TEME MODULUL 3

SITUAŢII PROBLEMA/DEZBATERI, DISCUŢII

MEDII DE ÎNVĂŢARE INCLUZIVE

Învăţarea în condiţiile educaţiei inclusive este un proces pe cât de complex pe atât de

important care poate facilita realizarea profilului normal al absolventului de clasa a IV-a.

Strategiile educaţiei incluzive valorifică atât metodologia din educaţia modernă cât şi
ansamblul de metode procedeele şi mijloace adiţionale  prin adaptarea lor la cerinţele şi
nevoile speciale ale copiilor integraţi în învăţământul de masă,cât şi prin adaptarea lor la
contextul instructiv educativ.

Învăţarea la copii cu CES, ca proces de achiziţie de noi cunoştinţe şi de formare de capacităţi

cognitive este mult mai eficientă  dacă se realizează în grupuri mici ,dacă este activ-
participantă, cooperativă , partenerială şi implicantă la maximum posibil. Strategiile
educaţiei incluzive sunt strategii de microgrup, îndeplinind toate condiţiile enumerate
anterior. În ceea ce priveşte învăţarea , educaţia incluzivă valorifică studiile, 
cercetările ,concluziile semnificative precum şi teoriile moderne asupra învăţării.

-Strategii  colaborative de învăţare

-Strategii parteneriale de învăţare

      Strategiile  de sprijinire a învăţării eficiente pentru toţi copiii din clasă au o importanţă
deosebită în realizarea progresului şcolar a elevilor.

Pachetul de resurse pentru profesori pentru promovarea şcolii de tip incluziv, elaborat de
UNESCO, propune următoarele strategii de optimizare a procesului de învăţare în clasa
obişnuită de elevi:

o Învăţarea interactivă
o Negocierea obiectivelor
o Demonstraţia, aplicaţia şi conexiunea inversă
o Evaluarea continuă
o Modalităţi de sprijin

        În utilizarea acestor resurse este importanta conlucrarea tuturor factorilor care participa
la realizarea educaţiei inclusive: educator/învăţător/professor, consilier educative, psiholog,
logoped, medic etc.
 A 3.1 DEZBATERE ONLINE
Disciplina DP
Viziunea disciplinei DP abordează variate subiecte a căror complexiate creste de la un ciclu de
învăţământ la altul urmărind formarea abilitaţilor pentru dobândirea încrederii de sine, starea de
bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţa şi societate.
Misiunea DP este de a integra resursele educaţionale ale diverşilor factori educaţionali,
rolul şcolii fiind de a coordona aceste influenţe.

Parteneriatul în predare reprezintă un mijloc de asistenţă acordată profesorilor de alţi

profesori atunci când se introduc metode de lucru noi. Partener în predare poate fi un coleg de
aceeaşi specialitate, cu o experienţă educativă mai bogată, acest jucând rolul de îndrumător, sau
un coleg cu o altă specializare, de preferinţă una înrudită.
Pentru a crea condiţii de învăţare eficientă pentru toţi elevii, prezenţa în clasă a unor
persoane care să lucreze împreună cu profesorul poate fi deosebit de utilă.
Strategii de optimizare a procesului de învăţare în clasa obişnuită de elevi:
· Învăţarea interactivă
· Negocierea obiectivelor
· Demonstraţia, aplicaţia şi conexiunea inversă
· Evaluarea continuă
· Modalităţi de sprijin
Strategiile învăţării interactive
Strategiile care concep învăţarea ca un fenomen dinamic şi complex şi consideră relaţia
profesor-elev interactivă – nu numai elevul învaţă de la profesor dar şi acesta învaţă şi se
perfecţionează continuu prin experienţele sale cu elevii – pot fi denumite strategiile învăţării
interactive.
Strategiile interactive trebuie să respecte următoarele cerinţe:
· construirea lecţiilor noi pe bază de cunoştinţe anterioare ale elevilor (metode
recomandate: brainstormingul, rezolvarea de probleme, comunicarea în grup mic,
comunicarea în perechi, observarea, etc.);
· folosirea experienţelor zilnice ale elevilor (strategii de analiză a datelor);
 · aplicarea practică a rezultatelor învăţării (metode şi procedee de expresie: desenul,
povestirea, poezia, observaţia, etc.);
· folosirea povestirilor pentru trezirea interesului;
· folosirea călătoriilor şi excursiilor ca sursă de noi experienţe;
· folosirea situaţiilor de joc în învăţare (jocurile de rol, dramatizarea);
· folosirea problematizării pe secvenţe didactice;
· raportarea învăţării la alte materii;
· colaborarea cu familia şi comunitatea ca tehnici de sprijinire a învăţării, predării şi
evaluării;
Toate aceste strategii de educaţie implică metode şi tehnici ce pun accentul pe relaţiile
dintre copii şi relaţia profesorului cu copiii în actul învăţării. Totodată, au rolul de a-i învăţa pe
copii să se ajute reciproc şi să colaboreze în activităţile comune, pregătindu-i astfel pentru
diversitatea relaţiilor umane din activităţile şcolare.

