TEMA 1

DOCUMENTE (PRODUSELE) CURRICULARE

Documentele (produsele) curriculare

 reprezintă un ansamblu de documente şcolare oficiale şi neoficiale în care se obiectivează
(structurează/ organizează) conţinutul procesului de învăţământ;
 au rolul de a sprijini procesul didactic ca şi instrument de organizare a situaţiilor de
învăţare şi de generare a experienţelor de învăţare.

Clasificarea produselor curriculare

a. după caracterul oficial/ neoficial:
- oficiale - obligatorii: Curriculum Național, planul de învăţământ, planul-cadru de
învățământ, programa şcolară;
- oficiale-neobligatorii: manualul şcolar, auxiliare curriculare, ghiduri metodice;
- neoficiale: orarul școlar, materiale didactice suport, îndrumătoare pentru elevi, caiete
de activitate independentă pentru elevi, softuri educaţionale, seturi multimedia,
pachete de învăţare;
b. după nivelul la care sunt generate:
- principale: planul de învăţământ, planul-cadru de învățământ, programa şcolară,
manualul şcolar;
- auxiliare: orarul școlar, auxiliare curriculare (ghiduri metodice, materiale didactice
suport, îndrumătoare pentru elevi, caiete de activitate independentă pentru elevi,
softuri educaţionale, seturi multimedia, pachete de învăţare);
- specifice activităţii de proiectare didactică:
o pentru ciclul primar (preuniversitar):
planificarea calendaristică anuală, planificarea calendaristică semestrială, proiectul
pe unitate de învăţare, proiectul de lecţie;
o pentru ciclul preșcolar:
planificarea calendaristică anuală, planificarea calendaristică semestrială, proiectul de
activitate didactică.
a. Curriculum Național
 reprezintă un set de documente care reglementează modalităţile prin care şcoala poate
asigura atingerea idealului educaţional, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale
pentru dezvoltarea personală şi profesională, pentru inserţia social (conform Legii
Educației, 2011).
 este un document oficial cuprinde ansamblul planurilor-cadru de învățământ și al
programelor școlare aferente.

b.Planul de învăţământ
 în sensul larg, reprezintă ansamblul activităţilor programate de instruire şi evaluare
reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului şi al desfăşurării lor în
timp, în vederea formării unui specialist cu diploma recunoscută;
 în sensul restrâns, plaanul de învățământ este un document oficial în care se structurează
conţinutul învăţământului pe niveluri şi profiluri de şcoli, având funcţia de a orienta
procesul educative;
 are caracter reglator – strategic şi reflectă politica educaţională a sistemului de învăţământ
naţional.are;
 caracter oficial, unitar şi obligatoriu pentru toate unităţile de învățământ de acelaşi grad şi
tip;
 este elaborat și validat de Ministerul Educației, la începutul fiecărui an școlar.

c.Programa şcolară (programa analitică)

