Capitolul I.

Locul marketingului în cadrul sistemului de management al entităților economice

1.1. Contextul apariției și dezvoltării management-marketingului

1.2. Continutul și componentele esenţiale ale managementului marketingului sau

1.2. Aspecte definitorii ale procesului de management al marketingului (Analiza oportunitatilor

pietei; Analiza mediului de marketing si a tendintelor sale; Marketingul strategic, planificarea
strategica de marketing si planul de marketing; Managementul relatiilor cu clientii; managementul
mixului de marketing

1.3. Metode şi tehnici specifice de management al resurselor de marketing

1.3.1.Consideraţii privind conţinutul planificării strategice în managementul marketingului

19.1.1.Nivelurile planificării strategice 1.3.1.2.Conţinutul planificării strategice 1.3.1.2.1.Stabilirea
ţelului propus 1.3.1.2.2.Evidenţierea situaţiei existente 1.3.1.2.3.Formularea strategilor 1.3.2.Locul
şi rolul strategiilor de marketing în managementul marketingului 1.3.2.1.Consideraţii privind locul şi
rolul strategiilor de piaţă 1.3.2.2. Consideraţii privind locul şi rolul strategiilor de produs 1.3.2.3.
Consideraţii privind locul şi rolul strategiilor de preţ 1.3.2.4. Consideraţii privind locul şi rolul
strategiilor de distribuţie 1.3.2.5. Consideraţii privind locul şi rolul strategiilor promoţionale
1.3.3.Planul de marketing – componentă esenţială a managementului marketingului
1.3.4.Marketingul direct – metodă a managementului marketingului modern şi premisă a orientării
către client în firmele moderne 1.3..4.1.Bazele marketingului intern 1.3.4.2.Premisele strategice ale
marketingului intern 1.3.4.3.Instrumentele marketingului intern 1.3.4.4.Implementarea şi controlul
marketingului intern1.3.5.Managementul relaţiilor cu clienţii şi furnizorii într-o abordare sistemică,
susţinută de tehnologia informaţională, ca instrument al managementului marketingului modern
1.3.5.1.Organizaţia integrată total – componentă a managementului relaţiilor cu clienţii şi furnizorii
1.3.6.Metode şi tehnici specific cercetărilor de marketing

Capitolul II. Analiza elementelor mixului de marketing și incidența acestora asupra

rezultatelor întreprinderii Î.M. „LKW-ALEKS SPEDITION” SRL

2.1. Scurt istoric, sfera de activitate și analiza economico – financiară a întreprinderii XXXX

2.2. Aspecte practice ale procesului de management al resurselor de marketing în cadrul entității
XXXXXXXX (Analiza oportunitatilor pietei; Analiza mediului de marketing si a tendintelor sale;
Marketingul strategic, planificarea strategică de marketing și planul de marketing; Managementul
relatiilor cu clientii; managementul mixului de marketink)

2.3. Monitorizarea, evaluarea, controlul resurselor de marketing și raportarea performanței

financiare a activităţilor de marketing în cadrul entității XXXXXXXX
Capitolul III. Prefigurarea unui nou sistem metodologic de management al resurselor de
marketing în entitățile economice din Republica Moldova

