Sunteți pe pagina 1din 53

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR


PROFESIONALE -nivel 5
CALIFICAREA :Asistent medical -generalist

ÎNDRUMATOR PROIECT:
ABSOLVENT:

CONSTANȚA
2019

CAZACU CRISTINA 1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

PROIECT

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU DIABET ZAHARAT TIP II


INSULINO-DEPENDENT

CAZACU CRISTINA 2
MOTTO:

“Ceea ce-l face pe om mai mare


decât simpla lui viață este dragostea
pentru viața celorlalți.”

Louis-Ferdinand Céline

MOTIVAȚIE

CAZACU CRISTINA 3
Pentru om, cel mai important lucru este păstrarea sănătății, de aceea, când
află pentru prima dată că are diabet, o boală care nu se mai vindecă toată
viața poate resimți dintr-o dată tristețea că și-a pierdut acest bun (sănătatea)
dacă nu are posibilitatea să cunoască adevărul despre boala sa. Problema este
cu atât mai importantă cu cât diabetul zaharat a devenit o boală din ce în ce
mai frecventă. Se estimează că în întreaga lume, există actualmente peste 60-
70 miloane de diabetici. În țara noastră se observă același fenomen. Odată cu
creșterea și îmbunătățirea condițiilor de trai, cu dezvoltarea și modernizarea
vieții se constată o creștere paralelă a frăcvenței acestei maladii. Iată de ce
trebuie să ne adresăm tocmai acestui grup larg de bolnavi care necesită o
anumită îngrijire, bine înțeleasă și respectată pentru viața lor. De modul cum
diabeticul înîelege să-și respecte regimul și tratamentul depinde întreaga
evoluție a bolii.

CUPRINS

CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI

CAZACU CRISTINA 4
1.1 Anatomia pancreasului …………………………………………………………………… pag. 6

1.2 Configurație internă și raporturi …………………………………………………………. pag. 6

1.3. Structura internă …………………………………………………………………………. pag. 7

1.3.1 Fiziologia pancreasului endocrine ………………………………………………... pag. 7

1.4 Vascularizația și inervația pancreasului ………………………………………………….. pag. 8

CAPITOLUL II. DIABETUL ZAHARAT INSULINO-DEPENDENT


2.1 Definiție …………………………………………………………………………………… pag. 9
2.2 Etiopatogenie ……………………………………………………………………………… pag. 9
2.3 Clasificare …………………………………………………………………………………. pag. 9
2.4 Diagnostic clinic …………………………………………………………………………… pag. 10
2.4.1 Simptomatologia diabetului zaharat insulin-dependent ………………………… pag. 10
2.4.2 Diagnosticul paraclinic ………………..……………………………………….. pag. 12
2.5 Diagnostic diferențial ……………………………………………………………………… pag. 13
2.6 Evoluție ……………………………………………………………………………………. pag. 13
2.7 Prognostic …………………………………………………………………………………. pag. 13
2.8 Complicații ………………………………………………………………………………… pag. 13
2.9 Principii generale de tratament …………………………………………………………….. pag. 15
2.10 Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu diabet zaharat insulino-dependent .. pag. 16
2.11 Fișa tehnică de lucru ……………………………………………………………………… pag. 18

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ


3.1. Plan general de îngrijire …………………………………………………………………… pag. 20
3.2. Dosar de îngrijire …………………………………………………………………………... pag. 24
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………… pag. 38
ANEXE ………………………………………………………………………………………… pag. 40

CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI

CAZACU CRISTINA 5
1.1 Anatomia pancreasului

PANCREASUL este o glandă digestivă cu secreție mixtă (internă și externă), orientată transversal -
de la concavitatea duodenului până la splină, înaintea vertebrelor LI N 12, a marilor vase prevertebral și a
rinichiului stâng. Anatomo-topografic, pancreasul este situat retroperitoneal, înapoia stomacului, pe
peretele profund al cavității abdominale, anterior fiind acoperit de peritoneu. Pancreasul este alungit
transversal, având o lungime ce variază între 12-22 cm, o înălțime de 4,5 cm, o grosime de 1,5 - 3 cm și o
greutate de 80 g. Pîna la 40 de ani, glanda este în creștere, iar de la 50 de ani se atrofiază.

1.2 Configurație internă și raporturi

Pancreasul este o glandă cu dublă secreție: endocrină și exocrină. Pancreasului endocrin îi


corespund, din punct de vedere anatomic, insulele lui Langerhans ce sunt mici formațiuni ovalare de aspect
clar, abundent risipite între acinii pancreatici. Pancreasul exocrin are configurația asemănătoare unui
ciorchine cu 2 zone:
* o zonă secretoare compusă din acini ce se grupează în lobuli;
* o zonă excretoare compusă din:
- canaliculele intercalare care fac legătura între acini și canalele intralobulare;
- canalele intralobulare situate în lobulul glandular;
- canalele interlobular situate între lobuli;
- canalele colectoare secundare care se varsă în canalele excretoare Wirsung și Santorini.
- canalele secretoare.
Canalul Wirsung ia naștere la nivelul cozii, printr-o bifurcație, urmând axul mare al pancreasului,
traversându-l de la coadă la cap și se varsă împreună cu canalul coledoc în duoden, prin papila mare
(Vater). Canalul Wirsung este situat pe fața ventral a pancreasului. Pe toată lungimea sa primește canalele
colectoare secundare. Canalul Santorini ia naștere din canalul Wirsung la nivelul capului pancreasului și se
deschide în duoden la nivelul papilei mici.

1.3 Structura internă

CAZACU CRISTINA 6
Pancreasul este o glandă mixtă, atât cu secreţie exocrină, cât şi cu secreţie endocrină. Structural,
pancreasul prezintă o capsulă, stromă şi parenchim. Capsula înveleşte pancreasul şi trimite prelungiri în
interior formând lobulii pancreasului. Stroma este formată din ţesut conjunctiv lax ce conţine vase de
sânge şi nervi. Parenchimul este format din tipuri de celule diferite ce formează pancreasul endocrin şi
pancreasul exocrin.
Pancreasul endocrin
Ocupă doar 2% din masa organului şi este format din insulele lui Langerhans. Acestea sunt
răspândite difuz prin pancreasul exocrin (exact ca insulele împrăştiate prin ocean). Numărul total al acestor
insule variază între 500.000 şi 2.000.000, iar diametrul lor nu depăşeşte 400 de micrometri. Insulele sunt
formate din celule şi capilare. Rolul capilarelor este de a prelua secreţia endocrină a pancreasului. În
structura insulelor au fost identificate 5 tipuri de celule.
Celule de tip A: sunt situate în periferia insulelor şi reprezintă aproximativ 10 – 20% din celulele ce
formează insulele. Rolul lor este de a elabora şi secreta glucagonul.
Celule de tip B: sunt mult mai numeroase – 80% din totalul celulelor endocrine. Sunt localizate în
centrul insulelor şi secretă insulina.
Celule de tip D: sunt în număr mult mai redus (5%) şi se găsesc răspândite pe toată insula. Aceste
celule secretă somatostatin, cu rol inhibitor asupra secreţiei de insulină şi glucagon.
Celule de tip G: ocupă 1% din masa pancreasului endocrin şi secretă gastrina, cu rol în stimularea
secreţiei de acid clorhidric de către stomac.
Celule de tip P.P.: predomină în insulele situate la nivelul capului pancreasului. Aceste celule
secretă polipeptidul pancreatic (P.P.) cu rol stimulator asupra secreţiei de suc gastric şi inhibitor a secreţiei
de suc pancreatic.
1.3.1.Fiziologia pancreasului endocrin

Pancreasul endocrin secretă doi hormoni:


❖ Insulina, elaborată de celulele b
❖ Glucagonul elaborat de celulele a
Insulina acţionează asupra organelor ţintă, prin intermediul receptorilor insulinei. Aceştia
“recunosc” insulina, o “leagă” şi o “transportă” în interiorul celulei unde aceasta îşi îndeplineşte acţiunile.
Ori de câte ori receptorii insulinei suferă o scădere numerică, apare aşa numita rezistenţă la insulină.
Această stare se caracterizează prin scăderea eficacităţii insulinei (deşi prezentă) şi în consecinţă,
prin apariţia hiperglicemiei.

