MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR

ALBA-IULIA
2013
1
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ALBA-IULIA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU ULCER GASTRIC
HELICOBACTER

ALBA-IULIA
2013
 2

CUPRINS

Cuprins…………………………………………………………………… 3
Introducere………………………………………………………………. 4
Capitolul 1. Notiuni de anatomie şi fiziologie a stomacului 5
Capitolul 2. Prezentare teoretică a bolii……………………………. 9
1. Definiţie………………………………………………………………. 9
2. Etiologia şi epidemiologia ..............................................……….. 9
3. Anatomie patologică………………………………………………… 11
4. Clasificare……………………………………………………………. 11
5. Simptomatologie…………………………………………………….. 12
6. Diagnostic şi diagnosticul diferenţial………………………………. 13
7. Complicaţii şi sechele………………………………………………. 15
8. Evoluţie şi prognostic……………………………………………….. 15
9. Tratament…………………………………………………………….. 16
10. Profilaxie……………………………………………………………… 18
Capitolul 3. Rolul asistentei medicale în îngrijirea şi tratarea 20
bolnavului cu ulcer gastric cu Helicobacter pylori……………….
1. Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare…… 20
2. Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv…………. 22
3. Asigurarea igienei corporale şi generale…………………………. 23
4. Pregătirea, asistarea şi efectuarea recoltărilor de produse 24
biologice şi patologice……………………………………………………
5. Participarea asistentei medicale la explorările paraclinice……… 29
6. Poziţia bolnavului în pat, urmărirea faciesului şi a funcţiilor 31
vegetative ………………………………………………………………...
7. Urmărirea funcţiilor vitale…………………………………………… 33
8. Alimentaţia bolnavului cu ulcer gastric cu HP…………………… 36
9. Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului….. 37
10. Educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolii……………………….. 41
11. Externarea bolnavului………………………………………………. 42
Capitolul 4. Dosare de îngrijire a bolnavilor cu Ulcer gastric HP
Plan de ingrijire nr.1........................................................................
Plan de ingrijire nr.2 .......................................................................
Plan de ingrijire nr.3 ......................................................................
Concluzii ...............................................................…………………..
Bibliografie………………………………………………………………
 3

INTRODUCERE

Ulcerul gastric cu Helicobacter pylori reprezintă o actualitate în patologie,

atrâgînd atenţia prin frecvenţa ei, prin afectarea vîrstei celei mai active pentru societate,
prin evoluţia lungă este întretăiată de complicaţii serioase.
Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen complex care implică pe de o parte
scăderea de apărare a mucoasei gastroduodenale , iar pe de altă parte creşterea ponderii
factorilor de agresiune asupra acestuia.
Infectia cu Helicobacter pylori este un factor agresiv important, ea se întâlneste în 60-
70% din ulcerele gastrice. Helicobacter pylori este un microb descoperit in anul 1983 ca
fiind implicat în apariţia ulcerului gastric . Infecţia cu Helicobacter Pylori (Hp) se
dobândeşte prin ingestia bacteriei, calea de transmitere fiind fecal-orală sau prin
intermediul apei contaminate şi în directă legătură cu anumite condiţii socio-economice,
prevalenţa fiind mai crescută în ţările în curs de dezvoltare, unde se ridică până la 80% la
adulţii de vârstă medie, faţă de un procent de 20-50% în ţările dezvoltate .
El traieşte la suprafata celulelor mucoasei gastrice, sub stratul de mucus protector. Se
gaseşte în stomac în partea de jos acestuia-antru, dar în formele severe, infectia cu
Helicobacter pylori se poate extinde la întreg stomacul. La examenul microscopic al
biopsiei gastrice, Helicobacter pylori apare ca o bacterie de forma spiralata sau încovoiata,
iar la unul dintre capete are 2 pâna la 6 flagele, cu ajutorul cărora se deplasează cu
uşurinţa la suprafaţa mucoasei. Mecanismul de acţiune al Helicobacter pylori este destul
de complex, acest microb acţionând direct asupra celulelor mucoasei gastrice, datorită
toxinelor pe care le secreta. El va duce la activarea procesului inflamator care va leziona în
plus aceste celule.
De la descoperirea bacteriei Helicobacter pylori, diagnosticul şi tratamentul bolilor
gastroduodenale s-a modificat semnificativ. Ulcerul gastric este considerat acum, în
general, o boală infecţioasă, eliminarea agentului cauzal vindecând boala.
 4

Capitolul 1. Noţiuni introductive de anatomie şi fiziologie a stomacului

Complexul de organe care asigură transformările fizice si chimice ale alimentelor, în
scopul asimilăriilor ca şi al eliminării rezidurilor, formează aparatul digestiv.
Aparatul digestiv este alcatuit din tubul digestiv şi organele anexe ale acestuia.
Tubul digestiv este format din următoarele segmente succesive: cavitatea bucală,
faringele, esofagul, stomacul, intestinul subţire şi intestinul gros. Glandele anexe ale tubului
digestiv sunt: ficatul si pancreasul, care îşi varsă produsele de secreţie în prima porţiune a
intestinului subţire.
1.1 Stomacul
1.1.1. Anatomia stomacului
Stomacul este un organ cavitar mobil, rezervor intermitent, reprezentând porţiunea
cea mai dilatată a tubului digestiv. Incepe la orificiul cardia şi se termină la orificiul piloric,
unde se continuă cu prima secţiune a intestinului subţire: duodenul.
In stare de plenitudine, are forma unui cimpoi, iar examinat radiologic, în poziţie
verticala ia forma literei J. Convenţional, stomacului i se descriu mai multe porţiuni:
- cardia
- fundul stomacului denumit si fornix
- corpul stomacului
- antrul piloric
- canalul piloric
Stomacul are două feţe (una anterioară şi alta posterioară), două margini (una dreapta
şi alta stânga) şi două orificii (unul superior şi altul inferior).
Pereţii stomacului sunt alcătuiţi din patru straturi sau tunici: tunica muscoasă, tunica
submucoasă, tunica musculară, tunica seroasă.
Tunica mucoasă, care căptuşeşte interiorul stomacului, prezintă numeroase cute
orientate dinspre orificiul cardial spre cel piloric. Mucoasa gastrică este alcătuită dintr-
un epiteliu cilindric unistratificat şi un strat de ţesut conjunctiv, numit corion, în care se
află glandele gastrice.
După localizarea lor, glandele gastrice sunt de trei feluri: cardiale, fundice şi pilorice.
 Glandele cardiale, puţin numeroase şi rudimentare, se află in vecinatatea cardiei.

5
Glandele fundice, numite şi glande principale se gasesc in regiunea fundului şi a
corpului stomacului. Ele secretă componentele principale ale sucului gastric şi anume:
acidul clorhidric şi fermenţii proteolitici (enzime care degradează proteinele alimentare).
În alcatuirea glandelor gastrice intră patru tipuri de celule:
- celule principale, care secretă pepsina
- celule perietale, acidofile sau marginale, care produc acidul clorhidric
- celule mucoase
- celule endocrine care eliberează serotonina.
Există încă un tip de celule, în regiunea antrului piloric, care sintetizează gastrina.
Tunica submucoasă, pe care lunecă tunica mucoasă, este constituită din ţesut
conjunctiv lax, în care se gasesc vase sanguine şi limfatice precum şi plexuri nervoase
vegetative.
Tunica musculară este formată din fibre musculare netede, dispuse în trei straturi:
- unul extern în care fibrele musculare sunt aşezate longitudinal
- unul mijlociu, în care fibrele musculare sunt dispuse circular
- unul intern în care fibrele musculare sunt dispuse oblic
Tunica seroasă este formată din peritoneul care înveleşte stomacul şi trece apoi pe
organele vecine formând ligamente sau mezouri.
În tunica seroasă se găsesc vasele sanguine care hrănesc stomacul, precum şi
filetele nervoase provenite din sistemul nervos vegetativ simpatic şi parasimpatic.
1.1.2. Funcţiile stomacului
Stomacul funcţioneaza ca un rezervor capabil sa stocheze cantităţi mari de
alimente, permitând astfel hranirea intermitenta. Acidul clorhidric, eliberat de celulele
parietale gastrice, are mai multe roluri: faciliteaza inceputul digestiei proteinelor din dieta
(actionând impreuna cu pepsina), elibereaza vitamina B12 din alimente, ajută la absorbţia
fierului, anihileaza microbii care sunt ingeraţi împreuna cu hrana.
În stomac, alimentele ingerate suferă o serie de transformări mecanice şi chimice,
care , în ansamblul lor, formează digestia gastrica. Aceasta este rezultanta a două funcţii
principale ale stomacului, şi anume: funcţia secretorie şi funcţia motorie.
 Funcţia secretorie a stomacului constă în elaborarea sucului gastric de către
mucoasa gastrică, respectiv glandele mucoasei gastrice.
6
Sucul gastric este un lichid incolor, uşor opalescent, alcătuit din apă în proporţie de
99 % şi din substanţe solide, organice şi anorganice, într-o proporţie mică de numai 1 % .
În 24 ore un adult secretă 2-3 litri suc gastric, cu pH între 1 şi 2, având circa 150mmoli acid
clorhidric la litru.
Glandele gastrice secreta trei substanţe cu rol deosebit de important în procesul
digestiv.
Acidul clorhidric este secretat de celulele parietale care sunt localizate in regiunea
fundului şi a corpului stomacului; ele lipsesc cu desăvârşire în zona antrală. Prezenţa
acidului clorhidric ajută la realizarea unui mediu esenţial pentru activitatea eficientă a
enzimelor digestive. În acelaşi timp acidul clorhidric dezinfecteaza hrana, distrugând cele
mai multe microorganisme patogene prezente în ea.
Mucoasa gastrică mai secretă grupul de enzime digestive numite pepsine, pe care
le secretă aşa-numitele celule principale. Secreţia pepsinelor este posibilă numai în
prezenţa acidului clorhidric. Când în stomac este prezent acidul clorhidric, este secretată o
substanţă chimică, numită pepsinogen, iar în momentul în care acest precursor al pepsinei
vine în contact cu acidul, se transformă în pepsină. Sarcina pepsinei este să descompună
proteinele alimentare în lanţuri subţiri, de aminoacizi, astfel încât aceştia din urmă să poată
fi absorbiţi mai jos, în intestinul subţire.
De îndată ce alimentele ajung din gură în stomac începe secreţia, direct în sânge, a
unor hormoni foarte activi, cunoscuţi sub denumirea de gastrine. Acestea sunt secretate de
celulele G, localizate exclusiv în zona antrală. Rolul gastrinelor constă în menţinerea unui
flux abundent de suc gastric şi în declanşarea secreţiei de pepsină şi acid clorhidric.
Gastrinele menţin acest flux intens pâna când se termină digestia întregului conţinut al
stomacului.
Gastrina secretată trece în torentul circulator de unde se întoarce iar în stomac.
Numai ajunsă în stomac pe cale sanguină, gastrina poate stimula secreţia de suc gastric şi
acizi. Mucoasa gastrică este căptuşită cu un singur strat de celule care secretă mucus.
Aceasta apără stomacul de acţiunea dură a acidului clorhidric şi a pepsinei. Dacă stomacul
nu ar avea acest strat protector, s-ar autodigera. Mucoasa stomacului este formată din
milioane de celule, care, la fel ca altele, se desprind (se descuameaza) continuu şi sunt
înlocuite de altele. Întreaga mucoasă se reface la trei zile.
7
Stomacul funcţioneaza 24 de ore din 24 de ore, este totdeauna pregatit să digere
hrana, pe care eventual o primeşte. Vederea sau mirosul alimentelor pot declanşa secreţia
sucurilor digestive. Nervul vag este un nerv cranian, care, ieşind din creier în zona cefei,
merge dealungul esofagului şi ajunge la stomac. Acest nerv este răspunzător pentru
secreţia acidă a stomacului. El transmite comanda creierului catre stomac şi direct celulelor
parietale şi celor producătoare de pepsine, declanşându-le procesul secretor. Acelaşi nerv
controleaza motilitatea gastrică.
Funcţia motorie a stomacului constă într-un ansamblu de mişcări, imprimate
pereţilor stomacului, prin contracţia tunicii musculare a acestuia. Stomacul prezintă două
feluri de mişcări: peristaltice şi tonice. Rezultatul funcţiei motorii a stomacului este
reprezentat, pe de o parte de amestecarea alimentelor cu suc gastric, iar pe de alta parte,
de golirea sau evacuarea conţinutului gastric în intestinul subţire.
 8
Capitolul 2. Prezentare teoretica a bolii: Ulcer gastric cu helicobacter pylori
1. Definitie
Ulcerul gastric reprezintă întreruperi circumscrise, unice sau multiple ale continuităţii
peretelui gastric , însoţite de o reacţie fibroasă, începând de la mucoasă şi putând penetra
până la seroasă.
Ulcerul gastric reprezenta pâna nu de mult o boală cu evoluţie cronică şi ciclică, în care
factorul peptic era incriminat. În această patologie, ultimii ani au schimbat foarte mult
conceptele, transformând ulcerul dintr-o boală în care secreţia acidă era cvasiobligatorie
(“No acid, no ulcer”), într-o boală cauzată de un agent infecţios (Helicobacter Pylori).
În 1983 Warren şi Marshall au atras pentru prima dată atenţia asupra unor germeni
descoperiţi în stomac şi implicaţi posibil în patogeneza ulcerului gastric. Datorită
asemănarii cu genul campylobacter au fost numiţi Campylobacter Pylori, pentru ca mai
târziu să fie denumiţi Helicobacter Pylori (HP). În anul 2005 Warren şi Marshall au fost
recompensaţi cu premiul Nobel pentru descoperirea Helicobacter pylori şi demonstrarea
rolului acestuia în patologia gastrică.
2. Etiologia şi epidemiologia
Una din cele mai frecvente cauze de ulcer gastric este infecţia cu bacteria numita
Helicobacter pylori .
Deşi majoritatea oamenilor sunt infectaţi cu Helicobacter pylori, doar caţiva vor face ulcer
gastric. Unii factori de risc la o persoană cu Helicobacter pylori dau o susceptibilitate
crescută pentru dezvoltarea ulcerului. Aceşti factori, unii dintre ei prea puţin cunoscuţi,
includ:
- fumatul
- consumul de alcool
- stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (traumă majoră, dependenta
de un aparat de ventilaţie sau intervenţia chirurgicală).
Microorganismul patrunde în corp odata cu alimentele ingerate şi avanseaza de-a lungul
tubului digestiv. Sucul gastric acid reprezintă un mediu nepropice pentru dezvoltarea
multor bacterii, dar Helicobacter pylori reuseşte să se adapteze uşor întrucât produce o
 9