Cunoaşterea presupune investiţi masive şi continue pe tot parcursul vieţii, în educaţie şi pregătire
profesională. În noua eră nu este suficient ca angajaţii ce îşi desfăşoarăactivitatea în organizaţia
cunoaşterii sau organizaţia cunoştinţelor să acumuleze şi să deţinăun stoc semnificativ de cunoştinţe.
Pentru a putea face o analiză complexă a managementului marketingului am considerat necesar să
alocăm un obiectiv conceptului de economie, organizaţie şi management bazate pe cunoştinţe.
Pentru a fi cu adevărat utili, pentru a contribui la creşterea performanţelor organizaţionale, este
important ca angajaţii să poată partaja şi disemina cunoaşterea la nivelul întregii organizaţii şi să o
poată valorifica corespunzător, integrând-o armonios în produsele / serviciile oferite. În acest
context, sistemul informaţional, bazat pe noua tehnologie informaţională, deţine un rol vital.
Economia bazată pe cunoaştere prezintă o serie de caracteristici, care o diferenţiază net de economia
industrială. Conceptul de organizaţie bazată pe cunoştinţe îşi are originile în anii 1984-1988 şi a
înregistrat, de atunci, faze succesive de cristalizare. Astfel, Huber (1984) şi-a pus în mod explicit
probleme legate de natura şi proiectarea organizaţiilor ”post-industriale”, sesizând necesitatea unui
model organizaţional propriu noului tip de societate ce îi succede celei industriale. Managementul
bazat pe cunoştinţe se referă la abilitatea de a identifica, colecta, stoca şi accesa atât capitalul
intelectual extrinsec cât şi capitalul intelectual intrinsec şi de a crea un volum apreciabil de
cunoştinţe care să poată fi partajate cu alţii şi care să poată fi aplicate atât în organizaţie cât şi în
societate. Organizaţiile nu trebuie doar să dezvolte şi să extindă cunoştinţele angajaţilor, trebuie să
folosească mecanisme şi proceduri pentru a transforma cunoştinţele individuale în active. Folosirea
continuă a cunoştinţelor nu diminuează valoarea acestora, cum este cazul altor mijloace de
producţie. Dimpotrivă, cu cât folosim mai des cunoştinţele, cu atât le dezvoltăm şi le creşte valoarea.
Cunoştinţele sunt achiziţionate şi dezvoltate în mod gradual, pe măsura ce angajaţii dobândesc
experienţa în organizaţie, dar se pot pierde extrem de uşor, prin plecarea angajaţilor din organizaţie.
De aceea, este extrem de important ca organizaţiile sau întreprinderile moderne să dezvolte
mecanisme logice şi metodice pentru managementul bazat pe cunoştinţe, pentru a sistematiza
activele de cunoştinţe şi informaţii şi pentru a combina în mod optim cunoştinţele existente în
vederea creşterii performanţelor firmei. De asemenea, firmele trebuie să găsească metode pentru
dezvoltarea şi diseminarea cunoştinţelor existente. Mediul economic modern se caracterizează prin
volatilitate, venituri mari aduse de angajaţi şi mutaţii rapide pe plan internaţional în domeniul politic
sau al concurenţei. Ca rezultat, organizaţiile moderne nu pot concura pe piaţă fără manageri şi
angajaţi calificaţi. De aceea, metodele pe care le folosesc firmele pentru gestionarea şi utilizarea
cunoştinţelor, precum şi procesele şi tehnologiile specifice domeniului lor activitate, inclusiv
tehnologia informatică, sunt extrem de importante. Din această perspectivă, nu ne rămâne decât
săsubliniem faptul că se simte permanent nevoia îmbunătăţirii activităţii de management al
marketingului, pe baza cunoştinţelor, combinate cu un management eficient al acestora. Secolul XXI
cere profesioniştilor în managementul marketingului să depăşească stadiul conducerii pe baza creării
noutăţii, a cunoştinţelor. În vremurile noastre, managementul bazat pe cunoştinţe reprezintă arta de a
crea condiţii care să permită un flux continuu de creativitate.

3.1. Procesul managerial de marketing în afaceri și noul manager în marketing în contextul

economiei, organizaţiei bazate pe cunoaștere.
 Managementul cunoașterii, definit drept “ideea de capturare a cunoașterii obţinute de
indivizi și diseminarea sa către alţii în cadrul organizaţiilor”, a devenit în ultimul deceniu o
sursă de inspiraţie extrem de fertilă atât pen-tru cercetare,cât și pentru practicieni. Se cere de
menţionat însă că nu ori-ce cunoștinţe pot face obiectul “managementului”, ci doar
cunoștinţele “fo-lositoare” sau cele care contribuie la creșterea economică și progresul
social. Aceste cunoștinţe “folositoare” îmbracă două forme distincte: cunoașterea
propoziţională – care descrie diverse fenomene naturale, incluzând aborda-rea știinţifică și
epistemologică; și cunoaștereaprescriptivă – care sugerează cum pot fi aplicate aceste
cunoștinţe, însemnând instrucţiuni complete asupra unor activităţi necesare. Scopul unei
societăţi bazate pe cunoaștere este să con-struiască o legătură interactivă (feed-back) între
aceste tipuri de cunoaștere. Urmând aceste tendinţe, numeroase universităţi s-au grăbit să
introducă discipline destinate asimilării de către studenţi și profesori a conceptului “ma-
nagementul cunoașterii”. Companiile au și lansat oferte generoase de angajare pentru
specialiști în managementul cunoașteri, ceea ce este o recunoaștere a meritelor acestui
concept și, implicit, o etapă nouă în dezvoltarea capacităţilor de gestionare a schimbărilor
din societăţile noastre. Semnele unui adevărat “boom” al interesului pentru gestionarea
cunoașterii sunt vizibile peste tot, pornind de la cărţi, publicaţii specializate și reviste care
inserează în titlurile lor cuvinte și sintagme ca “management al cunoștinţelor”, “cunoaștere”,
“capital intelectual”, “practici pozitive” sau “inovaţie”, organizarea de conferinţe pe tematica
managementului cunoașterii (MC), servicii de MC orientate spre clienţi corporativi,
susţinute cu baze de date specializate, tot mai diverse și mai atractive din punctul de vedere
al managerilor marilor companii private. Printre cele mai populare activităţi de practicare a
managementului cunoașterii vom menţiona(Filip, F.G., Dragomirescu, H. (2001) – Sisteme
de asistare inteligentă a acti-vităţii manageriale. In “Sistemul informaţional managerial al
organiza-ţiei” (O. Nicolescu – coord.), Editura Economică, București: 237-254 ):