CAZACU CRISTINA 7
Dintre cele mai importante efecte ale insulinei, specificăm:
- stimularea glicogenogenezei;
- stimularea lipogenezei;
- stimularea sintezei proteice şi a acizilor nucleici, etc.;
- stimularea consumului periferic al glucozei;
- se opune degradării depozitelor de glicogen (glicogenoliza);
- împiedică degradarea depozitelor de lipide (lipoliza), şi formarea corpilor cetonici, etc.
Insulina este cel mai important hormon cu acţiune hipoglicemiantă, din organism. Prezenţa sa este
indispensabilă proceselor anabolice şi echilibrului energetic al organismului.
Al doilea hormon secretat de celulele pancreatice insulare (A) este glucogonul. Acţiunile lui
principale sunt:
- stimularea glicogenolizei şi eliberarea glucozei în circulaţie;
- stimularea degradării proteinelor musculare;
- stimularea lipolizei;
- stimularea secreţiei de insulină.
Glucagonul, alături de epinefrină, cortisol, hormonii tiroidieni şi hormonul de creştere, reprezintă
hormonii hiperglicemionţi,de contrareglare.
1.4 Vascularizația și inervația pancreasului
Arterele duodeno-pancreatice provenite din artera hepatică și din artera mezenterică superioară
irigă capul pancreasului, în timp ce corpul și coada pancreasului sunt irigate de arterele pancreatice
provenite din artera splenică.
Venele pancreasului se varsă în vena splenică și mezenterică superioară (deci în vena porta).
Arcadele venoase din pancreasul drept drenează capul pancreasului și o porțiune a duodenului.
Venele care drenează pancreasul stâng se varsă în vena splenică. Vena pancreatică inferioară merge de la
stânga la dreapta, pe marginea inferioară a glandei și se varsă în trunchiurile venei porte. Limfaticele sunt
drenate în ganglionii pancreatito-splenici.

CAPITOLUL II

DIABETUL ZAHARAT INSULINO-DEPENDENT

CAZACU CRISTINA 8
2.1.Definiție

Diabetul zaharat este o boală metabolică cu evoluție cronică și stadială, transmisă genetic sau
câștigată în timpul vieții, în care absența sau insuficiența calitativă sau cantitativă de insulină antrenează
inițial perturbarea metabolismului glucidic, apoi protidic și lipidic cuprinzând întreg organismul.

2.2.Etiopatogenie
Diabetul zaharat este cauzat de imposibilitatea producerii hormonului numit insulină sau datorat
activității sale. Insulina este produsă de celulele beta din pancreas, controlând metabolismul carbohidraților
și reglând nivelul de glucoză din sânge. Celulele organismului depind în totalitate de insulină pentru
captarea glucozei din sânge, în vederea utilizării ei ca sursă de energie.
O altă cauză a diabetului zaharat este ereditatea care joacă un rol important în modul de
transmitere, găsită adeseori printre rudele bolnavului cu diabet care a suferit de aceeași boală (părinți,
bunici, unchi etc).
În gena diabetului zaharat se întâlnesc și unele leziuni ale sistemului nervos, unele traume psihice,
anticoncepționalele, alcolismul, fumatul, și mai ales ateriscleroza pancreasului (un rol important în diabetul
senil).
Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I cuprinde trei etape:
● Prima etapă este caracterizată prin distrucția aproape completă a celulelor betapancreatice,
autoimune sau nu. Este o reacție imună exagerată față de unele antigene de natură protică.
● A doua etapă presupune inserția unor factori de mediu (virali, toxici sau alimentari) care modifică
structura proteinelor din celulele beta-panctreatice care pot deveni antigene dând naștere la auto-
anticorpi.
● A treia etapă reprezintă răspunsul inflamator de natuăa imună (anticorpi antiinsulari).

2.3.Clasificarea
OMS recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină).
Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1
a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenul
diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-
dependent).

CAZACU CRISTINA 9
Diabetul zaharat de tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de
scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil
modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară. Factorii care pot cauza diabetul tip 2
includ: regimul sedentar de viață și abundența calorică a dietei moderne, fapt concretizat în obezitate sau
măcar indici ai masei corporale ridicați, fumatul, o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea)
arterială înaltă.
Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare
de insulină din insulele Langerhans din pancreas, fapt care conduce la un deficit de insulină. Principala
cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10%
din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în
plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină
este normală mai ales în stadiile incipiente.

2.4.Diagnostic clinic
2.4.1. Simptomatologia diabetului zaharat insulino-dependent
⮚ Simptomatologia atipică: boala este descoperită întâmplător, cu ocazia unui examen clinic sau a
unei analize. Alteori bolnavul se adresează medicilor pentru diverse afecțiuni sau tulburări
(dermatite, furunculoze, nevralgii), care în acest caz sunt complicații ale diabetului .
⮚ Simptomatologia tipică: această manifestare este caracteristică bolii. Bolnavul prezintă triada
clinică specifică: polifagie, uneori adevărată bulimie, poliurie și polidipsie. Polifagia apare
deoarece țesuturile sunt într-o foame permanentă de glucoză, pentru că aceasta nu poate fi
consumată ca urmare a lipsei de insulină. Poliuria se datorează glucozei crescute în sânge, care va
trebui eliminată. Eliminarea glucozei prin urină se face cu ajutorul apei care provine din țesuturi.
Așa se explică poliuria (5-7 l în 24 h) și polidipsia, care este continuă, diurnă și nocturnă. Polifagia
contrastează cu scăderea ponderală.
O glicemie normală nu exclude diabetul, pe nemâncate este peste 120mg% sau peste 160mg% la o
oră și peste 130mg% la 2 ore, impune diagnosticul de diabet zaharat la indivizii până la 45 de ani.
După această vârstă valorile glicemiei sunt mai mari.

Organismul își procură energia din alimente: glucide, proteine și lipide. Prin digestie sunt
descompuși în glucoză, aminoacizi și acizi grași, care trec în sânge unde sunt transportați către toate
celulele organismului. Glucoza este principala sursă de energie care trebuie să pătrundă în celule. Ea se

CAZACU CRISTINA 10
desface cu ajutorul insulinei, principalul hormon pancreatic ce stimulează intrarea glucozei în celule. În
diabetul zaharat este alertă secreția de insulină, glucoza folosită de celule rămâne în sânge sau se elimină
prin urină. În diabetul zaharat pancreasul nu secretă insulina, celulele nu o absorb și crește glicemia. În țara
noastră sunt înregistrați 10-15% din diabetici cu forma de boala de diabet zaharat insulino-dependent. Ea
este caracterizată printr-o insuficienâă absolută de secreție insulinică, debut relativ abrupt cu tendința la
cetoacidoză. Aceestă formă este întâlnită la toate vârstele, mai ales la pacienții cu debutul bolii sub 30 de ani.
Diabetul zaharat se mai numește și diabet zaharat de tip 1, denumirea fiind păstrată numai pentru
diabetul primar insulino-dependent, adică pentru cazurile care necesită de la început insulino-terapie. În
afară de acesta, mai există o categorie de diabet secundar insulino-dependent sau “diabet intermediar” la
care tratamentul insulinic este introdus după o perioadă mai scurtă (după câteva săptămâni sau luni) sau
mai lungă (după cățiva ani sau zeci de ani) de tratament oral.
Manifestări clinice:
În forma sa completă include numeroase semne și simptome relevatoare pentru diagnosticul
diabetului zaharat. Patru dintre ele alcătuiesc “patrulaterul” specific clasic simptomatic sugerativ al
diabetului zaharat: polidipsie, poliurie, polifagie, scădere ponderală. Atunci când ele apar în cazul
copilului, adolescentului sau a adultului tânăr, pot fi impresionate și constitue elemente importante ale
diagnosticului clinic al diabetului de tip 1.
▪ Polidipsia - setea accentuată reprezintă adesea primul simptom al declanșării clinice a bolii. Se
instalează treptat sau brusc. Ea poate fi foarte intensă, predominând noaptea și se caracterizează
prin faptul că nu dispare ca senzație după ingestia de apă.
▪ Poliuria - este supărătoare, poate însuma mai mulți litri în 24h.
▪ Polifagia - accentuată în special la tineri, instalată într-un timp scurt, individul observă că slăbește
deși cantitativ el ingeră mult. Pe lângă aceste semne clinice și cu valoare numai în contextul creat
de ele mai pot apărea:
⮚ Astenie fizică și psihică
⮚ Anxietate
⮚ Impotență sexuală
⮚ Crampe musculare
⮚ Prurit genital
⮚ Infecții genitale fără răspuns la tratamente obișnuite.

2.4.2 Diagnosticul paraclinic

CAZACU CRISTINA 11
Toate aceste semne clinice sugerează diagnosticul clinic al existenței diabetului zaharat, care ținând
seama că diabetul este de fapt o boală endocrino-metabolică, trebuie completat cu elemente de diagnostic
de laborator.
Specifice ca semne de laborator sunt creșterea glicemiei și glicozuriei. Glicemia este analiza
revelatoare pentru diagnosticarea și conducerea tratamentului diabetului zaharat. Metoda de laborator cea
mai folosită în țara noastră este cea colorimetrică care are o tehnică simplă și rapidă. Valorile normale sunt
60-110mg% glucoză. În afară de aceste metode clasice de laborator, determinarea glicemiei se mai poate
face prin folosirea testelor reactive. Acestea sunt metode rapide ușor de manevrat ce folosesc metoda
enzimatică cu glucozoxidoza (reacție specifică petru glucoză), determinarea făcându-se din sângele capilar.

