Analitica Afacerilor, 27-28 mai 2016

Curs 8. Indicatori de performanţă ai firmei. Analiza de senzitivitate

Prag de închidere şi prag de rentabilitate

- ipoteze;
- definiţii PR și PI;
- exemple (funcţii de cost liniare/neliniare);
- factori ce influenţează PR (preţul outputului, preţurile inputurilor – CVM, costuri fixe);
vizualizare grafică.
- analiza profitabilităţii firmei: PR vs. maximizarea profitului

Analiza Break-Even şi analiza profitului nu sunt mutual exclusive, alegerea uneia sau alteia
dintre metode depinde de mai mulţi factori.

Problema ce trebuie analizată Tehnica sugerată

Cum să determin rapid care este cantitatea ce
asigură “supravieţuirea firmei”?
Analiza de tip “what if?” (dacă se modifică una
dintre variabilele p, CVM, CF)
Nu sunt multe informaţii disponibile
Accentul este pus pe evoluţia pe termen lung
Care este cel mai profitabil output ?
Analiza BE
Analiza grafică BE
Analiza BE (Analiza profitului/maximizarea profitului
necesită informaţii despre costuri şi cereri pentru toate
inputurile şi outputurile respective)
Analiza profitului/maximizarea profitului (pe termen
lung nu există CF, iar determinarea PR impune
cunoaşterea CF)
Analiza profitului/maximizarea profitului

- analiza BE este mai simplă decât Analiza profitului/maximizarea profitului, dar nu răspunde la o
serie de întrebări legate de eficienţa firmei ;
- analiza BE nu ia în considerare anumite aspecte legate de costuri economice sau venituri (de ex,
acelea asociate cu R&D, care se materializează mai târziu); de asemenea, este dificilă delimitarea
costurilor fixe şi variabile;
- analiza BE este simplă prin presupunerile legate de preţul outputului şi CVM constante; ipoteza
este nerealistă pe anumite pieţe (vezi tipul de competiţie imperfectă);
- analiza BE este dificil de realizat pentru firme cu thenologii multiprodus, deoarece este dificil de
distribuit CF pentru fiecare produs, iar mixul de produse se modifică în timp.

Probleme propuse
Problema 1. O firmă vinde 1000 unități de produs pe săptămână. Costul CVM este constant și egal
cu 5 u.m./produs. Prețul de piață al produsului este 12 u.m., iar costul fix mediu este 5 u.m./produs.
a) Calculați profitul total.
b) Scrieți ecuația funcției de cost total.
c) Determinați nivelul outputului corespunzător PR.
d) Determinați cantitatea pe care firma trebuie să o producă în situația în care are ca target un
profit săptămânal de 3400 u.m.
e) Reprezentați în același grafic (Excel) curbele de CT și VT.
f) Evidențiați pe grafic modificarea PR datorată:
1) Creșterii CF cu 1000 u.m;
Analitica Afacerilor, 27-28 mai 2016
2) Reducerii prețului unitar la valoarea 10 u.m;
3) Creșterii CVM cu o unitate.

Problema 2. O firmă produce un singur bun la un cost CVM de 10 u.m. și îl vinde la prețul unitar
p=25u.m. Costurile fixe anuale sunt egale cu 30000 u.m.
a) Câte unități de produs trebuie să vândă a.î. să fie în PR?
b) Care este profitul firmei obținut anul trecut dacă a vândut 2000 unități de produs?
c) Ce venituri obține firma în PR?
d) Datorită unei noi taxe introduse (tehnologia poluantă) costurile fixe au crescut la 37.500 u.m.
Determinați noua cantitate ce corespunde PR.
e) Dacă firma dorește să vândă același nr de produse ca în situația de la d) și are ca target același
nivel al profitului ca la b), la ce preț ar trebui să vândă produsele?

Problema 3. Firma ABC inteționează să își modernizeze capacitățile de producție. În prezent vinde
produsele la prețul unitar 20 u.m., având CVM = 8u.m./ produs și CF=840000 u.m. pe an.
a) Determinați cantitatea ce corespunde PR ;
b) Dacă ar adopta tehnologia modernă, firma ar avea CF egale cu 1,2 mil u.m., dar CVM ar
scădea la 5 u.m.
1) Determinați noua cantitate din PR.
2) Dacă firma ar păstra cantitatea din PR de la punctul a) ca și cantitate de PR, ce
preț ar trebui să fixeze pentru vânzarea produsului?
c) Dacă noua fabrică este construită, firma dorește să reducă prețul la 19 u.m., pentru a-și
consolida poziția pe piață.
1) Care este cantitatea pentru care profitul fostei fabrici este egal cu profitul noii
fabrici (presupunând că pentru cea veche prețul este 20 u.m., iar pentru cea nouă
prețul este 19 um) ? Ce profit este obținut?
2) Dacă vânzările anuale estimate sunt de 150 000 unități de produs (pentru anul
următor), ați recomanda constucția noii fabrici? Argumentați. (Ambele fabrici au
capacitatea de a produce orice cantitate dorește – ipoteză de lucru).