enzimă care creează un mediu tampon în jurul ei, mediu care blochează acţiunea acidului
clorhidric din sucul digestiv.
Factorii de risc pentru infectarea cu Helicobacter pylori sunt legaţi de condiţiile de viaţa,
precum:
- Viata in medii aglomerate. Riscul de a contacta infecţia este mai crescut dacă persoana
respectivă traieşte în medii aglomerate;
- Lipsa unei surse de apă potabilă. Existenţa unei surse de apa potabilă îngreunează în
mare parte infectarea cu Helicobacter Pylori. O sursa de apă incomplet tratată impotriva
bacteriilor poate constitui un focar de infecţie;
- Viaţa în ţarile în curs de dezvoltare. În aceste ţări, ca urmare a aglomeraţiilor umane si a
condiţiilor de igienă precară infecţia este mai uşor de contactat;
- Viaţa alături de o persoană infectată. Bacteria se transmite de obicei si persoanelor care
locuiesc împreună cu individul infectat cu bacteria Helicobacter pylori.
Prevalenţa (numarul total de cazuri - noi si vechi) clinică este de 5 - 10% din
populatie. Prevalenţa reala însa, bazata pe studii necroptice, este de 20 - 30% la barbaţi si
10 - 20% la femei. Tendinţa actuala este de scadere marcata a prevalenţei afectiunii, in
special prin eradicarea bacteriei Helicobacter Pylori.
Metodele avute la dispozitie de epidemiologi pentru stabilirea prezentei infectiei cu H. pylori
sunt variate, fiecare tehnică având avantaje şi dezavantaje. Metoda standard de stabilire a
statusului unei persoane cu privire la infecţie si care ar permite realizarea unor corelaţii cu
posibile leziuni este endoscopia cu prelevare de biopsii din diferite zone ale stomacului, in
particular antrului gastric.
Metoda considerata ideala pentru studii epidemiologice este cea serologica. Dezvoltarea
unor kit-uri care reusesc sa cuantifice prezenta anticorpilor IgG antiH. pylori în ser au facut
ca metoda serologica sa ajunga la o specificitate de 83% si o senzivitate de 96%.
Infectia cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente infecţii cronice la om.
Incidenta este maximă în primii ani de viată, riscul dobîndirii acesteia în timpul vieţii adulte
scăzînd exponenţial.
 10
3. Anatomie patologică
Termenul de ulcer gastric semnifică o lipsă de substanţă parietală cu progresiune de la
nivelul mucoasei spre seroasă.
Este cunoscută predilecţia ulcerului de a avea anumite localizări.
Localizarea după clasificarea Johnson descrie trei tipuri de ulcer gastric:
Ulcerul gastric tip I caracterizat prin localizare la nivelul capului gastric, care alături de
tulburările de motilitate şi vascularizaţie reprezintă principalii factori incriminaţi în apariţia
ulcerelor.
Ulcerul gastric tip II este localizat tot la nivelul capului gastric dar este asociat cu ulcer
duodenal sau piloric (stenoză piloro-bulbară) în care staza antrală şi hipersecreţia gastrică
acidă consecutivă joacă rol principal în patogeneză, astfel ulcerul gastric tip II este
secundar şi determinat patogenic de ulcerul duodenal stenozant.
Ulcerul gastric tip III are o localizare antrală în special prepilorică (comportându-se ca un
ulcer duodenal) fiind caracterizat de creşterea masei celulelor parietale, hipersecreţie
gastrică acidă (uneori normosecreţie), deplasarea distală a joncţiunii mucoasei antrale cu
cea oxintică şi absenţa modificărilor inflamatorii gastrice (care apar însă la nivelul regiunii
piloro-duodenale).
La această clasificare Csendes a adăugat încă două tipuri care se întâlnesc în practică:
Ulcerul gastric tip IV localizat la nivelul micii curburi, foarte sus, sub cardia.
Ulcerul gastric tip V situat pe marea curbură în vecinătatea unirii porţiunii orizontale cu
porţiune verticală.
4. Clasificare
Cea mai utilă clasificare, din punct de vedere practic, este cea clinico-terapeutică, care
împarte ulcerele în 3 mari categori:
4.1 Ulcere Helicobacter pylori pozitive: ulcer gastric şi ulcer duodenal
4.2. Ulcere Helicobacter pylori negative:
4.2.1 Ulcere prin consum de antiinflamatiri nesteroidiene
4.2.2 Ulcere hipersecretorii pure
4.2.3 Ulcere endocrine
 4.2.4 Ulcere genetice

11
4.2.5 Ulcere associate cu afectiuni digestive sau extradigestive
4.3.Ulcere mixte ( ulcere Helicobacter pylori positive asociate cu orice alte condiţii
etiopatogenetice).
5. Simptomatologie
Durerea este simptomul cel mai important. În ulcerul gastric prînzurile exacerbeaza
durerea care este mai precoce, apare la 30- 90 de minute dupa mese şi are un caracter
mai difuz. Apare, mai mult ca un disconfort digestiv: senzatia de plenitudine sau de
distensie, greaţă şi varsătura, adesea provocată chiar de bolnav pentru a calma durerea, el
simţindu- se mai bine cu stomacul gol.
Apetitul bolnavului cu ulcer gastric este redus şi scade progresiv ajungand la anorexie.
Bolnavul cu ulcer gastric are tendinţa spre slabire progresivă. Anorexia selectiva faţa de
proteinele animale şi faţa de pâine poate să anunţe cancerizarea ulcerului.
Eructatia (ragaiala) este o eliminare de gaze din stomac, pe gura, care poate avea un
gust acid şi un miros fetid, în funcţie de faza evolutiva a ulcerului.
Arsura retrostenala (pirozisul) se datoreşte distoniei cardiei care permite refluxul de suc
gastric, în esofag. Ea are o periodicitate şi un ritm asemanator cu durerea.
Regurcitaţia este o eliminare de conţinut gastric, în mică cantitate, fără efort şi este
cauzata, de asemenea, de insuficienţa cardiei şi de refluxul gastro- esofagian.
Vărsaturile, când apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, în localizarea
gastrica , ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de la dieta, de consumul
de bauturi alcoolice. Varsaturile conţin alimente, sunt abundente şi au miros acid; uneori,
bolnavul vomită numai suc gastric pur. O caracteristică a vărsaturilor este aceea că
atenueaza durerea, deseori chiar o fac sa dispară, motiv pentru care unii bolnavi îşi
provoacă singuri vărsăturile. Pofta de mancare este normală sau crescută. Daca bolnavul
scade în greutate în perioadele dureroase şi se spune că nu manancă, aceasta nu se
întamplă prin pierderea apetitului, ci prin frica de a mânca, pentru a nu avea dureri.
 12

6. Diagnostic şi diagnostic diferenţial

6.1 Diagnosticul clinic se bazează pe simptomatologia clasică cu ritmicitate şi
periodicitate. Caracterul durerii legată de alimentaţie, apariţia durerilor mai ales primăvara
şi toamna sunt semne tipice, ce pot sugera un ulcer. Dar în ultimul timp, tot mai frecvente
sunt ulcerele descoperite prin endoscopie în absenţa unor simptome tipice, revelatoare.
Orice dispepsie epigastrică dureroasă trebuie să ne facă să ne gândim la un eventual
ulcer. Alteori debutul poate fi dramatic, printr-o hemoragie digestivă superioară
(hematemeză şi/sau melenă) sau o perforaţie ulceroasă.
Durerea este simptomul cardinal în ulcer; în descrierea ei vom menţiona mai mulţi
parametri: localizarea, ritmicitatea (apariţia durerii în funcţie de alimente), periodicitatea
(apariţia în decursul anului în mod clasic primăvara şi toamna şi mica periodicitate în cursul
zilei), iradierea, modificarea caracterelor durerii.
Alte simptome ce pot apărea în ulcer sunt: vărsăturile, modificări ale apetitului, simptome
dispeptice (eructaţii, balonări, saţietate precoce).
6.2 Diagnosticul paraclinic se face prin demonstrarea ulcerului şi prin demonstrarea
prezenţei Helicobacter Pylori.
6.2.1 Endoscopia digestiva
Diagnosticul ulcerului gastric se face prin endoscopie (gastro-duodenoscopie). Metodă cu
mare sensibilitate diagnostică, endoscopia permite evaluarea corectă a ulcerului, prin
recunoaşterea lui, demonstrarea activităţii lui, cât şi a prezenţei unei eventuale hemoragii
oprite sau în curs. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si
duodenului şi să preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte
afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului. Endoscopia este, de asemenea, obligatorie in
totalitatea ulcerelor gastrice, deoarece 4% dintre acestea, considerate ca benigne in urma
examenului radiologic, se dovedesec a fi cancere gastrice la examenul histopatologic al
fragmentului bioptic recoltata din regiunea gastrica prin endoscopie.
6.2.2 Examenul radiologic al ulcerului poate fi o metodă complementară de diagnostic,
mai ales atunci când se bănuieşte o tulburare de evacuare gastrică (stenoză pilorică).
Metoda radiologică este însă învechită şi a fost înlocuită cu endoscopia. În stadiul actual al
medicinei, nu este permis ca un ulcer gastric să fie diagnosticat doar prin bariu pasaj, fără
o confirmare şi o biopsiere endoscopică.
13
De asemenea, există suficiente ulcere superficiale nevizualizate prin radiologie, uşor de
diagnosticat endoscopic.
Utilizarea eventual a unui bariu pasaj în dublu contrast (cu insuflare de aer) poate creşte
randamentul diagnostic, fără însă a-l egala pe cel al endoscopiei.
6.2.3 Determinarea Helicobacter pylori - agent cauzal al ulcerului gastric, este un
element diagnostic obligatoriu în strategia evaluării ulcerului, având drept scop o atitudine
terapeutică ulterioară. Determinarea HP se face prin metode directe şi metode indirecte:
-Metodele directe
Necesita endoscopie cu prelevarea unor biopsii gastrice, din care HP este determinat
histologic (coloraţii speciale), prin testul ureeazei (ce se bazează pe modificarea culorii
unui indicator de pH în prezenţa HP care produce o mare cantitate de urează) sau prin
cultură (pe medii speciale în mediu microaerofil).
- Metode indirecte
Nu necesită endoscopie şi pot fi:
- Determinarea anticorpilor anti Hp din ser sau chiar din sânge integral (metoda
micropicăturii, cu o sensibilitate ceva mai mică) sau anticorpii anti-HP se pot determina şi
în salivă (test facil).
- Testele respiratorii (folosesc isotopul neradioactiv carbon 13 sau pe cel radioactiv –
carbon 14), cu ajutorul cărora se marchează ureea; prezenţa ureazei HP în stomac va
desface ureea, iar CO2 marcat va fi expirat şi dozat).
- Determinarea bacteriei în scaun ( testul antigenului HP fecal).
Metodele cele mai sensibile de diagnostic indirect al infecţiei HP sunt reprezentate de
testele respiratorii (dar relativ scump) şi determinarea antigenului HP fecal (ceva mai
ieftin).
Toate aceste teste diagnostice pentru HP au o sensibilitate de peste 90%, cu o bună
specificitate, ceea ce permite foarte corect stabilirea etiologiei HP a ulcerului în vederea
unui tratament antimicrobian.
Pentru prima evaluare a prezenţei HP, testul serologic este suficient, dar pentru verificarea
eradicării se recomandă testul antigenului fecal sau testul respirator.
 14
6.3 Diagnosticul diferenţial
Pe baza simptomatologiei clinice, diagnosticul diferenţial al ulcerului gastric trebuie făcut cu
alte suferinţe de etaj abdominal superior, cum ar fi: neoplasmul gastric, limfomul gastric
(diagnosticabile obligatoriu prin endoscopie cu biopsie), litiaza biliară (diagnosticată prin
ecografie), pancreatita cronică sau dispepsia funcţională ( ulcer-like). Diferenţierea
endoscopică a unui ulcer gastric trebuie făcută cu un neoplasm ulcerat, astfel că
biopsierea oricărui ulcer gastric este obligatorie atât la diagnostic, cât şi la verificarea
vindecării.
7. Complicaţii şi sechele
Complicaţiile posibile ale bolii ulceroase sunt:
- Hemoragia digestivă superioară (manifestată prin hematemeză şi/sau melenă). Este cea
mai frecventă complicaţie (~15%).
- Perforaţia ulceroasă cu apariţia abdomenului acut. Penetraţia este o perforaţie acoperită
în organele din vecinătate.
- Stenoza pilorică (relativ rară după introducerea terapiei de tip modern).
- Malignizarea ulcerului (posibilă eventual în ulcerul gastric, dar niciodată în cel duodenal).
8. Evoluţie şi prognostic
Faţă de acum 20-30 de ani, evoluţia ulcerului gastric este mult ameliorată. O dată cu
apariţia noilor antisecretorii deosebit de potente (blocanţii pompei de protoni), evoluţia
ulcerului este cel mai adesea favorabilă, complicaţiile s-au redus mult, iar cazurile ce
necesită operaţie sunt relativ rare. În plus introducerea terapiei anti-HP a dus la diminuarea
la maximum a recidivelor ulceroase.
Prognosticul bolii ulceroase s-a ameliorat mult în ultimele decenii şi mai ales în ultimele
două decenii, când, printr-o terapie de eradicare corectă a HP, riscul de recidivă ulceroasă
scade sub 10% pe an, faţă de o recidivare a ulcerului anuală de peste 70% în absenţa
eradicării HP. Mortalitatea în boala ulceroasă este crescută mai ales la pacienţii de peste
75-80 de ani, cu hemoragie digestiva superioară.
 15
9. Tratament
Faţă de conceptul clasic de terapie antiulceroasă, ultimul deceniu a adus numeroase
schimbări.
9.1. Regimul alimentar din boala ulceroasă, altădată sever, a devenit, prin introducerea
antisecretoriilor potente, mult mai lax. Doar fumatul s-a dovedit a întârzia vindecarea
endoscopică a leziunii ulceroase.
Regimul alimentar şi abolirea consumului de cafea nu au dovedit a grăbi vindecarea
ulcerului. Totuşi, se poate recomanda o dietă care să evite alimentele acide, iuţi sau
piperate. La pacienţii cu ulcer activ se va interzice consumul de aspirina, AINS şi corticoizi.
9.2. Terapia medicamentoasă
Terapia bolii ulceroase va consta din administrarea de:
9.2.1 Antisecretorii
- blocanţi de receptori H2 histaminici: ranitidina 300 mg/zi, nizatidina (Axid) 300 mg/zi sau
famotidina (Quamatel, Famodar) 40 mg/zi. Terapia aceasta a fost în mare parte înlocuită
cu blocanţi ai pompei de protoni: omeprazol (Losec, Omeran, Omez, Antra, Ultop) 40
mg/zi, pantoprazol (Controloc) 40 mg/zi, lanzoprazol (Lanzol, Lanzap) 30 mg/zi, rabeprazol
(Pariet) 20 mg/zi, esomeprazol (Nexium) 40 mg/zi. Tratamentul cu IPP este efectiv,
ameliorând rapid simptomele dureroase. De aceea, IPP reprezintă terapia de elecţie a
ulcerului activ.
Durata terapiei antisecretorii va fi de 6-8 săptămâni, care este durata de vindecare a
leziunii ulcerate.
9.2.2 Protectoare ale mucoasei gastrice
În cazul unui ulcer gastric se poate asocia o terapie de protecţie gastrică cu sucralfat 4 g/zi
(în 4 prize).
Un aspect complet nou apărut în ultimii ani este cel al eradicării HP. Dacă terapia
antisecretorie rezolvă problema puseului dureros (dar cu recidive ulceroase frecvente în
următorul interval), în momentul eradicării HP (la cazurile la care el a fost dovedit prin
metode directe sau indirecte) riscul de recidivă ulceroasă scade foarte mult (sub 10%/an).
Deci cheia bolii ulceroase pare a fi terapia de eradicare a HP.
 16
9.2.3. Scheme de tratament a infecţiei cu Helicobacter pylori
Indicaţiile tratamentului de eradicare a HP sunt cuprinse în Consensul European de la
Maastricht (1997), revăzut în 2000 (Maastricht II) şi respectiv 2005 (Maastricht III), care
indică ce categorii de pacienţi vor fi trataţi (indicaţie fermă sau opţională). Astfel, ulcerul
gastric actual sau în trecut, reprezintă o indicaţie fermă de tratament anti-HP.
Deşi este foarte sensibil la foarte multe antibiotice în vitro, experienţa clinică a dovedit că
este necesară asocierea medicamentoasă complexă, pentru a reuşi eradicarea HP.
Schemele ce conţin inhibitori ai pompei de protoni (esomeprazol, omeprazol, lanzoprazol,
pantoprazol), asociaţi cu două antibiotice, sunt indicate. Se folosesc scheme triple sau
chiar cvadruple (cu o şansă de a eradica HP-ul de 80-95%).
Tripla terapie - prima linie conţine:
OAM = omeprazol (2x20 mg/zi) + amoxicilina (2x1000 mg/zi) + metronidazol (3x500
mg/zi);
sau ideală este asocierea
OAC = omeprazol + amoxicilina (2000mg/zi) + claritromicina (macrolid în doză de 2x500
mg/zi).
Cvadrupla terapie - linia a II-a este compusă din
omeprazol (2x20 mg)+ bismut subcitric (De-Nol) (2x2 tb/zi)+ tetraciclina(3x500 mg/zi) +
metronidazol (3x500 mg/zi).
În practică, se folosesc scheme de triplă terapie, iar în caz de insucces se trece la
cvadrupla terapie. Terapia OAC sau OAM anti HP durează, conform Consensului de la
Maastricht 7 zile (sau mai recent 10 zile), iar cvatrupla terapie se administrează 14 zile
(omeprazol-De-Nol- tetraciclina-metronidazol).
Sunt unii autori care la descoperirea unui ulcer HP pozitiv, tratează doar 7 zile cu terapie
anti HP. În general este însă preferat ca această terapie să fie urmată de un tratament de o
lună cu medicaţie antisecretorie (blocanţi ai pompei de protoni).
Schemele terapeutice care conţin metronidazol au o eficienţă ce ţine de rezistenţa în acea
zonă la această substanţă (în ţările slab dezvoltate, în care metronidazolul a fost mult
utilizat terapeutic, există o rezistenţă mare).
 17
În România este de preferat schema OAC. Pentru cazurile fără succes la cvatrupla terapie
se trece la „terapia de salvare”: esomeprazol 2x20 mg/zi+levofloxacin 2x250
mg/zi+amoxicilina 2x1000 mg/zi. Dacă nici această terapie de salvare nu aduce succes, se
poate trece la „terapia secvenţială”, care are ca bază 10 zile de IPP+ câte două antibiotice,
în două secvenţe de 5 zile.
Se consideră că 99% din pacienţii trataţi prin una sau mai multe scheme vor fi eradicaţi de
HP.
Verificarea eradicării HP-ului se poate face prin endoscopie cu biopsie (în care se poate
evidenţia direct HP-ul) sau mai simplu prin teste indirecte (ideal este testul respirator sau
eventual evidenţierea HP în scaun). Verificarea eradicării infecţiei HP, se realizează prin
teste indirecte, la cel puţin 30 de zile de la sfârşitul terapiei antibiotice şi respectiv fără IPP.
9.4 Tratamentul chirurgical
Opţiunea chirurgicală pentru tratamentul ulcerului a scăzut foarte mult, odată cu apariţia
tratamentului medicamentos actual. Indicaţiile chirurgicale sunt extrem de selective şi se
adresează, în cazul ulcerului gastric, doar formelor refractare la un tratament corect de
peste două luni, formelor penetrante, hemoragiilor cu risc vital, ce nu pot fi oprite
endoscopic, sau ulcerelor la care biopsia relevă celule maligne.
10. Profilaxie
10.1 Profilaxia primară este dificil de realizat, având în vedere prevalenţa mare a bolii
ulceroase, multitudinea factorilor de risc şi, mai ales, faptul ca unii subiecţi, deşi purtători ai
unor factori de risc (purtători ai HP sau utilizatori de AINS), nu dezvoltă niciodată ulcer.
Totuşi, subiectii care provin din familii de ulceroşi pot fi preveniţi asupra riscului de a
dezvolta ulcer pe parcursul vieţii. Acestora li se poate recomanda atenţie la stilul de viaţă şi
alimentar, la utilizarea medicamentelor cu potenţial gastrotoxic.
10.2 Profilaxia secundară a recidivelor ulceroase şi a complicaţiilor poate beneficia
esenţial de identificarea şi tratamentul corect al factorilor etiologici, de eradicara HP,
evitarea AINS, a altor medicamente cu potenţial gastrotoxic, a fumatului şi, în cazuri
selectate, de tratamente de prevenire cu antisecretorii.
20.3 Profilaxia terţiară
Medicamentele se prescriu numai de către medic.

