Folosirea țesutului mecanic al unor plante in

industria textilă.
La fel ca la animale, în corpurile de plante există diferite țesuturi. Dintre
acestea, sunt construite organe, care, la rândul lor, formează sisteme.
Unitatea structurală ca întreg este aceeași - celula.

Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si canapa.

Bumbacul
Bumbacul este o plantă tehnică ca şi inul, face parte din
familiaMalvaceae care se prezintă sub formă de tufe, seminţele
bumbacului sunttoxice, prin conţinutul de 1,5 % Gosypol. Bumbacul
este un material foartefolositor pentru a obţine îmbrăcăminte. Are mai
multe proprietati printre carese numara si luciul. Bumbacul are luciu
mat; culoarea: in general la bumbacculoarea este alba, galbuie. Ca şi
bumbacul sunt mai multe materiale care auluciu. Unele dintre ele ca si
mătasea au luciul mai evident sau altele au unluciu slab (cânepa şi inul).
Culoarea bumbacului depinde de felul pigmenţilor naturali. Principalele
utilizari ale bumbacului sunt in industria textila (tricourile si blugiisunt
cele mai comune haine din bumbac), dar si pentru plase de pescuit, filtre
de cafea, corturi si coperti de carte. Din semintele de bumbac ramase
dupaprelucrare se realizeaza un ulei vegetal care poate fi consumat de
oame
 Inul
Inul face parte din familia Linaceae cu cca. 200 de varietăţi.Este o plantă
perenă se prezintă sub formă de tufe, fiind oplantă textilăca şibumbacul.
Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete,
elasticitate si luciu matasos foarte apreciat. Din ele se confectioneaza
panza pentru corabii, parasute, rufarie de pat si de corp, fete de masa,
servete, panza pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incaltaminte,
etc. Fibrele scurte (caltii) se utilizeaza la fabricarea hartiei fine, pentru
confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj. Samanta, faina de seminte
si turtele se utilizeaza in medicina. Puzderiile (resturile de tulpina
rezultate in urma operatiilor de zdrobit si melitat) servesc ca materie
prima pentru confectionarea de placi aglomerate sau la fabricarea
glucozei, drept combustibil etc.
 Cânepa
Cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre
toateplantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar
produsele obţinutesunt folosite de la fabricarea banalei funii până în
industria cosmetică sauauto. După cultivarea cu cânepă, terenul devine
în anul urmator propicecultivării cerealelor deoarece cânepa ucide
buruienile. De asemenea,cantitatea de îngrăşământ chimic necesară unei
producţii bune este mult maimică decat la alte culturi Fibrele de canepa
sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele
se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la
cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire,
chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru
cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile
pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu
bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele
scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca
material izolator.