 reprezintă documentul curricular care redă sintetic conţinuturile învăţământului pe
discipline şi pe ani şcolari, prezentând oferta educaţională a unei anumite discipline
pentru fiecare an de studiu pentru un parcurs şcolar determinat;
 este document oficial, cu caracter unitar şi obligatoriu pentru disciplina de învăţământ
care se studiază în toate şcolile de acelaşi grad şi profil;
 este parte a Curriculumului Naţional;
 document care prefigurează conţinutul procesului de învățământ la o disciplină de
învăţământ;
 este un „macroproiect pedagogic al disciplinei-domeniului de studiu de regulă structurată
pe ani de studiu. Detaliază elementele obligatorii de parcurs la o anumită disciplină
 /modul; acestea transcriu în termenii logicii pedagogice, logica ştiinţifică a domeniului
studiat;
 reprezintă oferta educaţională a unei anumite discipline de învățământ pentru un parcurs
şcolar determinat;
 pentru educatori reprezintă principalul ghid în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor
educative, fiind instrumentul de la care se porneşte în realizarea proiectării didactice;
Structura unei programe şcolare în învăţământul obligatoriu (conform Curriculum Național,
2013):
- notă de prezentare
- competențe generale
- competențe specifice și exemple de activităţi de învăţare
- conţinuturi (unităţi tematice, teme şi subteme)
- sugestii metodologice
-
- PROGRAMĂ ŞCOLARĂ / ANALITICĂ
- (model)
- Notă de prezentare
- ................................................................................................
- Competenţe generale
- ................................................................................................
- Competenţe specifice
- ................................................................................................
- Conţinuturi (unităţi de conţinut)
- ................................................................................................
- Exemple de activităţi de învăţare
- ................................................................................................
- Sugestii metodologice
- ................................................................................................
- Valori şi atitudini
- ................................................................................................
- Standarde curriculare de performanţă
- ..................................................................................................
d.Manualul şcolar
 instrument de lucru care detaliază sistematic conţinuturile prezentate de programa şcolară,
pentru fiecare disciplină de învățământ;
 reprezintă instrumentul de lucru operational pentru elevi, care organizează conţinuturile
obiectului de studiu şi concretizează programele şcolare în diferite unităţi didactice sau
experienţe de învăţare;
 manualele alternative (manual alaborate de diverse edituri specializate, pentru aceași
disciplină de învățămînt/ an de studiu) vin cu o ofertă educativă generoasă, în virtutea
democratizării şi flexibilizării conţinuturilor curriculare;
 opţiunea pentru un anumit manual revine cadrului didactic și elevilor, fiind generate de
personalitatea educatorului şi caracteristicile clasei de elevi.

Funcţiile manualului şcolar:

- de informare (transmitere de cunoştinţe);
- de structurare a învăţării (teorie – practică – exerciţii practice - exemple – aplicaţii);
- de ghidare a învăţării (repetiţii, modele, activitate creativă a elevului).

Condiţii de elaborare a manualului şcolar (Bocoș, 2008):

 condiţii generale:
- gradul de corespondență al conținuturilor cu finalităţile educaţionale;
- conţinuturile corespund experienţei cognitive a elevilor, stadiului lor de dezvoltare
intelectuală şi nivelului lor de dezvoltare cognitive;
- conţinuturile răspund adecvat nevoilor educaţionale şi intereselor de cunoaştere ale
elevilor;
- conţinuturile sunt corecte, exacte, precise, actuale, variate, coerente;
- conţinuturile sunt prezentate gradual, de la simplu la complex;
- conţinuturile sunt suficient de elaborate în raport cu enunţurile sintetice ale programei;
- conceptele sunt explicate suficient şi clarificator;
- conceptele sunt prezentate, în manieră explicită, cu aplicații relevante;
- conţinuturile sunt integrate, oferă deschideri spre problematici şi abordări
interdisciplinare;

 condiţii de structurare:
o conţinuturile sunt prelucrate în acord cu paradigmele educaţionale actuale;
 o sunt valorificate valenţele formative şi informative ale conţinuturilor;
o manualul conține variate tipuri de sarcini de învăţare;
o manualul conține elemente de evaluare și autoevaluare;
o activităţile de învăţare generează experienţe de învăţare adecvate obiectivelor
urmărite;
o activităţile de învăţare sunt suficient de variate;
o activităţile de învăţare sunt centrate predominant pe elev;
o activităţile de învăţare respectă particularităţile elevilor de vârstă, interese cognitive,
mediul de viaţă;
o manualul oferă sarcini pentru fixarea, sistematizarea, recapitularea cunoştinţelor;
o manualul oferă sugestii pentru monitorizarea, reglarea şi optimizarea învăţării;
o manualul stimulează „învăţarea învăţării", respective oferă sprijin în formarea şi
dezvoltarea abilităţilor cognitive şi metacognitive;