18
În cazul ulcerului gastric şi a ulcerului complicat, este necesară spitalizarea, care are
avantajul supravegherii medicale permanente şi scoaterii din mediul stresant.
Psihoterapia şi evitarea stărilor conflictuale este esenţială pentru reuşita tratamentului.
Pe lângă regimul alimentar, bolnavul trebuie să adopte şi un regim de viaţă raţional.
Îndeletnicirile care cer o încordare nervoasă continuă şi ţin bolnavul în tensiune trebuie
schimbate, cel puţin provizoriu.
Se va evita mâncatul în grabă, la ore neregulate ca şi obiceiul de a mânca numai de două
ori pe zi (de exemplu numai la prânz şi seara).
Administarea alimentelor se va face la ore fixe, în prânzuri mici şi repetate (circa 5-6
prânzuri pe zi). În primele zile se recomandă: lapte (adevărat aliment-medicament), brânza
de vaci proaspătă, paste făinoase fierte, fierturi de cereale, supe de zarzavat, ouă fierte,
biscuiţi alcalini. După câteva zile se adaugă: pâine rece (care se fărâmiţează uşor) şi în nici
un caz pâine prăjită (care conţine caramel ce excită secreţia gastrică), carne fiartă,
perişoare fierte sau grătar de pasăre sau vită (fără grăsimi), sosuri albe, sosuri cu
smântână.
În perioada de remisiune, se recomandă menţinerea regulilor de igienă alimentară
De asemenea, se va renunţa definitiv la tutun.
Intervenţia chirurgicală este indicată în cazurile în care tratamentul medical nu dă
rezultatele dorite ca şi în cazurile în care apariţia complicaţiilor ulceroase cere o rezolvare
urgentă. Vindecarea bolii este în primul rând o chestiune de cooperare susţinută între
bolnav şi medicul care-l îngrijeşte.
 19
Capitolul 3. Rolul asistentei medicale în îngrijirea şi tratarea bolnavului cu ulcer
gastric HP
1. Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este
hotărâtor pentru câştigarea încrederii lui, factor indispensabil pentru asigurarea unei
colaborări sincere între bolnav şi personalul de îngrijire, în vederea recâştigării sănătăţii
celui internat.
În cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de
internări, unde : se identifică bolnavul, se verifică biletul de internare ( sau de trimitere ), se
înregistrează datele personale în registrul de intrări/ieşiri din spital şi se pregăteşte
bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condus la secţia gastroenterologie unde
medicul hotărâşte salonul în care va fi internat bolnavul, ţinand seama de diagnostic,
stadiul şi gravitatea bolii, iar când este cazul pentru intervenţii chirurgicale va fi trimis la
secţia de chirurgie.
Medicul în prezenţa asistentei medicale efectuează examenul clinic al pacientului,
medicul întocmeşte foaia de observaţie a pacientului, în care se vor înscrie datele
personale sau anamnestice ale acestuia, cine a însoţit bolnavul în spital, la ce mijloc de
transport sa recurs ( specializat - ambulanta, nespecializat - maşina particulara ), starea
prezentă, intervenţiile şi tratamantul efectuat în timpul transportului şi la camera de garda.
Asistentei îi revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare şi îmbracare
- ajutorul la efectuarea îngrijirilor igienice
- monitorizează pacientul –respectiv funcţiile vitale
- recoltează probe pentru analizele de laborator recomandate de medic
- administrează cu promptitudine medicaţia recomandată de medic
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi
inventariate, înregistrate şi păstrate într-o încapere destinată acestui scop. Bolnavilor sau
aparţinatorilor li se înmaneaza un bon pe baza căruia se restitue îmbracamintea la
externare. Asistenta medicală predă foaia de observatie la registratura secţiei şi conduce

20
bolnavul în salon, unde il va prezenta celorlalţi bolnavi şi il va ajuta să îşi aranjeze
obiectele personale în noptiera.
Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza
acest lucru trebuie create condiţii prielnice, necesare ridicării forţei de apărare şi
regenerare a organismului şi scoaterii lui de sub eventualele influenţe nocive ale mediului
înconjurător. La amplasarea bolnavilor cu ulcer trebuie avut în vedere asigurarea unui
mediu corespunzător psihicului lor. Uneori este bine dacă sunt plasaţi în saloane comune
mai mari, având însă grijă să nu se alăture bolnavi cu temperamente prea diferite. În cazul
bolnavilor irascibili sau cu simptomatologie acută este de preferat să fie plasaţi în saloane
mai mici sau rezerve.
Mobila principală a salonului este patul. Amplasarea paturilor se face la distanţe egale
şi să fie accesibile din toate direcţiile.
Patul este prevăzut cu:
•saltea;
•două perne curate;
•o pătură din lână moale şi călduroasă; lenjerie curată;
•muşama, aleză.
Bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curată, iar cel nou spitalizat trebuie să primească
totdeauna lenjerie curată de corp şi de pat.
Lângă fiecare pat trebuie să existe o noptieră cu lampă şi un scaun. Paturile mai sus
prevăzute cu mese adaptabile la care se alimentează bolnavul în condiţii cât mai
confortabile, dacă nu se pot deplasa. Saloanele trebuie să fie bine încălzite pentru a se
putea aerisi, fără să scadă temperatura aerului. Ferestrele sunt mari şi necesită să fie
curate şi prevăzute cu perdeluţe.
În salon trebuie să existe o chiuvetă cu oglindă şi prosoape curate, un dulap construit în
perete pentru deţinerea lenjeriei bolnavilor.
Bolnavii cu afecţiuni digestive nu implică mobilier sau anexe diferite la pat. Trebuie să
existe o baie într-o perfectă igienă.
Cel mai important pentru bolnav este primirea şi internarea care i se fac de către asistenta
medicală, primirea făcându-se cu foarte multă căldură şi blândeţe deoarece bolnavul are
emoţii şi teamă de spital.
21
Este foarte impotantă legătura dintre asistentă şi bolnav, asistenta antrenând discuţii care
să-l încurajeze şi să-i ofere speranţă.
2. Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv
Examenul obiectiv cuprinde cele patru metode clasice de explorare semiologica:
inspecţia; palparea; percuţia; auscultaţia.
Manifestările de ordin fizic, pe care la constatăm la examenul obiectiv, reprezintă semnele
clinice prin care se exteriorizează o boala. Semnele clinice puse în evidenţă prin aceste
metode ale examenului obiectiv vor fi corelate cu datele anamnestice şi interpretate in
raport cu mecanismul lor fiziopatologic, în cadrul procesului de sinteza al raţionamentului
clinic.
Examenul obiectiv va fi practicat în condiţii adecvate, privind spaţiul necesar, patul / masa
de examinare, pentru a evita poziţii incomode care ar putea împiedica explorarea anumitor
regiuni. Este necesar asigurarea unui climat şi confort adecvat în ce priveşte buna
iluminare şi temperatura a camerei.
Rolul asistentei medicale este foarte important în aceasta etapa de diagnostic - aceasta
ajutand bolnavul să se dezbrace şi explicandu-i acestuia scopul acestui examen, îl ajută la
schimbarea poziţiilor de examinare cerute de medic şi îl sustine fizic şi psihic pe tot
parcursul examinarii.
De asemenea asistentul medical în serviciul de gastroenterologie trebuie să cunoască
semnele şi simptomele afecţiunilor dar şi reacţiile pacientului în timpul examinarii,
încercand să-l linistească, să-l încurajeze, ştiut fiind că acesta sub influenţa simptomelor
bolii este foarte anxios.
In general, examenul clinic obiectiv, în perioada de activitate a ulcerului este destul de
sărac. Starea de nutriţie este bună la majoritatea bolnavilor. Pierderea ponderală se
instalează la cei care prezintă greţuri şi varsaturi sau în cazurile unor complicaţii, ca
hemoragii digestive repetate şi stenoza pilorica.
Faciesul caracteristic ulceros (supt cu pomeţii proeminenţi) se întalneşte la puţini pacienţi,
îndeosebi de vârstă mijlocie.
Examenul abdomenului evidenţiază sensibilitate epigastrică. Localizarea predilectă pentru
ulcerul gastric este pe linia xifoombilicala, la 2-3 cm deasupra ombilicului.
22
In ulcerele mari sensibilitatea poate fi percepută pe arii mai largi, cu tendinţa de apărare
musculară (împastare epigastrica).
Colaborarea la examinarea clinică a pacientului, este una dintre sarcinile importante ale
asistentei medicale. Ajutorul acordat medicului şi pacientului în cursul examinării clinice
degravează pe pacient de eforturi fizice; asistenta previne o serie de suferinţe inutile
pacientului, contribuie la crearea unui climat favorabil între pacient şi medic, face accesibilă
medicului explorarea tuturor regiunilor organismului servindu-l cu instrumentarul necesar,
toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii pacientului în stare gravă la
traumatismul examinărilor.
Sarcinile asistentei medicale în pregătirea şi asistarea unui examen clinic medical sunt:
pregătirea psihică a pacientului, adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului
necesar, dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului, aducerea pacientului în poziţiile necesare,
deservirea medicului cu mănuşi şi instrumente, ferirea pacientului de traumatisme şi
răceală, aşezarea pacientului în pat după examinare.
3. Asigurarea igenei corporale şi generale
Asistenta medicală are un rol deosebit în realizarea şi asigurarea igienei bolnavului, un
element primordial referindu-se la:
-aerisirea salonului (în perioadele reci se va avea în vedere ca pacientul să fie intors cu
spatele către fereastra deschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate şi cap); se va
evita aşezarea în zone expuse curenţilor de aer.
-menţinerea curaţeniei riguroase a saloanelor şi dezinfecţia periodică, aplicând măsuri de
asepsie şi antisepsie.
-curaţenia aşternuturilor şi a lenjeriei de corp - schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau
protejarea patului cu musama şi aleza. Se urmareste ca lenjeria să nu fie stransă şi
mototolită - favorizeaza escarele de decubit.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai parţiale sau complete.
Asistenta medicala va lua masuri de precauţie în timpul băii, pentru ca bolnavii să nu fie
expuşi curentilor de aer.
Curătarea tegumentelor întregului corp se efectuează pe regiuni, descoperindu-se treptat
numai zonele care se spala.
Scopul efectuarii toaletei este îndepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,
23
descuamat şi impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a
altor substante străine care adera la piele, având ca efect activarea circulatţei cutanate,
crearea unei stări de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicala
trebuie să aibă în vedere urmatoarele:
- să convinga pacientul cu mult tact şi delicateţe
- să menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan faţa de ceilalţi bolnavi
- să asigure o temperatură adecvată în salon, pentru a-l feri de raceală
- să pregatească materialul necesar în prealabil, pentru ca îngrijirile să fie cât mai
operative
- să acţioneze rapid, sigur dar cu blandeţe pentru a scuti bolnavul de alte suferinţe si
de efort sau oboseală.
Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu muşama şi aleză.
Dacă bolnavul se poate deplasa, se preferă efectuarea băii generale în sala de duş.
4. Pregătirea, asistarea şi efectuarea recoltărilor de produse biologice şi patologice
Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice completează
simptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimând modificarile apărute în
morfologia, fiziologia şi biochimia organismului. Aceste elemente confirmă / infirmă
diagnosticul clinic, reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului, confirmă vindecarea
sau semnalează apariţia unor complicaţii.
Recoltarea sângelui se face prin:
- înţepare – la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii faţa plantară a
halucelui sau călcăiului
- puncţie venoasă
4.1. Recoltarea sângelui capilar
Recoltarea se efectuează pentru examenele hematologice: hemoleucogramă,
dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sângerare şi coagulare, pentru examen
parazitologic.
 Materiale necesare : manuşi de cauciuc sterile, tava medicală curată, soluţii
dezinfectante ( alcool 70º ), ace sterile, tampoane de vată, camera umedă ( cutia Petri),
lame uscate şi degresate, pipete Potain.
24