Glicozuria sau prezența glucozei în urină, este mai puțin specifică pentru diagnosticul diabetului
zaharat luată izolat. Aceasta pentru că există afecțiuni (diabetul renal) care se însoțesc de prezența
glicozuriei. Glicozuria are valoare în diagnosticul diabetului zaharat numai atunci când se asociază cu o
creștere concomitentă a glicemiei. Acetonuria- prezența corpilor cetonici în urină are valoare mai ales în
stabilirea gradului de dezechilibru al metabolismului glucidic.
1. Glicemia a jeun (bazală)
2. Testul toleranței la glucoză pe cale orală (TTGO). Glicemia bazală se administrează 75 g glucoză
pulvis. Se recoltează sânge venos timp de 2 ore la interval de 30 minute.
3. Glicemia normal la 2 ore după încărcare este <=200 mg/100 ml
4. Glicemia la TTGO= 200 mg/ 100ml caracterizează diabetul zaharat
5. Testul cortizon-glucoză
6. Testul cu Tolbutamid intravenos. Se administrează intravenos 1 g Tolbutamid; se recoltează sânge
venos la intervale variabile de timp de 3 ore. Normal glicemia scade cu 30-35%, revenind la
valoarea initiala dupa 2 ore. In diabetul zaharat glicemia scade cu 20-25 %fata de valoarea inițială,
revenind rapid la normal.
7. Glicozuria: se determină în urina din 24 de ore după metode diferite (Fehling, Benedict, Nillander),
în diabetul zaharat glicozuria ajune până la 70-80g 24h.
8. Cetonuria- corpii cetonici se determină în urina din 24 de ore cu ajutorul reactivului Legal.
Cetonuria cantitativă normal este de 1,5-3,5 mg/100 ml. Corpii cetonici în urină sunt prezenți în
diabetul zaharat decompensate.

CAZACU CRISTINA 12
2.5 Diagnosticul diferențial

Diagnosticul precis de diabet trebuie stabilit numai pe baza analizelor de sânge. Determinarea
nivelului plasmatic de glucoză pe nemâncate, dimineața, este de 135 mg%/ml reprezintă un diagnostic de
diabet.
În țările dezvoltate, mulți pacienți sunt diagnosticați prin teste screening (triaj), alții sunt
diagnosticați pentru prima oară când dezvoltă complicații specifice diabetului, cum sunt: infarctul
miocardic, retinopatie sau un ulcer al piciorului.
În stabilirea diagnosticului, unele injecții de insulină, reflexele osteotendinoase sunt exagerate iar
semnul Babinski poate fi pozitiv. Absența glicozuriei este un argument sugestiv la un bolnav cunoscut
diabetic, inconștient, dspre care se știe că își admistrează insulina.
Dignosticul diferențial se face cu alcoolismul, cu coma diabetică, traumatismele, intoxicațiile,
epilepsia, uremia, luesul sistemului nervos central, malaria, boala Adison.

2.6 Evoluție

Evoluția stadială a diabetului zaharat primar: în primele trei stadii, preclinice, glicemia bazală este
normală.
1. Prediabet: Sunt prezente numai date anamnestice (rude de gradul I – părinți și frați, diabetici,
gravide cu glicozurie sau nașteri de feți supraponderali), glicemia a jeun și TTGO sunt normale.
2. Diabet zaharat latent: Testul cortizon- glucoză (Fajons-Conn).

2.7 Prognostic

Înainte de era insulinică majoritatea diabeticilor mureau prin coma diabetică. Prognosticul
funcțional și capacitatea de muncă sunt de asemenea subordonate numărului și gravității complicațiilor.

2.8 Complicații

Complicațiile diabetului zaharat tip 1- se descriu două categorii de complicații care pot surveni în
cursul evoluției diabetului.
Complicații acute:
❖ Acidocetozele - care apar în cazul formelor de debut ale diabetului de tip 1, dacă
simptomele descrise mai sus nu sunt luate în considerație sau dacă diabeticul nu-și repectă
corect tratamentul;

CAZACU CRISTINA 13
❖ Hipoglicemiile - complicații acute specifice diabetului cunoscut și tratat incorect.
Acidocetozele reprezintă stări grave de dezechilibru ale dibetului ce pot fi de diverse grade:
▪ Incipiente
▪ Moderate
▪ Precomă
▪ Coma diabetică
Coma diabetică: coma semnifică pierderea cunoştinţei, a mobilităţii şi a sensibilităţii cu păstrarea
respiraţiei şi a circulaţiei. Coma este echivalentul clinic al stării de cetoacidoză decompensată. Înainte de
vreme, când insulina nu era cunoscută, coma era sfârşitul inexorabil al oricărui bolnav. Ea apărea ca o
fatalitate în faţa căreia nu se putea lupta. Astăzi coma este extrem de rară (2-3 %), dar instalarea ei are o
gravitate deosebită. De aceea trebuie recunoscută, pentru a putea fi prevenită şi combătută la timp.
Avertismentul este dat de apariţia şi instalarea anorexiei la un diabetic, care de obicei este polifag.
Respiraţia devine dispneică (Kussmoul), cu miros de acetonă sau mere putrede. Se mai pot adăuga
cefalee, ameţeli, colici, somnolenţă.
Când coma este instalată, ceea ce impresionează este lipsa de cunoştinţă a bolnavului. Examenul de
laborator arată glicemia peste 2 - 3 g‰, scăderea rezervei alcaline sub 25 val. CO2% plasmă,
hemoconcentraţie prin deshidratare (15-30.000 de leucocite), glicozurie mare.
Diagnosticul comei la un diabetic cunoscut nu este greu de pus pe baza semnelor de mai sus. Este
mai dificil la un diabetic necunoscut, când trebuie deosebită de alte come (hemoragică, neoplazică,
hepatică, uremică, alcoolică, etc.). Tratamentul trebuie să fie energic, instituirea lui având rezultate
pozitive în peste 90% din cazuri.
Ateroscleroza vasculară rămâne astăzi poate cea mai frecventă şi importantă complicaţie a
diabetului, dat fiind scăderea în frecvenţă a comei diabetice.
Dintre localizările aterosclerozei, cele mai cunoscute sunt:
● Ateroscleroza cerebrală care poate determina accidente cerebrale vasculare;
● Ateroscleroza coronariană care se manifestă prin bolile coronarelor (angina pectorală, infarctul
miocardic), cauze redutabile şi provocatoare frecvent de exitus la bolnavii diabetici;
● Ateroscleroza vasculară periferică care duce la arteriopatiile periferice diabetice. Una dintre cele
mai grave complicaţii din acest grup este gangrena diabetică la început uscată, ulterior, prin
suprainfectare, umedă.
Tuberculoza pulmonară: diabetul zaharat este o boală care în general favorizează infecţiile.

CAZACU CRISTINA 14
Tuberculoza pulmonară capătă un aspect clinic cavitar, cu evoluţie gravă.
Complicaţii secundare: o serie de complicaţii mai puţin grave şi care frecvent constituie şi semne
prin care boala îşi anunţă prezenţa sunt:
o complicaţii cutanate: furunculoză, furunculul antracoid, etc.;
o complicaţii digestive: alveolită expulzivă, pioree dentară, etc.;
o complicaţii renale: scleroză renală, etc.;
o complicaţii nervoase: nevralgii, nevrite sciatice îndeosebi, polinevrită, nevrită acustică,
apatie, capacitate de muncă redusă;
o alte complicaţii: retinită diabetică, cataractă.

2.9 Principii generale de tratament

Insulinoterapia
Insulina rămâne unul din mijloacele cale mai bune de echilibrare a metabolismelor intermediare în
diabetul zaharat la peste 25-35% dintre bolnavi. Există mai multe tipuri de insulină sintetizate în ultima
vreme. Ele se pot împărți în următoarele categorii:
a. insuline cu acțiune rapidă
b. insuline cu acțiune intermediară
c. insuline cu acțiune lentă
Insulina cu acțiune rapidă folosită la noi în țară este insulina ordinară, care este o soluție de insulină
ce se găsește în flacoane de 5ml, conținând 200 u/ flacon. Se află sub formă de soluție limpede. Este un
extras din pancreas de vacă sau porc.
Acțiunea ei diferă dupa modul de administrare. În administrarea subcutanată, aceasta începe să
acționeze la 20-30 de minute, acțiunea se incepe imediat, este maximă la 2 ore și dispare la 6-8 ore de la
injectare. În administrarea intravenoasă, acțiunea se începe imediat, este maximă la 30-60 de minute și se
termină în 90 de minute.
Cantitatea de insulină prescrisă zilnic este în raport de toleranța individuală la glucide, de cantitatea
de glucide administrate și de sensibilitatea la insulină a diabeticului. Se injectează cu 15 minute înainte de
fiecare masă.
Sunt necesare următoarele reguli:
- insulina obișnuită echilibrează 2 g de glucide. Pentru a evita eventualele hipoglicemii terapeutice
este indicată menținerea unei glicozurii de control de 10-15 g în urina din 24 de ore.