Problema 4. Firma Alfa vinde tricouri importate; vânzătorii sunt plătiți cu un salariu de bază plus un
comision pe vânzările pe care le fac. Cheltuielile și veniturile din vânzări sunt următoarele:
- preț unitar de vânzare: 80 u.m.,
- cheltuieli variabile unitare 50 u.m., din care: cost de producție (import) 36 u.m., comision
vânzare 14 u.m.;
- cheltuieli fixe anuale: chirii 160 000 , publicitate 300 000, salarii 140 000;
a) Determinați nr de tricouri vândute ce corespund PR.
b) Realizați un grafic care să evidențieze PR.
c) Dacă managerului îi este plătit un comision de 6 u.m./tricou suplimentar (față de comisionul
persoanelor din vânzări), care va fi efectul asupra punctului PR?
d) Ca alternativă la c), firma intenționează să plătească cele 6 u.m./tricou managerului pentru
fiecare tricou vândut peste PR. Care va fi efectul acestei decizii asupra profitului din
exploatare (pierdere), dacă firma vinde 23 500 tricouri pe an?
e) Revenim la informațiile inițiale. Care va fi PR dacă firma elimină comisionul și crește
salariile cu 214000 u.m.? Ar trebui implementată această decizie?

2
Analitica Afacerilor, 27-28 mai 2016

Curs 9-10. Indicatori de evaluare a investiţiilor

9.1. Capitalizare şi actualizare
- definiţii: discount rate, discount factor;
- definiţie investiţie de capital;
- metode de evaluare a investiţiilor de capital (NPV, IRR).

Capitalizare (în regim de dobândă compusă)

S n  S 0 (1  r ) n
S0 valoarea iniţială a investiţiei;
Sn capitalul final obţinut.
r rata dobânzii;
n nr.de ani.
factor de capitalizare: 1  r 
n

Actualizare
S
PV 
(1  r ) n
S valoarea finală;
PV valoarea prezentă a sumei finale.
r rata dobânzii;
n nr.de ani.
1
factor de actualizare (discount factor):
1  r n
Actualizarea permite compararea sumelor plătite/primate la diferite momente ulterioare de
timp; orice sumă primită mai târziu valorează mai puţin decât aceeaşi sumă obţinută astăzi – time
value of money.

Grafic cu impactul unei modificări a ratei dobânzii la 5%, 10%, 15%; după 20 de ani, o sumă
capitalizată cu 15% este de 6 ori mai mare decât cea cu 5%.

rata 5% 10% 15% 20% 25%

an
1 1,05 1,1 1,15 1,2 1,25
2 1,1025 1,21 1,3225 1,44 1,5625
5 1,276282 1,61051 2,011357 2,48832 3,051758
10 1,628895 2,593742 4,045558 6,191736 9,313226
20 2,653298 6,7275 16,36654 38,3376 86,73617

3
Analitica Afacerilor, 27-28 mai 2016

100
90
80
70 Series1
60 Series2
50 Series3
40 Series4
30 Series5

20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

9.2. Investiţii de capital (mediu cert)

Definiţie: O investiţie de capital este un proiect ce constă în:

a) un capital iniţial investit;
b) o mulţime de venituri şi cheltuieli/costuri estimate (cash inflows, cash outflows) pe toată
durata proiectului;
c) Opţional, o soluţie de rezervă, ce ar putea fi determinată de vânzarea proiectului sau
acţiunilor, sau un plan de rezervă pentru situaţia în care se obţin pierderi ce trebuie acoperite.

Metode de evaluare a investiţiilor de capital:

- NPV;
- IRR.

9.2.1. Valoarea prezentă a unei investiţii. NPV

a) Calculul NPV pentru active financiare

- definim valoarea prezentă = suma cash flow-urilor actualizate
N
CFn
PV   , r = rata de actualizare
n 1 (1  r )
n

- orice activ financiar are o valoare de piaţă (preţul la care poate fi vândut sau cumpărat)
- definim valoarea prezentă netă = suma cash flow-urilor actualizate – valoarea de piaţă
N
CFn
NPV    MV0
n 1 (1  r )
n

Interpretarea valorii NPV:

- dacă NPV>0, acţiunea va valora mai mult în viitor decât este evaluată pe piaţă acum (deci
este de dorit să se investească în ea);
- dacă NPV<0 (valoarea prezentă este mai mică decât valoarea de piaţă), activul trebuie
vândut, valoarea lui de piaţă se diminuează.

4
Analitica Afacerilor, 27-28 mai 2016
Observaţie: Pe pieţe eficiente (evaluări echitabile ale activelor), NPV tinde să fie egal cu 0 (activul
este evaluat corect).

b) Calculul NPV pentru proiecte de investiţii (construcţia unei noi fabrici, lansarea unui nou produs,
preluări, achiziţii)
- definim valoarea prezentă netă = suma cash flow-urilor actualizate
N
CFn
NPV   , r = rata de actualizare, CFn = CF generat de proiect în anul n
n  0 (1  r )
n

Interpretarea valorii NPV:

- dacă NPV>0, proiectul este profitabil (investeşte!); proiectul generează mai mult decât rata
de discount;
- dacă NPV=0, proiectul este la limita rentabilităţii;
- dacă NPV<0 , proiectul aduce pierderi, proiectul generează mai puţin decât rata de discount;
- dacă proiectele sunt concurente, alege pe cel cu NPV maxim (firma nu este restricţionată
dpdv al resurselor disponibile);
- dacă proiectele nu sunt concurente, alege-le pe toate cele cu NPV pozitiv.