Tehnica : Bolnavul va fi aşezat în poziţie sezândă cu mâna sprijinită. Se

aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool . Se evita
congestionarea prin frecare puternică şi prelungită. Se asteaptă evaporarea completa a
alcoolului. Cu un ac steril se înteapă cu o mişcare brusca pielea pulpei degetului, în partea
laterala a extremităţii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se
şterge prima picatură. Se lasa să se formeze o picatură de sânge din care se recoltează cu
pipeta sau lama. Se şterge cu un tampon cu alcool .
4.2 Recoltarea sângelui prin puncţie venoasă
Puncţia venoasă se realizează de obicei în fosa antecubitală. Se poate recolta din
venele de pe antebraţul dorsal, mâna dorsală sau picior, sau orice altă locaţie accesibilă în
funcţie de situaţie. Cele mai comune locuri de puncţie venoasă sunt cele de pe antebraţ
(vena mediană, basilică şi cefalică) urmate de cele de pe mână ( plexul venos
metacarpian, venele dorsale).
Materiale necesare: garou , mănuşi , seringă sau eprubete speciale cu aditivii specifici
în funcţie de analiza cerută , holder cu acul ataşat sau ac pentru holder şi holder , paduri
cu alcool , etichete , formular de cerere analize pentru laborator , recipient special de
colectare şi transportare a probelor de laborator , bandaj adeziv pentru locul puncţiei.
Tehnica:
- se spală mâinile bine şi se pun mănuşi
- confirmarea identităţii pacientului (pentru a se evita confuzia şi a nu se lua analize la un
alt pacient)
- se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea şi a ne asigura de cooperarea sa
- recoltarea se face cu pacientul întins în pat sau stând în scaun, cu mâna sprijinită pe
suportul special al scaunului sau de o masă
- evaluarea celui mai bun loc de puncţie venoasă
- se observă şi se palpează vena pentru o mai precisă localizare
- se montează garoul proximal faţă de zona aleasă pentru puncţie. Dacă venele nu s-au
dilatat corespunzător se cere pacientului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori.
(pacientul trebuie sa ţină pumnul strâns în timp ce se puncţionează vena şi să-l deschidă
după ce se introduce acul în venă).
25
- se dezinfectează zona aleasă pentru puncţie cu paduri cu alcool până acesta rămâne
curat. Curăţarea zonei se face dinăuntru spre în afară pentru a se preveni contaminarea
zonei puncţionate cu flora existentă pe pielea din jur.
- după dezinfectarea zonei se asteaptă să se usuce înainte de puncţionare
- se imobilizează vena presând cu policele exact sub locul ales pentru puncţie şi se întinde
de piele
- se puncţionează vena sub un unghi de 30 grade.
- holderul trebuie menţinut într-o poziţie sigură pentru a evita iesirea lui din venă
- se va îndepărta garoul imediat ce sângele începe să curgă adecvat, pentru a preveni
staza şi hemoconcentraţia sângelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate
- se va evita să se ţină garoul mai mult de 3 minute
- se schimbă cu atenţie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental
acul din venă sau a se perfora vena
- după umplere, fiecare eprubetă se va agita cu blândeţe pentru amestecarea aditivilor cu
sângele
- se desface garoul întotdeauna înainte de scoaterea acului
- se pune o compresă sterilă deasupra acului la nivelul locului de puncţie şi se scoate cu
blândeţe acul din venă. Întotdeauna se scoate întâi eprubeta din holder şi apoi se scoate
acul
- se presează locul puncţiei pentru 2-3 minute sau până când se opreşte sângerarea dacă
aceasta durează mai mult de atât. Aceasta previne extravazarea sângelui în ţesutul din jur
şi formarea hematomului.
- după oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv
- se evita agitarea puternică şi bruscă a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliză.
- se reverifică locul puncţiei pentru a se vedea dacă s-a produs hematom. În cazul în care
s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, după care se aplică
comprese calde.
- se descarcă materialele folosite în containerele speciale, separate.

26
4.3. Efectuarea chimismului gastric- songajul gastric
Sondajul gastric reprezintă introducerea unui tub de cauciu – sondă gastrică Faucher
prin faringe şi esofag în stomac. Scopul este explorator pentru recoltarea chimismului
gastric în vederea diagnosticării ulcerului gastric.
Materiale necesare: sonda gastrică Faucher ,două şorţuri din cauciuc sau din material
plastic ,muşama şi aleză, casoletă cu mănuşi de cauciuc, tăviţă renală, pensă hemostatică,
pahar cu apă aromată, pahar cu apă pentru proteză, recipient pentru colectarea sucului
gastric.
Pregătirea pacientului:
psihic:
- se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii
- este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului
fizic:
- se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai drept
- se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material plastic
- se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea bucală
- este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie
- pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului
Tehnica:
- asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun
- îmbracă şorţul de cauciuc
- îşi pune mănuşile sterile
- umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe şi esofag
 - se aşează în dreapta bolnavului şi îi fixează capul cu mâna stângă, ţinându-l între
mână şi torace
- prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion
- cere pacientului să deschidă larg gura , să respire adânc şi introduce capătul sondei
până la peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând
bolnavul să înghită
27
- prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac(la
marcajul 40-50cm citit la arcada dentară)
- verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul
seringii
- se fixează sonda
- pentru captarea sucului gastric, asistenta va ţine sub extremitatea liberă a sondei un
vas de colectare, de preferinţă un balon Erlenmeyer cu gît îngust.
- pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat să-şi contracte pereţii
abdominali
-extragerea sondei se face printr-o mişcare hotărâtă, cu prudenţă, după comprimarea ei
cu o pensă hemostatică pentru a împiedica scurgerea conţinutului în faringe (de unde
ar putea fi aspirat de pacient)
- când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă şi se
îndepărtează sonda
- se goleşte conţinutul sondei în vasul colector
- se aşează sonda în tăviţa renală
Îngirjirea ulterioară a pacientului:
- i se oferă un pahar cu apă aromată să-şi clătească gura
- se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie
- se îndepărtează tăviţa şi şorţul de cauciuc
- se aşează pacientul în poziţie comodă
Pregătirea continutului gastric pentru laborator
- se determină cantitatea totală evacuată
- se completează formularele de recoltare
- se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare locului de muncă
- instrumentele folosite se spală, se dezinfectează şi se pregătesc pentru sterilizare
Notarea în foaia de observaţie
- se notează tehnica, data, cantitatea şi aspectul macroscopic al sucului gastric extras

28
4.4. Vărsăturile reprezintă evacuarea pe gură a conţinutului stomacal. Voma este un act
reflex cu centrul în bulbul rahidian, respectând în mod obişnuit o modalitate de apărare faţă
de un conţinut stomacal dăunător organismului.
Captarea vărsăturiilor se face în scopul obţinerii de informaţii pentru stabilirea
diagnosticului, precum şi în scop ajutător în stabilirea bilanţului lichidelor ingerate şi
eliminate zilnic din organism.
Materiale necesare: muşama, aleză, tăviţă renală curată şi uscată, prosop, apă şi sapun
pentru spălat
Pregătirea bolnavului pentru captarea vărsăturilor:
- în timpul puseelor de vărsătură bolnavul va fi aşezat în poziţie şezîndă, iar dacă starea lui
nu permite, va rămîne culcat cu capul întors într-o parte şi puţin ridicat cu ajutorul unei
perne sau al unui prosop
- se va proteja lenjeria patului cu aleză şi muşama
- dacă bolnavul are proteză dentară, se va îndepărta
- se va oferi bolnavului tăviţa renală sau va fi ţinută atunci când acesta nu şi-o poate ţine.
Cu mîna dreaptă asistentul va sprijini fruntea bolnavului.
Îngrijirea bolnavului dupa vărsăturii:
-după puseul de vărsătură, se va îndepărta tăviţa renală
- se va oferi bolnavului un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura
-varsatura se păstrează pentru vizita medicală
Reoranizarea locului de muncă:
Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau
autoclavare.
Caracterul varsăturii şi frecvenţa se noteaza în foaia de temperatura.
5. Participarea asistentei medicale la explorarile paraclinice
Explorările paraclinice confirmă diagnosticul de ulcer gastric prin:
- examen radiologic;
- examen endoscopic;
5.1. Examen radiologic - este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este
cea mai veche şi mai frecvent utilizată explorare imagistică.
29
Rolul asistentei medicale in efectuarea radiografiilor, este acela de a anunţa pacientul
asupra importanţei examinarii şi de a-l informa că este o probă nedureroasă şi a cărei
reuşita rezultă din buna colaborare a pacientului cu medicul radiolog. Este avertizat asupra
necesitaţii mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor inferioare şi corpului, pe timp
limitat, fără a executa mişcari în acest timp. Asistenta medicală intervine în situaţii speciale,
prin imobilizarea pacientului în poziţia ceruta de medic, când capacitatea de întelegere a
acestuia este afectată. Asistenta medicala are deci rol în pregatirea psihică şi fizică a
pacientului. Asistenta medicală din secţie, asigura transportul şi ajută pacientul la serviciul
de radiologie, în raport cu posibilitatile acestuia de deplasare şi mobilizare. Dacă acest
lucru nu este posibil, pregateşte materialul necesar şi radiografia se va executa la patul
bolnavului, cu aparatele portabile, asigurând condiţii optime şi protejând ceilalţi bolnavi prin
folosirea paravanelor.
Transportul se face cu căruciorul / brancarda, în functie de gravitatea afecţiunii sale,
trecerea din acestea pe masa de examinare facându-se cu atenţie şi blândete pentru a nu
creea alte suferinţe bolnavului.
În timpul examinarii asistenta medicală va purta echipament de protecţie. Filmele vor fi
pastrate în condiţii care să le protejeze de zgarieturi sau deteriorari şi ataşate la FO a
bolnavului.
Cu toate că examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia şi mai putin
agresiv, el prezintă unele dezavantaje importante, ca instrument de diagnostic. În primul
rând, examenul cu bariu nu furnizeaza date atat de exacte ca endoscopia. Nu este eficace
mai ales în evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii si a
profunzimii unui ulcer. Durata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog,
totusi intreaga procedura nu va depăşi 10-15 minute. Deoarece sulfatul de bariu poate
produce constipaţie, se recomanda de catre medic administrarea de laxative, sau se
recomandă consumarea de alimente bogate în ţesut fibros pentru a evita constipaţia şi
ingerarea unor cantitaţi mai mari de lichide.

30

5.2. Endoscopia digestiva superioara

Endoscopia este o investigaţie prin care se poate recolta mostre (biopsie) de
ţesut gastric . Biopsia gastrica va fi ulterior testată în laborator pentru depistarea infecţiei
cu Helicobacter pylori.
Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului, asistenta medicala va
administra anestezicul, va poziţiona pacientul pe masa de examinare, va pregati
materialele şi instrumentele sterile, va efectua clisma evacuatorie în seara precedentă
examenului.
Endoscopia utilizată astăzi şi la noi mai frecvent este practic explorarea
indispensabilă în ulcerul gastric, din urmatoarele raţiuni:
-îngaduie examinarea directă (vizualizarea) leziunii, oferind preţioase informaţii asupra
morfologiei leziunii, a peretelui şi a pliurilor gastrice din vecinătate;
-permite prelevarea biopsiilor multiple dirijate din marginile şi fundul ulceraţiei;
-face posibila explorarea în intregime a stomacului chiar şi a pilorului cu bulbul duodenal,
relevand astfel o serie de leziuni asociate sau concomitente.
Explorarea bolnavilor ulceroşi a castigat foarte mult in ultimele decenii prin introducerea
procedeelor endoscopice. Gradul de fiabilitate ridicat (95%) cu posibilitatea vizualizării
leziunilor superficiale, obtinerea unui diagnostic rapid in conditii de urgenta ca şi posibila
asociere a unui gest terapeutic, fac ca examenul endoscopic sa fie considerat de multi
clinicieni ca primordial în explorarea bolnavilor cu o suferinţă gastro-duodenală.
6.Poziţia bolnavului în pat, urmarirea faciesului şi a funcţiilor vegetative
Asistenta medicală trebuie să ţină sub supraveghere toţi pacienţii, să-i urmărească, să
observe atitudinea acestora în pat, poziţiile pe care le adoptă, expresia feţei, mişcările
active pe care le execută. Asistenta medicală poate observa cum poziţia pacientului cu
ulcer gastric în pat este schimbată. Ca o reacţie de apărare a organismului, pacientul
cauta să-şi menajeze durerea -în crizele dureroase de ulcer pacientul stă în decubit ventral
sau în decubit lateral stâng; poziţie ghemuită, pacientul exercitând şi o presiune cu pumnul
asupra regiunii dureroase în ulcerul gastric penetrant.

31
Expresia feţei pacientului poate trăda gradul de inteligenţă al pacientului, precum şi
anumite stări psihice ca durere, spaimă, agitaţie, depresie, indiferenţă, oboseală.
În ulcerul gastric bolnavul are trăsături ascuţite , ochii înfundaţi in orbite, facies suferind,
şanturile nazolabiale şi frontale foarte accentuate. Expresia faciesului poate să se schimbe
relativ repede în raport cu modificările stării pacientului, din acest motiv este foarte
importantă supravegherea fizionomiei pacientului.
De asemenea, asistenta medicală trebuie să urmareasca diureza, scaunul , vărsăturile
precum şi greutatea corporală.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimină din
organism substanţe toxice provenite din metabolism. Diureza se evaluează cantitativ si
calitativ, notand eventualele modificari de culoare si transparenta, volumul normal fiind de
~ 1500 ml/zi.
Prin scaun se elimina substanţele rămase pe tubul digestiv dupa ingestia alimentelor.
Omul sănatos are zilnic un scaun.
În caz de complicaţii ale ulcerului gastric, melena este o exteriorizare a hemoragiei prin
scaun, care ia aspect lucios, moale, pastos şi negru, ca “pacura” şi are un miros
caracteristic.
Varsaturile sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, în functie de localizarea
ulcerului, fiind determinate de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele conţin
alimente, sunt abundente, au miros acid sau conţin numai suc gastric. În functie de starea
pacientului, asistenta medicală îl aşeaza în poziţie semişezând, şezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o parte, aproape de marginea patului. Il linisteste din punct de vedere
psihic, îl ajută în timpul vărsăturii şi pastreaza produsul eliminat, îi ofera un pahar de apa
să-şi clateasca gura dupa vărsătură.
Urmarirea greutăţii corporale este importantă pentru aprecierea stării de nutriţie a
pacientului, pentru stabilirea necesităţii dozei terapeutice de medicamente, pentru
stabilirea necesităţii calorice a organismului cât şi pentru urmărirea evoluţiei bolii.
Cântărirea se face totdeauna dimineaţa pe nemâncate după ce pacientul a avut scaun şi a
urinat având aceeaşi haină de spital şi dacă este posibil cu acelaşi cântar.

32
Pacienţii se cântăresc la internare, apoi de două ori pe săptămână, precum şi în ziua
externării.
În ulcerul gastric , pacientul prezintă scădere în greutate datorită pierderilor mari de lichide
prin vărsături, transpiraţii, indicând un grad de deshidratare a pacientului. Cântărirea este
obligatorie în timpul tratamentului, trebuie numărată ingestia de lichide şi diureza.
Greutatea corporală a pacientului va fi notată de către asistenta medicală, zilnic, în foaia
de observaţie.
7. Urmărirea funcţiilor vitale
Urmărirea funcţiilor vitale ale organismului este obligatorie în cursul oricărei boli, căci
modificarea lor reflectă în mare masură starea generală a bolnavului.Funcţiile vitale se
consemnează în foaia de temperatură. Foaia de temperatură, parte integrantă din foaia de
observaţie, este un document medical, ştiinţific şi medico-judiciar. Foaia de temperatură
trebuie condusă exact, clar şi ordonat, ţinută la curent pe ore, pentru a reflecta într-adevar
starea bolnavului.
7.1.Observarea şi notarea respiraţiei
Scopul:
-evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluţiei bolii,al apariţiei unor
complicaţii şi al prognosticului.
Materiale necesare:ceas cu secundar,pix de culoare verde,foaie de temperatură/carnetel
individual.
Intervenţiile asistentei: aşezarea pacientului în decubit dorsal,fără a explica tehnica ce
urmează a fi efectuată.
•Plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui.
•Numărarea inspiraţiilor timp de un minut.
•Consemnarea valorii obişnuite printr-un punct pe foia de temperatură(fiecare linie
orizontală a foii reprezintă o respiraţie).
•Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbii.
•Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a
mişcărilor respiratorii.