CAZACU CRISTINA 15
- administrarea prizelor de insulină ordinară să se facă înaintea fiecărei mese principale: dimineața
(să fie mai mare sau egală cu cea de la prânz și mai mare decât cea de seară), prânz și seară.
- când cantitatea de insulină ordinară necesară echilibrării diabetului depășește 70-80 u.i.o., este
indicat să se recurgă la înlocuirea sa cu formele lente de insulină.
Insulina cu acțiune intermediară:
- Izophan- insulina care se găsește în flacoane de 5 ml, conținând 200 u.
- Komb - insulina este preparată din pancreas de vacă sau de porc. Este compusă din o parte insulin=
ordinară și două părți insulină intermediară.
- Hg - insulin este o soluție limpede de insulină de bovină, al cărei efect de acțiune întârziat este
obținut prin adăugarea de globulină wnana bine purificată.
Insulina cu acțiune prelungită de 24 de ore:
- Protamin – zinc – insulin - soluție cu ph uțor alcalin. Acțiunea sa apare la 3 ore de la injectare, este
maximă la 10-14 ore și dispare după 24 de ore.
- Insulina Novo – Lente - se prezintă sub formă de flacoane de 10 ml, conținând 400 de u.
- Long – insulina este un amestec de insulină cristelizată și insulină amorfo de porc.

2.10 Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu diabet zaharat insulino-dependent


Instruirea bolnavului este absolut necesară atât în momentul depistării bolii, cât şi ulterior, practic
procesul educaţional fiind continuu.
Rolul educaţiei în tratamentul diabetului zaharat este complex:
❖ urmăreşte obţinerea unui echilibru metabolic;
❖ întăreşte importanţa autocontrolului;
❖ împiedică apariţia complicaţiilor acute şi cronice.
Educaţia bolnavului diabetic, indiferent de vârsta sa, se face în echipă. Pacienţii vor fi învăţaţi să se
implice activ în cunoaşterea bolii, în manevrarea diferitelor preparate insulinice, în tehnica administrării
insulinei.
1). În problemele de dietetică, respectarea restricţiilor impuse în alimentaţie, repartizarea judicioasă a
aportului caloric pe grupe de alimente, repartizarea acestora pe mese. Se lucrează după tabele elaborate de
către reţeaua de specialitate, în care apare atât compoziţia detaliată a fiecărui aliment, cât şi valoarea sa
calorică. Mai sunt notate şi echivalențele dintre cantităţile diferitelor alimente care să se poată înlocui
reciproc.
Repatizarea pe mese şi gustări a necesarului caloric la un pacient cu diabet zaharat este următorul:

CAZACU CRISTINA 16
❖ micul dejun = 20%;
❖ gustarea de ora 10 -11= 15%;
❖ masa de prânz = 30%;
❖ gustarea de ora 17 - 18 = 15%;
❖ masa de seară (cina) = 20%.
Pentru a putea respecta aceste reguli, pacientul diabetic trebuie să primească în mod repetat
explicaţiile necesare precum şi materiale scrise. Pacientul trebuie să ştie să facă anumite calcule pentru
asigurarea corectă a dietei în această boală. Pacientul are nevoie să poată opta între anumite alimente, între
care există o corespondenţă de conţinut şi valoare nutritivă.
2). La tratamentul cu insulină se va ţine seama de regula rotării locului de injectare. Nerespectarea
acestei reguli, la care trebuie instruit cu mare atenţie pacientul, duce la apariţia de noduli şi riscul de
lipodistrofie locală. Pentru a evita ca insulina să nu pătrundă în masa musculară la injectare, se va înclina
acul de injecţie la 450. Pentru o dozare corectă se va ţine seama că există preparate de insulină care conţin
40 ui/ml şi altele cu 100 ui/ml. Nu trebuie trasă în seringă insulina, fiind gata încărcată în rezervorul pen-
ului. Pacienţii trebuiesc instruiţi asupra modului cum să-şi facă ei singuri injecţiile sau cum să utilizeze
diferitele dispozitive care astăzi înlocuiesc seringile: Novo-pen-uri, pompiţe computerizate pentru
administrarea continuă.
3). Pentru dozarea zilnică a glicemiei, utilizarea aparatelor portative computerizate tip Glucomen este
ideală, pacienţii învăţând cu uşurinţă manevrarea acestora. De asemenea, utilizarea benzilor de hârtie
colorată tip Dextrostix este utilă, în absenţa altor posibilităţi, permiţând o apreciere semnificativă
glicozuriei şi atrăgând atenţia asupra dispoziţiei complete a acesteia, care poate semnala hipoglicemie.
4). În prevenirea acidocetozei şi a comei diabetice, asistentei medicale îi revine un rol deosebit,
pacienţii trebuie instruiţi ca să cunoască principalele semne. Pentru depistarea în urină a apariţiei corpilor
cetonici, există benzi de hârtie colorată tip ketostix, şi asistenta şi pacientul trebuind să cunoască utilizarea
acestora. În cazul apariţiei unor fenomene care să sugereze iminenţa instalării acidocetozei, pacienţii
trebuiesc duşi de urgenţă la o unitate spitalicească de profil pentru instituirea unui tratament corespunzător.
5). Nu mai puţin important este şi apariţia hipoglicemiei, cu fenomenele grave care o însoţesc. Asistenta
trebuie să cunoască existenţa acestui pericol, împrejurările în care se poate instala, manifestările precoce şi
ulterioare ale hipoglicemiei, prevenirea şi combaterea ei La fel trebuiesc instruiţi pacienţii, deoarece
prevenirea este extrem de simplă (măsuri de respectare), iar recunoaşterea fenomenelor este uşor de
realizat, fiind caracteristice.

CAZACU CRISTINA 17
6). Se arată importanţa exerciţiilor fizice de întreţinere şi se stimulează pacienţii în efectuarea acestora.
Se sfătuiesc pacienţii la examenele medicale periodice în vederea respectării indicaţiilor medicului.

2.11 Fișa tehnică de lucru

Efectuarea injecției subcutanate cu insulină

Definiție Introducerea unor medicamente izotonice în țesutul


subcutanat (hipoderm) prin intermediul unui ac steril
atașat la o seringă sterilă.

Scop Terapeutic – de injectare a soluției cristaline sau prin


perfuzie subcutanată pentru hidratarea organismului
și pentru ameliorarea sau combaterea unor semne și
simptome

Locuri de elective -Fața externă a brațului

-Fața superoexternă a brațului

-Regiunea supra și subspinoasă a omoplatului

-Regiunea deltoidiană

-Regiunea subcalaviculară

-Falancurile peretelui ombilical (insulina si heparina)

Materiale necesare -Seringi

-Ace sterile corespunzătoare soluției medicamentoase


de injectat în țesutul subcutanat

-Fiole sau flacoane cu soluția de injectat

-Soluție dezinfectantă

-Comprese de tifon sau tamoane de vată

-Tăvița renela

-Tava medicală sau masa rulantă

Efectuarea tehnicii

CAZACU CRISTINA 18
Etape de execuție Timpii de execuție Motivarea gesturilor

1. pregătirea materialelor 1.1. se așează instrumentele și Pentru a avea materialele la


și instrumentelor materialele enumerate pe o tavă îndemână și pentru folosirea
medicală; judicioasă a timpului

1.2. se transportă la patul


bolnavului.

