


c c

 c c

cc
c 
c
 c c
 c 
 c  c 
c
c c c c c
cc
 
 
c

c
c


c

c
c
c
c c

c

c
c c 
c
c
c



c

c
c


c cc
c 
 
c 
c 


c cccc 
 c
c

c
c
c
c c
c
c
cc
c c 

c  c 
 c c
c
c
c  
cc 
c
cc
c

c

 c c c

c c

 c
c
c
c
c
c c
c
c
c
c

c



c(c c&
cc cc
c
 c
c
c
c 
 
c
 
c
cccc
c
c 

c c c c 
c
c 
cc

c 
 c
 
c
c 
c c
c
c& c

c c

cc
 c
c 
c
c c
 c c c
c
c cc
 c 
 c c
cc ccc c c 
 c

c c
c c
c
c
c 
c
c

c
c%c c 
c
c

)+c,%  c
cc#
-c(
 c
c
c  c
 
c

 
c

c
c c
cc

c
c
c"c!  

c
c cc

c 
c
cc
c

cc
c'


c 
c c
c
 
c c

c
c
c

c  
c

c
 cc
c   c c

c c

c  c
c
c

c
c
cc c  cc
c

c
c

 c c. 


.c
 ccc
c
c 

 
c

cc
c
c'
c

c cc c  c c

cc c
c


c 


c
c c
c 
c c
c
c)
 c c


cc c
c
cc c
 c

c
c c


cc c c

c c c
c c c



c c(cc c

c
c
c 
cc


c
c
c

c 
c
cc

cc 
c
ccc

c
c

cc/ 
 c cc

c
c

c c c
c 


c  c cc
c c

c
c c
c 

c
c
c

c
c c 
c

!c
c




c c(c c! c 

cc

c  c c c

 c c
c

c c
c c

c

c
 

c  

cc

c
c
cc c c
c ccc
c 
cc
ccc cc
c c
c %
c#c 
cc
c c
c  c





c
ccc c c
c cc

c ccc
%

cc c
cc

c
  
c
c  c

c 
ccc
c
c c 
!c
c
/c
c c!)
c
c 

c
 
c c c 

c
c

cc

 c 
c0

c
c cc
c
c
c c c c

c
c

cc c c
cc
 
cc cc
c 
c
c

c c
c

ccc
 c c  

cc
c
!c
c


c  c
c c

cc

c
cc c
c 
c

c!$
c
c
c
!c c!
c

c
!c
$c*c&
cc

cc 
c

cc
c

c c

cc

 c 
c/cc

cc
c


c
 
c c


c 
c
c
c 


c ccc c c
c c
 c 
c


c c  c


c
 ccc
c

c
cc c 

c
/ cc c


c 
c
ccc c

c c c


c c c

c c  
c

c
*


c c c

c c! !c c c!


!c$
cc

c c
 
cc
c
*


c c c

c
c 
cc


c  c(c*
+c
c
c  
c   cc c
c c1c

c
c

c

ccc

c!

!c c

c
c c 
cc 
c c  
c

c 
c$
c


c c
c
cc
c c c c ccccc 
c c cc
c

c
ccc
c c
cc
c
c cccc
 c cc  c %

c
c  c 
c c c c c 
cccccc


c c
c

c

c
c


c
ccc)c
c c
c c
c c

c

c
c
c

cc
ccc
 c cc c c
c
c
ccc
c

c c c%cc
c
c
/


c

c c
c
c/ cc  c
c
c 
c  c/&2c
c


c c
c'cc
c 
cc
,cccc
c,c
ccc! c !c c
c
c
cc c
c
c c
ccc
cc
c
c
 


cccc
ccc
c

ccc!  c !cc,c c %
c c  c

c

c c c  
c

c

c
c
c
ccc c

c
cc,cc
cc c c

 cc
,c c 
c!*


cc
 c
cc c
ccc!c(cc
c c,c ccccc
c




c


c c
ccc cc3c c c
c
 c
c
c c 
c c
c

c

cc

c


c
c  c/&2c  c

c4
 
5c c
c
c
 

c
c   cc
c
c
c
cc

 cc

c
 cc 
c

c

c

c c
 c c  c
c
c
c
c#c c 
c
c c

c

c
cc
c c
c c  

c
c


c
c

cc c
c0c
c c,cc
c 

c c
c
cc

c
c
cc
c c

c c 
c
c


c
c

cc c
cc c
c
 c!