Emoţii:
Întreabă-ţi emoţiile”
Obiectiv: Să înţeleagă că oamenii pot să aibă emoţii diferite faţă de acelaşi eveniment.
Materiale: Patru farfurii de hârtie pentru fiecare elev; markere şi creioane, după caz.
Procedura: 1) Cereţi elevilor să deseneze pe farfuriile primite, feţe care să reprezinte
următoarele emoţii: bucurie, tristeţe, mânie, îngrijorare.
2) Explicaţi-le că veţi citi câteva situaţii la care ei se vor gândi şi vor încerca să vadă cum
s-ar simţi ei într-o situaţie similară.
3) Citiţi fiecare din situaţiile care urmează, una câte una, indicând elevilor să răspundă la
fiecare situaţie, întorcând cu faţa în sus farfuria pe care este desenată faţa care arată emoţia
potrivită. Înainte să treceţi la citirea altei situaţii, cereţi elevilor să verifice cum au răspuns
colegii lor. Dacă nu au răspuns toţi la fel, întrebaţi-i de ce cred că unii oameni simt diferit în
aceeaşi situaţie. (De exemplu, unii oameni pot să fie fericiţi că ninge, pentru că merg să schieze,
în timp ce pe alţii ninsoarea poate să îi înfurie, pentru că nu pot să iasă cu maşina din oraş).
Continuaţi cu alte situaţii, discutând, din nou, răspunsurile.

§ În seara asta o să ningă.

 § Verii tăi urmează să vină în vizită.
§ Părinţii te iau la cumpărături după şcoală.
§ Învăţătoarea te ţine în clasă în timpul pauzei.
§ Nu ai fost ales pentru echipa de fotbal.
§ S-ar putea să te muţi în alt oraş.
§ Prietenul tău se mută.
Discuţii:
1) A răspuns toată lumea la o situaţie prin aceeaşi emoţie? Dacă nu, de ce credeţi că
s-a întâmplat acest lucru?
2) Crezi că există o situaţie în care toată lumea ar avea aceleaşi emoţii?
De ce crezi că doi oameni ar putea avea emoţii diferite
3.2.DIZABILITATE-IMPLICAŢII ASUPRA ÎNVĂŢĂRII
Persoanele cu sindrom Down prezintă retard mental, care poate varia de la mediu la
sever. Atenţia este labilă la toate vârstele, memoria preponderent mecanică, comprehensiunea
redusă, dezvoltarea limbajului întârziată, toate acestea îngreunând procesul instructiv-educativ.
Dezvoltarea psihomotorie pe etape este întârziată; copilul este lent, apatic, pasiv, dar poate avea
şi episoade în care trece de la docilitate la acţiuni de auto şi heteroagresivitate. Din cauza
hipotoniei musculare aceştia vor avea dificultăţi în coordonarea mişcărilor corpului şi în mers,
dificultăţi în executarea unor mişcări care solicită o coordonare fină (trasarea formei literelor,
încheierea/descheierea nasturilor, decupaje, asamblarea unor obiecte etc.). Macroglosia şi
hipotonia musculaturii limbii afectează respiraţia şi articulaţia sunetelor, ceea ce determină
apariţia tulburărilor de limbaj şi pronunţie.