• Crearea de baze de date formate din: practici pozitive, directori de ex-pertiză, profiluri ale
clienţilor, evoluţii de piaţă, procese de organizare, schimbări legislative, istorii de business
etc.;

• Profilarea cunoștinţelor (knowledge mapping) – structurarea și orga-nizarea informaţiei în

funcţie de o anumită logică/arbore informativ, sau baze de date specializate;

• Formarea unor echipe de colectare a cunoștinţelor noi, o bună echipă include cât mai multe
discipline de referinţă, inclusiv, manageri de in-formaţie/bibliotecari, informaticieni,
specialiști pentru intranet-uri și pentru alte instrumente de cunoaștere (management al
documentelor, catalogare a informaţiei), specialiști pe resurse umane, specialiști în domeniul
capitalului uman, facilitatori;

• Managementul activ al procesului de cunoaștere – colectarea, clasifi-carea, depozitarea și

diseminarea de cunoștinţe;• Dezvoltarea unor centre “de cunoaștere” 13 – centre de resurse
pentru diseminarea și difuzarea de practici pozitive, necesare pentru creșterea randamentului
cunoștinţelor deţinute;
• Site-uri axate pe “knowledge management”, întrunind reţele de exper-ţi care colaborează
între ei, dar și între organizaţii asociate în vederea extinderii orizonturilor funcţionale și
geografice ale cunoașterii;

• Instalarea unor tehnologii colaborative: intranet sau groupware pen-tru creșterea accesului
rapid la informaţie, inclusiv prin comunicarea interpersonală;

Economia bazată pe cunoştinţe pune însă pe un alt plan inovarea şi inovaţia. Tot mai mulţi
specialişti de marcă apreciază că în cadrul noului tip de economie pieţele sunt mult mai competitive
(Kotler, 1997, p. 14). Acestea sunt marcate de evoluţii şi dinamici nemaiîntâlnite în perioada
anterioară. în domeniul bunurilor preambalate, a crescut masiv concentrarea distribuţiei, numărul
concurenţilor s-a redus, pe când numărul mărcilor a crescut masiv; ciclurile de viaţă ale produselor
au scăzut dramatic; este mai ieftin să înlocuieşti decât să repari; tehnologia digitală a stimulat
revoluţia pe mai multe pieţe; creşte numărul de patente şi mărci înregistrate; pentru orice produs,
numărul variantelor a crescut spectaculos; pieţele sunt hiperfragrnentate; în domeniul publicităţii,
saturarea a atins cote maxime, iar fragmentarea mediilor de informare complică lansarea noilor
produse; capacitatea de a găsi loc liber în mintea consumato-rilor s-a diminua .

Tehnologia informaţională reflectată în dezvoltarea comerţului electronic, uti-lizarea internetului

etc. produc modificări substanţiale ale conceptului de piaţă, care devine tot mai evident, o piaţă
bazată pe informaţii, fără limite (frontiere) şi fără exis-tenţă fizică, descrisă tot mai mult ca „piaţă
virtuală". în aceste condiţii, relaţiile de piaţă(firmă-client) apar ca relaţii de schimb de cunoştinţe,
unele deţinute de clienţi, altele, de firmă.în baza acestui schimb, realizat cu preponderenţă pe baza
tehnologiei informa-ţionale, sunt create produse şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor
consumatorilor. Realizarea acestora implicăcoordonarea acţiunilor firmei care, în contextul celor
prezentate, apare ca stând la baza unui nou concept intitulat marketing bazat pe cunoş-tinţe
(Brannbăck, 1997, p. 296).Termenul este folosit de alţi autori, prin definirea mai largă a
cunoştinţelor. Economia bazată pe cunoştinţe este una în cadrul căreia consumatorul apare ca
purtător a numeroase cunoştinţe despre produse, companii, mărci etc, aflate în dinamică per-
manentă, care necesită un răspuns corespunzător din partea organizaţiei.Aceste cunoştinţe sunt
reflectate în „aşteptări" ale clienţilor. Ele pot fi surprinse numai prin cercetarea atentă a cunoştinţelor
înţelese ca elemente formative ale aşteptărilor. Orientarea activităţilor întreprinderii către „aşteptări"
definite în acest mod apare ca element definitoriu al marketingului bazat pe cunoştinţe, care, într-un
astfel de context, include tehnici adaptate corespunzător. în această accepţie, marketingul bazat pe
cunoştinţe include instrumentarul ştiinţific al marketingului, şi el modificat cores-punzător.în
concluzie deci, în economia bazată pe cunoştinţe, marketingul, ca domeniu ştiinţific şi ca acţiune
practică, se prefigurează ca având un conţinut aflat în plin pro-ces de reconceptualizare, capabil să
asigure întreprinderii o integrare cât mai pro-fitabilă în cadrul mediului economico-social
caracteristic acestui tip de economie.