 condiţii de redactare:
o conţinuturile sunt organizate logic după un (semi)algoritm - prezentare, text principal,
organizat în capitole şi subcapitole, în conformitate cu unităţile de conţinut din
programă; rezumat; exerciţii, evaluare, index;
o capitolele (unitățile de conținut) sunt echilibrate ca lungime, stil de redactare şi
tehnoredactare;
o lungimea capitolelor este în acord cu relevanţa temei tratate;
o rezumatele sunt clare, concise, esenţializate;
o introducerea prezintă clar importanţa şi obiectivele disciplinei, modalităţile de
structurare a capitolelor;
o cuprinsul este precis şi suficient de detaliat, astfel încât să sprijine orientarea elevilor
în studiul disciplinei
o indexul are suporturi utile în activitatea de predare învăţare-evaluare: anexe,
bibliografie, răspunsuri la probele de evaluare etc.;
o textul este prezentat lizibil, se utilizează caractere de dimensiuni şi fonturi diferite,
chenare, culori de fond diferite;s
o tilul de redactare este decent, precis, clar (fără enumerări exagerate, inexactităţi,
elemente redundante, deficienţe de limbaj) sau imprecise;
o limbajul este corect şi adaptat nivelului de pregătire al elevilor;
 o vocabularul utilizat este adaptat nivelului de înţelegere al elevilor şi ţine cont de
achiziţiile anterioare ale acestora;
o cuvintele noi şi termenii ştiinţifici noi sunt explicaţi şi definiţi operational;
o structura şi lungimea frazelor şi a propoziţiilor sunt în concordanţă cu nivelul de
înţelegere al elevilor?
o semnificaţia textului şi mesajul său educaţional sunt clare;
o elementele de punctuaţie sunt justificate şi corecte;
o se recurge pertinent la ilustraţii, toate acestea se justifică;
o ilustraţiile sunt în concordanţă cu conţinuturile capitolelor;
o ilustraţiile sunt intuitive, clare, precise;
o informaţiile transmise de ilustraţii sunt sugestive, clarificatoare şi interesante;
o raportul text scris - ilustraţii este adecvat;
o ilustraţiile sunt corect plasate în pagină în raport cu textul scris;
o legenda ilustraţiilor este clară şi precisă, iar explicaţiile aferente ilustraţiilor sunt
clarificatoare;
o ilustraţiile sunt numerotate correct;
o există consecvenţă în utilizarea elementelor de design al tehnoredactării (tipuri de
litere, dimensiuni ale literelor, distanţe, aşezare în pagină, modul de numerotare al
capitolelor, subcapitolelor, figurilor, tabelelor etc.);
o ilustraţiile satisfac exigenţele de ordin estetic (calităţi estetice, culori folosite, aspecte
plăcute şi atrăgătoare).

 condiţii de ordin igienic

o formatul manualului, lizibilitatea textului, calitatea hârtiei, a cernelii, calitatea
ilustraţiilor, adecvarea coloritului, designul coperţilor etc.

 condiţii de ordin estetic

o designul general al lucrării, modalităţile de tehnoredactare utilizate, suportul intuitiv al
manualelor, ilustraţii, figuri, scheme, tabele.

 condiţii de ordin economic

o costurile necesare, rezistenţa la deteriorare.
Manualul digital
- este o replică digitală a manualului tradițional (tipărit), ce completează activitățile de
învățare existente în versiunea tipărită cu activități multimedia interactive;
- reprezintă un produs software (aplicaţie) ce poate fi folosit online dar şi offline, pe
orice tip de tehnologie (desktop, laptop, tabletă, telefon), pe orice sistem de operare şi
pe orice browser, iar din punct de vedere fizic există stocat pe un CD ce însoţeşte
manualul tipărit;
- din punct de vedere al conţinutului, manualul digital cuprinde integral conţinutul
manualului tipărit (ce are reprezentări statice), având complementar (în locul
ilustraţiilor, tabelelor, exerciţiilor, etc. de pe hârtie) elemente specifice precum:
exerciţii interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări, ilustrații sau
galerii de imagini;