33
7.2.Măsurarea şi notarea pulsului
Scop:evaluarea funcţiei cardio-vasculare.
Locurile de măsurat:măsurarea se face la artera radială sau aceeaşi succesiune de timp
la alte artere:temporala,carotida, cubitala,humerala,radiala,femurala,poplitee,tibiala
posterioară,pedioasa.
Materiale necesare:ceas cu secundar,pix de culoare roşie,foaie de temperatura/carnetel
individual.
Intervenţiile asistentei:
-pregătirea psihică a bolnavului
-asigurarea repausului fizic şi psihic al bolnavului timp de 10-15 min.
-spălarea pe mâini
-reperarea arterei
-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor.
-numărarea pulsaţiilor timp de un minut
-consemnarea valorilor obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură,ţinând cont că
fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii
-unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie,pentru obţinerea curbei
În ulcerul gastric complicat cu hemoragie, pulsul este tahicardic şi este proporţional cu
importanţa hemoragiei, pulsul poate avea valori sub 100, peste 100, peste 120⁄ pe minut.
Un semn interesant este diferenţa între frecvenţa pulsului în decubit şi în poziţie şezândă
(o accelerare mare în poziţia şezândă indică o hemoragie serioasă). Pulsul tahicardic mai
poate să apară în perioadele dureroase.
7.3.Măsurarea şi notarea temperaturii
Scop:evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
Locul de măsurat:
-cavităţi semiînchise: axila,plica inghinală,cavitatea bucală;
-cavităţi închise: rect,vagin.
Materiale necesare:termometru maximal,casoleta cu tampoane de vată şi comprese
sterile,recipient cu soluţie dezinfectantă(cloramină 1-5 %),tăviţa renală,flacon cu alcool
medicinal,ceas,foaie de observaţie,pix de culoare albastra,carnetel individual.
34
Intervenţiile asistentei
-Pregătirea materialelor lângă bolnav.
-Pregătirea psihică a bolnavului.
-Spălarea pe mâini.
-Se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă,se clăteşte şi se şterge cu o compresă
prin tamponare, se scutură.
-Se verifică dacă este în rezervor mercurul.
Pentru măsurarea în axilă:
-Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie sezândă.
-Se ridică braţul bolnavului.
-Se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
-Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei,paralel cu toracele.
-Se apropie braţul de trunchi,cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui.
-La pacienţii slăbiţi,agitaţi,precum şi la copii,braţul va fi menţinut în această poziţie de către
asistentă.
-Termometrul se menţine timp de 10 min.
-După terminarea timpului de menţinere,se scoate şi se şterge cu o compresă.
-Se spală termometrul,se scutură.
-Se introduce în recipientul cu soluţia dezinfectantă.
-Se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură.
-Notarea unui punct pe verticală,corespunzătoare datei şi timpului zilei,socotind pentru
fiecare linie orizontală,două diviziuni de grad.
-Se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară,pentru obţinerea curbei termice.
-În alte documente medicale se notează cifric.
7.4.Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale(TA)
SCOP-evaluarea funcţiei cardio-vasculare(forţa de contracţie a inimii determinată de
elasticitatea şi calibrul vaselor).
Materiale necesare:
-aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru
-stetoscop biauricular
-tampon de vată
35
-tavita renala
-alcool
-creion roşu sau pix cu mină roşie
-foaia de temperatura/carnetel individual
Intervenţiile asistentei:
-pregătirea psihică a bolnavului;
-asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute;
-spălarea pe mâini;
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,sprijinit şi în extensie;
-se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu
alcool(inclusiv membrana stetoscopului)
-se pompează aer în manşeta pneumatică,cu ajutorul pompei de cauciuc până la dispariţia
zgomotelor pulsatile;
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei,până când se
percepe primul zgomot arterial(care reprezintă valoarea tensiunii maxime);
-se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată;
-se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;
-se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care zgomotele
dispar,aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;
-se notează în foia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare
roşie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur;
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.
În ulcerul gastric pacientul prezintă hipotensiune arterială datorată deshidratării prin
vărsături, transpiraţii; în ulcerul complicat cu hemoragie tensiunea arterială după o creştere
iniţială, scade, dacă hemoragia continuă o maximă sub 10 mm Hg indică o hemoragie care
continuă şi este importantă.
8. Alimentaţia bolnavului cu ulcer gastric HP pozitiv
Alimentaţia se poate efectua activ sau pasiv în funcţie de starea bolnavului,
asigurându-se o poziţie cât mai comoda (se asează un prosop pe marginea patului),
pacientul fiind aşezat sprijinit (daca este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne,

36
pe piept i se aşează vasul cu mancarea, iar asistenta medicală stă alături, îl
supraveghează sau îl ajută.
Dacă alimentaţia se face pasiv, asistenta medicală trebuie să manifeste calm şi răbdare,
să nu încarce lingura prea mult, să nu il zorească pe pacient şi de asemenea să verifice
temperatura alimentelor. Se va avea grija ca firimiturile să nu se împraştie sub pacient. Se
va supraveghea şi efectua aranjarea patului şi întinderea lenjeriei - deoarece favorizează
formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicală va avea în vedere
orarul meselor, prezentarea alimentelor cât mai estetic şi pe cât posibil va ţine cont de
preferinţele pacientului, în limita restricţiilor impuse de medic. Pacientul trebuie educat de
către asistenta medicală în privinţa unei alimentaţii sănătoase, cu rol deosebit de important
în cazul ulcerului gastric.
In cazul pacienţilor cu ulcer gastric asigurarea regimului igieno-dietetic are un rol
primordial. Asistenta medicală asigura dieta de protecţie gastrica individualizată în funcţie
de fazele evolutive ale bolii, alimentaţia fiind repartizata în 5 mese pe zi, precum şi
repausul fizic şi psihic al pacientului, mai ales postprandial în perioada dureroasă. Înaintea
fiecarei mese întreaba pacientul dacă a prezentat dureri epigastrice şi se asigură ca
acestea au disparut dupa consumul de alimente. Va cântari bolnavul o data pe saptamană,
pentru a observa din timp scăderile în greutate.
Atunci când pacietul prezintă inapetenţă datorată simptomelor de greaţa şi vărsături
şi alimentaţia şi hidratarea este afectata prin deficit, asistenta medicală alimentează
pacientul parenteral pentru ca acesta sa fie echilibrat hidroelectrolitic şi nutriţional,
instituind perfuzii cu glucoză 5%,10%; hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi
(Marisang, Aminomel), vitamine şi electroliţi după indicaţia medicului.
9.Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului
Tratamentul bolnavilor ulceroşi este dietetic şi medicamentos.
9.1Tratamentul dietetic
Regimurile dietetice sunt foarte variate, alcătuirea şi prescrierea lor se face de către medic
iar asistenta medicală trebuie să cunoască bazele alimentaţiei dietetice, să se orienteze
printre variateleşi multiplele regimuri de alimentaţie şi să ştie să aplice în mod just

37
cunoştinţele sale, distribuind corect alimentele bolnavilor pe care îi îngrijeşte.
La bolnavul ulceros, în perioadele dureroase, regimul alimentar este mai sever, alimentele
fiind repartizate în 5-7 mese în 24 de ore, la nevoie servindu-se şi noaptea.
Alimentele de bază în ulcerul gastric este laptele repartizat la intervale de 3-4 ore. Regimul
lactat se aplică în primele 3-5 zile ale fazei dureroase a ulcerului, precum şi în complicaţii
în primele zile după hemoragii digestive superioare. Tot în perioada dureroasă se mai pot
da: ouă fierte moi, smântână, frişcă, puţin unt proaspăt, brânză de vaci, caş dulce, fulgi de
ovăz.
Pe măsură ce suferinţele se ameliorează, se adaugă biscuiţi, pişcoturi, supe, creme de
cartofi, piureuri moi, făinoase fierte în apă sau lapte. Ulterior se adaugă pâine albă sau
uscată prăjită, carne slabă de viţel (nu se dau supe de carne), carne de pasăre fiartă, peşte
alb (şalău, ştiucă, păstrăv), preparat rasol, perişoare în aburi, papanaşi fierţi, zarzavaturi
fierte (morcovi, spanac, dovlecei), mere şi pere coapte, mere rase, creme de lapte şi ou,
creme cu frişcă.
În perioadele de linişte trebuie să se ţină seama de protecţia mucoasei gastrice şi se
exclud din regim: extractele de carne (supe de carne), slănina, mezelurile, borşul, grăsimile
prăjite, sosurile, ceapa, condimentele, conservele, usturoiul, leguminoasele uscate,
ciupercile, alimentele cu celuloză crescută ca gulii, ridichii, brânzeturi fermentate,
sărăturile, murăturile, ceaiul chinezesc, cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate (sirop,
miere, marmelada), băuturile alcoolice, sifonul, limonada, îngheţata, fumatul.
Se pot folosi condimente neiritante (cimbru, tarhon, chimen, vanilie).
Cantităţile de alimente prescrise şi consumate de pacient cât şi cantităţile neconsumate,
sunt consemnate în foaia de observaţie de asistenta medicală.
Toleranţa individuală, atât cantitativă cât şi calitativă, este un alt factor care trebuie
totdeauna luat în considerare, pentru că în ulcerul gastric este necesar să se tatoneze
capacitatea de toleranţă a stomacului, pentru ca regimul dietetic, pe de o parte să nu fie
eliminat prin vărsături, iar pe de altă parte, să nu se exagereze excitabilitatea mucoasei
digestive.
Gustul şi dorinţa pacientului trebuie de asemenea luate în consideraţie în cadrul limitelor
permise de regimul prescris.
38
Factorul psihologic concretizat prin respectarea alimentelor preferate de pacient, nu poate
fi un jalon călăuzitor în întocmirea regimului dietetic, deoarece pacientul preferă tocmai
alimentele interzise.
Regimurile pot fi combinate sau variate în cadrul unor limite foarte largi. În unele cazuri
este necesar ca asistenta medicală să impună pentru bucătărie şi modul de pregătire a
unor alimente, dacă starea bolii sau preferinţa pacientului necesită. Alimentele pot fi
preparate cu condimente prescrise sau făcute mai gustoase cu zahăr, oţet sau alte
substanţe.
Este foarte important ca pacientul să nu consume alte alimente decât cele prescrise.
Asistenta medicală trebuie să explice şi să imprime pacientului necesitatea menţinerii
prescripţiilor medicale relative la alimentaţia terapeutică, pentru ca aceasta să nu permită
servirea unor alimente interzise. De asemenea, asistenta va controla toate alimentele pe
care vizitatorii doresc să le aducă pacientului.
Îngrijirea şi tratarea pacientului la domiciliu, în mediul familial, ridică o serie de probleme în
faţa personalului de specialitate, care trebuie rezolvate în colaborare cu familia pacientului.
Aparţinătorii nu posedă de cele mai multe ori cunoştinţele necesare legate de regimul
dietetic sau tratamentul medicamentos, întrucât asistenta medicală va instrui familia şi va
face vizite la domiciliu.
9.2 Tratamentul medicamentos folosit în ulcerul gastric urmăreşte să protejeze mucoasa
gastrică, să stimuleze secreţia de mucus protector, să tamponeze pepsina, excitarea unei
acţiuni antiacide, antisecretoare şi antispastice, să atenueze motilitatea antropilorică.
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor.
Medicamentele sunt substanţe utilizate cu scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca
bolile.
Acţiunea medicamentelor asupra organismului pacientului depinde în primul rând de
structura lor chimică, dar o importanţă o au şi doza administrată, precum şi calea de
administrare. Astfel, aceeaşi substanţă poate să acţioneze ca aliment, medicament sau
toxic, după cantităţile în care a fost introdusă în organism.
Medicamentele sunt prescrise de către medic, iar asistenta care administrează
medicamentele, trebuie să aibă o serie de cunoştinţe asupra lor, penru a nu transforma
39
efectul lor într-o otravă cu acţiune iremediabilă.
Asistenta medicală, fiind în contact permanent cu pacientul, trebuie să ştie cum să-l
lămurească şi să-l liniştească, la nevoie, în legătură cu efectul principal sau secundar al
substanţelor administrate. Ea trebuie să aibă cunoştinţe exacte asupra modului cum se
administrează medicamentele.
Administrarea medicamentelor trebuie făcută punctual, asistenta respectând orarul de
alimentaţie, căci altfel se poate ajunge la efecte nedorite.
Fenomenele secundare ca: arsurile stomacale, eructaţii, uscăciunea mucoaselor, tulburări
vizuale, trebuie semnalate medicului.
O asistentă medicală trebuie să cunoască:
- medicamentele după aspectul lor exterior şi proprietăţile lor fizice, pentru a preveni
schimburile de medicamente;
- dozele terapeutice şi maximale, precum şi limita inferioară a dozelor toxice;
- indicaţia medicamentelor utilizate;
- calea de administrare obişnuită a medicamentelor;
- modul de administrare ;
- incompatibilităţile medicamentoase precum şi modul de păstrare a medicamentelor.
În vederea urmăririi efectului medicamentelor, asistenta trebuie să cunoască: efectul care
se aşteaptă, timpul necesar, efectele secundare dintre care unele pot fi pozitive, altele
negative sau chiar dăunătoare, fenomenele de hipersensibilitate legate de acţiunea
medicamentelor.
Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare
responsabilitate.
Greşelile provenite din nerespecterea dozelor, a căilor de administrare, administrarea unor
medicamente pot da naştere la accidente grave, chiar fatale. Din acest motiv asistenta
medicală trebuie să respecte medicamentul prescris, să identifice medicamentele
administrate, să verifice calitatea medicamentelor, să respecte dozajul prescris, să
respecte orarul de administrare, să respecte somnul pacientului, să administreze imediat
medicamentul, să prevină infecţiile intraspitaliceşti, să raporteze imediat greşelile de
administrare.