!3c
c

c
c
c
cc
c
c
cc c
c
c c
 
c c
 
c
c 
c

c
c
c

c
c
cc  c/&2"c$c c
c
c

c
c
c c
cc
c c

c


c
ccc
,c c cc c
c c

 cc,c c c  c!
c
 c
c


c
cc  c c!c
cc 
c!/c

c
c %

c c
c
 c
c c
 c 
c
c  c cc
cc c
c  c 
c




 c  c


 !c$
cc#
 c,%c 
c

c c


c
c
c
cc
c

 c
 c c
cc
 c
c
c

c c
 cc
 c c
 cc 
cc
c
'

c 
c

c c 

cc
c
c
c c c
c
 
c c


c cc
c
c

c c

 c
c
c c
c c


c c
c
 c

c
cc 

c c
c
c c cc
c&
c
c
c
c
c
c
cc
c



c  c

 c c

c c  cc c c
c
c c
c

c
c

c c
 c
c c 
c



 c
c 
c 
c

c

c


c$c 
c c
c c c
c
cc
c

c 
cc

cc c
ccc
c c  
c

c cc c 
c c
c
c
 

1c c 
 c c

 c cc 
c cc cc
c c
c
c
c cc cc

c
cc c

c



 c c c
c%c
ccc
cc c c
c c  cc
c c  
c c

c
 c
%c
c c c
c
c c
 cc
c   
ccc
cc
c
 c
 c 
c c
c 
cc

cc

c


c
c  c/&2cc
c
c
 
c cc c
c
  

c c
c

cc
c 
c

cc

c
c

c
c  
c c 
c
 c ccc%c
c
"c c 
 c c

 c c
 cc  c/&2c


c
c c c



 
c cc

c
c

c

c c
 
cc!

!c 
c

c
c
c


c 

c
c   cc
c
c
c

3c
c
& c

c 
c
c
 c c

c

c 
c c

cc 

cc
c 
cc

cc 

cc

c
c
cc
c

 c 3c
/c cc
c  c
c
c
c

c

c  c
c 
c cc c c

 c6

 c  c


c
c  cc
c
c c
c  
cc 
c c c
c
c c c 
c
c c 
cc ccc

c
c
c
c
c
c

c
c c
c 
cc 

c!
c
!c$
c
c  c 
c

c cc
c
cc



cc

 c 
c
c c
cc cc
 c 
c$ c
 cc
c
c78c
c cc c c
c
c

c
 c%c  c 
cc c 

c! 9 !cc c
c  cc.  .ccc


c
c c

"c
c
 c c:;<8cc c

c c c


c c 
c/
c c=c6 cc c:;;<c
c
cc
c


c#
c
c


c c

cc cc 
c cc
c
c

c


c 9 c c 

c c
cc
c c

c
ccc

c c
ccc


c

cc  

c


c  c
c
 c
c
ccc c cc  c

ccccc 
c 9 c
 c c  c

c c

c=c
6 c
c
/
c=c c c


c c c

c
c c
c

c  cc c
 c c
c

c

c

cc

 c  c 
cc  c
 c c
c 
c ccc
ccc

genereaza un mic curent, curentul Hall, de-a lungul grosimii firului. Acesta este efectul Hall.

Multa vreme s-a crezut ca curentul Hall nu poate lua decat valori discrete, dn cauza ca sarcina electrica este
cuantificata. (Curentul electric este cantitatea de sarcina electrica ce trece printr-un loc in unitatea de timp - este o
masura a cat de repede curge sarcina electrica printr-un loc.) Din acest motiv, cercetatorii au fost extrem de mirati
cand au descoperit cum curentul Hall poate lua si valori fractionale (efectul Cuantic Hall Fractional)

Acest lucru dovedea ca sarcinile fractionale chiar pot sa existe. Cu alte cuvinte, electronii se grupeaza la un loc in
niste cvasi-particule care au sarcini fractionale.

De parca acest lucru nu era suficient, acum a fost descoperit ca aceste cvasi-particule sunt anyoni: nu sunt nici
fermioni (asemeni electronilor insisi) si nici bozoni (asemeni luminii sau asemeni particulelor de Heliu lichid care se
formeaza in cazul super-fluiditatii). Aceste particule pot sta unele peste celelalte in aceeasi stare cuantica, insa
exista o limita, nu putem avea o infinitate de asemenea particule depozitate in aceeasi stare cuantica.

Ce inseamna acest lucru?

Pentru a intelege, ne putem gandi la electroni. Electronii sunt fermioni. Asta nu-i scuteste insa de a fi bizari. Poti
avea doi electroni aparent stand unul peste celalalt in acelasi loc din spatiu. Insa ei nu sunt cu adevarat in acelasi
loc. Se gasesc in doua stari cuantice diferite. Acest lucru este din cauza ca exista doua stari cuantice diferite care
corespund aceluiasi loc din spatiu. Spatiul adevarat nu este tridimensional, ci este un spatiu tridimensional impaturit
in doua.

Acest lucru inseamna ca, daca rotesti un electron in jurul axei lui cu 360 de grade,
el trece, sa zicem, de pe partea de jos a impaturiturii spatiului in partea de sus. Pentru a-l aduce in situatia sa initiala
trebuie sa-l mai invarti in continuare cu inca 360 de grade. Cu alte cuvinte, per total, inseamna ca daca vrei sa
rasucesti un electron in jurul axei lui complet, trebuie sa-l invarti cu 720 de grade! (Pentru noi, cei din lumea
macroscopica, rotirea cu 360 de grade in general ne aduce de unde am plecat!)