Noul tip de manager de marketing şi a importanţa calităţilor acestuia în managementul

marketingului românesc Acest obiectiv, a avut menirea să polarizeze atenţia în elaborarea tezei de
doctorat, asupra specificităţii tipologiei managerului de marketing în managementul marketingului şi
performanţa resurselor umane. La nivelul pieţei globale, accentul cade din ce în ce mai mult pe
plusvaloarea datăde competitivitatea factorului uman. Se are astfel în vedere faptul că resursa umană
nu se epuizează, valoarea sa nu scade în timp, ci dimpotrivă, creşte în condiţiile în care aceasta este
riguros gestionatăşi dezvoltată. Facem aceastǎ precizare deoarece, în majoritatea cazurilor,
organizaţiile economice româneşti au o abordare mecanicistăşi deseori liniarǎ a managementului
resurselor umane. De asemenea, acestea prezintă frecvent, în numeroase situaţii, lacune la nivelul
implementării uneia sau alteia din funcţiile ce urmăresc gestionarea şi dezvoltarea eficientǎ a
capitalului uman. Capitalul uman este esenţial în atingerea obiectivelor firmei, ca atare
managementul operativ şi strategic are primul cuvânt de spus. Managementul capitalului uman
este orientat către a genera avantaj competitiv pe termen lung provenit din capabilitǎţile organizaţiei.
Cu alte cuvinte, atribute care ţin direct de calitatea organizaţiei, cum ar fi adaptabilitatea, spiritul de
echipǎ, capacitatea de a învăţa continuu, alinierea la scopurile organizaţiei, etc. au devenit surse de
avantaj competitiv şi ele trebuie create şi conduse ca atare. Oamenii nu sunt o simplǎ resursǎ, ci o
organizaţie aliniatǎ unui scop - competiţia crescândă pe pieţe din ce în ce mai integrate obligă
oamenii să recurgă tot mai des la cunoaştere; ori, obţinerea şi utilizarea ei implică investiţii în
cercetarea capabilă să o degajeze şi în educaţia în stare să o transfere resursei umane şi
performanţelor economice. Imperativul afirmaţiei noastre este cu atât mai valabil pentru România cu
cât potenţialul uman indigen este clar subutilizat prin neglijarea investiţiilor private sau publice în
sistemul educaţional şi de cercetare. Pregătirea şi exploatarea cunoştinţelor, îndemânărilor,
abilităţilor profesionale şi valorilor culturale depind de conştientizarea publică asupra faptului că
doar transformarea în prioritate a investiţiilor în capitalul uman poate imprima acestuia
competitivitatea necesară pentru a face faţă noilor circumstanţe ale dinamicei economii moderne Va
trebui să învăţăm că prosperitatea pe care o vizăm cu toţii depinde primordial de un tezaur
inestimabil, de resursa noastră capitală, omul. Măsura în care este necesar un sistem metodologic de
management al marketingului în organizaţiile româneşti Unul dintre scopurile majore ale tezei de
doctorat constă în identificarea de măsuri şi soluţii de îmbunătăţire a managementului marketingului
ca şi componentă a managementului general al organizaţiei, cu atât mai mult cu cât firmele
româneşti sunt forţate să facă faţă globalizării afacerilor şi să devină internaţionale. În acest sens am
conturat obiectivul menţionat, cu scopul bine definit de a prezenta şi analiza necesitatea şi gradul de
implementare a unui subsistem metodologic specific de management al marketingului în cadrul
sistemului metodologico-managerial al organizaţiei. În general, din alte studii comparative la care s-
a făcut referire pe parcursul tezei de doctorat s-a desprins concluzia că sistemul metodologic
implicat în managementul marketingului nu este suficient de bine stăpânit în organizaţiile româneşti.
Acest lucru are numeroase cauze, de la lipsa programelor de studii destinate exclusiv
managementului marketingului, la angajarea unor categorii de personal fără experienţa şi pregătirea
necesară. În acest cadru nou, evantaiul deciziilor pe care managerii trebuie să le adopte s-a
amplificat, deoarece aceştia se confruntă cu probleme legate de concurenţăşi risc, găsindu-se de cele
mai multe ori în situaţia de a lua decizii în condiţii de incertitudine pronunţatăşi de a determina
câmpul de restricţii care trebuie să orienteze acţiunile lor. Toate aceste schimbări cer o bună
capacitate managerială, dinamism şi informaţii complete despre mediul intern şi extern al firmei
viitorului. Acestea sunt numai câteva raţiuni care solicită managementului marketingului la analize,
diagnostice, previziuni şi acţiuni de control, adică o bună stăpânire a sistemului metodologic de
management al marketingului. Opţiuni privind modernizarea şi eficientizarea managementului
marketingului Acest ultim obiectiv, de mare largheţe şi complexitate a fost ales ca un corolar al
tuturor celorlalte obiective precum şi a tuturor concluziilor şi contribuţiilor personale conturate pe
parcursul tezei de doctorat. În ceea ce priveşte managementul marketingului, cu regret semnalăm
faptul, căeste segmentul de management în care trebuie să se producă modificări radicale, de
substanţă, sub impactul orientării către client şi schimbării, globalizării afacerilor şi
internaţionalizării firmelor.

