Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 1

De la instrument informatic,
la instrument didactic

Sămărescu Nicoleta – Universitatea din Piteşti,

nicolbr2000@yahoo.com

Abstract
Lucrarea propune transformarea unor instrumente informatice, care au făcut deja feedback cu actorii
învăţării, în instrumente didactice. Pentru pregătirea învăţământului din România spre identificarea unor
răspunsuri substanţiale şi pertinente la inovaţiile didacticii moderne, se anticipează deja introducerea unor
elemente noi – precum foile de calcul (FC) - folosite în SUA şi cercetate şi în alte ţări pentru a fi
implementate (vezi Franţa).

1. Introducere

Ritmul accelerat al schimbărilor socio-economice şi nevoia de sistematizare-optimizare a

informaţiilor din domeniile de vârf ale cunoaşterii, impun utilizarea instrumentelor electronice în mai
toate domeniile de activitate.

2. Scurt istoric

În 1961, profesorul Richard Mattessich a fost primul care a dezvoltat lucrul cu foile de calcul
computerizate (spreadsheet); în 1978 Robert Frankston şi Dan Bricklin au inventat VisiCalc, primele foi
de calcul folosite pe computerul Apple II. VisiCalc a mers pe calculatoarele personale şi putea calcula
formule simple de matematică pentru care dădea răspunsul imediat. Mai târziu, în 1980, datele puteau fi
transferate şi în alte programe; în 1980-83 apare SuperCalc disponibil publicului larg. În anul 1983 a fost
introdus Lotus 123 care identifica celulele după poziţie (exemplu B9), iar în 1985 este prezentată o nouă
versiune a programului Lotus 123.
În 1987 noile programe cu foi de calcul ca Excel şi Corel Quattro Pro au fost introduse, acestea
având şi capacitatea de a realiza grafice corespunzătoare datelor procesate. În 2001 programele ce
foloseau foile de calcul (spreadsheet) şi conţineau funcţii avansate de calcul erau Excel, Appleworks,
Filemaker şi Corel Quattro Pro.
În 2007, aceste foi de calcul stau la baza mai multor programe care pot să le transforme direct în
pagini web sau să le introducă sub acelaşi format în alte programe. Sunt folosite chiar ca bază pentru
produsele soft utile în cabinetele medicale, în biblioteci, în şcoli.

3. Tratarea temei

Dezvoltarea rapidă a produselor soft şi hard a dus la numeroase studii care pun accentul pe latura
tehnică şi nu pe cea pedagogică a utilizării lor în învăţare. Aşadar, dacă cele mai multe cercetări urmăresc
cum să utilizeze cele mai noi şi mai atractive programe, obiectivul central al acestei lucrări este
transformarea unor instrumente informatice în instrumente didactice.
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 2

Având în vedere că, în cadrul unei şcoli, a unui liceu, bugetul este mereu insuficient pentru nevoile
reale de achiziţionare a echipamentelor şi programelor moderne necesare dezvoltării-actualizării-
reconstruirii procesului de predare-învăţare, se doreşte fructificarea la maximum a instrumentelor din
dotare. Prin urmare, obiectivul urmărit este de a uşura munca de realizare a proiectelor de lecţie pentru
profesori, a temelor interminabile pentru elevi, prin introducerea şi permanentizarea lucrului la clasă cu
noile instrumente electronice şi anume foile de calcul. Instrumentalul eLearning propus pentru dezvoltare
şi transformare este cunoscut de către actorii învăţării de la orele de introducere în informatică. Tony
Bates, profesor la Universitatea Oberta de Catalunya, într-un interviu dat lui David Segarra [2004]
susţine că: „eLearningul este încă tânăr (…) marele public şi studenţii nu-şi dau seama de potenţialul
eLearningului (…) deoarece oferta este pentru moment limitată” [2].
Avantajele utilizării foilor de calcul în procesul de predare-învăţare sunt multiple: sunt dobândite
odată cu pachetul MS Office, prezent pe toate calculatoarele; sunt cunoscute de la orele de informatică;
pot conţine ca şi celelalte produse soft elemente de grafică, sonor, clipuri reprezentative, texte, simboluri,
butoane; reduc timpul de realizare a unui proiect, a unei teme; pot fi uşor transferate deoarece sunt într-un
standard predefinit. Foile de calcul pot fi foarte utile în realizarea jocurilor de puzzle, a tablelor de
operaţii aritmetice, a convertoarelor de grade cât şi la aflarea sumelor şi produselor de matrice, a inversei
unei matrice, a rezolvării ecuaţiilor diferenţiale, la aflarea valorilor unei funcţii într-un punct, la calcularea
de medii, procente, la realizarea de grafice corespunzătoare unor tabele date. Acest lucru este posibil
deoarece MS Excel conţine funcţii predefinite de matematică şi trigonometrie, financiare, statistice, de
dată şi oră, de căutare şi referinţă, logice, pentru baze de date, pentru text, pentru informaţii.
Pentru exemplificare s-a elaborat un model de lecţie ce va utiliza eficient şi inovativ aceste
instrumente alături de recomandările ştiinţifico-practice de utilizare eficientă.
Astfel, valoarea operaţională mare a acestor instrumente poate duce la redefinirea procesului de
predare-învăţare. În viitor, instrumentele electronice se vor standardiza şi vor fi folosite permanent în
procesele de instruire; chiar dacă astăzi aceste instrumente par de domeniul anticipaţiei, odată
implementate vor deveni familiare şi vor neutraliza graniţele dintre învăţământul din mediul rural şi cel
din mediul urban.
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 3