Avantajele utilizării manualului digital:

 din punctul de vedere al predării (pentru profesor):
- favorizează flexibilitatea în predare, de la modelul tradițional, centrat pe profesor,
până la modele noi, cum ar fi cel centrat pe elevi sau clasa oglindită (flipped-
classroom);
- permite organizarea activităților de instruire centrate pe lucrul colaborativ și pe
activitatea practică;
- reprezintă o bibliotecă de activități de învățare,
 din punctul de vedere al învățării (pentru elevi):
- reprezintă mediul natural în care elevii sunt obișnuiți să lucreze și să acumuleze
informații noi, data fiind evoluția tehnologiei;
- favorizează exersarea competențelor digitale;
- favorizează învățarea adaptivă, în care ritmul nu mai este cel impus de profesor sau de
clasă, fiecare elev poate parcurge activitățile de învățare într-un ritm propriu;
- dezvoltă motivația pentru învățare prin varietatea de modalități de prezentare a
informații: feedback vizual, feedback textual, “hint”-uri, jocuri educaționale, povești
cu caracter informative, jocuri interactive etc.;
- prin utilizare, aduce un plus de profit cognitive;
- oferă mai multă varietate elevilor, transformându-i în membri activi ai procesului de
învățare
e.Orarul școlar
- este un document oficial prin care se concretizează planul de învăţământ la nivelul
activităţii unei instituţii şcolare;
- reprezintă modalitatea de planificare temporală a conţinutului învăţământului – pe an/
semestru/ săptămână/ zi școlară;
Principii în elaborarea orarului școlar:
- respectarea curbei zilnice şi săptămânale de efort şi de oboseală;
- alternarea disciplinelor, în funcţie de domeniul în care se integrează, complexitate
etc.;
- alternarea tipurilor de activităţi (de exemplu, cele teoretice cu cele practice);
- repartizarea activităţilor numai într-o parte a zilei (de exemplu, dimineaţa, la prânz sau
după - amiaza);
- asigurarea timpului liber necesar refacerii, conform normelor igienico-sanitare etc.

f. Auxiliare curriculare
- reprezintă resurse care descriu modalităţi şi condiţii de aplicare şi de monitorizare a
procesului curricular;
- cuprind sugestii valoroase pentru organizarea unor situaţii de învăţare autentice;
- categorii de auxiliare curriculare:
o pentru elevi, stimulând autoinstruirea, studiul individual, reflecţia personală -
îndrumătoare pentru elevi, caiete de activitate independentă pentru elevi, softuri
educaţionale, seturi multimedia, pachete de învăţare
o pentru profesori, asigurând recomandări în aplicarea documentelor curiculare -
ghiduri metodice, materiale didactice suport, norme metodologice.

Software educaţional
- reprezintă orice produs software în orice format (exe sau nu) ce poate fi utilizat pe
orice calculator şi care reprezintă un subiect, o temă, un experiment. o lecţie, un curs,
etc.
 ALTE DOCUMENTE /PRODUSE CURRICULARE – ELABORATE DE CATRE
CADRUL DIDACTIC

a. Planificări calendaristice
 Planificare calendaristică anuală
 Planificare calendaristică semestrială
 Proiectarea unităţilor de învăţare
 Proiectul delecție/ activitate didactică

Planificare calendaristică anuală / semestrială cuprinde:

- obiectivele de referinţă/ competenţele specifice urmărite prin predarea disciplinei;
- succesiunea capitolelor şi a temelor;
- stabilirea numărului de ore atribuit fiecărei unităţi de învăţare;
- repartizarea numărului de ore pe tipuri de activităţi: predare, recapitulare şi sinteză,
evaluare, activităţi practice, activităţi extraşcolare, evaluări sumative etc.

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

(model)

Aria curriculară /Domeniul: ........... Şcoala ..................