Atât datorită crizei economice mondiale cu impact şi în organizaţiile româneşti, cât şi datorită lipsei
de pregătire temeinică, a ignorării clientului poate, managementul marketingului nu face în prezent
faţă condiţiilor aspre ale mediului global. Apreciem astfel că teza de doctorat, contribuie într-o
măsură semnificativă la dezvoltarea acestui concept, la indicarea direcţiilor practice pe care
organizaţiile româneşti trebuie să le facă în sensul orientării spre client şi al schimbării. Cercetarea
ştiinţifică selectivă a evidenţiat că cea mai importantă măsură pe care organizaţiile o au în vedere în
scopul perfecţionării managementului marketingului şi implicit a eficientizării managementului
organizaţiei constă în accentuarea locului şi rolului managementului marketingului în managementul
general al organizaţiei

Bibliografie

Brannbăck, Mălin (1997). The knowledge-based marketing concept - a basisfor global busi-ness,
Human Systems Management

Florescu, C, Balaure, V., Boboc, Şt., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop N. Al. (2002). Marketing, Editura
Marketer, BucureştiGummeson, E. (1995). Marketingul relaţiilor, Manual de marketing, Editura
CODECS, Bucureşti

Kotler, Ph. (1997). Managementul marketingului, Editura TEORA, BucureştiKotler, Ph., Trias de
Bes, F. (2004). Marketing lateral, Editura CODECS, Bucureşti

Olteanu, V. (2005). Management-Marketing, Editura ECOMAR, Bucureşti

Pop, N. Al, Andonov, E.D., Kouzmanova, M., Lefter, C, Schmengler, H.J. (2000). Marketing\
strategic, Editura Economică, Bucureşti

Tybont, A.M., Calkins, T. (2005). Kellogg on Branding, USA Nicolescu, O., Nicolescu L. (2005).
Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe, Editura Economică, Bucureşti
3.2. Opţiuni privind modernizarea şi eficientizarea managementului marketingului în
entitățile economice din Republica Moldova

Succesul companiei depinde de procesul de gestiune a marketingului, de setul de pași pe care

compania le i-a pentru a executa planul de marketing, cu scopul primordial de a atrage interes pentru
produsele, serviciile sau marca companiei. Este vorba despre asigurarea existenței unei metodologii
clare pentru a îndeplini diversele obiective, cele mai critice considerate pentru executarea cu succes,
inclusid:

 Definirea unei declarații de misiune;

 Stabilirea KPI-urilor și a obiectivelor;

 Efectuarea de analize a ofertei și a publicului dvs;

 Dezvoltarea unei strategii de piață cuprinzătoare;
 Construirea mixului dvs. de marketing;
 Executarea lucrărilor pe diferite canale de promovare;
 Măsurarea și analiza rezultatelor strategiilor aplicate.

Fără o apreciere pentru importanța unui proces de planificare a marketingului, este posibil să se
rateze mecanismele și activitățile importante care sunt cruciale pentru a maximiza rentabilitatea
investiției pe care compania o realizează.