2. pregătirea fizică și 1.3. se explică necesitatea, Este necesară acceptarea și


psihică a bolnavului importanța și inofensivitatea colaborarea cu bolnavul;
tehnicii;
1.4. se așează bolnavul în poziția
corespunzătoare pe scaun, în Poziționarea corectă ajută la
fotoliu sau pe pat în poziție reușita tehnicii și prevenirea
șezând cu membrul superior accidentelor;
sprijinit de șold;
1.5. se descoperă fața externă a
brațului

3. efectuarea tehnicii 1.6. spălarea pe mâini cu apă și Norma obligatorie de


săpun, dezinfectare cu alcool respectare a asepsiei și
medicinal antisepsiei
1.7. se montează aseptic seringa și
acul
1.8. se verifică fiola Regula generală de
1.9. se aspiră conținutul fiolei administrare a medicamen-
după deschiderea acesteia; telor
1.10. se elimină acul din seringă și
se schimbă
1.11. se dezinfectează locul unde
Este obligatoriu pentru
urmează să se efectueze injecția
respectarea normelor de
1.12. se prinde seringa în mâna
asepsie si antisepsie
dreaptă ca un creion
1.13. se pliază cu policele și
indexul mâinii stân0gi o porțiune
mai mare de piele, fixând-o și
ridicând-o de pe planurile
Este necesară cuta pentru ca
profunde
injecția să fie strict
1.14. Se pătrunde cu forța în
subcutanat
tegument de-a lungul axului
longitudinal al cutei, în

CAZACU CRISTINA 19
profunzimea stratului subcutanat
2-4 cm
1.15. Se verifică poziția acului prin
aspirare Pătrunderea cu rapiditate și
1.16. Se injectează lent soluția îndemânare previne durerea
1.17. Când injectarea s-a terminat
se scoate acul atașat la seringă
printr-o singură mișcare, rapidă și
sigură
1.18. Se tamponează locul injectării Previne patrunderea soluției
masând ușor într-un vas de sange

Diminuează durerea

Favorizează circulația locală


în vederea accelerării
resorbției

4. Supravegherea 1.19. Se supraveghează faciesu și Crează bolnavului stare de


bolnavului starea bolnavului; siguranță
1.20. Se ajută bolnavul să adopte o
poziție mai comodă
1.21. Se vorbește în permanență cu
bolnavul pentru a-i urmări
reacțiile

5. Reorganizarea locului 1.22. Se protejează acul cu capacul Norme generale de protecție


de munca și se pune în tăvița renală a muncii
1.23. Se strâng materialele folosite
și se pun la coș
1.24. Asistenta se spală pe mâini cu
apă curată și săpun

CAZACU CRISTINA 20
CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

3.1. PLAN GENERAL DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC OBSERVAțIE INTERVENȚIILE MOTIVAREA


NURSING ASISTENTEI: PROPRII GESTURILOR
ȘI DELEGATE

1.Alimentație Să se obțină echilibrul -pentru pacientul în Pacientul ingeră cantități


inadecvată legată metabolismului glu- ambulator: crescute de alimente
de dezechilibrul cidic în decurs de 2-3 (polifagie), dar scade în
metabolismului zile. se invită periodic pacientul greutate.
glucidelor mani- la controale zilnice și de
festată prin poli- Pacientul să se ali- laborator în cadrul
fagie, scădere menteze în raport cu dipensarului medical;
nevoile sale canti- Scăderea ponderală se
ponderală
tative și calitative / -pentru pacientul produce ca urmare a
24h. dezechilibrat internat în catabolismului și al pierde-
spital: se evaluează nevoile rilor de material energetic
calitative și cantitative în (glucoză)
funcție de: vârstă, sex, stare
fiziologică, activitatea
pacien-tului, forma bolii
(proteina 13-15 %, lipide
30-35 %, glucide 50 % în
rația alimentară / 24 de ore
la adult ca și persoana
nediabetică); pentru
activitatea ușoară se
recomandă 30-35
cal/kgcorp/24h

-numărul meselor /24 h: 4-


5-6 (3 mese principale și 2-
3 gustări);

-alegerea alimentelor se
face în funcție de conținutul

CAZACU CRISTINA 21
de glucide;

-alimente interzise: zahăr,


produse zaharoase, fructe
uscate, prăjituri, siropuri,
struguri, prune;

-alimente premise cântărite:


pâine, cartofi, fructe,
legume, paste făinoase,
mămăligă, lapte, brânza de
vaci;

-alimente permise
necâtărite: carne, pește, ouă,
smântână, unt;

-se recoltează sânge pentru


examenul de laborator;

-se administrează
medicamen-tele prescrise de
medic la orele indicate;

-insulina ordinară: s.c. în


doza recomandată,
admnistrată cu 15-30 de
minute înaintea mesei;
ritmul de administrare este
de 2-3 ori pe zi înaintea
meselor principale; I.v.
numai în cazul comei
diabetice

-insulina monocomponentă,
semilentă, lentă o dată sau
de două ori pe zi, la ore fixe
injecții s.c.

-se respectă cu strictețe


măsurile de asepsie;

-se alternează locurile de


injectare pentru a preveni

CAZACU CRISTINA 22
lipodistrofiile.

2.Deshidratare Pacientul să-și reca- -se măsoară zilnic diureza și Datorită dezechilibrului
din cauza pete condiția fizică; se trece în foaia de metabolic, organismul pierde
modificării pato- temperatură; apa în exces (deshidratare).
logice a diurezei Pacientul să fie Pentru compensarea apei
manifestată prin conștient că prin -se măsoară greutatea pierdute prin poliurie,
sete intensă, te- respectarea alimen- corporală la interval de 2-3 pacientul consumă 4-5 L/zi
gumente si mu- tației și a tratamen- zile; (polidipsie).
coase uscate, tului, poate să ducă o
scăderea forței viață aproape normală. -se evaluează manifestările
de deshidratare; aspectul
fizice și pielii al mucoaselor, pulsul,
intelectuale. tensiunea arterială;

-se evaluază astenia,


epuizarea pacientului, îl
ajută în ingrijiri igienice
pentru conservarea forței
sale fizice;

3.Eliminare Pacientul să cunoască -se măsoară zilnic diureza și În diabetul zaharat, pierderea
indecvată manifestările bolii, se trece în foaia de de glucoză prin urină
cantitativ si regimul de viață pe temperatură; (glicozurie) este determinată
calitativ din care să-l respecte, să de creșterea glucozei în
cauza nivelului se obținăechilibrul său -se evaluează manifestările sânge.
crescut de psihic; de deshidratare; aspectul
glucoză în sânge pielii al mucoaselor, pulsul, Cantitatea mare de glucoză
și urină manifest- Familia să fie tensiunea arterială; filtrată de glomerulul renal,
tată prin implicată în îngrijirea depășește capacitatea maximă
poliurie. pacientului. de reabsorbție tubular. Fiind o
substanță osmotic activă
glucoza antrenează o cantitate
mare de apă. (4-5 L/ 24 h).

4. Risc de Pacientul să fie ferit -se supraveghează zilnic Pacientul are o igienă
infecție legat de de complicații tempretura corpului, pulsul, riguroasă pentru a preveni
epuizare, infecțioase. tensiunea arterială și se apariția plăgilor de la nivelul
scăderea consemnează în foaia de tegumentelor deoarece vinde-
rezistenței temperatură rezultatul; carea acestora necesită mai
organismului mult timp decât în mod
manifestată prin -se supraveghează tegumen- obișnuit și crește riscul de
vindecare tele bolnavului și mucoa- infecție.
sele, sesizând manifestările

CAZACU CRISTINA 23
întârziată a cutanate;
plăgilor.
-se educă pacientul privind
păstrarea igienei personale
corporale în general, și a
piciorelor în special, pentru
a preveni escoriațiile, fisu-
rile, bătăturile la acest nivel
care se pot infecta ușor.

5.Risc de Pacientul să nu -se sesizează unele Nerespectarea regimului


complicații acute prezinte complicațiile modificări care se datorează alimentar și a tratamentului
legate de acute ale bolii. unor complicații: modificări impus de boală poate avea
dezechilibrul ale comportamentului, tran- consecințe asupra organismul
metabolismului spirații, respirație Kusmaul; unele ireversibile sau chiar
glucidelor și a mortale .
lipidelor -se acordă ingrijiri speciale:
manifestată prin în coma hiperglicemică:
coma -se administrează doza de
hiperglicemică; insulin ordinară recoman-
oboseală, dată de medic pe cale
somnolență, subcutanată și intravenoasă
inapetență, la intervalul stabilit;
grețuri, vărsături,
diaree, -se recoltează, periodic,
tahicardie, sânge pentru dozarea
pierdere lentă a glucozei, a rezervei alcaline
costienței, piele și urina pentru glicozurie;
uscată, respirație
-se supravegheză pulsul,
Kusmaul, halenă
tensiunea arterială, res-
de acetonă;
pirația, revenirea constienței
Coma
-se reechilirează hidro-
hipoglicemică:
electrolitic și acido-bazic
amețeli, astenie,
pacientul prin perfuzii cu
transpirații, T.A
ser fiziologic, soluție
crescută,
Ringer, soluție Fischer și
pierdere bruscă a
soluție de bicarbont de
constienței, piele
sodiu 14%0;
umedă, respirație
normală. -se îngrijesc tegumentele și
mucoasele pacientului

CAZACU CRISTINA 24
comatos;

-în coma hipoglicemică:

-se administrează soluție


glucozată hiper tona 10-20
%, 250-500 ml/h, repetat
pâna la revenirea din starea
de comă și la reluarea
alimentației pe cale naturală

-se educă pacientul pentru


prevenirea acestor com-
plicații și-l învață să
respecte rația de glucide
/24h ;

-se învață pacientul


insulino-dependent cum să-
și dozeze medicamentul,
cum să-și facă injecția cu
insulină, cum să respecte
regulile de asepsie, cum să
alterneze locul de injectare,
cum să păstreze produsul, să
mănânce la 15-30 de minute
de la administrare.