40
Administrarea medicamentelor o face asistenta la pacienţii gravi şi mai puţin gravi. Bolnavii
trebuie să ia medicamentele în prezenţa asistentei. În acest fel se evită refuzarea
medicamentelor din partea pacienţilor. De multe ori, este nevoie de multă răbdare şi
perseverenţă, insistenţă şi educaţie sanitară din partea asistentei, pentru a lămuri pacienţii
asupra necesităţii luării medicamentelor.
10. Educaţia pentru sănatate şi profilaxia bolii
Greutăţile pe care le întâmpină oamenii de ştiinţă în descoperirea tuturor cauzelor
de îmbolnăvire, precum şi elaborarea de noi substanţe care să distrugă aceste cauze au
dus la dezvoltarea unor mijloace de prevenire a bolilor. Ne putem feri de boala ulceroasa
numai dacă sunt cunoscute cauzele care o pot determina .
Acestea se impart in: cauze determinante, favorizante si predispozante.
Cauzele determinante constau in:
- traumatism psihic grav şi de lunga durată
- emoţii puternice, viaţa agiată
- suprasolicitări fizice şi psihice
Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
- alimentaţie neigienică, nesatisfăcătoare calitativ şi cantitativ
- medicaţie iritantă
- focare de infecţii în organism
- ingestia de substanţe caustice
- boli ale sistemului nervos şi ale arterelor
 O viaţa ordonata, lipsita de încordare nervoasă, de suprasolicitare fizica şi psihica
reprezintă importante măsuri pentru înlaturarea cauzelor menţionate. Fiecare persoană de-
a lungul existenţei sale şi-a stabilit un anumit program de masă, stomacul fiind solicitat in
acest fel să-şi îndeplinească funcţiile sale de digerare a alimentelor la anumite ore.
Regimul alimentar - deşi exista prea puţine dovezi că mancarea poate provoca
apariţia unui ulcer, nu încape îndoială că o dată ce acesta a apărut, anumite mâncăruri pot
ameliora sau agrava evoluţia acestuia. Numeroşi oameni care suferă de ulcer bănuiesc
sau se plâng că măncarurile condimentate sau fierbinţi le accentuează simptomele.
41
De fapt, nu exista dovezi clinice că asemenea măncaruri ar influenţa evoluţia ulcerului, dar
dacă o persoană cu ulcer are dureri şi o stare de disconfort abdominal dupa ce le
consumă, este preferabil sa renunţe la ele.
Se consideră că laptele şi produsele lactate pot captuşi stomacul, înlaturand durerea
ulceroasa. Totodată, se consideră că laptele poate neutraliza aciditatea gastrica şi că un
pahar cu lapte uşureaza orice durere, mai ales pe aceea care apare noaptea.
Alcoolul - ingestia de alcool poate intensifica durerile ulceroase. Alcoolul lezează
ulcerul deschis, care este o rană, provocând astfel durerea specifică.
Fumatul este de asemenea foarte periculos, acesta încetinind procesul de
închidere a ulcerului. Aceasta se constata chiar la pacientii care iau medicamente
antiulceroase eficiente, de exemplu, H2-antagonisti. Fumatul creste şi riscul recidivarii
ulcerului. Studii recente au demonstrat ca fumatorii sunt mai receptivi la infectia cu
Helicobacter pylori, despre care se ştie că este responsabil de apariţia ulcerului gastric.
Un alt factor în determinarea ulcerului este şi stres-ul, care poate intensifica durerile
ulceroase sau poate provoca o indigestie asociată cu ulcerul. De aceea, în profilaxia
acestei boli este foarte importanta o viaţă normală, echilibrată, cu evitarea stresului, a
eforturilor fizice precum şi educarea pacienţilor pentru evitarea factorilor favorizanţi, cum
este fumatul şi alcoolul.
11. Externarea bolnavului
Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medicul primar, şef de secţie.
Asistenta medicala va aduna toate documentele referitoare la bolnav, pe care le va pune la
dispoziţia medicului de salon, în vederea formularii epicrizei.
 Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii pentru ai putea asigura alimentaţia
până in ultimul moment. Asistenta va anunţa cu 2-3 zile înainte familia despre ieşirea din
spital, va explica bolnavului să urmeze indicaţiile primite de la medic, cuprinse în biletul de
externare. Va lămuri, în special prescripţiile referitoare la tratamentul medicamentos daca
bolnavul şi-a însuşit în mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea
tratamentului prescris la domiciliu şi va insista ca la data indicată să se prezinte la control.
Asistenta va însoţi bolnavul la magazia de efecte unde îl va ajuta să-şi primeasca hainele,
dupa care va prelua apoi, de la bolnav efectele spitalului.
42
Asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de ieşire din spital şi reteta prescrisa pentru
tratamentul post-spitalicesc care cuprinde:
- necesitatea controlului periodic medical;
- necesitatea repausului;
- evitarea efortului fizic;
-alimentatie echilibrata;
-recuperare socio-profesionala.

Te rog sa expui cum se evidentiaza HP (cum se recolteaza si din ce produse biologice)

 43
Capitolul 4. Dosare de îngrijire a bolnavilor cu Ulcer gastric HP
Plan de ingrijire nr.1

PLAN DE ÎNGRIJIRE
 I. Date fixe
- Numele şi prenumele: Zgîrdea Aurel
- Naţionalitatea: română
- Limba vorbită: română
- Religia: ortodoxă
- Vârsta: 65 ani
- Sex: masculin
- Greutate: 60 kg
- Înălţimea: 1,72 m
- Deficienţe: cafea de 2 ori pe zi, fumător cronic, alcool ocazional
- Diagnostic: Ulcer gastric cu Helicobacter pylori
II. Date variabile
- Domiciliul: loc. Vintu de Jos, jud. Alba
- Ocupaţia: pensionar
- Echipa de susţinere: soţia şi fiica dânsului

III. Istoricul bolii

Pacient în vârstă de 65 de ani, cunoscut în antecedente cu gastrită cronică, cu
evoluţie spre ulcer gastroduodenal complicat cu hemoragie digestivă superioară în anul
2001, se prezintă în serviciul de urgenţă acuzând dureri în epigastru cu caracter ascendent
retrosternal, scaune melenice, inapetenţă, tenesme, greţuri şi vărsături. Pacientul este
internat în clinica noastră pentru investigaţiile de rigoare şi tratament medicamentos de
specialitate.

IV. Anamneza asistentei medicale

Pacient în vârstă de 65 de ani cu antecedente personale patologice de hemoragie
digestivă superioară şi ulcer gastroduodenal (2001) se internează de urgentă în data de
16.12.2012 cu următoarele simptome: scaune melenice, ameţeli, astenie, durere la nivelul
epigastrului, stare generală alterată, pe secţia de gastroenterologie.
V. Anamneza medicală
- Antecedente heredo-colaterale: neagă boli cu transmitere ereditară în
familie
- Antecedente personale fiziologice: prima copulaţie la 18 ani
- Antecedente personale patologice: ulcer gastroduodenal cu hemoragie
digestivă superioară (2001), hipertensiune arterială (diagnosticată în
2004)
- Condiţii de viaţă şi muncă: corespunzătoare
- Condiţii faţă de mediu: echilibrat

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară

Pacientul prezintă o stare de anxietate, neîncredere, legată de evoluţia bolii.
Adresează numeroase întrebări legate de procedurile la care va fi supus pentru diagnostic,
precum şi de principiile şi tratamentul care îi va fi aplicat.

Nevoia fundamentală/ Data

nivelul de dependenţă 16 17 18 19 20 21 22
Nevoia de a resira şi a avea o buna circulaţie 2 2 1 1 1 1 1

Nevoia de a bea şi a manca 4 3 3 2 2 2 2

Nevoia de a elimina 4 3 2 2 2 2 2
Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postura 3 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a dormi şi a se odihni 4 3 3 2 2 2 2

Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca 3 2 2 2 1 1 1

Nevioa de a menţine temperatura corpului în limite 2 2 1 1 1 1 1

normale
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele 4 3 3 2 2 2 1
şi mucoasele
Nevoia de a evita pericolele 3 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a comunica 3 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi 2 2 2 2 1 1 1

valori, de a practica religia
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 1 1 1

Nevoia de a se recreea 4 3 2 2 2 1 1

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sanatatea 2 2 2 2 1 1 1

Total 42 33 29 26 22 18 17

Nevoi
Diagnostic de
fundamenta Surse de Manifestări de dependenţă
dificultate nursing
le deficitare
1.Nevoia de - dureri la - greţuri, vărsături - inapetenţă din
a bea şi a nivelul - scădere în greutate cauza durerilor
mânca epigastrului - lipsa poftei de mâncare epigastrice
- slăbiciune postprandial
manifestată prin
 greţuri, vărsături,
slăbiciune
2.Nevoia de -ingestia - constipaţie, crampe - alterarea eliminărilor
a elimina scăzută de - vărsături intestinale din cauza
alimente - dureri abdominale aportului insuficient
lichide şi solide de lichide manifestat
prin constipaţie ,
crampe, dureri
abdominale
3.Nevoia de -agitaţie - slăbiciune - somn insuficient din
a dormi şi a psihomotorie - ore de odihnă insuficiente punct de vedere
se odihni dată de dureri - ochi încercănaţi cantitativ şi calitativ
datorită agitaţiei
psihomotorii
manifestată prin
slăbiciune, ochi
încercănaţi
4.Nevoia de - astenie - neglijarea înfăţişării - dificultate de a-şi
a fi curat, - tegumente uscate efectua îngrijirile
îngrijit, de a - igienă deficitară igienice din cauza
proteja - dezinteres asteniei manifestată
tegumentele prin tegumente
şi mu- uscate, igenă
coasele deficitară, dezinteres

5.Nevoia de - stare - indiferenţă - dezinteres faţă de

a se recrea generală - inactivitate activităţile recreative
alterată din cauza stării
generale alterate
manifestată prin
indiferenţă şi
 inactivitate

Intervenţiile asistentei medicale Evaluare

Obiectivele îngrijirii
Autonome Delegate
1.Pacientul să respecte - explorez - respect - pacientul nu mai
regimul alimentar, să nu mai preferinţele regimul prezintă semne de
prezinte dureri, greţuri şi pacientului asupra alimentar deshidratare
vărsături alimentelor permise indicat de - durerile epigastrice
- conştientizez medical au scăzut în
pacientul în privinţa curant intensitate
importanţei - administrez - greţurile s-au
respectării regimului la indicaţia diminuat, iar
alimentar medicului vărsăturile au scăzut
- servesc pacientul soluţie de cantitativ
cu alimente la o Glucoza 10%
temperatură 500 ml, 3x1
moderată la ore flac./zi,
regulate Algocalmin
- explic pacientului i.v./i.m.,
importanţa regimului Piafen i.v.,
alimentar şi Metocloprami
urmăresc orarul şi d 2 fiole, în
distribuţia meselor perfuzie,
Adrenostazin
0,3 mg, 1
fiolă
dimineaţa,
una seara.
2. Pacientul să aibă tranzit -fac bilanţul - administrez - în urma ingerării
intestinal în limite fiziologice, ingestie-excreţie la indicaţia suficiente de lichide
să nu mai prezinte scaune - determin pacientul medicului: şi administrarea
melenice să ingere o cantitate Controloc 40 medicaţiei indicate de
suficientă de lichide, mg, 1 flacon medicul curant,
2000ml/zi dimineaţa, pacientul prezintă
- urmăresc şi notez unul seara, scaune normale
în foaia de Adrenostazin
observaţie 0,3 mg, 1
consistenţa şi fiolă
frecvenţa scaunelor dimineaţa,
una seara

3. Pacientul să fie odihnit şi - identific cauza administreaz - în urma intervenţiilor

să doarmă 7 ore pe noapte oboselii medicaţia pacientul beneficiază
- urmăresc orele de indicată de de un somn odihnitor
somn ale pacientului medic pentru
- observ şi notez inducerea
funcţiile vitale şi stării de
vegetative, perioada somn:
somn-odihnă şi Diazepam 10
comportamentul mg, 1 fiolă.
pacientului
- observ efectele
medicaţiei
administrate
- învaţ pacientul
tehnici de relaxare
4. Bolnavul să - identific împreună - aplic la - în urma
redobândească stima de sine. cu pacientul cauzele indicaţia intervenţiilor,
Pacientul să prezinte şi motivaţia medicului pacientul are grijă de
tegumente şi mucoase curate dezinteresului loţiuni aspectul său fizic
şi integre pentru aspectul fizic hidratante şi - pacientul prezintă
şi îngrijirile igienice revitalizante tegumente şi
- ajut pacientul să-şi pentru mucoase curate
schimbe atitudinea tegumente
faţă de aspectul său - îngrijesc
fizic şi faţă de eventualele
îngrijirile igenice leziuni
-conştientizez tegumentare
pacientul în legătură
cu necesitatea
menţinerii
tegumentelor curate
pentru prevenirea
îmbolnăvirilor
- educ pacientul să
practice o bună
igienă bucală şi
programez
efectuarea îngrijirilor
în colaborare cu
acesta
- ajut la nevoie
pacientul în
efectuarea îngrijirilor
igienice
5. Pacientul să îndeplinească - planific activităţi îmbunătăţesc - pacientul
cel puţin o activitate care-i va recreative împreună statusul efectuează activităţi
face plăcere o dată pe cu pacientul: psihic al în raport cu
săptămână plimbări, vizionări de bolnavului posibilităţile fizice şi
filme, audiţii - ameliorez psihice ale sale,
muzicale starea de beneficiază de o
- facilitez accesul la spirit stare de bine
bibliotecă, săli de
lectură, de cărţi şi
reviste
- antrenez şi
stimuleaz pacientul
în efectuarea
acestor activităţi
 Regimul alimentar
Medicaţia
Este recomandat de către medic un regim lacto-
făinos. 16.12.2012-17.12.2012:
Se administrează ser fiziologic
- În primele 1-7 zile se administrează regim lactat. (NaCl 0,9%) sau Glucoză 10% 500
Bolnavul primeşte la pat 200 ml lapte la interval de ml pentru reechilibrare volemică şi
2 ore, iar noaptea la interval de 4 ore. hidroelectrolitică.
Per oral:
- Dacă laptele nu este tolerat, se diluează cu ceai - Omeran 40 tb, 1-0-1
sau apă alcalină sau se adaugă o linguriţă de - Gastrofait 4x1 capsule pe zi
carbonat de calciu la o cană de lapte, pentru a Injectabil:
diminua valoarea pH-ului. - Controloc 1-0-1
- Vitamina K 0-0-1
- Se consumă fie 2 litri de lapte şi 30 grame de - Etamsilat 2-0-2
zahăr, fie 1 litru de lapte şi 500 grame cremă - Adrenostazin 1-0-1
proaspătă şi 30-40 grame zahăr.
18.12.2012-22.12.2012:
- Se adaugă Vitamina C 500mg, comprimate sau Per oral:
fiole şi fier - Omeran 40 tb, 1-0-1
- Gastrofait 4x1 capsule pe zi
- Se combate constipaţia cu o lingură ulei de Injectabil:
parafină. - Arnetine 1-0-1
- Controloc 1-0-1
- Alimentele vor fi fracţionate în 5-6 mese pe zi. - Vitamina K 0-0-1
- Etamsilat 2-0-2
- Nu se permite alcool, cafea, apă minerală, tutun. - Adrenostazin 1-0-1

- Pacientul va avea o alimentaţie la sala de mese

 Supravegherea funcţiilor vitale

TA/mmHg P/min R/min T°C

Data
D S D S D S D S

16.12.2012 110/65 115/70 65 63 17 18 36,2 36,6

17.12.2012 120/70 120/85 68 72 19 19 36,5 36,9
18.12.2012 125/70 130/70 70 78 20 21 36,4 37,2
19.12.2012 130/85 135/95 68 73 19 22 37,0 36,8
20.12.2012 125/80 130/80 75 72 21 20 36,9 36,5
21.12.2012 135/90 140/85 77 80 22 21 36,6 36,8
22.12.2012 130/75 - 75 - 19 - 36,7 -

Supravegherea eliminărilor

Data Scaun Diureza Nr. micţiuni Vărsături Transpiraţii Menstră

16.12.2012 1 1200 ml 5 300 ml - -

17.12.2012 - 1400 ml 8 800 ml - -
18.12.2012 1 1100 ml 4 200 ml uşoare -
19.12.2012 2 1300 ml 6 - uşoare -
20.12.2012 - 1000 ml 4 - - -
21.12.2012 2 1200 ml 5 100 ml - -
22.12.2012 - 1000 ml 4 - - -
 Prelevări de produse biologice
Recomandări la externare
Valorile pacientului Valori normale
Hemoleucogramă:
Eozinofile (EO) 3,2% Pacientul se externează cu
- se observă valori uşor 0,9-2,9 % următoarele recomandări
crescute ale eozinofilelor medicale:
Hematii (RBC) 3,57 mil. 4,3-6,1 mil. - regim alimentar echilibrat,
Hemoglobină (HGB) 10,4 13,8-18 hiposodat;
- se observă o valoare scăzută - regim hidric echilibrat;
a hemoglobinei, ceea ce se - consumul de alcool interzis;
datorează prezenţei unui - consumul de tutun interzis;
sindrom anemic. - administrarea medicaţiei
Hematocrit (HCT) 32,4% 37-51% conform prescripţiei medicale.
- se observă valori scăzute ale
hematocritului. Tratament la externare:
- Nexium 20 mg
Biochimie: 1-0-1, timp de 4 săptămâni;
GOT (AST) 13 U/l 10-35 U/l - Amoxicilină 500 mg
GPT (ALT) 9 U/l 10-33 U/l 2-0-2, timp de 1 săptămână;
Uree 55,6 mg/dl 10-59 mg/dl - Klerimed 500 mg
Creatinină 0,89 mg/dl 0,5-1,2 mg/dl 1-0-1, timp de 1 săptămână;
Bilirubină totală 0,29 mg/dl 0,1-1-1 mg/dl - Ferrofolgama
Glucoză 94 mg/dl 70-115 mg/dl 1-1-1, timp de 2 luni.
Amilază totală 62 U/l 28-100 U/l

Helicobacter Pylori: Interval de referinţă

Rezultat: 111,3 0-4
Plan de ingrijire nr.2

PLAN DE ÎNGRIJIRE

II. Date fixe

- Numele şi prenumele: Gavrilă Maria
- Naţionalitatea: română
- Limba vorbită: română
- Religia: ortodoxă
- Vârsta: 39 ani
- Sex: feminin
- Greutate: 70 kg
- Înălţimea: 1,67 m
- Deficienţe: cafea de 3 ori pe zi, alcool ocazional
- Diagnostic: Ulcer gastric cu Helicobacter pylori

II. Date variabile

- Domiciliul: loc. Meteş, jud. Alba
- Ocupaţia: salariată
- Echipa de susţinere: soţul şi părinţii acesteia

III. Istoricul bolii

Pacientă în vârstă de 39 de ani, diagnosticată în anul 2008 cu ulcer

gastroduodenal, fără antecedente de hemoragie superioară exteriorizată, a prezentat
de aproximativ 2-3 zile alterarea stării generale, dureri cu caracter de arsură
retrosternală, greţuri, vărsături sangvinolente (hematemeză). Pacienta se prezintă în
serviciul de urgenţă şi este internată în serviciul de gastroenterologie pentru investigaţii
şi tratament de specialitate.