Cele 5 elemente din procesul de marketing

Procesul de marketing poate fi împărțit într-un model în cinci pași:

1. Modelul procesului de marketing

2. Analiza situațională
3. Obiective și indicatori de performanță
4. Strategie de marketing
5. Mix de marketing
6. Executarea și adaptarea
Analiza situațională se referă la fundamentele planului general - această parte a oricărui proces de
marketing este locul în care se examinează punctele tari, punctele slabe, oportunitățile, amenințările
și multe altele din cadrul mărcii, produsului sau serviciului companiei.

Obiectivele și KPI-urile d sunt ceea ce sperați să realizați ca urmare a acestui proces de marketing,
astfel, o gestiune eficientă a resurselor de marketing va contribui la realizarea obiectivelor prin
intermediul marketingului.
 Ce creștere tipică a vânzărilor vă așteptați pentru produsul sau serviciul dvs.?
 Câți clienți potențiali doriți să aduceți?
 Cu cât doriți să crească traficul pe site? Ce este realist?

Procesul strategiei de marketing creează un plan de acțiune pentru modul în care intenționează
compania să realizeze obiectivele. Aici are loc definitivarea publicul, luate în considerare activitățile
adecvate și poziționa ofertă pentru a-i oferi cele mai mari șanse de reușită.

Între timp, procesul de marketing mix se referă la modul în care are loc gestionarea variabilelor
aflate în gestiune,în promovarea ofertei către public.

În cele din urmă, execuția și adaptarea pun în esență planificarea și pregătirea pe care le-ați efectuat
mai devreme în procesul de marketing - acțiunea - crearea, postarea, partajarea, trimiterea, instalarea
și încărcarea a tot prin diferitele canale de marketing.

Deși există un număr semnificativ de pași implicați în procesul de marketing, fiecare se pretează să
lase cel mai mare impact pozitiv asupra publicului dvs.

Ulterior, este important de aplicat și de găsit modalități de eficientizare a acestui proces, fără a
compromite exhaustivitatea sau calitatea rezultatelor pentru a transforma munca în mod eficient ca
parte a eforturilor de marketing. Mai jos, descompunem 9 moduri în care acest lucru poate fi
realizat. Modalități de eficientizare a procesului de marketing:

1. Crearea unei terminologii de partajare

Pentru a economisi timpul în care oamenii trimit e-mailuri care pun la îndoială un acronim sau care
au comunicat greșit informații deoarece nu înțelegeau termenul folosit, dedicați o fereastră de timp
pentru a face brainstorming.

2. Nu te feri de stabilirea obiectivelor

Toată lumea știe importanța stabilirii obiectivelor ca parte a procesului de marketing. Dar nu toată
lumea este la fel de clară cu privire la cel mai bun mod de a face acest lucru. Stabilirea acestora într-
un mod simplu, dar eficient va ajuta echipa mai largă să facă cunoștință cu ceea ce trebuie realizat.
La urma urmei, de unde vei ști dacă eforturile tale reușesc sau eșuează?
Stabiliți obiective SMART (specifice, măsurabile, realizabile, realiste, în timp util) la începutul
oricărui proiect, pentru a vă asigura că toate acțiunile funcționează către un obiectiv clar, menținând
concentrarea tuturor și asigurându-vă că toate ajustările viitoare sunt efectuate prompt și inteligent.

Dacă echipa are în vedere obiective clare, se poate simți împuternicită să facă modificări care cred
că vor avea un impact pozitiv.

3. Stabiliți acordurilor la nivel de serviciu

Dezvoltarea unui acord la nivel de serviciu (SLA) între echipa de marketing, terțe părți și alte
domenii relevante ale organizației documentează obiectivele pe care fiecare trebuie să le
îndeplinească, astfel încât nimic nu este lăsat deschis interpretării.

Din nou, această mică investiție de timp economisește și mai mult timp pe drum, menținând fiecare
persoană implicată în diferitele elemente ale procesului de marketing sincronizată și responsabilă
pentru ceea ce trebuie să livreze

4. Colaborare

Introducerea aplicațiilor de colaborare și a sistemelor suplimentare pe o gamă largă de platforme va

contribui la economisirea semnificativă a timpului și la evitarea greșelilor.

5. Implementarea instrumentelor de automatizare în mix

Investiția în instrumente de automatizare a marketingului este o modalitate valoroasă de a vă pierde

timpul din procesele dvs. de marketing. Efortul pe care îl poate face pentru a-ți comercializa
compania pe o gamă largă de platforme disponibile în aceste zile este destul de dificil așa cum este -
și manual este practic imposibil.