6.Diminuarea Pacientul să nu -se învață pacientul să facă Nivelul de energie scăzut


mobilității fizice prezinte dureri, să se plimbări scurte și să se determină scăderea tonusului
din cauza poată mișca după odihnească în aceeași muscular și a articulațiilor
durerilor bunul sau plac. măsură; deopotrivă, pacientul se
articulare, miscă din ce în ce mai greu.
manifestată prin -se învață pacientul să
mers lent cu pași folosească teste rapide de
mici. determinare a glicemiei și
glucozuriei la domiciliu;

-se implică familia in


ingrijirea pacientului pentru
a crea cliamatul de liniște și
securitate; în cazul copiilor
părinții sunt implicați în

CAZACU CRISTINA 25
totala îngrijire a copilului
diabetic.

3.2. DOSAR DE ÎNGRIJIRE

DATE DE IDENTITATE

Nume: S Prenume: B

Varsta: 32 Sexul: M Domiciliu: Cernavoda Loc.

Strada: Decebal Nr:6 Bl: 15 Sc: A Et: 4 Ap: 29

Judetul: Constanta

DATE DESPRE SPITALIZARE


Data internării: anul: 2019 luna: 03 ziua: 17 ora: 8:30

Data externării: anul: 2019 luna: 03 ziua: 21 ora: 13:00

Motivele internării:

-astenie fizică și intelectuală

-poliurie

-polidipsie

-polifagie

Diagnosticul la internare:

DIABET ZAHARAT INSULINO-DEPENDENT

CAZACU CRISTINA 26
SITUAȚIA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ
Situația familială: casatorit Nr copiii: 3

Situația socială: salariat Profesia: mecanic

Condiții de locuit: Locuiește cu soția si cei trei copii.

Afirmă că are condiții salubre de locuit.

PERSOANELE DE CONTACT
NUME: S Prenume: A

Aderesa:Cernavoda, Str. Decebal Nr:6 Bl: 15 Sc: A Et: 4 Ap: 29

ANTECEDENTE
Heredo-colaterale: -mama DZ tipII

-tata HTA

Personale : Fiziologice

Patologice: hepatita A in 2010

FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ

Prin natura pofesiei este expus la curenți de aer, umezeală și frig.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul S.B în vârstă de 32 de ani, fără antecedente patologice, se prezintă la Serviciul de


Urgență al Spitalului Județean Constanța cu următoarele acuze: astenia fizică, intelectuală,
polidipsie, poliurie,

CAZACU CRISTINA 27
Polifagie, care se agravează ăi se intensifica cu stări de anxietate. Bolnavul se interneaza in sectia

Boli de nutritie si metabolism pentru invetigatii si tratament de spacialitate.

În urma investigatiilor clinice si paraclinice efectuate se pune diagnosticul de DIABET

ZAHARAT INSULINO-DEPENDENT

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE


TRATAMENTUL: Insulina 2 u.i/ Diazepam 1tb/ seara;

Examinări: HLG, BIochimie, examen sumar de urina

REgimul: Regim preponderant hiposodat, hipolipidic, hipocaloric, hipoglucidic

OBSERVAREA INIȚIALĂ
Situația la internare: I: 1,80 G: 79 kg T.A: 130/80 mmhg P:90 p/min T: 36,8 grade C R: 22
r/min

Vaz: bun auz: bun

Nevoile fundamentale:

1. Nevoia de a respira: torace normal conformat. Pacientul respiră pe nas cu efort, zgomote
supraadaugate. Nu tușește, și nu expectorează. TA 130/80 mmhg; R: 22 r/ min; puls:
90b/ min.

2. Nevoia de a mânca și de a bea: Masticația și deglutiția sunt prezente; prezinta o sete


pronuntata, afirma ca consuma apoximativ 3-3,5 L/ 24 h; are un apetit crescut pentru

CAZACU CRISTINA 28
dulciuri. Alimentatia a fost deficienta calitativ si cantitativ iar mesele neregulate.

3. Nevoia de a elimina: Pacientul afirmă că are scaun zilnic de consistenta normal. Nu


folosește laxative. Nu prezintă vărsături. Mictiuni spontane cu o frecventa de 8-9
mictiunii pe zi; diureza 4000ml/24 h, prezinta poliuie, culoarea urinii este normala,
galben deschis; diaforeza fiziologica, fara miros

4. Nevoia de a te misca: Pacientul are articulatii mobile, nedureroase, corespunzatoare


varstei. Are capacitatea de a-si mentine echilibrul atat cat starea sa de sanatate ii permite.
Prezinta ameteli, vertij. In pat adopta o pozitie adecvata pe care si-o mdifica singur.

5.Nevoia de a dormi, de a te odihi: Pacientul afirma ca de obicei doarme circa 6-7 ore. Acum
noaptea doarme 3-4 ore iar ziua se simte epuizat.

2. Nevoia de a te îmbraca, a te dezbrăca: Aspectul pacientului este îngrijit. Prezintă un mare


interes pentru vesmintele sale. Este îmbracat cu pijamale personale.

3. Nevoia de ațti mentine temperatura în limite normale: Pacientul prezintă o temperature de


36,8 C. Nu prezinta transpiratii.

4. Nevoia de a fi curat, a-ti proteja tegumentele: Pacientul prezinta apect îngrijit al


tegumentelor. Faciesul si extremitatile sunt normal colorate.

5. Nevoia de a evita pericolele: Pacientul este vulnerabil la pericolele din mediul extern. Exista
riscul aparitiei unor complicatii; infectii intraspitalicesti sau prin evoluție nefavorabilă.

6. Nevoia de comunica: Starea actuala nu ii pemite sa vorbeasca foarte mult, se simte usor
oboist.

7. Nevoia de a se recreea: Pacientul afirma ca ii plac drumetiile dar va trebui sa renunte o


perioada. Este nerabdator sa se poata mobiliza pentur a iesi putin la aer.

8. Nevoia de a fi util: Se considera o persoana implinita din punct de vedere familial. Isi
iubeste familia si munceste pentru ea, dar este constient ca o perioada nu va mai putea
desfasura aceleasi activitati ca pana acum. Are un concept de sine pozitiv.

9. Nevoia de a invata: Pacientul se interesează permanent despe starea sa de sănătate și este


receptiv la informtațiile date de către personalul medical.

10. A-ți practica religia: Pacientul este de religie creștin-ortodoxă. Afirmă că merge ocazional la
biserică.

Alergie la: Nu se știe alergic la niciun medicament sau aliment.

CAZACU CRISTINA 29
ASPECTE PSIHOLOGICE
Stare de conștiență: ușor agitat;

Comportament: adaptat rolului de bolnav; accepta tratamentul si ingrijirile.

Mod de internare: singur

Particularitati: Este optimist si increzator in reusita tratamentului.

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viață: singur de familie x altul

Mediul(habitatul): rural urban x

Particularități: Este mulțumit de tratamentul la care a fost supus.

Probleme sociale: Veniturile familiei sunt medii. Își suplimentează veniturile lucrând ocazional
la prieteni, vecini, rude.

INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI NESATISFĂCUTE

1. Nevoia de a manca, a bea:

Alimentație inadecvată legata de dezechilibrul metabolismului glucidelor, manifestată prin


polifagie și polidipsie.

2. Nevoia de a elimina:

Deshidratare legata de poliurie manifestată prin scădere în greutate, astenie, oboseală, epuizare.

CAZACU CRISTINA 30
3. Nevoia de a dormi, a te odihni:

Anxietate legată de necunoațterea prognosticului bolii manifestată prin insomnie, ingrijorare.

4. Nevoia de a evita pericolele:

Risc de alterare a stării de sanatate prin apariția cmplicațiilor.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
Vindecare: Sub tratament medicamentos, în absenta unor complicații.

Stabilizare, ameliorare: Intr-o prima etapa.

Agravare: posibile complicații

Deces: -

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL

❖ Pacientul să demonstreze îmbunatățirea funcției metabolice în decurs de 1-2 zile.

❖ Pacientul să prezinte eliminari fiziologice în decurs de 1-2 zile.

❖ Pacentul să fie capabil să-și satisfacă nevoile de somn in decurs de 1-2 zile.

❖ Evoluția să fie favorabilă, fără complicații, pe toată perioada spitalizării.