IV. Anamneza asistentei medicale

Pacientă în vârstă de 39 de ani cu antecedente personale patologice de ulcer
gastroduodenal diagnosticat în anul 2008, se internează de urgenţă în data de
17.12.2012 cu următoarele simptome: vărsături, scaune melenice, ameţeli, paloare
tegumentară, temperatură, durere la nivelul epigastrului, stare generală alterată, pe
secţia de gastroenterologie.

V. Anamneza medicală

- Antecedente heredo-colaterale: neagă boli cu transmitere ereditară în

familie
- Antecedente personale fiziologice: menarhă la 14 ani, ultima menstră
în data de 20.11.2012.
- Antecedente personale patologice: ulcer gastroduodenal (2008)
- Condiţii de viaţă şi muncă: corespunzătoare
- Condiţii faţă de mediu: echilibrată

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară

Pacienta prezintă o stare generală alterată, anxietate, neîncredere. Adresează
numeroase întrebări legate de procedurile la care va fi supus pentru diagnostic, precum
şi despre tratamentul care îi va fi aplicat.
Nevoia fundamentală/ Data
nivelul de dependenţă 17 18 19 20 21 22 2
3
Nevoia de a resira şi a avea o buna circulaţie 2 2 1 1 1 1 1

Nevoia de a bea şi a manca 4 4 3 3 2 2 2

Nevoia de a elimina 4 3 3 2 2 2 2

Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postura 3 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a dormi şi a se odihni 4 3 3 3 2 2 2

Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca 3 3 2 2 1 1 1

Nevioa de a menţine temperatura corpului în 3 3 2 2 1 1 1

limite normale
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja 4 3 3 3 2 2 1
tegumentele şi mucoasele
Nevoia de a evita pericolele 4 3 3 2 2 1 1

Nevoia de a comunica 3 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri 2 2 2 2 1 1 1

şi valori, de a practica religia
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 1 1 1

Nevoia de a se recreea 4 3 2 2 2 1 1

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sanatatea 2 2 2 2 1 1 1

Total 44 37 32 30 22 18 1
7

Nevoi Manifestări de dependenţă

Surse de Diagnostic de
fundamentale
dificultate nursing
deficitare
1.Nevoia de a bea - inapetenţă - fatigabilitate - deficit de lichide
şi a mânca - scădere în greutate datorat inapetenţei
- greţuri, vărsături manifestat prin
fatigabilitate,scăder
e în greutate,
greţuri
2.Nevoia de a - constipaţie - dureri abdominale - alterarea
elimina - balonare peristaltismului
- inapetenţă intestinal din cauza
constipaţiei
manifestat prin
dureri abdominale,
balonare,
inapetenţă
3. Nevoia de a -dureri - trezire frecventă - somn insuficient
dormi şi a se epigastrice - agitaţie din punct de vedere
odihni - oboseală calitativ şi cantitativ
- insomnie datorită dureri
epigastrice
manifestat prin
agitaţie, oboseală,
insomnie
4. Nevoia de a fi - fatigabilitate - tegumentele uscate - dificultate de a
curat, îngrijit, de a -igenă precară efectua îngrijirile de
proteja igienă din cauza
tegumentele şi fatigabilităţii
mucoasele manifestate prin
tegumente uscate
5. Nevoia de a-şi -tulburari -vărsături Hipertermie prin
mentine metabolice cu -temperatură tulburări metabolice
temperatura în stare de -slăbiciune fizică cu stare de
limite normale deshidratare deshidratare,
manifestată prin
vărsaturi,
temperatură,
slabiciune fizică.
6. Nevoia de a - oboseală - dureri - anxietate cauzată
evita pericolele - insomnie de necunoaşterea
- teamă prognosticului bolii
manifestată prin
dureri, teamă
 Intervenţiile asistentei medicale
Obiectivele
Evaluare
îngrijirii
Autonome Delegate

1. Pacienta să - supraveghez pulsul, - respect regimul - pacienta este

fie echilibrată tensiunea arterială, semnele alimentar indicat de echilibrată
volemic şi de deshidratare, greutatea medicul curant nutriţional, nu
nutriţional, să corporală - administrez la prezintă semne de
nu mai - realizez bilanţul zilnic între indicaţia medicului deshidratare
prezinte dureri lichidele ingerate şi cele soluţie de Glucoza - durerile
eliminate 10% 500 ml, 3x1 epigastrice au
- determin pacienta să flac./zi, Algocalmin scăzut în intensitate
ingere o cantitate i.v., Piafen i.v.,
suficientă de lichide (2000 Adrenostazin 0,3 mg,
ml/zi) 1 fiolă dimineaţa, una
- explic pacientei seara.
importanţa respectării
regimului hidric şi
alimentar şi urmăresc
orarul meselor
2. Pacienta să - realizez bilanţul ingestie- - administrez la - tranzitul intestinal
aibă tranzit excreţie indicaţia medicului: se reia treptat
intestinal în - urmăresc şi notez în foaia Controloc 40 mg, 1 - scaunele şi-au
limite de observaţie consistenţa şi flacon dimineaţa, unul recăpătat
fiziologice, să frecvenţa scaunelor seara, Metoclopramid consistenţa
nu mai - efectuez la nevoie clismă 2 fiole, în perfuzie, normală
prezinte evacuatorie Adrenostazin 0,3 mg, - greţurile şi
scaune 1 fiolă dimineaţa, una vărsăturile au cedat
melenice, seara.
greţuri şi
vărsături
sanguinolente
3. Pacienta să - învăţ pacienta să practice - administrez - în urma
beneficieze de tehnice de relaxare medicaţia indicată de intervenţiilor
somn - identific nivelul şi cauza medic pentru pacienta prezintă
corespunzător anxietăţii, insomniei inducerea stării de un somn cantitativ
cantitativ şi - ofer pacientei o cană cu somn: Diazepam 10 şi calitativ
calitativ lapte înainte de culcare sau mg, 1 fiolă, şi corespunzător
o baie caldă urmăresc efectul vârstei sale
- observ şi notez calitatea, acesteia.
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi
- întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului
4. Pacienta să - educ pacienta să practice - aplic la indicaţia - în urma
prezinte o bună igienă corporală, medicului loţiuni intervenţiilor
tegumente şi indiferent de starea acesteia protectoare şi aplicate de
mucoase - conştientizez pacienta în dezinfectante pentru asistentă, pacienta
curate, integre legătură cu importanţa tegumente arată un interes
menţinerii curate a - aplic tratament crescut pentru
tegumentelor, pentru specific eventualelor îngrijirile personale
prevenirea îmbolnăvirii leziuni tegumentare: - pacienta nu mai
- observ integritatea spălarea cu soluţii prezintă leziuni
tegumentelor şi mucoaselor dezinfectante, tegumentare
în timpul efectuării diferitelor aplicare de unguente
tehnici de îngrijire reepitelizante
- ajut la nevoie pacienta în (Clorocid),
efectuarea îngrijirilor pansamente sterile
igienice
5.Pacienta să -aerisesc încăperea; La indicaţia medicului In urma
prezinte o -schimb lenjeria de pat şi de administrez: intervenţiilor
temperatura corp, asigur îmbrăcă- Metoclopramid aplicate
corporală în minte uşoară şi comodă; 1fiolă/zi temperatura
limite - măsor funcţiile vitale şi in Algocalmin la nevoie corpului este în
fiziologice special temperatura limite normale
corporala la intervale
regulate de timp
monitorizând cu atenţie
valorile respective
- aplic comprese reci pe
frunte sau chiar împachetari
reci, în caz de temperatura
foarte ridicată
-hidratez pacienta
permanent în funcţie de
bilanţul hidroelectrolitic

6.Pacienta să - învăţ pacienta să păstreze - explic pacientei - pacienta cunoaşte

cunoască repausul fizic şi psihic procedurile la care va modul de viaţă ce
boala sa şi - favorizez un climat de fi supusă pentru trebuie respectat
măsurile de linişte şi securitate diagnostic şi pentru a preveni un
prevenire a - încurajez pacienta să tratament nou episod
complicaţiilor comunice cu cei din jur, să- hemoragic
şi exprime emoţiile, nevoile, - pacienta este
frica echilibrată psihic
-explic pacientei factorii
declanşatori ai hemoragiei
 Regimul alimentar Medicaţia

- La indicaţia medicului curant, alimentaţia trebuie 26.11.2012-27.11.2012:

să fie corespunzătoare pentru a menţine necesarul Se administrează ser fiziologic
de proteine şi glucide (NaCl 0,9%) 500 ml şi Glucoză 10%
500 ml, pentru reechilibrare
- Alimentaţia trebuie să conţină multe glucide, volemică şi hidroelectrolitică.
puţine lipide, aproximativ 1g pe kg corp pe zi şi Per oral:
proteine în cantitate de 1,2 - 1,5g pe kg corp pe zi - Gastrofait 1 g 1-1-1
Injectabil:
- Alimentele se administrează sub formă semilichidă - Nexium 40 mg 1-0-1
sau păstoasă pentru a solicita un efort minim de - Metoclopramid 1-0-1
digestie şi pentru a fi evacuate mai uşor din stomac - Vitamina K 1-0-1
- Etamsilat 1-0-1
- Se interzice ingestia de lichide în timpul mesei sau - No Spa 1-0-1
imediat după masă - Venofer + 250 SF 2-0-0

- Pentru a combate starea de balonare se evită 28.11.2012-30.11.2012:

dulciurile concentrate, compoturile de fructe Per oral:
- Gastrofait 1 g 1-1-1
- Alimentaţia va fi activă, în sala de mese.
Injectabil:
- Nexium 40 mg 1-0-1
- Metoclopramid 1-0-1
- Vitamina K 1-0-1
- Etamsilat 1-0-1
- No Spa 1-0-1
- Venofer + 250 SF 2-0-0
01.12.2012-03.12.2012
Per oral:
- Gastrofait 1 g 1-1-1
Injectabil:
- Nexium 40 mg 1-0-1
- Metoclopramid 1-0-1
- Vitamina K 1-0-1
- Etamsilat 1-0-1
- No Spa 1-0-1
 Supravegherea funcţiilor vitale

TA/mmHg P/min R/min T°C

Data
D S D S D S D S

26.11.2012 130/65 135/70 62 60 16 17 37,5 37,1

27.11.2012 140/90 140/80 60 68 17 18 37,0 36,9
28.11.2012 155/85 145/75 65 75 20 19 36,8 37,2
29.11.2012 145/85 135/95 61 70 18 19 36,5 36,8
30.11.2012 140/70 130/90 72 69 21 20 36,7 36,5
01.11.2012 135/85 140/85 74 78 18 21 36,4 36,6
02.11.2012 140/95 135/90 70 65 19 17 36,7 36,5
03.11.2012 145/80 130/75 64 68 17 19 36,4 36,5
04.11.2012 135/80 - 65 - 18 - 36,7 -

Supravegherea eliminărilor

Data Scaun Diureza Nr. micţiuni Vărsături Transpiraţii Menstră

26.11.2012 - 1000 ml 4 700 ml moderate -

27.11.2012 1 1300 ml 6 600 ml moderate -
28.11.2012 - 1200 ml 5 200 ml uşoare -
29.11.2012 2 1400 ml 7 - uşoare -
30.11.2012 1 1000 ml 3 100 ml - -
01.11.2012 - 1100 ml 5 - uşoare -
02.11.2012 1 1000 ml 4 100 ml - -
03.11.2012 1 1200 ml 6 - - -
04.11.2012 - 900 ml 3 - - -
 Prelevări de produse biologice
Recomandări la externare
Valorile pacientului Valori normale
Hemoleucogramă:
Hematii (RBC) 3,55 mil. 3,8-6,0 mil. Pacientul se externează cu
Hemoglobină (HGB) 9,8 11,5-16,5 următoarele recomandări
- se observă o valoare scăzută medicale:
a hemoglobinei, ceea ce se - regim alimentar echilibrat,
datorează prezenţei unui hipolipidic;
sindrom anemic secundar. - regim hidric echilibrat;
Hematocrit (HCT) 31,1% 32-46% - consumul de cafea interzis;
- se observă valori scăzute ale - consumul de alcool interzis;
hematocritului. - administrarea de
antiinflamatoare nesteroidiene
Biochimie: doar cu pansament gastric;
GOT (AST) 15 U/l 10-35 U/l - administrarea medicaţiei
GPT (ALT) 17 U/l 10-33 U/l conform prescripţiei medicale;
Uree 68,5 mg/dl 10-59 mg/dl - evaluare medicală periodică.
Creatinină 0,54 mg/dl 0,5-1,2 mg/dl Tratament la externare:
Calciu ionic 1,09 nmoli/l 1,12-1,32 nmoli/l - Nexium 20 mg
Sodiu 139 nmoli/l 136-145 nmoli/l 1-0-1, timp de 4 săptămâni;
Potasiu 4,1 nmoli/l 3,5-5,1 nmoli/l - Amoxicilină 500 mg
2-0-2, timp de 1 săptămână;
Helicobacter Pylori: Interval de referinţă - Klerimed 500 mg
Rezultat: 132,3 0-4 1-0-1, timp de 1 săptămână;
- Flugvim 500 mg
1-0-0, timp de 1 săptămână.
Plan de ingrijire nr.3

PLAN DE ÎNGRIJIRE

III. Date fixe

- Numele şi prenumele: Moldovan Victor
- Naţionalitatea: română
- Limba vorbită: română
- Religia: ortodoxă
- Vârsta: 23 ani
- Sex: masculin
- Greutate: 65 kg
- Înălţimea: 1,75 m
- Deficienţe: fumator 10 tigari/zi, cafea de 2 ori pe zi, alcool ocazional
- Diagnostic: Ulcer gastric cu helicobacter Pylori
II. Date variabile

- Domiciliul: loc. Sebeş, jud. Alba

- Ocupaţia: şomer
- Echipa de susţinere: părinţii acestuia

III. Istoricul bolii

Pacient în vârstă de 23 de ani, diagnosticat în anul 2010 cu ulcer gastroduodenal,

fără antecedente de hemoragie superioară exteriorizată, a prezentat de câteva zile
alterarea stării generale, dureri cu caracter de arsură retrosternală, greţuri, vărsături
sangvinolente (hematemeză). Pacientul se prezintă în serviciul de urgenţă şi este internat
în serviciul de gastroenterologie pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
IV. Anamneza asistentei medicale

Pacient în vârstă de 23 de ani cu antecedente personale patologice de ulcer

gastroduodenal diagnosticat în anul 2010, se internează de urgentă în data de 10.01.2013
cu următoarele simptome: vărsături, scaune melenice, ameţeli, paloare tegumentară,
durere la nivelul epigastrului, stare generală alterată, pe secţia de gastroenterologie .