Disciplina: ....................................... Profesor ...............
Tip de curriculum Clasa ...................
(nucleu, aprofundat, extindere): .......
N. de ore pe săptămână: ...................

Seme Ob. de Unitate de Conţinuturi / detalieri Nr. de Săptămâ Obs.

strul referinţă învăţare Tipuri de activităţi ore na
(predare,
recapitulare şi
sinteză, evaluare,
activităţi practice,
activităţi
extraşcolare, evaluări
 sumative)
Distri Vor fi Numele Sunt utilizate Se Poate fi Modi-ficări
- menţio- unităţii de formulările din lista stabileş- dată apărte în
buire nate cu învăţare este de conţinuturi a te de numeric plani-ficare
a pe preciza-rea dat de programei şcolare profesor (nr. pe par-
unităţ număru-lui profesor. în funcţie săptă- cursul anului
i de pe care îl Titlul ales de mânii) şcolar
timp au în denumeşte impor- sau
progra-mă sintetic tanţa calenda-
sau se va conţinutu- conţinu- ristic
preciza rile cuprinse tului şi (perioa-
doar în acea de da
numărul unitate de nivelul calenda-
lor învăţare elevilor ristică)

Figura 9 Planificare calendaristică anuală – structură model

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRIALĂ

(model)

Aria curriculară /Domeniul: .................. Şcoala ....................

Disciplina: ............................................. Profesor .................
Tip de curriculum Clasa ......................
(nucleu, aprofundat, extindere): ............
N. de ore pe săptămână: ........................

Obiec-tive de Unita-te de Conţinuturi / Număr de Resurse Săptă- Obs.

referinţă / compe- învăţa-re teme ore mâna
tenţe specifi-ce Tipuri de
activităţi
(predare,
recapitulare şi
sinteză,
 evaluare,
activităţi
practice,
activităţi
extraşcolare,
evaluări
sumative)
Vor fi menţio- Numele unităţii Sunt utilizate Se stabileş- Poate fi Modi- Vor
nate cu preciza- de învăţare este formulările din te de dată ficări fi
rea numărului dat de lista de profesor în numeri apăru men-
pe care îl au în profesorTitlul conţinuturi a funcţie de c (nr. te în ţiona
progra-mă sau ales denu-meşte programei impor-tanţa săptăm plani- -te
se va preciza sintetic conţinu- şcolare conţinu- ânii) ficare cu
doar numărul turile cuprinse tului şi de sau pe preci
lor în unita-te de nivelul calenda par- -
învăţare elevilor -ristic cursul zare
(perioa anului a
-da şcolar num
calenda ărul
-ristică) ui pe
care
îl au
în
prog
ram
ă
sau
se va
preci
za
doar
num
ărul
 lor

Figura 10 Planificare calendaristică semestrială – structură model

Proiectarea unităţilor de învăţare

se realizează în următorii paşi:
- stabilirea obiectivelor operaţionale ţinând seama de obiectivele de referinţă
/competenţele specifice şi de conţinuturile menţionate în programa şcolară;
- stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor;
- gruparea conţinuturilor în unităţi coerente tematic;
- corelarea conţinuturilor fiecărei grupări tematice, realizate în etapa anterioară, cu
obiectivele de referinţă / competenţele specifice vizate;
- verificarea concordanţei dintre demersul didactic propus şi oferta de resurse didactice
de care dispune şcoala;
- acordarea unui număr de ore pentru fiecare conţinut, în concordanţă cu obiectivele de
referinţă /competenţele specifice vizate;
- precizarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ;
- precizarea formelor de realizare a activităţii didactice;
- stabilirea strategiilor didactice;
- precizarea metodelor de evaluare;
- diversificarea activităţilor de învăţare.
Proiectarea unităţilor de învăţare se completează ritmic, pe parcursul anului şcolar.