Observaţii:
- trebuie calculate/estimate mai întâi toate CF generate de investiţie pe toată durata acesteia;
- utilizarea unei rate de actualizare care să reflecte gradul de risc inerent al proiectului.
- r este asociat celui mai mare randament (cost de oportunitate) pe care investitorul l-ar putea
obţine pe piaţă într-o investiţie cu acelaşi risc. Deci dacă NPV>0, proiectul va genera o capitalizare
ce depăşeşte aşteptările investitorilor.

c) Alegerea ratei de actualizare

Există trei tehnici de determinare a ratei de actualizare a proiectelor de investiţii:
1. costul de oportunitate (alte oportunităţi) de pe piaţă, comparând rentabilitatea pe care orice
investiţie o oferă ipotetic cu alte posibilităţi de remunerare; de ex, pot fi utilizate: rata inflaţiei, rata
activelor fără risc, rata dobânzii la depozite, rata de rentabilitate a sectorului, rata de rentabilitate
medie din economie
2. rata fără risc + o serie de prime de risc
3. costul mediu ponderat al capitalului
CP Datorii
r  kcapital propriu  k datorii
Active Active

Exemplu

anii proiect A proiect B proiect C proiect D proiect E

0 -500 -1200 -300 -800 -600
1 120 600 -200 480 100
2 230 500 -350 400 220
3 360 450 760 360 340
4 160 50 400 200 310
5 150 380 -150 100
6 180 -200 50
NPV: 179 326 309 168 230

5
Analitica Afacerilor, 27-28 mai 2016

9.2.2. IRR (Internal Rate of Return)

- o metodă alternativă de evaluare a proiectelor de investiţii;

a) IRR pentru active financiare reprezintă rata de discount pentru care valoarea de piaţă a activului
este egală cu valoarea prezentă a tuturor CF viitoare, adică:
N
CFn

n 1 (1  IRR )
n
 MV0

Interpretare: IRR reprezintă un semnal pentru investitor: este randamentul la care se poate aştepta
un investitor, la un anumit grad de risc. Adică, dacă IRR>randamentul target pentru acesta, atunci se
decide să investească.

b) IRR pentru proiecte de investiţii: valoarea ratei de discount care este asociată cu un NPV nul (rata
de actualizare de la care începând proiectul devine profitabil).

c) Modalităţi de determinare IRR.: estimare grafică, calcul direct Excel

d) Interpretare:
- proiectele cu IRR mare au performanţe financiare mai bune, în principiu;
- problema care apare: dacă avem mai multe proiecte mutual exclusive A şi B (imposibil de
ales ambele); apare problema de raţionalizare a creditului datorată:
- o firmă nu poate obţine capitaluri la rata dobânzii existente pe piaţă, suficiente
pentru a finanţa toate proiectele;
- restricţii financiare impuse intern (de manageri, acţionari, strategii de dezvoltare
durabilă etc.)
- exemplu cu proiecte mutual exclusive: problema de scară a proiectelor şi problema
temporală (in prezentarea PPTX);

e) Limitările IRR: exemple cu probleme: IRR multiplu sau IRR nu se poate determina.

9.2.3. Comentarii metode de evaluare a investiţiilor

- o problemă cu NPV: fixarea realistă a ratelor de actualizare (trebuie luate în considerare
atât rata dobânzii, cât şi cursul de schimb, gradul de risc al proiectului, taxe, inflaţie, competiţie etc);
dacă rata este prea mare, proiectele bune pe TL au veniturile actualizate puternic şi par mai puţin
atractive; dacă este prea redusă, proiectele riscante cu venituri speculative vor câştiga mai mult.
- NPV este invers proporţională cu factorul de actualizare (ceea ce reflectă dorinţa
investitorului de a obţine randamente mai mari);
- NPV este potrivită atunci când proiectele au evoluţii similare ale CF şi aceleaşi durate de
timp;
- NPV dă rezultatul în termeni monetari (termeni reali): poate fi un avantaj sau dezavantaj;
- NPV nu ia în considerare posibilele modificări ale ratelor de rentabilitate cerute de
investitori în funcţie de ratele de dobândă de pe piaţă;
- dezavantaj NPV: nu ţine cont de flexibilitatea managerială (managerii pot avea
opţiuni/avantaje de exploatat după ce investiţia este făcută, pentru a îi creşte valoarea)
- IRR este alternativa NPV;
- IRR nu poate fi calculat şi cu rate diferite în ani diferiţi;
- IRR are avantajul că nu depinde de nicio rată externă; dezavantajul: generează un procent
(o măsură relativă) şi nu diferenţiază între scala proiectelor (dimensiunea proiectelor).