V. Anamneza medicală

- Antecedente heredo-colaterale: neagă boli cu transmitere ereditară în

familie
- Antecedente personale fiziologice: prima copulaţie la 15 ani
- Antecedente personale patologice: ulcer gastroduodenal (2010), fractură
epifiza distală tibie (2009)
- Condiţii de viaţă şi muncă: corespunzătoare
- Condiţii faţă de mediu: echilibrat

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitară

Pacientul prezintă o stare generală alterată, transpiraţii reci, inapetenţă, aspect

fizic neglijat datorită simptomelor prezente, anxietate. Adresează numeroase întrebări
legate de procedurile la care va fi supus pentru diagnostic, tratamentul care îi va fi aplicat,
precum şi impactul afecţiunii curente asupra calităţii vieţii.
Nevoia fundamentală/ Data
nivelul de dependenţă 10 11 12 13 14 15 16
Nevoia de a resira şi a avea o buna circulaţie 2 1 1 1 1 1 1

Nevoia de a bea şi a manca 4 4 3 3 2 2 2

Nevoia de a elimina 4 4 3 2 2 2 1

Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postura 3 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a dormi şi a se odihni 4 4 3 3 2 2 2

Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca 3 2 2 2 1 1 1

Nevioa de a menţine temperatura corpului în limite 2 2 1 1 1 1 1

normale
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele 3 3 3 2 2 2 1
şi mucoasele
Nevoia de a evita pericolele 2 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a comunica 2 2 2 2 2 1 1

Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi 2 2 2 2 1 1 1

valori, de a practica religia
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 1 1 1

Nevoia de a se recreea 4 3 2 2 2 1 1

Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sanatatea 4 3 2 2 2 2 2

Total 41 36 30 28 23 19 17

Nevoi
Surse de Diagnostic de
fundamentale Manifestări de dependenţă
dificultate nursing
deficitare
1. Nevoia de a - inapetenţă - slăbiciune - pierdere în
bea şi a mânca - pierdere în greutate greutate datorită
- greţuri inapetenţei
- vărsături manifestată prin
- pirozis slăbiciune,
greţuri, vărsături
2. Nevoia de a - agitaţie - descurajare - alterarea
dormi şi a se - nelinişte sănătăţii datorită
odihni - anxietate agitaţiei
- oboseală manifestată prin
- treziri frecvente nelinişte,
anxietate,
oboseală
3. Nevoia de a -eliminări - greţuri - pierderea
elimina crescute - pierdere în greutate echilibrului
- diaree hidroelectrolitic
- crampe abdominale datorită diareei
- vărsături şi vărsăturilor
4. Nevoia de a - anxietate - lipsa de informaţii - dificultate în
învata cum să-ţi - neobişnuinţa în abordarea învăţarea
păstreze anumitor acţiuni pentru măsurilor
sănătatea redobândirea sănătăţii preventive şi
curative din
cauza anxietăţii
manifestată prin
lipsă de
 informaţii

5. Nevoia de a se - astenie - durere, oboseală, slăbiciune - dificultate în a

recreea - diminuarea interesului indeplini
- dificultate în a se concentra, activităţi
cu ocazia unei activităţi recreative
recreative datorată asteniei
manifestată prin
durere,
oboseală,
slăbiciune
 Intervenţiile asistentei medicale
Obiectivele
Evaluare
îngrijirii
Autonome Delegate

1. Pacientul să - aşez pacientul în poziţie - reduc sau opresc - în urma

prezinte o sezândă, semişezândă, aportul de lichide sau intervenţiilor,
stare de bine, sau în decubit dorsal, cu alimente, la indicaţia greţurile şi
fără greţuri şi capul într-o parte medicului vărsăturile s-au
vărsături - protejez patul cu muşama - mă asigur ca pacientul diminuat, şi
sangvinolente şi aleză sa respecte regimul pacientul
- ajut şi sprijin pacientul în alimentar indicat prezintă o stare
timpul vărsăturilor - administrez la indicaţia de bine
-învăţ pacientul să medicului soluţie de
efectueze un inspir profund Glucoză 10% 500 ml,
la apariţia senzaţiilor de 3x1 flac./zi,
greaţă Metoclopramid 2 fiole în
perfuzie, Adrenostazin
0,3 mg, 1 fiolă dimineaţa,
una seara.

2. Pacientul să - învăţ pacientul să practice - observ orele de somn - pacientul se

beneficieze de tehnici de relaxare,exerciţii ale pacientului odihneşte
un somn respiratorii -administrez tratamentul corespunzător
corespunzator - învăţ pacientul care se medicamentos indicat de
calitativ şi trezeşte devreme să se medic pentru inducerea
cantitativ ridice din pat câteva stării de somn, şi observ
minute, să citească, să efectul acestuia asupra
asculte muzică, apoi să organismului: Diazepam
încerce din nou să 10 mg, 1 fiolă.
adoarmă
3. Pacientul să - realizez bilantul ingestie- - îndemn pacientul să - în urma
fie echilibrat excreţie, calculând ingere o cantitate de intervenţiilor,
hidroelectroliti cantitatea de lichide 2000 ml de lichide în 24 pacientul este
c ingerate şi perfuzate, şi de ore echilibrat
cantitatea de lichide - hidratez pacientul prin hidroelectrolitic
eliminate perfuzii, administrând ser
- recoltez scaun pentru fiziologic 500 ml, la
coprocultură indicaţia medicului
- urmăresc înlocuirea
pierderilor de apă şi
electroliţi
4. Pacientul să - explorez nivelul de - informez bolnavul în - pacientul a
acumuleze noi cunoştinţe al bolnavului legătură cu modul de dobândit noi
cunostinte şi privind boala actuală manifestare, măsurile cunoştinţe
informaţii - stimulez dorinţa de preventive şi curative, referitor la boala
despre boală cunoaştere; motivez modul de participare la sa
importanţa acumulării de intervenţii şi procesul de
noi cunoştinţe, importante recuperare
în prevenirea unui nou - verific dacă bolnavul a
episod acut înţeles corect mesajul
- conştientizez bolnavul transmis şi dacă şi-a
asupra propriei însuşit noile cunoştinţe
responsabilităţi privind
sănătatea
5. Pacientul să - învăţ pacientul tehnici de - creez un mediu calm şi - pacientul este
fie mai relaxat relaxare; îndemn bolnavul liniştit mult mai linistit
şi mai odihnit spre citirea unor cărţi cu - la indicaţiile medicului, şi mai relaxat
conţinut optimist şi ieşiri mă asigur ca metodele
scurte în aer liber de recreere să nu
- amenajez camera de obosească pacientul
recreere pentru audiţii
muzicale, vizionări de filme,
TV, etc.
 Regimul alimentar Medicaţia

- La indicaţia medicului curant, respect un regim 10.01.2013-11.01.2013:

lacto-făinos pentru pacientul în cauză Se administrează ser fiziologic
(NaCl 0,9%) 500 ml şi Glucoză 10%
- în primele 4 zile administrez un regim predominant 500 ml, pentru reechilibrare
lactat volemică şi hidroelectrolitică.
Per oral:
- Bolnavul primeşte la pat 200 ml lapte la interval de - Gastrofait 1 g 1-1-1
2 ore, iar noaptea la 4 ore. Daca laptele nu este Injectabil:
tolerat, se diluează cu ceai sau apă alcalină, sau se - Nexium 40 mg 1-0-1
adaugă o linguriţă de carbonat de calciu la o cană - Arnetine 1-0-1
de lapte. - Metoclopramid 1-0-1
- Vitamina K 1-0-1
- Se consumă fie 2 l lapte şi 30 de grame de zahăr, - Adrenostazin 1-0-1
fie 1 l lapte şi 500 g cremă proaspătă şi 30-40 g - Etamsilat 1-0-1
zahăr. - No Spa 1-0-1

- în zilele 5-6, adaug un regim făinos, şi stimulez 12.01.2013-16.01.2013:

consumul de paine, paste fainoase, cereale. Per oral:
- Gastrofait 1 g 1-1-1
- Se combate constipaţia cu o lingură de ulei de Injectabil:
parafină - Nexium 40 mg 1-0-1
- Alimentele vor fi fracţionate în 5-6 mese pe zi. - Arnetine 1-0-1
- Este interzis consumul de alcool, cafea, apă - Metoclopramid 1-0-1
minerală, sucuri carbonatate, tutun. - Vitamina K 1-0-1
- Alimentaţia va fi una activă, pacientul servind - Etamsilat 1-0-1
alimentele în sala de mese. - No Spa 1-0-1
 Supravegherea funcţiilor vitale

TA/mmHg P/min R/min T°C

Data
D S D S D S D S

11.12.2012 95/65 95/60 58 60 15 17 37,3 37,6

12.12.2012 105/80 110/80 61 63 17 19 37,1 36,7
13.12.2012 120/85 110/75 65 70 19 18 36,6 37,1
14.12.2012 110/80 115/95 62 68 18 20 36,5 36,7
15.12.2012 120/70 130/90 70 65 21 19 36,3 36,5
16.12.2012 120/85 - 74 - 18 - 36,5 -

Supravegherea eliminărilor

Data Scaun Diureza Nr. micţiuni Vărsături Transpiraţii Menstră

11.12.2012 2 900 ml 2 600 ml severe -

12.12.2012 3 1000 ml 3 400 ml moderate -
13.12.2012 - 1000 ml 3 100 ml - -
14.12.2012 2 1200 ml 5 - uşoare -
15.12.2012 1 1400 ml 7 - - -
16.12.2012 - 800 ml 2 - - -
 Prelevări de produse biologice
Recomandări la externare
Valorile pacientului Valori normale
Hemoleucogramă:
Hematii (RBC) 4,4 mil. 4,5-6 mil. Pacientul se externează cu
Hemoglobină (HGB) 13,6 14-16,5 următoarele recomandări
- se observă o valoare uşor medicale:
scăzută a hemoglobinei, însă - regim alimentar echilibrat, cu
fără prezenţa complicaţiilor, sau evitarea alimentelor acide;
a unui sindrom anemic - regim hidric echilibrat, 2 l
secundar. lichide pe zi;
Hematocrit (HCT) 37,8% 40-48% - consumul de cafea interzis;
- se observă valori uşor scăzute - consumul de alcool şi tutun
ale hematocritului. strict interzise;
- administrarea medicaţiei
Biochimie: conform prescripţiei medicale;
GOT (AST) 26 U/l 10-35 U/l - evaluare medicală periodică.
GPT (ALT) 23 U/l 10-33 U/l
Uree 46,2 mg/dl 10-59 mg/dl Tratament la externare:
Creatinină 0,68 mg/dl 0,5-1,2 mg/dl - Nexium 20 mg
Calciu ionic 1,22 nmoli/l 1,12-1,32 nmoli/l 1-0-1, timp de 4 săptămâni;
Sodiu 141 nmoli/l 136-145 nmoli/l - Amoxicilină 500 mg
Potasiu 3,7 nmoli/l 3,5-5,1 nmoli/l 2-0-2, timp de 1 săptămână;
- Klerimed 500 mg
Helicobacter Pylori: Interval de referinţă 1-0-1, timp de 1 săptămână;
Rezultat: 129,6 0-4 - Flugvim 500 mg
1-0-0, timp de 1 săptămână.
 CONCLUZII

Din cele relatate în lucrarea de faţă se desprind câteva concluzii:

Ulcerul gastric este o afecţiune digestivă caracterizată printr-o ulceraţie a mucoasei
stomacului. Ştim astăzi ca cea mai comuna cauză a ulcerului gastric sau factorul care il
exacerbează în mod deosebit este infecţia cu bacteria numita Helicobacter pylori. Aceasta
produce peste 80% dintre ulcerele gastrice. Ulcerul gastric prezintă o urgenţă medico-
chirurgicală datorită complicaţiilor grave ce pot surveni ( perforaţia ulcerului, HDS , etc).
Bolnavii acuză dureri epigastrice, pirozis, vărsături, scădere în greutate, balonare, senzaţie
de saţietate după consumul unor cantităţi mici de alimente.
Scopul tratamentului este eradicarea Helicobacter pylori cu minimum de efecte adverse
medicamentoase şi scăderea selectării de tulpini bacteriene rezistente.Deoarece aciditatea
gastrică influenţează eficienţa anumitor agenţi antimicrobieni activi pe Hp, antibioticele se
asociază cu inhibitori ai pompei de protoni, blocanţii de receptori H2 sau cu ranitidina
bismut citrat.
Cei mai importanţi agenţi antimicrobieni utilizaţi sunt amoxicilina, claritromicina,
metronidazolul şi, în măsură mai mică, tetraciclina şi bismutul.
Astăzi, locul Claritromicinei începe să fie luat de Levofloxacină, iar durata tratamentului
tinde să crească, în funcţie de asocierea aleasă, de la 7-10 zile, la 10-14 zile.
Pentru profilaxia bolii şi a recidivelor, trebuie să se ţină seama de toate acele cauze
care participă la apariţia acesteia. În general, prin evitarea traumelor psihice şi printr-un
mod de viaţă mai igienic, fără excese şi printr-un regim alimentar din care trebuie evitat
orice abuz, se poate adeseori preveni boala ulceroasă.
În urma observarii cazurilor de ulcer gastric am constatat ca aplicarea planului de
ingrijire, conform conceptului Virginiei Henderson, a avut o eficientă sporită bazată pe
relatia afectivă asistentă-pacient. Aflat singur în acest cadru spitalicesc, lipsit de familie şi
mediul obişnuit, între persoane străine lui afectivitatea oferită de asistenta a creat bazele
unei legaturi pozitive, care a contribuit la menţinerea unei încrederi permanente în cadrele
medicale şi în eficienţa ingrijirilor şi a tratamentului.
 BIBLIOGRAFIE

Lucreţia Titircă : Ghid de nursing , Editura Viaţa medicală romanească, Bucuresti,2001

Lucreţia Titircă: Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi medicali, Ghid de
nursing vol.II 2008
Adrian Restian : Bazele Medicinei de familie, Editura Medicală Bucureşti, 2003
Carol Mozeş : Tehnica îngrijiri bolnavului, Editura Medicală Bucuresti, 2003
Corneliu Borundel: Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura BIC ALL
Bucuresti,2000
Ostrov Ricki : Totul despre ulcer, Editura Polimark, Bucureşti, 1996
Vasile Andreica: Boli extragastrice asociate infecţiei cu Helicobacter pylori. Casa Cărţii de
Ştiinţă Cluj Napoca, 2004
Nicolae A. Turdeanu: Chirurgia ulcerului gastro-duodenal , Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj
Napoca, 2004