CAZACU CRISTINA 31
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
17.03.2019 08:30 – internare in sectia boli de nutritie si metabolism;

- Bilanț biologic, se măsoară funcțiile vitale (T, TA, P, R)

12:00- ex. De sange, urina, RX pulmonary

-se supravegheaza functiile vitale si vegetative; se măsoară zilnic diureza, se evaluează

astenia, și epuizarea pacientului; il ajut in ingrijiri igienice pentru conservarea fortei sale fizice.

-se incepe antibioterapia, insulina 2 u.i / zi.

18.03.2019 07:40- se masoara functiile vitale si veghetative si se noteaza in FO;

-tranzitul intestinal pentre gaze si materii fecale este present;

19.03.2019 13:45- pacientul a inceput sa se mobilizeze gradual; polifagia, polidipsia si poliuria


se remit.

20.03.2019 -eliminarile sunt in limitele fiziologice;

-pacientul consuma alimente si lichide in cantitati normle;

-evolutie favorabila;

21.03.2019 12:30- externare din spital in stare ameliorate, cu respectarea recomandarilor


priscrise de către medical curant

OBIECTIVUL GLOBAL

Pacientul să revină la un nivel optim de sanatate care sa-i permita reluarea cat mai curand a
activitatilor socio-profesionale.

NUME: S. SECTIA: Boli de nutritive si metabolism

PRENUME: B DIAGNOSTIC: diabet zaharat insulin-

CAZACU CRISTINA 32
dependent

ALIMENTE PERMISE: supe, legume, ceai.


ALIMENTE INTERZISE: dulciuri,zahăr, alcool, mezeluri.
ALIMENTAȚIA

DATA ORA REGIMUL OBSERVAȚII


ALIMENTAR

17.03.2019 09:00 Regim hiposodat, A consumat aprox.1,5L

Hipoglucidic, Lichide( apa,supa,ceai)

hipolipidic Se sisteaza alimentatia

Cu continut ridicat de
grasimi.

Consuma alimente atat

din spital, cat si adusa de


acasa, indicat de

medicul currant.

18.03.2019 09:00 Regim hiposodat

Hipoglucidic,
hipolipidic

Exemplu de meniu al
unei zile:

19.03.2019 09:00 1 cana ceai neindulcit Poate consuma ceaiuri

Supe.

1 felie de paine Alimentatia se diversifica

10:00 1 cana iaurt Evita alimentele flatulente

13:00 Supe de legume, orez Toleranta digestva buna


si pui

CAZACU CRISTINA 33
19:00 Branza fagaras, ceai Tranzit intestinal prezent
neindulcit

NUME: S. SECTIA: Boli de nutritive si metabolism

PRENUME: B DIAGNOSTICUL: Diabet zaharat insulin-


dependent

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU

DATA ORA PRESCRIPȚII MEDIC SEMNĂTURA

17.03.2019 12:30 Insulina 1 fl/zi

18:30 Diazepam 1 tb/


zi

18.03.2019 12:30 Insulină 1 fl/zi

18:30 Diazepam 1tb/zi

20.03.2019 12:30 Insulin 1 fl/ zi

18:30 Diazepam 1tb/zi

NUME:S SECTIA: Boli de nutritive si metabolice

PRENUME:B Diagnostic: Diabet zaharat insulin-dependent

EXAMENE BIOLOGICE
Data Ora Examene cerute Medic Semnătura

CAZACU CRISTINA 34
17.03.2019 10:30 Glicemie 85 ml/dl

Uree serica 44 mg

VSH 63 mm/h

TGP 89 U/L

TGO 84 U/L

Leucocite 7700mm3

Neutrofile 63%

Eozinofile 5%

Ht 43%

Hb 12 g%

Cholesterol 1,65g%

Ex. Urina:

GLU- absent

Ph 6

Densitate 1017

Albumina absent

Epitelii si leucocite rare

Ex din sputa:

Accentuata

reactie leuco-

epiteliala

NUME: S. SECTIA: Boli de nutritie si metabolice

PRENUME:B. DIAGNOSTICUL:Diabet zaharat insulin-


dependent

CAZACU CRISTINA 35
EXAMENE PARACLINICE

Data Ora Prescripții Medic Semnatura

17.03.2019 10:40 RX pulmonar

Fara modificari

NUME: S SECTIA: Boli de nutritie si metabolice

PRENUME: B DIAGNOSTIC:Diabet zahart insulin-


dependent

PARAMETRII FIZIOLOGICI

Data Ora Temp. Puls Resp T.A Diureza Scaun Semn

17.03.201 09:45 36,7 c 90 20 r/min 130/80 3500ml prezent


9 b/min mmhg

18:00 37 c

18.03.201 08:05 36,9 c 74 p/in 18 r/min 120/80 3050 ml Absent


9

18:10 36,6 c

19.03.201 08:30 36,6 c 66b/min 19 r/min 130/70 3000m Present

CAZACU CRISTINA 36
9

19:00 36,8 c

20.032019 08:15 36,9 c 75 19r/ min 120/70 2500ml Prezent


b/min

18:45 37 c

21.03.201 08:10 36,8 c 71 18r/min 130/70 2000ml prezent


9 b/min

OBSERVAȚII / CONCLUZII

DATA ORA OBSERVAȚII ȘI INTERVENȚII

17.03.2019 09.10 Pacientul este internat prin serviciul de urgență;

Pacientul prezintă astenie fizică și intelectuală, vertij, polifagie,polidipsie;

În urma examinărilor clinice și paraclinice se pune diagnosticul de Diabet

Zaharat insulin-dependent; in urma efectuării examenuluide sânge ți urina

CAZACU CRISTINA 37
se constata modificări semnifiative.

10.05 Se recoltează sânge venos pentru probele biologice și se efectuează

examenul radiologic;

Se incepe antibioterapia dupa efectuarea antibiogramei;

Se masoara functiile vitale si vegetative si se noteaza in foaia de observatie

Se masoara diureza si cantitatea ingesta-excreta.

Se administreaza anxiolitice diazepam 1 tb/zi, conform prescriptiei.

Se asigura regim hipoglucidic, hiposodat, hipocaloric;

Se elimina din alimentatie alimentele cu continut lipidic ridicat;

Se informeaza pacientul cu privire la regimul de viata pe care trebuie sa-l

urmeze pntru grabirea vindecarii si evitarea complicatiilor.

18.03.2019 07.40 Functiile respiratorii si circulatorii in limite normale;

Se administreaza insulin conform prescriptiei medicale si se urmaresc

caracteristicile bolii (polifagie, polidipsie, poliurie);

08.30 Se masoara functiile vitale, se incepe educatia sanitara a pacientului pentru

a preveni reimbolnavirile, sa evite factorii predispozanti;

Poliuria s-a remis, eliminarile sunt in limite fiziologice

10.45 Pacientul se mobilizeaza gradual;evolutie favorabila;

TA 120/70 MMHG, PULS 75b/min

Stările de anxitate s-au diminuat.

21.03.2019 08.10 Se măsoara funcțile vitale si vegetative; se aministreaza tratamentul

Prescris de catre medicul currant; stare generala buna;

CAZACU CRISTINA 38
12.40 Externare din spital cu recomandarile:

- Evita efortul fizic si intellectual timp de 2-3 luni;

- Alimentele flatulente greu digerabile;

- Alcoolul, tutunul;

Evita efotul fizic intens, expunerile la frig, umeala,puberi de orice natura;

Tratament conform prescriptiei;

Repaus fizic si psihic pe perioada de covalescenta;

Dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 2 in 2 luni.

CONCLUZII GENERALE

Evolutia nevoilor fundamentale, tratamentul si efectele,evolutia examenelor mediacale etc

Pacientul S.B. in varsta de 32 de ani, fara antecedente patologice, se prezinta pe data de


17.03.2019

La serviciul de urgenta al Spitalului Judetean Constanta, cu urmatoarele acuze: astenie fizica,


intelectuala, polidipsie, polifagie, poliurie, care se agraveaza si se intensifica cu stari de
anxietate.

In urma efectuarii anamnezei, al examenul local de catre medicul currant se decide internarea in
sectia

Boli metabolice si de nutritive, pentru investigatii sulimentare.

In urma investigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de diabet zaharat insulin-

CAZACU CRISTINA 39
dependent in criza.

La examnul de sange se constata modificari semnificative.

Se incepe administrarea de anxiolitice, antidiabetice injectabile, conform prescriptiei medicului


currant.