Insa de ce sa aiba spatiul numai doua impaturiri? De ce nu mai multe? Asta este ceea ce este ciudat cu descoperirea
anyonilor. Ei pot fi interpretati spunand ca spatiul are mai mult de doua impaturiri. De aceea, pare ca ar putea fi
ingramaditi mai multi in aceeasi stare cuantica: pentru ca nici acea stare cuantica nu este realitatea ultima, este si ea
impaturita (sau, echivalent, aparentul spatiu tridimensional este impaturit de mai mult decat numai de doua ori).

In imaginea de mai sus este desenat dispozitivul experimental pe care l-au folosit cercetatorii. Cele patru "porti" de
pe suprafata semiconductorului au creat in centru un disc de cvasi-particule, dintre care unele (cele rosii) au o
cincime din sarcina electrica a unui electron, iar celelalte (albastre) au o treime din sarcina unui electron.
Masuratorile efectuate asupra acestor particule au aratat ca nu sunt nici fermioni, nici bozoni.

Studiul a fost efectuat de opt cercetatori si a fost publicat sub forma a trei articole in Physical Review Letters, anul
trecut c c c
c c
 ccc
 c c  cc  c 
 
c c
c c
c
 c
c  c c
 c c c-
c+

c
 c c cc
 c c  c

#
c
cc c
cc



c
c



cc
c
cc


cc
cc
cc
c

c
c

ccc
c3
cccc

c c
c%

cc
cc

cc

ccccc
c

c c
 

c
c

c
cc c>
cc
Oc c
cc

c
 cc
c
(cc
c
cc
cM
c%

ccccc ccc

cc
 
c 
cc
c

ccc

c
c

c

cc c

c
c
 (
c


cc
 

cc
cc
c

c




cc

c 
c
 c
cc
c
 c
c%
ccccc
c


c
c
2c


cRc cc

cRcc

c
c
cc
c
c

 c cc


cc
c
c
c

cc 

c
cc
cc
c
 c
c c ccc

cc

ccc
c
c
c


cc
 c
c
c%

c


cccc  ccc

c

ccc
c

c
 c
c
5cccc%
cc

c
c
cc
cccc c
 ccccc c
ccc  
cc

ccc
c c
c2 c>cc


c
c
c 

c
c
ccc 

Oc

c%

c(
cc

cc
c c
c
c
c

c

c

 c
c
cccc 

c
cc
cc

cc


c5c%

c
c c

c

c
c&DNNc

c cc

c
c

ccc
c
cccc
cc

ccccc 
c
cccc

c

c
  c. =5c c


c
  c c

cc  c  c  c c , c
c    c cc

cc,c
  cc
ccc
c



cc
ccc
c
cc
c

ccc
 
c
c

c9$"
ccc cc c
 c 

c
c c


ccc

c

c

cc
cK
cc
Kcccc


c
c
c3 c!$c
c
#

c
c 

cccc5 7ccc
c

c
c9$"
c
ccccc 
c

c
c
c
c 
cc
c

cc c

ccc c
cc
c
c
 
c
cc 
cc cc


c
c
cc
c
ccc
c
c
c ccc c
ccc
c
cc#

c(
c

cc

cc


cccc 
cc
c
c
c




c
c2c c
c
cc

cc
 cc9$"
ccc cc
c
c
c
c
c

c
c cc
c9$"
c


ccKc
c cc


c

ccc
c


c
Kc
c

c 
cc
c
c c
cc
c
c2c
cc c cc
c
c
c
c 
 c 
 c c

cc c 
ccc
c
c
K(ccc
cc
cc c

cc

c
c
c5cc c
c c2
c

cc

c2

c

c
c
ccccc
c
cc
c c5c
c c
cc
ccD*Jc
c
c
c
c
5c
c c
c

ccc2
cc
ccD/Jc
c
c
cccc

cc cccc
c
cc
#

c-c c
c
c c
c
cc
cc cc ccc c c/*cc
Kcc
c9$"
c
c
#  c 
c ccc


c
c%

cc
cc
 c


cc9$"
c c
c2c
c
c


c
ccc
cc
c
c0
c
c
K
cc
cccDDDDJc
c
c
c
c-9cc
c
c

cc
c
cc&+**cc cc


c
c

c
Kccc c
c
9$"
cc

cc
c 
cc
c
c
ccc
c

c57c%cccc
ccc
 c
c

cc
 cc%7
c%
 c
c
cc
c
c cc c


cc0 ccccc
ccccc



ccc

cc

cccc 
cc
 cc
c
K
c
c
cc

c
c

c cc


cc 
cc
cc cc
c

cc
cc
 
c


c(c
cc

c

cc
Kcccc9$"
cc

c
c