Dacă doriți să vă conectați în mod regulat cu publicul dvs. și să lucrați pentru indicatorii KPI,
automatizarea diferitelor aspecte ale procesului dvs., fie că e-mailuri, rețele sociale, generarea de
clienți potențiali sau o altă componentă este o nevoie din ce în ce mai presantă.

6. Reciclează materialul de succes

În cele din urmă, într-un mod similar cu utilizarea șabloanelor, dacă un anumit conținut sau design
pe care l-ați folosit a dat rezultate, modificarea acestuia și refolosirea acestuia la o dată ulterioară
economisește timp la crearea unei piese cu totul noi de la zero - în special una pe care nu aveți
dovezi solide de succes.

Mai multe elemente care intră în construirea unui brand. Întrebarea este, de unde începeți? Ei
bine, există multe modalități de a o face. Fiecare organizație trebuie să adâncească și să găsească
ceea ce funcționează pentru ei, deoarece fiecare companie are nevoi unice, produse, clienți și
strategii pentru a ajunge la acei clienți.

Cu toate acestea, în centrul tuturor sunt pașii pe care îi luați pentru a viza în mod adecvat publicul
potrivit pentru a aduce clienți potențiali și a le transforma în clienți pe termen lung.
Practic, un proces de marketing constă din patru elemente cheie, care includ planificarea strategică a
mixului de marketing, implementarea strategiilor de marketing, analiza de marketing și controlul de
marketing.
A) Analiza strategică
Aceasta implică crearea unei strategii pentru planul de marketing și implică:
Segmentare, nișe și grupuri țintă. Segmentele de piață sunt definite prin care nevoi și ale căror
nevoi să le satisfacă. Segmentele pot fi împărțite în subsegmente sau nișe, care sunt grupuri țintă mai
mici, cu cerințe chiar mai specifice.
Marketing pentru persoane fizice. Acesta este marketingul destinat unui singur client, cum ar fi o
companie mare.
Poziționare. Aceasta implică crearea și comunicarea de mesaje care stabilesc clar afacerea sau
marca în raport cu concurenții.

B) Planificarea mixului de marketing

Aceasta implică decizia carei tactici vor fi cele mai adecvate și eficiente în atingerea obiectivelor
strategice. Scopul marketingului tactic către clienții vizați este de a-și îndeplini nevoile specifice ale
clienților. Crearea unui mix de marketing pentru a răspunde acestor nevoi include patru componente
principale:
Produs. Oferta făcută clienților. Această componentă a mixului de marketing include dezvoltarea
produselor, ambalarea și marcarea și / sau comercializarea unui serviciu.
Preț. Determinarea sau măsurarea performanței sau a nivelului de calitate al ofertei și selectarea
unui preț adecvat care să reflecte modul în care clienții apreciază oferta.
Locul / Distribuția. Canalele prin care produsul este pus la dispoziție.
Promovare. Metode utilizate pentru comunicarea și influențarea clientului, inclusiv relațiile
publice (PR), publicitatea și promovarea vânzărilor.

Practic, un proces de marketing constă din patru elemente cheie, care includ planificarea strategică a
mixului de marketing, implementarea marketingului, analiza de marketing și controlul de marketing.

C) Implementarea startegiilor de marketing

În mod tradițional, organizațiile angajează agenții pentru a le ajuta să dezvolte idei de publicitate,
reclame, vânzări și promovare. Din motive de branding, integrarea acestor idei într-o strategie
coezivă este o necesitate, nu numai pentru eficiență, ci și pentru reducerea costurilor.

D) Evaluare și control
Aceasta implică maximizarea eficienței strategiei de marketing și adaptarea continuă la nevoile în
schimbare pentru atingerea obiectivelor. Aici, organizația poate urmări: Vânzări, profitabilitate, cota
de piață, analiza cheltuielilor de vânzare, analize financiare, publicitate, promoții de vânzări,
distribuție, analize SWOT, eficacitate de marketing, satisfacția clienților și audit de marketing.

Dacă vă concentrați pe construirea mărcii dvs. prin marketing de intrare, iată câțiva pași pe care
trebuie să îi luați în considerare.
Pasul 1: Analiza SWOT și dezvoltarea unei strategii de marketing
Stabiliți scopul planului dvs. de marketing, care, în acest caz, trebuie să includă construirea mărcii
dvs. Pe scurt, stabiliți obiectivele pe termen lung care vă ghidează eforturile (construirea mărcii) și
împărțiți-le în obiective specifice. În al doilea rând, analizarea situația evaluând punctele tari,
punctele slabe, oportunitățile și amenințările.
Pasul 2: Harta mesajelor dvs.

Creați o hartă a mesajelor și scrieți declarații de tip boilerplate care conțin informații specifice
despre afacerea dvs. Aceste mesaje și declarații vor fi încorporate în comunicatele de presă,
declarația de misiune și alte materiale de marketing ca parte a mesajului dvs. general de construire a
mărcii.
Pasul 3: Construiți și mențineți un site web autorizat

Site-ul dvs. web ar trebui să fie hub-ul dvs. pentru marketing online și generarea de clienți potențiali
B2B. Asigurați-vă că site-ul are un mesaj consistent, este ușor de navigat, ușor de actualizat,
prietenos cu SEO și profesionist

Pasul 4: Blogging

Creați articole de blog care vă interesează publicul, ceea ce, la rândul său, vă asigură că mai multe
pagini sunt clasate în mod înalt în motoarele de căutare și crește gradul de cunoaștere a mărcii.
Pasul 5: Social Media

Construiește o rețea de socializare și implică publicul tău în conversații care creează încredere.
Pasul 6: SEO

Căutați publicul ideal prin identificarea cuvintelor cheie vizate și optimizarea site-ului pentru acele
cuvinte cheie. De asemenea, creați în mod regulat conținut direcționat către cuvinte cheie și creați
linkuri de înaltă calitate către site-ul dvs.
Pasul 7: PPC

Creați, gestionați și optimizați campanii de publicitate PPC pentru a genera volume suplimentare de
trafic către site-ul dvs. web.
Pasul 8: convertiți traficul în oportunități

Creați pagini de destinație care să descrie oferta dvs. (oferte educaționale, oferte de validare, ofertă
de vânzări, oferte de conștientizare, de exemplu, povești ale clienților, demonstrații, lucrări de
analist etc.) și includ formulare pentru a colecta informații despre clienți potențiali care vor fi
adăugate în CRM. De asemenea, plasați CTA-uri pe tot site-ul dvs. pentru a îmbunătăți generarea de
clienți potențiali

Pasul 9: convertiți clienții potențiali în vânzări

Utilizați automatizarea marketingului pentru a efectua următoarele sarcini critice:

1.
2. Inteligența principală. Aflați ce pagini afișează clienții și când se întorc pe site-ul dvs.
 3. Segmentarea plumbului. Segmentați clienții pe baza paginii de destinație sau a
formularelor pe care le-au completat. Acest lucru vă permite să răspundeți rapid cu mesaje vizate.
4. Plumb Nurturing. Dezvoltați campanii care educă în continuare la diferite niveluri, de
la partea de sus a pâlniei până la vânzări.
5. Marketing prin e-mail. Trimiteți mesaje în timp util către diferite grupuri țintă sau
persoane.
6. Integrare CRM. Reunește toate datele și formează o viziune de 360 de grade a clientului
tău pentru a îmbunătăți procesul de vânzări și pentru a crea o campanie de marketing congruentă, în
conformitate cu brandingul tău.

Pasul 10: evaluați, măsurați și controlați totul

Domeniile de monitorizat includ:

Trafic. Vizitatori unici, vizitatori noi vs. vizitatori repetați, surse de trafic, recomandări, pagini
populare, pagini cu motor de căutare foarte bine cotate, rate de respingere și performanță CTA.
SEO. Performanța cuvintelor cheie, clasamentul căutării, traficul din căutare și linkurile de intrare
PPC. Rată de clic (CTR), cost-pe-clic (CPC), trafic din căutare și linkuri de intrare
Blog. Surse de recomandare și abonat la blog.
Social. Angajament și dimensiunea și creșterea audienței
E-mail. Abonați, CTR, rata de creștere, partajare și redirecționare.

Acestea fiind spuse, cele mai critice valori pentru măsurare sunt traficul către clienții potențiali,
clienții potențiali, costul pe client și costul pe client

Concluzie

Deși construirea și dezvoltarea mărcii dvs. necesită timp și răbdare, pașii simplificați în procesul de
marketing menționat mai sus ar trebui să vă ghideze către crearea și construirea unui brand puternic.
Amintiți-vă că este esențial să aveți o narațiune clară, să vă diferențiați marca și să dezvoltați linii
directoare pentru a stabili coerența pe toate canalele de marketing. Păstrarea acestor idei în prim plan
vă va menține pe drumul cel bun și vă va asigura eficiența maximă a procesului de construire a
mărcii și de marketing.