La internare erau afectate următoarele nevoi:

A manca. A bea

A elimina

A dormi, a te odihni

A evita pericolele

Se recolteaza sange venos si urina pentru examene biologice;

Se incepe administrarea de insulia si diazepam;

Pacientul s-a adaptat bine la mediul din spital, a fost receptive la explicetiile date de catre
personalul

medical si a colaborat cu echipa de ingrijire;

s-au asigurat cconditii optime pentru repausul la pat si s-a stimulat pacientul sa se mobilizeze
gradual

(mobiizarea precoce previne tromboza membrelor inferioare); se monitorizeaza zilnic functiile


vitale si

Vegetative si se notaza in FO;

Sub tratament medicamentos si igieno-ditetic evolutia a fost favorbila; s-au imbunatatit functiile

metabolice;

Nu au aparut efecte secundare a medicamentelor si nici complicatii ale bolii;

CAZACU CRISTINA 40
Intru-cat starea generala s-a ameliorat vizibil, pacientul a fost externat cu recomandarile
necesare,

privind regimul igieno-dietetic si prescriptiile medicale.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
Pacientul se externeaza cu urmartoarele recomandari:

1. Respecta regimul igieno-dietetic:

Evita efortul fizic intens, expunerile la frig, umezeala, pulberi de orice natura;

Tratament conform prescriptiei medicale insulin 1 fl/ zi

2. Dispensarizare timp de cel putin 2 ani, din 2 in 2 luni.

MODUL DE EXTERNARE: singur cu familia x altul

CAZACU CRISTINA 41
MIJLOC DE TRANSPORT: autoturism proprietate personala

OBSERVAȚII LA EXAMINARE

❖ Evoluție favorabilă

❖ Pacientul este vindecat din punct de vedere medicamntos;

❖ Este bucuros ca pleaca acasa.

PLAN DE NURSING

Sectia: Boli metabolice și de nutriție

Bolnavul: S. B

Diagnosticul: Diabet zaharat insulino-dependent

DATA DIAGNOSTING DE NURSING OBIECTIVE

17.03.2019 1.alimentatie inadecvata legata de Pacientul sa demonstreze imbunatatirea

CAZACU CRISTINA 42
dezechilibrul netabolismului functiei metabolice in decurs de 1-2 zile

glucidelor manifestata prin

polifagie, scadere ponderala.

17.03.2019 2. deshidratare din cauza modificarii Pacientul sa prezinte o circulatie


adecvata

patologice a diurezei manifestata prin in decurs de 1-2 zile.

sete intensa, tegumente si mucoase

uscate, scaderea fortei fizice si intelec-

tuale.

17.03.2019 3. Eliminare inadecvata cantitati si Pacientul sa elimine normal din punct

calitativ din cauza nivelului crescut de de vedere calitativ si cantitativ.

glocoza in sange si urina manifestata

prin poliurie.

17.03.2019 4. Diminuarea mobilitatii fizice din Pacientul sa fie independent sa mearga


fara

cauza durerilor articulare, manifestata ajutor.

prin mers lent cu pasi mici.

CAZACU CRISTINA 43
Sectia: Boli metabolice si de nutriție

Bolnavul: S. B

Diagnosticul: Diabet zaharat insulin-dependent

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DATA DIAGNOSTIC DE INTERVENȚII EVALUARE


NURSING

17.03.2019 1.alimentatie -se asigura un microclimat optim, se Pacientul


inadecvata legata de aeriseste salonul raspunde bine la
dezechilibrul tratamentul
glucidelor -se asigura pozitia semisezand are prescris de
manifestata prin favorizeaza o respiratie mai buna. medic.
polifagie si -asigura alimentatia pacientului,
polidipsie. avaluaza nevoile calitative si cantitative
in functie de varsta;

-se face educatia sanitara pentru


prevenirea complicatiilor;

-se urmareste raportul ingesta-excreta;


Starea de
-se administreaza tratamentul prescris anxietate a
de medic: insulina ordinara subcutanat, bolnavului se
in doza prescrisa administrata cu 15-30 amelioreaza.
de minute inainte de masa;

-se monitorizeaza functiile vitale,


presiunea venoasa centrala si se noteaza
in foaia de observatii;

-se recolteaza produsele pentru

CAZACU CRISTINA 44
examenul de laborator (sange si urina);

-alegerea alimentelor se face in functie


de continutul de glucide;

-se va folosi pentru indulcirea


ceaiurilor, compoturilor ciclamat de Pacientul
sodiu sau zaharina (care se pun dupa colaboreaza si
fierberea produselor); raspunde la
intrebari.
-se supravegheaza zilnic pacientul;

-se vor aplica tehnici de ingrijire


necesare obtinerii starii de satisfactie;

-se vor observa si nota schimbarile


aparute

-se invata tehnici de relaxare;

-se administreaza la nevoie antiemetice Functia


pentru a combate starea de greata; metabolica s-a
-se supravegheaza pacientul: facies, imbunatatit
comportament; gradual prin
remisia acceselor
-se supravegheata functiile vitale si de polifagie si
vegetative si se noteaza in FO. polidipsie.

17.03.2019 2.deshidratare legata -se evaluaza dieta, se invata pacientul sa Pacientul prezinta
de poliurie evite consumul excsiv de grasimi, TA in limite
manifestata prin zahar, lipide; normale.
scadere in greutate
astenie, oboseala, -se invata pacientul sa faca miscare in
anxietate. limita posibilitatilor;
Raspunde pozitiv
-se recomanda regim alimentar la tratamentul
hiposodat, hipoglucidic; medicamentos.

-se administreaza medicatia prescrisa de


medic : insulina, diazepam;

-se urmareste efectul medicamntelor de


favorizare a circulatiei, se efectueaza Evita efortul
exercitii pasie si active, masaj al fizic.
extremitatilor;

CAZACU CRISTINA 45
-se invata pacientul sa evite efortul fizic
in exces.

17.03.2019 3. anxietate legata de -se acorda sprijin pacientului pentru Pacientul se


necunoasterea satisfacerea nevoilor sale fiziologice; mobilizeaza
prognosticului gradual pe
manifestata prin -se antreneaza pacentul in efectuarea masura ce crizele
insomnie, ingrijorare autoingrijirilor; se diminueaza.
-se evalueaza pacientul cu privire la ce
poate sa faca singur si ce nu poate, legat
de ingrijirile de igiena;

-se suplineste la nevoie pentru a-I fi Se moblizeaza


asigurate ingrijirile de igiena personala; singur fara ajutor.

-se stabileste impreuna cu pacientul un


program de exercitii moderate, adaptat
capacitatii fizice;

-se invata pacientul sa folosesa tehnici


de destindere si relaxare;

-se educa pacientul sa evite tabagismul,


mesele copioase si surplusul de
greutate;

-se administreaza medicatia prescrisa de


medic;

-se supravegheaza si se monitorizeaza


in permanenta functiile vitale si se
noteaza in FO;

-se vor observa si se vor nota


schimbarile aparute;

-se vor identifica si se vor inlatura


factorii favorizanti sau agravanti;

-se urmareste comportamentul, faciesul


etc.

17.03.2019 4. risc de alterare a -se educa pacientul cu privire la Nu au existat


starii de sanatate prin importanta respectarii indicatiilor date complicatii pe
aparitia toata durata

CAZACU CRISTINA 46
complicatiilor. de catre medic; spitalizarii.

- se supravegheaza si se monitorizeaza
in permanenta functiile vitale si se
noteaza in FO;

-se administreaza medicatia prescrisa de


medic si se verifica efectul acestora;

-se invata pacientul cum sa previna


complicatiie;

-se evaluaza nivelul de intelegere;

-se invata tehnicide relaxare exercitii


respiratorii inainte de culcare;

-se face educatia sanitara pentru


prevenirea complicatiilor;

-se face educatia sanitara pentru


prevenirea infectiilor: escoriatiile,
fisurile, bataturile la acest nivel care se
pot infecta usor (atentie la obezi, la
nivelul plicilor).

CAZACU CRISTINA 47
BIBLIOGRAFIE

1. Baltă Georgeta, Metyaxatos Antoneta- “Tehnici de ingrijire generala a bolnavilor” Bucuresti 1983.
2. Borundel C.- “Manual de medicina interna pentru asistenti medicali” Bucurest 2002
3. Handerson Virginia –“ Principii fundamentale ale ingrijirilr bolnavilor” Copenhaga 1991
4. Harrison- “Manual de Medicina” 2002
5. Gherasim L.- “ Medicina Interna” Bucuresti 1996
6. Mincu I. –“ Diabetul zaharat- ce trebuie sa stim” Ed. Medicala, Bucuresti 1991
7. Titirca Lucretia –“ Urgente medico-chirurgcale” Ed. Medicala, Bucuresti 2007

CAZACU CRISTINA 48
ANEXE

CAZACU CRISTINA 49
CAZACU CRISTINA 50
CAZACU CRISTINA 51
CAZACU CRISTINA 52
CAZACU CRISTINA 53

S-ar putea să vă placă și