Strategii pe care pot să le folosesc în procesul didactic:

-Folosesc metode de predare care valorifică suporturi vizuale precum: poze, imagini, postere,
proiecţii, scris sau desen la tablă etc., pentru că elevul cu sindrom Down are mai degrabă un stil
vizual de învăţare;

-Ofer instrucţiuni simple, în propoziţii sau fraze clare şi scurte, utilizând un limbaj nonverbal
adecvat, pentru a putea fi înţeleasă si urmărită de elevul cu sindrom Down ;

-Comunic faţă în faţă, păstrând contactul vizual cu elevul; astfel elevul poate înţelege mai uşor ce
i se cere să facă;
-Verific înţelegerea sarcinilor de lucru, cerându-i elevului să repete instrucţiunile, informaţiile;
aşa îmi pot da seama dacă sarcinile de lucru au fost înţelese de către elevul cu sindrom Down;
-Aloc timp suplimentar pentru răspuns sau pentru a realiza sarcinile de învăţare, deoarece ritmul
de lucru este mai lent la elevul cu sindrom Down;
-Împart sarcinile de lucru pe paşi mici, pentru ca elevul să le poată înţelege; în cazul în care nu
înţelege, repet, reformulez, îl încurajez să întrebe dacă nu a înţeles;
-Îi ofer libertatea de a-şi alege sarcinile de lucru, acest fapt ajutându-l în luarea deciziilor şi
asumarea responsabilităţilor, precum şi dorinţa de a participa pe mai departe la realizarea
sarcinilor de lucru ;
- Îl încurajez şi îi ofer feedback pozitiv pentru a-şi canaliza energia spre evitarea insucceselor.
 A.3.3 PLAN DE ACŢIUNE PENTRU INTEGRAREA ELEVILOR CU DIZABILITĂŢI

Elevi
Idei de activităţi:
-activitati de socializare şi prezentare;
-activitati de conştientizare a cerinţelor educative special cu elevii clasei;
-jocuri de integrare şi empatizare;
-activitati educative pentru dezvoltarea abilitaţilor de comunicare (“Ce culoare eşti?”, “Statuile’,
“Eu sunt…tu eşti…”)
-activitati terapeutice: terapie prin muzică, terapie prin joc şi mişcare, terapie prin studiu;
-utilizarea pauzelor de relaxare pe parcursul orelor de curs;
-formarea unor rutine utile atât elevului cu CES cât şi întregului colectiv;
-utilizarea de formulări, de spaţiu şi de timp suficiente pentru realizarea sarcinilor de lucru.
Strategii de învăţare:
-tratarea diferenţiata;
-invatarea în grupuri mici de elevi;
-strategii active-participative/strategii ludice /strategii de explorare şi exerciţiu;
-strategii de valorificare a pasiunilor şi dorinţelor copilului;
Resurse:
-imagini colorate şi atractive;
-carti de colorat/ cărţi de lectură cu imagini;
-fise de lucru specializate;
-aparatura IT;
-obiecte din natură: flori, fructe,legume,pietre,lemne etc;
-RED
-planse, puzzle,alfabetar, jetoane etc.
Evaluare:
-observarea continuă şi sistematică;
-evaluarea scrisă asistata;
-evaluarea orală ;
-realizarea fisei de progress;
-aprecierea şi încurajarea permanentă.