Unitatea de învăţare reprezintă:

- o structură didactică flexibilă, unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu, pe o perioadă de timp determinată;
- se finalizează cu evaluare;
- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea
unor obiective de referinţă / competenţe specifice;
 PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
(model)

ARIA CURRICULARĂ: ......... Şcoala ................

Disciplina: ............................................... Profesor .............
Tip de curriculum..................................... Clasa ..................
N. de ore pe săptămână: ..........................
Unitate de învăţare: .................
Nr . de ore alocate: ...................

Conţi Obiec Activi Resurse (timp, loc, forme de Evaluare Repere

nu ti tăţi de organizare a grupului / clasei) tempo-rale
turi / ve de învăţare
detali referi
eri nţă /
comp
e
tenţe
specif
ice
Conţi Vor fi Activităţi de Resurse umane (elev, profesor) Metode Poate fi
nuturi menţi organiza-re a Materiale (mijloace didactice, de dată
select ona- activităţii de auxiliare) procedurale (forme de evaluare numeric (nr.
ate te cu învăţare în organizare, metode didactice) săptămâ-
pentr preciz clasă De timp La nii) sau
u a fi area De loc finalul calenda-
valori numă fiecărei ristic
fica- rului unităţi de (perioada
te în pe învăţare calenda-
vedee care se va ristică)
a îl au proiecta
îndep în o
lini- progr evaluare
 rii amă sumativă
obiect
ive-
lor

Figura 11 Proiectare pe unitate de învățare – structură model

Proiect de lecţie / plan de lecţie

- în limbajul pedagogic au fost utilizate ambele denumiri; în prezent, se optează pentru
utilizarea termenului de proiect de lecţie, din următoarele considerente:
o proiectul de lecţie este centrat pe obiective, evidenţiază în mod anticipativ cum
devin operaţionale conţinuturile, cum se utilizează metodele şi mijloacele, care sunt
acţiunile de predare şi învăţare, care sunt modalităţile de evaluare etc.;
planul de lecţie prevede scopurile, conţinutul de transmis, pe care îl detaliază,
structura lecţiei, etapele instruirii şi timpul necesar, metodologia de predare stabilită
pentru fiecare eveniment al instruirii;
Sarcini / exerciţii aplicative / (auto)evaluare

1. Definiți produsele curiculare și categoriile specifice.

2. Elaborați schema orară pentru o clasa școlara din învățământul gimnazial
3. Elaborați o planificare calendaristică anuală/ semestrială pentru o disciplină de
învățământ din învățământul gimnazial
4. Elaborați o proiectare pe unități de invățare pentru o temă/ disciplină de învățământ din
învățământul gimnazial
5. Elaborați programa școlară a unei discipline opționale pentru învățământul gimnazial
6. Elaborați un proiect de lectie / disciplina de invatamant / gimnaziu

BIBLIOGRAFIE

Bocoş, M.; Chiș, V. (coord.) (2012). Abordarea curriculară a conținuturilor curriculare.

Particularizări pentru învățământul primar. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.
Bocoş, M., Jucan, D. (2008). Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia
curriculumului. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Piteşti:
Editura Paralela 45.
Universitaria.
Negreț-Dobridor, I. (2008). Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Editua
Polirom.
Niculescu, R.M. (2003). Teoria şi managementul curriculumului. Braşov: Editura
Universităţii „Transilvania”.
Păiși-Lăzărescu, M.; Tudor, S.L.; Stan, M.M. (2009). A deveni şi a fi educator. Bune practici
în învăţământul primar şi preşcolar. Pitești: Editura Universităţii din Piteşti.
Potolea, D.; Manolescu, M. (2006). Teoria și metodologia curriculumului, PIR.
Potolea, D. (coord. Potolea, D.; Neacșu, I.; Iucu, R.; Pănișoară, I.-O.). (2008). Pregătirea
psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II. Iași: Editura Polirom.
Ungureanu, D. (2000). Educaţie şi curriculum. Timişoara: Editura Eurostampa.