Figura 1. Model de lecţie

2. Tratarea temei

În Informatizarea în educaţie, se pot distinge câteva limite ale introducerii tehnologiei

informatizate: „reticenţă şi chiar respingere din partea exponenţilor unei tradiţii educaţionale ce rămân
ancoraţi în mentalităţi pedagogice; o lipsă de echipamente adecvate (computere, servere, programe); (…)
costuri ridicate”, la care se pot adăuga necesitatea experienţei actorilor educaţiei în domeniul informatic,
necesitatea unui curriculum atractiv, cuprinzător şi flexibil [Cucoş, p. 74].
Deşi instruirea cu ajutorul tehnologiei IT&C reprezintă o metodă eficientă, rapidă şi valabilă la
toate nivelurile, treptele şi disciplinele şcolare, ea depinde de mai mulţi factori îndelung discutaţi, cum ar
fi: structurarea materialelor programate, softul utilizat (care este tot timpul supus schimbării), adaptarea
actorilor învăţării.

9. Bibliografia

[1] www.cniv.ro
[2] B. Ghilic-Micu et alii. E-learning Standards. Revista Informatică Economică nr. 4 (36). Bucureşti, 2005
www.ici.ro/ sinpers/ doc/ raport02.pdf
[3] C. Cucoş. Informatizarea în educaţie. Polirom, Iaşi, 2006
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 4

[4] I. Baugh, A. Raymond, Making Math Success Happen—The Best of Learning & Leading with
Technology. 2003 www.iste.org,
[5] J. Simmons, „E-learning and earning: The impact of lifelong e-learning on organisational development”
Park, Liverpool. http://www.hope.ac.uk,
[6] J. E Baker, S. J. Sugden „Spreadsheets in Education–The First 25 Years” 2003. www.sie.bond.edu.au,
[7] J. Leem, Junghoon, B. Lim, „The Current Status of e-Learning and Strategies to enhance Educational
Competitiveness in Korean Higher Education în International Review of Research in Open and Distance
Learning”. Volume 8, Number 1, 2007 www.irrodl.org/index.php/irrodl/article/view/380/763,
[8] K. Wilson, J. Ainley, L. Bills, „Spreadsheets, pedagogic strategies and the evolution of meaning for
variable”, Psychology of Mathematics Education, Vol. 4, 2005, pp. 321-328. www.pme.uk
[9] M. Vlada, „E-Learning şi Software educaţional” în CNIV-2003 (Conferinţa Naţională de Învăţământ
Virtual), Noi tehnologii de e-learning.Editura Universităţii din Bucureşti., Bucureşti 2003
[10] O. Chavez „Spreadsheets and algebra.” NTCM, San Antonio, 2003 http://web.missouri.edu /chavezo/
nctm03/ nctm03.pdf,
[11] S. Craina, C. Losonczy „Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învăţare”. Educaţia 2000+,
Bucureşti, 2005 www.didactic.ro /files/formare,
[12] S. Knight. „Effective Practice with e-Learning”, JISC Development Group, University of Bristol.
www.jisc.ac.uk/elearning_pedagogy.html,
[13] T. Bates „National strategies for e-Learning in post-secondary education and trening”, Fundamentals
of education planing No. 70. , United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, Paris,
2001 www.unesco.org/iiep,.
[14] T. Georgiev, E. Georgiev, A. Smirkarov, „M-Learning - a New Stage of Ĺ-Learning” International
Conference on Computer Systems and Technologies, 2004
[15] www.businessinteractif.com
[16] http://wbtworld.net/ro/resources/articles.php
[17] http://ec.europa.eu /governance/docs/comm_contrat_fr.pdf
[16] http://www.elearningconference.org/