Părinţi:
Activităţi:
-activitati commune de cunoaştere a copilului şi a familiei;
-realizarea în comun a unui plan de intervenţie;
-realizarea de lectorate de prelucare a modalităţilor de conlucrare cu copiii cu CES;
-activitati educative şi ateliere de lucru în comun ( realizarea de desene şi expoziţii, excursii,
serbări);
-activitati de colucrare cu personal calificat din cadrul CJRAE;
-conlucrarea la conceperea şi realizarea proiectelor de eliminare a segregării şi de promovare a
toleranţei şi integrării copiilor cu CES în învăţământul de masă.
Strategii:
-sedinte cu participarea personalului specializat;
-schimburi de cunoştinţe şi informaţii cu alţi parintiai elevilor cu CES;
-organizarea de serbări şi expozitiide desene;
-vizionarea de filme documentare temtice;
Resurse:
-filme, documentare şi reportaje,ppt-uri tematice;
-carti de specialitate;
-resurse TIC
-experiente particulare;
-personalul specializat.
Evaluare:
-chestionare specializate;
-portofolii proprii;
-fise de observare sistematică.
Cadre didactice
Strategii:
-prezentari ppt;
-studierea documentelor legale şi a portofoliilor specializate;
-schimburi de experienţă, interasistenţe;
-dezbateri tematice;
-ateliere de lucru: relizarea de material didactic specializat;
-vizionari de filme documentare specializate;
-studierea şi interpretarea produselor realizate de către elevii cu CES.
Resurse:
-cadrul legal specializat în domeniu;
-carti, reviste şi site-uri de specialitate;
-materiale didactice model;
-RED
-lista bibliografica de specialitate;
Evaluare:
-grafice interpretative/fise de progres;
-portofolii şi mape specializate;
-chestionare şi teste în speţă.
 EVALUARE: M3

Schiță de proiect

Clasa: a II-a

Aria curriculara:Om si societate

Disciplina: Dezvoltare personală

Tema: Relațiile cu ceilalți

Competențe specifice:
DP:
2.1 Exprimarea emoțiilor de bază în situații variate
2.3 Explorarea abilităților de relaționare cu ceilalți
CLR:
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea regulilor de bază
MM:
3.1 Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată de anumite elemente de limbaj muzical
Strategia didactica:Mixta
Tipul lectiei:lectie de fixare de cunostinte
Metode:explicatia,conversatia,exercitiul, dramatizarea, jocul de rol, metoda ciorchinelui creionul
vorbitor , dezbaterea, predicția;
Mijloace de invtamant: mijloace TIC,plansa, creioane, carioci si markere colorate, film, cântec
de pe youtube.com, videoproiector, ecran de proiecție,
Forme de organizare:frontala, pe grupe si individuala
Evaluare: continua, orala si scrisa.

Scenariul lecției:
PASUL 1: Vizionarea filmului  „Never forget to care...”  - doar primele 20 secunde
https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=yGRzNftxHmg
PASUL 2: Elevii îşi exprima părerea depre continuarea filmului;
Pe o planşa se realizează un ciorchine în care se trec toate ideile elevilor.
PASUL 3: Vizionarea filmului  „Never forget to care...”  - continuarea
PASUL 4:Realizarea unei paralele între ceea ce am dorit să se întâmple şi ceea ce s-a întâmplat
în final.
Creionul vorbitor: „Cum m-aş fi simţit dacă…?”
PASUL 5: Realizarea unui rebus pornind de la cuvântul „prietenie” aşezat frontal
PASUL 6: „Copacul bunelor relații” – realizarea de scurte mesaje în care să se specifice acele
comportamente care fac elevii unei clase să fie uniți, pe care să le lipească în copac.
PASUL 7: mișcări libere pe melodia “Vivat veselia!” interpretata de Marina Voica:
https://www.youtube.com/watch?v=OAw-vi28xAA
DP-clasa a II-a
Fisa de lucru
“Familia mea”

1.Bifează caseta corespunzătoare imaginii care seamănă cu familia ta.

2.Colorează activitatea/activităţile pe care ţi-ar plăcea să le faci împreună cu cei dragi.

3. Încercuieşte activităţile la care îţi ajuţi familia: