POLITICA

CELOR MAI
NOBILE
ASPIRAŢII
UMANE

!
i.

N ULTIMELE două d e­
I cenii politica partidului
no.si.ru com unist s-a do­
vedit. atit prin înaltele
ei m obiluri, cît şi prin m ultiplele m odali­
tăţi de realizare practică, d rep t o politică
a întregului popor. E laborată în cel mai
deplin sp irit ştiinţific, pe baza unei ample
şi adinei analize a realităţilo r rom âneşti
contem porane, politica de construire a noii
pcietăţi reprezintă, global, o im presio-
"ciniâ sumă de aspiraţii ce au prins con-
fîir deplin şi au in tra t pe făgaşul unor n e­
cesare şi solare certitudini incepînd cu
Congresul al IX -lea, de la care num ărăm ,
cu adincă dragoste şi fierb in te recunoştin­
ţă, anii unei epoci noi in istoria noastră
— anii Epocii Nieolae Ceauşeseu.
In această perioadă, dato rită unor p e r­
m anente iniţiative politice şi sociale —
iniţiative cu un larg ecou în conştiinţa
naţiunii noastre socialiste, a crescut in
mod im presionant calitatea participării
m aselor la fău rirea isloriei. Clim atul d e­
m ocratic adîncit perm anent a generat o
conştiinţă socială capabilă să acţioneze ca
cl- adevărată forţă a istoriei noastre noi:
liste, m ai presus de orice, m eritul to v ară­
şului Nieolae Ceauşescu de a fi adus în
cîm pul politicii, al practicii directe o v i­
ziune profund revoluţionară asu p ra pozi­
ţiei omului in strategia construirii socie­
tăţii socialiste şi com uniste in România,
o poziţie, activă atit prin conştiinţă, cit şi
prin reflexul ei direct — fap ta pusă în
slujba idealului comun.
O privire, chiar şi sum ară, asu p ra re ­
liefului spiritual al celor 22 de ani ce au OH. BOJAN : Patria
„Contemporanul“
(C ontinuare in p ag . 2)

F ilosofia B Productivitatea muncii sociale

în s is te m u l c u ltu r ii
ARCURGEM o epocă
P glorioasă şi d erutantă,
in acelaşi tim p, com­
plexă şi contradictorie,
prom iţătoare şi im previzibilă. Izbinzile
cunoaşterii şi inventivităţii om eneşti se
a ra tă a ii — cel puţin unele d in tre ele —
nu num ai strălucite instru m en te ale a p ă ­
ră rii şi afirm ă rii om ului, ale propăşirii
sociale m ultiple, ci şi p erfide arm e cu
două tăişuri, bum eranguri apocaliptice ale
civilizaţiei. S ituaţiile dilem atice ale civi­
lizaţiei şi culturii contem porane, alim en­
ta te de resuscitarea unor crize m al vechi
sau de ap ariţia altora mai noi, nu pot
pune insă în tr-o penum bră u m ilitoare şi
m inim alizatoare eforturile eroice pe care
popoarele, oam enii şi categoriile sociale
de pretutindeni le depun pentru a face să
prevaleze propensiunea funciar construc­
tiv ă a speciei um ane. Totuşi, o dispută
tenace nu poate fi escam otată — şi nici
nu a r fi de dorit : aceea d in tre om şi
consecinţele m alefice ale m ijloacelor ci­
vilizatorii cărora le-a d at n aştere de-a-
lungul tim pului. în această dispută se
poate ară ta şi m ăreţia fiinţei um ane şi
fragilitatea ei — de nu va şti să găsească
Constantin COŞMAN
(C ontinuare In pag. 2)
— coordonată de bază a eficienţei
economice — de Barbu Gh. PE-
T e h n ic ă şi
TRESCU (3) B Radiologia in era
informaţională şi nucleară H Este
vindecabilă ciroza hepatică ? Des­ sensibilitate
coperitorii „Elcohepului" susţin că
da — de dr. Aristina COMACIUC NTÎLNIM
m eni care se
ades oa­
arată
ELTHES şi di. Ladislau ELTHES -i- im presionaţi, cuceriţi
B Idoea de revoluţie in lumea con­ p u r şi simplu, gata în
temporană — de Gh. LENCAN orice m om ent de a rosti superlative în
STOICA (6-7) B Cartea de artă — faţa unor realizări de vîrf a le tehnicii
un etalon al stării de cultură — actuale. Ei îm bracă în tr-o privire sin­
de Corneliu LEU, Vasile CONDU- cer uim ită, ca într-Q. hlam idă a unei
trăiri unice, obiectul ca atare, fiind
RACHE, Valentin CIÜCÄ, C.R.
CONSTANTINESCU, Dan GRIGO- atra şi de form a lui, de reflexele pe care
le aruncă în ju r m aterialul din care au
RESCU. Artur SILVESTRI (8-9-10)
B Un istratian modern — de Ion Florin COST1NESCU
Dodu BÀLAN (11)
(C onunuare in p a g . 2)

L.IU
ICA JUDEŢEANĂ

SPIRITUL DE RĂSPUNDERE -
cerinţă fundam entală
NFĂPTUIREA exem ­
Î p lară u
v o ltare
program elor
şi p lan u rilo r de dez­
din
sector de activ itate economică- face din
fiecare
răspundere un a trib u t definitoriu pentru
felul în care fiecare om al muncii îşi
onorează calitatea de pro p rietar, produ­
cător şi beneficiar, de p articip an t la re a ­
lizarea unei economii intensive d e m are
eficienţă. Căci, pe d rep t cuvînt, se poa­
te spune că sintern deplin răspunzători
în faţa noastră, ■« colectivului căruia îi
aparţinem , a întregii societăţi de felul
în care ne îndeplinim îndato ririle ce ne
revin ia nivelul exigenţelor de calitate
şi tehnicitate, d eriv ate din prom ovarea
neabătută a revoluţiei ştiinţifice şi teh­
nice. Sintern răspunzători de tot ceea ce
Noţiunea
de fericire
IN A N V DE MULT
P aveam im presia, dacă
n u cum va era o con­
vingere mai solid in­
stalată, că fericirea este, mai degrabă, o
năzuinţă, o aspiraţie, pe care o proiec­
tezi m ereu spre viitor, in prezent insă n-o
pipăi, n-o sim ţi, n -o atingi. Se spune, de
pildă, m ai frecven t ori mai rar, „Sini f e ­
ricit“ ? Parcă n u prea, cel puţin eu nu
le rostesc aproape deloc. Abia după ce
am trăit-o si dacă am trăit-o, cu adevă­
rat, im i dau $i eu seama, cu intirziere, şi
zic, întotdeauna ta tim pul trecut : „Am
fost fericit“. A sta poate şi cu regretul că
nu m i-am dat seama ia m om entul o-
port u».
Dar poate că şi fără vreun regret a n u ­
me. Dacă ne luăm după Tolstoi, după
fraza cu care deschide el A nna K arenina,
n-ar trebui să avem un m otiv special de
regret. „Toate fam iliile fericite — zice
nem uritorul scriitor pe care nu ni-l în ­
chipuim niciodată decit sub înfăţişarea de
bătrîn profet, seamănă intre ele ; fiecare
fa m ilie nefericită este nefericită in felu l
ei.“ A r însem na deci, dacă luă m de bune
spusele lui, că in tr-o pagină de carte nici
nu prea mă interesează fericirea in chip
special ; este, cu alte cuvinte, m u lt mai
fertilă, mai profundă, m ai per-so-r.a-lă
ne-fericirea. Căci, dacă toate cărţile lum ii
ar scrie num ai despre fericire, ar semăna
fi ele, toate, aşa cum seamănă fam iliile
fericite. Şi iată cum, de Ia im presia sau
credinţa că fericirea nu există, se poate
face lesne şi pasul următor, acela că nici
n-am nevoie de ea. Prea m -a r îndem na
să mă sim t m u lţu m it, de m ine şi de tot
ce-i in jur, şi prea m -ar adem eni să
n u -m i m ai doresc nimic, niciodată !
P o litica celor m a i
n o b ile a sp ir a ţii u m a n e
(U rm ore din p ag . 1)
trecut de la C ongresul al IX -lea, eviden­
ţiază adevărul că în aceşti ani u n itatea
d in tre partid şi popor s-a în făp tu it şi sc
înfăptuieşte pe baza unor in alte m obiluri
politice înscrise în m arile program e ale
P.C.R. — em anaţie a voinţei întregului
popor, expresie a încrederii n eţărm u rite în
partid, în conducătorul său încercat, ctito­
rul României de azi, tovarăşul N icolae
Ceauşescu. Ne aflăm în apropierea unui
alt evenim ent istoric, ce va conferi dim en­
siuni noi vieţii noastre politice, sociale,
economice, cu ltu rale : C onferinţa N aţiona­
lă a partidului. E fervescenţa vieţii noas­
tre, in ansam blul ei, cc caraeteriezază
această perioadă p rem ergătoare înaltului
forum comunist, m an ifestarea cotidiană,
neclintită a voinţei tu tu ro r oam enilor
m uncii de ă îndeplini m arile sarcini d in
economie, ştiinţă, cultură, de a traduce în ­
tocm ai in v iaţă indicaţiile tovarăşului
Nicolae Ceauşescu relevă, desigur, cit de
m ult şi trainic se identifică poporul rom ân
în- politica in tern ă şi externă a p artidului
nostru, cit de ad ev ărat şi m u ltilateral
această politică reprezintă actul de voinţă
al întregii noastre naţiuni.
Un rol im portant în adincirea neconte­
n ită a clim atului dem ocratic al societăţii
noastre revine culturii. O societate ca a
noastră, cè propune istoriei o ex p erien ţă
exem plară în p lan um an, îşi poate atinge
ţelu rile văzînd, în cultură acea lum ină în ­
căpătoare a tît p en tru gind, cit şi pen tru
faptă, acea fo rţă care dă consistenţă o ri­
cărui act creator. A ngajarea culturii, a a r ­
tei în genere a d a t şi dă sens um anism u­
lui de substanţă al societăţii noastre. Dă
sens unui um anism al particip ării directe,
entuziasm ate, unui um anism ce îşi are iz­
vorul în tr-o politică a celor m ai nobile
asp iraţii um ane.
2 CONTEMP ORANUL
facem şi cum facem, de gradul de im pli­
c a re in m arelç proces, al edificării socia­
lism ului. E ste vorba de o răspundere
concretă, cuantificabilă in term enii le­
gislaţiei ex isten te şi in v irtu tea ei tre ­
buie să se în trep rin d ă o analiză lucidă
a muncii, nu pentru a justifica neîm pli-
nirile, ci pen tru a afla cauzele efective
care le-au generat şi a adopta soluţii
eficiente de rem ediere in tr-u n timp op­
tim . Din această perspectivă, se poate
vorbi şi d e o g rad are a răspunderii p o ­
triv it rolului şi sta tu tu lu i social al oam e­
nilor muncii. p regătirii profesionale
şi funcţiei sociale în deplinite în cadrul
stru ctu rii de organizare a muncii con­
form specificului fiecărui domeniu în
parte.
Sub aceste însem ne ale unei înalte
Asta, după cum spuneam , pînă nu de
m ult. Adică, mai exact, pînă cind am citit
o carte. O carte care chiar aşa se num eşte,
Schiţe desp re fericire, şi care nu ştiu
dacă şi cit de tare m i-a clătinat m ie con­
vingerile, sau opiniile, sau doar im presiile,
toate preconcepute, dar oricum m -a cam
pus pe ginduri. Se poate scrie deci şi des­
pre fericire ? A r fi fost întrebarea la care
urma sau nu să-m i dau un răspuns. Cu
Se poate, titlu l de pe copertă era, d esi­
gur, o provocare, iar că se şi reuşeşte,
citeodată, m -a m convins după ce am citit
cartea.
„Ziua începuse în mod fericit", se pre­
cizează nu undeva, ci chiar in prim ele
pagini, ceea ce capătă deodată o valoare
de punere in gardă, de avertism ent. E şti
în ştiin ţai, in fe lu l ăsta, că şi o carte
poate începe in m od fericit. Ceea ce ră­
ni ine, pe urmă, să se confirm e sau nu,
depinde şi de ce anum e doreşti sau cauţi,
dar in orice căz, îl cauţi ori nu, cuvintul
este m ereu prezent, iţi sare de-a dreptul
in ochi, la cele mai neaşteptate pagini.
La cele mai neaşteptate virste, m ai bine
zis, pentru că răsfoind, una cite una, filele
eărfii şi inaintind aşa in viaţă, bagi seama
la un m om ent dat că, pe unii, fericirea
ii găseşte încă din fragedă pruncie. Dă,
pur şi simplu, peste ei, tot aşa cum dă
peste alţii nenorocirea. Copil fiind, cind
încă n u ştia să scrie, scriitorul are o pri­
mă intilnire cu fericirea, „în curtea bu­
nicului“ şi anum e in tr-o magazie („o fostă
bucătărie de vară care era folosită ca de­
pozit“). A colo găseşte copilul un „Caiet
de m ostre“ in eare, pe fiecare pagină, erau
lipite cu grijă nişte pene. Şi începe să
plutească fericit şi să zboare, printre
pene, „intr-un fe l de înverşunare a fe r i­
cirii“. Ceva m ai tirziu, in tinereţe, poet
de-acum , o spune sincer, cu m ina pe con­
dei : „Poetul tinăr e un om care nu m inte.
Nu trişează. N u le spune avioanelor de
liîrtie supersonice. Niciodată. Se laudă
chiar (e foarte lăudăros) : acestea sini
avioane de hirtie, hirtie de ziar, hirtie
pauperă şi fără pretenţii.“ Şi parcă-l vezi
pe poet zim bind, in fericirea lui neobo­
sită, pentru că tot el scrie, pe urm ă : „îţi
vine să zim beşti atunci cind sc rii adevă­
rul.“ Nu cum va se ascunde aici chiar o
încercare de d efin iţie ?
F ilo so fia
în sis te m u l cu ltu rii
(U rm are dîn pag. 1)
cheia soluţiilor izbăvitoare. Omul a re de
p artea sa o a rm ă red u tab ilă — raţiu n ea
asociată bunului sim ţ şi firescului instinct
al conservării. '*
Se poate spune, pe scurt, că nicicînd
condiţia um ană, mai bine zis, condiţia
speciei um ane înseşi n u a s ta t sub sem nul
unei mai m ari tensiuni şi interogaţii. Să
revenim , de pildă, la spectaculoasele iz-
bînzi a le cunoaşterii, de care pom eneam
la început. Ele au im prim at progresului
economic, tehnologic, social, creşterii ca­
lităţii vieţii ritm u ri im presionante, prea
bine cunoscute şi apreciate. Tot ele am e­
ninţă însă — reversul m edaliei ! — cu
in stau rarea şi expansiunea insidioasă a
unui sp irit pozitivist p lafonator şi in h i­
bant pentru elanul tră irii spirituale a u ­
tentice, al unei asp iraţii sp re o elevată
conduită morală.- C unoaşterea ştiinţifică,
inglobind in sfera acţiu n ii sale un n um ăr
m ereu sporit de latu ri şi aspecte ale re a ­
lităţii. introduce in v iaţa socială, prin m e­
dierile tehnologiei, o tot mai m are d iv er­
sitate. In sine. acesta este un lucru firesr,
tnscriindu-se în p relungirea unei legităţi
intrinseci a evoluţiei şi progresului. Dar
aici rezidă şi p rim ejdia laten tă, dacă nu
totdeauna m anifestă, a pulverizării eului
spiritual ca nucleu şi a trib u t esenţial al
personalităţii. Există, desigur, m ulte m ij­
loace de rem ediere şi co n tracarare a aces­
tei am eninţări — p articip area la v iaţa şi
valorile cultu rii fiind soluţia superioară
şi privilegiat um anistă. Este tocm ai ceea
ce stim ulează şi în curajează societatea
noastră. Nu treb u ie omis din vedere insă,
că valorile a rte i si lite ra tu rii, valorile cul­
tu rii in general sín t supuse si e)e ace­
leiaşi suhsidiare legităţi a diversificării
— tem atice, stilistice etc. Ceea ce
le unifică şi treb u ie să le sus-
ficâ şi treb u ie să le su sţin ă însă — este
o concepţie desp re lum e şi v iaţă chiar
dacă nu îm bracă to tdeauna h ain a au ste ră
a dem ersului specializat filosofic.
răspunderi comuniste, Şedinţa C om itetu­
lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
d esfăşu rată sub preşedinţia tovarăşului
Nicolae Ceauşescu. «1 această săptăm î-
nă, a ex am inat modul în care s-a acţio­
nat pentru realizarea program ului de
rep araţii şi punere in funcţiune a capa­
cităţilor energetice şi, în mod deosebit,
a term ocentralelor de la R ovinari şi
Turceni, u n ităţi cu o im portantă ponde­
r e în producţia de energie electrică a
ţării. In baza rapoartelor prezentate, Co­
m itetul Politic Executiv a apreciat că
activ itatea in dom eniul energiei electri­
ce nu corespunde p la n u rilo r-stab ilité şi,
in mod deosebit, aceea de la C entralele
Rovinari şi Turceni, unde nepunerea in
fu n cţiu n e a instalaţiilor şi neefec-
tuarea rep araţiilor au condus la ne-
rea Uzarea sarcinilor de plan. La
aceste centrale, lipsuri serioase s-a u pu­
tu t constata in depozitarea, evidenţa şi
gospodărirea m aterialelor şi utilajelor
necesare operaţiilor de rep arare şi în tre ­
ţinere. Analizînd situaţia existentă, to­
varăşul N icolae Ceauşescu a cerut adop­
tarea unor m ăsuri operative, pentru în ­
lătu rarea n eintîrziată a lipsurilor ex is­
tente, introducerea unui inait spirit de
$i m ai tirziu încă. la m aturitate, oam e­
nii fericiţi se recunosc uşor intre ei. Au
ei pesem ne n iş tj sem ne de recunoaştere
sun niste anten e 'cu care se detectează de
la distanţă ori din apropiere. Ţăranul din
schiţa P oate caise este cu siguranţă şi el
un om fericit, altfel nu s-ar apuca să-i
dea unui necunoscut, gratis, trei kile de
caise superbe, num ai aşa, ca să nu-l bală
cum va nevasta ! Despre Marin Preda, pe
care l-a cunosc*; bine, nu num ai in ulti­
m ele lui luni, susţine : „Scriitorul, cel pe
oare-! cunosc, se bucură de seninătatea
lui. A re toate m otivele, pentru că e o se­
ninătate reciştigată, a doua seninătate.“
Iar despre Tóm a Caragiu are o frază de-a
dreptul m emorabilă : „Era atît de lum i­
nos, incit um bra răiuinea întotdeauna cu
un pas in urmă lut.“ Şi, la urma u r m e i,
ce sint această seninătate reciştigată,
„cea de după...“ şi această lum inozitate
Monumentul Independenţei, realizat de
Gabriela MANCHE ADOC şi Gh. ADOC
Filosofia a re Insă a -ş i preciza şi con­
solida ro s tu rile C ită v ra n e , cu secole mai
m ulte sau m ai puţine in urm ă, cunoaş­
terea de tip ştiinţific se afla abia in p ra ­
gul lansării, in etapa tatonărilor şi ne­
dum eririlor de principiu, filosofia mai
putea spera în această atm osferă de echi-
vocitate m etodologică şi epistemologică,
să-i facă oarecare concurenţă. S ituaţia
s-a schim bat însă radical in veacul nostru.
A bordarea de tip filosofic, m ateria]ist-
dialectică, n u poate concura nici o disci­
plină ştiinţifică particulară, dar poate
m edita a su p ra statu tu lu i ŞTIINŢEI
ŞI TEHNICII ca a tare. O astfel
de situ a ţie a dat naştere unor pro­
nosticuri pesim iste, declarind şi a -
nunţând In u tilitatea şi dispariţia fi­
losofici oa parte integrantă a sis­
tem ului culturii, ea, eure altăd ată era con­
siderată regina zăm islirilor spirituale. Ie ­
şirea din confuzie e sim plă ca şi dezle­
garea nodului gordian : filosofia va avea
m ereu nu num ai un loc al ei distinct, ci
chiar u n u l de onoare atâta vrem e cit va
fi continuu şi total solidară cu proble­
mele omului, cu neliniştile şi şansple lui
in lum e. O societate care-şi centrează
Idealurile şi valorile pe îm plinirea şi de­
săvârşirea fiinţei um ane va găsi totdeauna
un loc. chiar unul privilégiât pentru cre­
aţia şi instru cţia filosofică. T răim tocmai
intr-o astfel de societate, care pune o
solidă elaborare de tip filosofic la baza
edificării ei şi a form ării oam enilor care
o înalţă. Si dacă politica noastră propriu-
zisă. politica în dom eniul culturii în p a r­
ticular. pornesc de la un sistem bine a rti­
culat de principii cu încărcătură filoso­
fică, este firesc ca şi creaţia din acest
dom eniu să fructifice şanse atit dc gene­
ros oferite. A şteptările adresate fiiosofiei
vor fi satisfăcute, ca şi în celelalte do­
m enii, num ai in m ăsura în care se inves­
tesc în ea eforturi creatoare corespunză­
toare. Puse toate, cum spuneam , sub sem ­
nul tu te la r al ad erării de principiu şi de
sub stan ţă la orizontul problem atic al oa­
m enilor, ca suprem etalon al viabilităţii
sale culturale.
răspundere, ordine şi disciplină în acest
sector de o im portanţă vitală pentru
întreg sistem ul economiei naţionale.
Totodată, secretarul general al p a rtid u ­
lui a subliniat faptul că se im pune în
sectorul energetic, ca şi în toate sec­
toarele economice, să se dea dovadă de
răspundere sporită şi să se combată
ferm orice atitudine de lipsă -de răsp u n ­
d ere faţă de felul în care este gospodă­
rită avuţia
sínt îndeplinite
stabilite.
naţională, de felul in care
planurile de producţie
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut
să se tragă toate concluziile in urm a
analizelor făcute in activitatea term o­
centralelor de ia R ovinari şi Turceni şi
să se adopte m ăsuri hotărîte pentru
prevenirea oricăror stări negative în
desfăşurarea proceselor de producţie,
pentru punerea în funcţiune la term e­
nele prevăzute a tu tu ro r capacităţilor
energetice asigurindu-se astfel condiţii­
le pentru îndeplinirea planurilor din
alte sectoare econom ico-sociale-
Alex. VASILESCU
I h H
generoasă ? N u cum va sínt alte definiţii
ale aceleiaşi noţiuni ?
■ Poate că sínt ori poate că nu, o fi vrut
el, poetul, să ne ofere un mic manual
despre fericire,cu definiţii bine şi frumos
ticluite, sau num ai eu caut, intr-o carte
ca oricare alta, in orice carte care uni
cade in mină. răspunsuri neapărate la în­
trebările m ele am biţioase. Ce-i drept,
cartea asta chiar despre fericire vorbeşte,
prom ite din titlu şi se line de cuvînt
apoi. Se degajă din ea o fericire in ade­
văratul, in unicul sens al cuvîntului. Şi
cu toate astea nu pofi găsi nicidecum
două pagini care să sem ene intre ele. Or,
in cazul ăsta, cum rum ine cu fam iliile
fericite, care seamănă toate intre ele ? Să
nu aibă dreptate bătrînul Tolstoi ? Nu,
aşa ceva n u -i posibil ! Tolstoi are întot­
deauna dreptate. în cel mai rău caz, p
accepta că au am îndoi dreptate, sau •-
să zicem, dreptatea unuia n-o exclude pe
a celuilalt. A sta cu toate că unul e Lev
Tolsţoi, iar celălalt, poetul, e numai Flo­
rin Mugur. Pentru sim plul m otiv că doi
scriitori adevăraţi pot avea am îndoi drep­
tate, chiar şi cind dem onstrează adevăruri
opuse.
A tunci poate că celălalt adevăr, al meu,
se clatină, şubred, nesigur, după un argu­
ment a ţii dc serios. Eram de părere, mai
înainte, că despre fericire nu se poare
vorbi decit la tim pul trecut. Suit acum de
o altă părere ? Parcă da, măcar atît ar
trebui să zic si totuşi nu-m i vine să re­
cunosc nici atit. A m citit cartea asta, m-a
Si convins, insă nu ştiu dacă mi-a pre­
schimbat opiniile. Ba chiar am remarcat
că n-am exclam at niciodată, citind-o, pc
măsură ce o citeam adică, „sínt fericit,“
Abia după ce am închis-o, la urmă, tot la
timpul trecut am gindit si propoziţia asta.
O fi urină el, Florin Mugur, să ne înveţe
sau să ne şoptească măcar cum am putea
să fim fericiţi, numai că noi, muritori de
rind îndărătnici, nu reuşim deloc să-i
furăm form ula, dacă o are. iar dacă o
are, e dreptul lui s-o folosească, tot aşa
cum al m eu e s-o îm prum ut pe a lui sau
să caut alta. Pesem ne el a descoperit se­
cretul. Eu încă nu.
Dumitru MATA,..»
T eh n ic ă ş i se n sib ilita te
( Urma re din pag.
fost zăm işlite. M ulte asem enea m aşini,
agregate, instalaţii purtînd în ele m esa­
jul adine şi înnoitor ai secolului nostru,
au, treb u ie să recunoaştem , ca aspect
exterior legături trainice cu arta. In
această vară, aflîndu-m â pe o stradă din
M angalia, perspectiva m i-a oferit dintr-o
d ată o im agine cuceritoare : se făcea (ca
in tr-o poveste) că dincolo de blocuri, in
profunzim ea spaţiului, profilat pe cer, se
ridica din m etal statuia unui om -de-
m iurg. Im aginea părea, p rivită d in tr-u n
anum it unghi, cu o anum e predispoziţie,
un obiect de a rtă m odernă. viziunea
unui înzestrat artist. Mă ginrteam chiar -v
că o asem enea realizare plastică face casă
bună cu m area, dar mai ales cu am b iţi­
ile acestui oraş. „O biectul de a rtă “ nu
era însă decit o m acara uriaşă, foarte
prozaică, in ceea ce se putea realiza cu
ea şi foarte „poetică“ prin im aginea sa
din depărtare, prin im presiile oferite
sensibilităţii. D ar, după cum sínt oam eni
atraşi d e forme, sínt şi semeni de-ai
noştri- gata să vadă in „interior“ şi să
pătrundă în lum ea ideilor care au făcut
posibilă o anum e realizare. Şi aceştia
pot fi im presionaţi, p în ă. la fascinaţie, şi
aceasta cu atît mai m ult cu cit înţeleg
trăiesc m ai intens „ritm ul" ideii.
...Două m oduri de a vedea, două mo­
duri de a aprecia, două m oduri de a te
lăsa a tra s de produsele tehnicii de azi.
Ele nu se află în opoziţie fiind, după
opinia mea, com plem entare. In am bele
se găseşte o anum ită bucurie sinceră, o
tră ire autentică, o vibraţie care a p a rţin e
om ului ce poate aprecia valori, partiei-
pînd prin sentim entele sale astfel ex p ri­
m ate la îm bogăţirea corolei de lum ini x
lum ii.
Platform ele industriale ale Rom âniei de
azi, laboratoarele ştiinţei rom âneşti con­
tem porane sínt racordate din plin la
acest flux al tehnicii m oderne — a teh-
nicii-ştiinţă, dar şi a tehnicii-artă, în tr-u n
cuvînt a tehnicii com petitive.
 PRODUCTIVITATEA MUNCII SOCIALE -
COORDONATA DE BAZĂ A EFICIENTEI ECONOMICE
* NTREGUL nostru po-
> por se pregăteşte, în
aeeaste săptăm ini, să
întim pine, prin reali­
zări deosebite in toate dom eniile de. acti­
vitate, m arele evenim ent politic din v iaţa
partidului şi ţării noastre: C onferinţa N a­
ţională a partidului. Acest în alt forum al
com uniştilor rom âni va dezbate şi adopta
h o tărîri de cea m ai m are însem nătate
p en tru progresul economiei şi societăţii
rom âneşti, va releva noi şi im portante
căi, pirghii, m ijloace pen tru aşezarea m ai
m ult á calităţii şi eficienţei, a com petiti­
v ită ţii drept coordonate ho tărito are ale
evoluţiei ecorfomico-sociale a ţării. în acest
cadru larg de problem e, în rindurile de
m ai jos ne vom referi la ch estiu n ea pro­
ductivităţii m uncii sociale — obiectiv, exi­
genţă esenţială a dezvoltării, a cărei în ­
făp tu ire concentrează am ple efo rtu ri şi
preocupări la nivelul în trep rin d erilo r şi
u n ităţilo r industriale, economice, a l în tre ­
gii ţări.

Repere în definirea conceptului

POTRIVIT legilor im uabile ale d ialecti­
cii dezvoltării, acum ulările cantitative se
transform ă la un m om ent d at in tr-u n salt
calitativ. P ractica construcţiei economice
socialiste a ţării noastre confirm ă valabi­
litatea acestei teze fundam entale a m ate­
rialism ului dialectic şi istoric. Ridicarea
nivelului productivităţii m uncii sociale re ­
p rezintă din acest punct de vedere o p a r­
te integrantă a procesului de trecere la o
nouă calitate a activităţii social-economice,
un corolar al m ăsurilor de îm bunătăţire
a utilizării potenţialului um an şi m aterial
şi, totodată, o' prem isă a sporirii mai ra ­
pide şi substanţiale a v enitului naţional.
Productivitatea m uncii, problem ele com­
plexe ale acestui dom eniu, care practic ţin
de fundam entul dezvoltării economiei, au
concentrat şi concentrează, în mod p rio ri­
tar, atenţia a tit a econom iştilor, cit şi a
num eroşi specialişti din dom eniul tehnic,
social, ele constituind obiectivul m ajor al
u n o r-im p o rtan te program e de dezvoltare
economico-socială, dînd sens şi conţinut
finalizării acţiunilor de introducere a p ro ­
gresului tehnic în economie. Practic, nici
un alt indicator sintetic nu are o utilizare
m ai îndelungată decit productivitatea
m uncii — fie că i s-a spus aşa, fie altfel
— de la p u terea sau rodnicia m uncii la
clasicii economiei politice, la randam en­
tu l sau eficienţa m uncii la economiştii m o­
derni.
Ia tă de ce, m ai m ult poate decit oricare
a lt indicator, productivitatea muncii,
aspectele teoretice, m etodologice ale cuan­
tificării şi sporirii acesteia au constituit şi
constituie o tem ă predilectă a preocupă­
rilo r de specialitate, a num eroase cărţi şi
studii economice. Cu greu va putea fi con­
testat acest sta tu t al categoriei de produc­
tiv itate a m uncii — desigur, cu un conţi­
n u t şi sem nificaţii îm bogăţite şi nuanţate.
O dată cu procesul complex al dezvoltării
forţelor de producţie, în leg ătu ră cu p ro­
ductivitatea m uncii aproape m ereu va fi
ceva de spus.
P en tru economia naţională, după
cum rezultă cu claritate din concepţia
secretarului general al p artidului, p re­
şedintele Rom âniei socialiste, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU, iubitul nostru
conducător, m arele strateg şi ctitor al
R om âniei socialiste m oderne, cu p rivire la
progresul economico-social, productivita­
tea m uncii, sporirea susţinută a acesteia
constituie, deopotrivă, un obiectiv şi un
factor al dezvoltării, al veritabilei a fir­
m ări economice. Realizarea obiectivelor
program ului partidului de creştere inten-
siv-calitativă a economiei, pe fondul in­
tegrării organice a ştiinţei, cercetării, în ­
v ăţării în întreaga activ itate economico-
socială — dom enii conduse în mod em i­
n en t de tovarăşa academ ician doctor in­
giner Elena Ceauşescu. activist de seamă
al partidului şi statului nostru, savant de
m are renum e internaţional, preşedintele
C onsiliului N aţional al Ştiinţei şi în v ă ţă -
m întului — presupune în mod imperios
valorificarea superioară a potenţialului
existent de resurse m ateriale, energetice
şi de forţă de m uncă, sporirea lui con­
tin u ă pe baza rodniciei şl eficienţei
m uncii — cu alte cuvinte sporirea m ai
su sţin u tă a productivităţii.
In concepţia secretarului general al p a r­
tidului, esenţa creşterii productivităţii
m uncii rezultă din însuşi caracterul orîn-
d u irii pe care o edificăm în care omul.
caracterul creator al m uncii consti­
tuie factorii hotărîtori ai progresului şi
civilizaţiei, ai dezvoltării economice
şi sociale. In acest sens, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU ară ta nu dem ult:
„Societatea pe care o edificăm este o
societate a muncii creatoare, a dreptăţii
şi echităţii sociale. T rebuie să avem p er­
m anent in vedere că însuşi om ul — crea­
ţia suprem ă a n atu rii — este rezultatul
m uncii, deci form area şi dezvoltarea
om ului se pot realiza num ai prin m uncă,
p rin activitatea creatoare de valori m a­
teriale şi spirituale în toate dom eniile.“
Cerinţă legică, imperioasă a etapei
actuale
ÀSTAZI, m ai m ult ca oricînd, p reveni­
rea risipei de m uncă, de m ateriale şi ener­
gie, econom isirea severă a acestora consti­
tuie problem e a căror rezolvare atîrnă
greu în balan ţa com petitivităţii, p en tru un
loc cit m ai activ în cadrul diviziunii in­
ternaţio n ale a m uncii. D intotdeauna pro­
gresul economic a fost sinonim cu creşte­
rea productivităţii, cu com petitivitatea, cu
econom icitatea. C erinţele în acest sens au
devenit mai acute în condiţiile în care, în
contextul creşterii economice, îndeosebi
după 1970, s-a ev idenţiat că resursele nu
pot fi exploatate fără lim ite, că trebuie
ţin u t seam a de restricţii deosebit de seve­
re, m ai ales prin prism a caracterului
epuizabil al resurselor cunoscute şi folosi­
te. N ecesitatea m enţinerii, în aceste con­
diţii, a unei creşteri economice dinam ice
im pune an tre n a re a puternică şi valo rifi­
carea largă a tu tu ro r factorilor calitativi
şi can titativi ai producţiei, factori in ca­
dru l cărora p roductivitatea m uncii — care
reflectă expresia sintetică a eficienţei cu
care este cheltuită m unca socială vie şi
m aterializată p en tru producerea bunurilor
în societate — ocupă un loc d in tre cele
m ai de seamă.
C riteriul fundam ental de apreciere a efi­
cienţei muncii, im portantă su rsă de re ­
ducere a cheltuielilor m ateriale, resursă
p rio rita ră a dezvoltării şi m odernizării
com plexului economic naţional, indicator
caracteristic al prezenţei şi afirm ării lot
m ai putern ice a economiei rom âneşti în
lum e, creşterea p roductivităţii m uncii a
constituit — m ai ales după Congresul
al IX -lea al P artid u lu i C om unist Român
— o preocupare perm anentă, a flată în cen­
tru l politicii partid u lu i şi statu lu i nostru,
reflectată, in tr-u n fel sau altul, în toate
acţiunile economice consacrate p rogresu­
lui României. în prezent, problem ele com­
plexe ale p roductivităţii sín t m aterializa­
te in tr-u n program pe în treag a economie
naţională, cu orizont anul 1990 şi care p re ­
vede obiective, sarcini şi m ăsuri concrete
ce vizează căile şi factorii de creştere
m ai accentuată a p roductivităţii muncii —
în sp eţă ale d ublării ei în acest cincinal
în industrie ca şi în alte sectoare, ale
creşterii ei su bstanţiale în ansam blu, pe
dom enii şi ram uri de activitate. P e aceas­
tă bază, prin creşterea productivităţii m u n ­
cii, se acţionează decisiv asu p ra nivelului
şi dinam icii su sţin u te a producţiei m a te ­
riale, a v enitului naţional şi acum ulărilor,,
a b unăstării şi calităţii vieţii.
Ca un corolar al celor a ră ta te se poate
afirm a că sporirea productivităţii muncii,
p riv ită cu consecvenţă ca u n obiectiv de
cea m ai m are im portanţă şi în făp tu ită în
mod exem plar, ex p rim ă sintetic superio­
rita te a societăţii n o astre socialiste- în acest
sens, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
genial gînditor, em inent strateg al fă u ri­
rii noii orînduiri, cel a cărui gîndire şi
acţiune se află la tem elia tu tu ro r orien­
tărilo r şi m ăsu rilo r de creştere a produc­
tiv ităţii m uncii în economia naţională,
sublinia că societatea socialistă îşi afirm ă
superio ritatea nu în dom eniul eficienţei
şi al calităţii p riv ite în mod abstract, dar,
bunăoară, p rin tr-o p ro ductivitate superi­
oară a m uncii, ţinind seam a de faptul că
oam enii m uncii în trip la lor calitate de
pro p rietari, producători şi consum atori,
sínt direct interesaţi în asigurarea unui
nivel tehnic al producţiei cit m ai ridicat.
Din această perspectivă complexă, iden­
tificarea dom eniului şi factorilor care in­
fluenţează creşterea m ai accentuată a pro­
d uctivităţii muncii şi utilizarea superioară
a întregului potenţial m aterial şi uman
constituie o problem ă de interes naţional,
o problem ă care se află în faţa proiectă­
rii şi a producţiei, a activităţii de organi­
zare şi conducere ştiinţifică, dar şi în fa ­
ţa cercetării economice. Ia r în acest ca­
d ru sín t necesare nu num ai abordările
teoretice — desigur, u tilitatea lor este in ­
contestabilă — d ar şi relevarea, în mod
concret, a rezervelor de creştere a produc­
tivităţii, a căilor şi soluţiilor pentru tra n s­
pu n erea lor în viaţă, p en tru înfăptuirea
întocm ai a sarcinilor de în sem nătate n a ­
ţională stab ilite de conducerea partidului
nostru, personal de către tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU. In aceste con­
diţii, în mod legic, ridicarea productivită­
ţii m uncii, creşterea eficienţei capătă o
deosebită însem nătate în orinduirea so­
cialistă pen tru că, cu cit productivitatea
m uncii este m ai m are şi bogăţia n a ţ:o-
nală este valorificată la un niveT supe­
rior, cu a tit se creează posibilităţi pentru
îm bu n ătăţirea condiţiilor de viaţă a în­
tregului popor.
Strategie şi orientări
PR IN contribuţia pe care o aduce la spo­
rire a producţiei, la reducerea ponderii
cheltuielilor m ateriale şi de m uncă, la r i­
dicarea ponderii v enitului naţional în pro­
dusul social, creşterea productivităţii
m uncii constituie factorul h o tărîtor al p ro ­
gresului general al societăţii, al ridicării
b u n ăstăiii poporului. D efinirea sintetică şi
de o incontestabilă realita te a rolului creş­
terii productivităţii m uncii confirm ă
astăzi pe deplin claritatea şi valabilitatea
ideilor în acest sens ce decurg din însăşi
acţiunea legilor economice obiective ale
dezvoltării societăţii. R eferindu-se la ro­
lul im portant al p roductivităţii m uncii in
edificarea societăţii socialiste, secretarul
general al partid u lu i nostru, tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU, sublinia : „So­
cialism ul trebuie să-şi dem onstreze su p e­
rio ritatea în dom eniul ştiinţei şi tehnicii
cit şi în cel al productivităţii m uncii. Nu
vom putea afirm a această superioritate
atîta tim p cit nu ne vom afla in prim ele
rinduri pen tru o ştiin ţă în aintată şi o
tehnică avansată, pen tru o în altă produc­
tiv itate a m uncii.“
P ornind de la cunoaşterea aprofundată
$1 m u ltilaterală a nivelului, dinam icii şi
RODICA LAZAR ; Temă contemporană
structurii, nevoilor societăţii în diferite
etape de dezvoltare, de la reflectarea spe­
cifică a acestora la nivelul sistem ului de
interese, de la volum ul resurselor exis­
tente în vederea satisfacerii acestor nevoi,
partidul nostru, în politica sa economică,
pune la baza desfăşurării întregii activi­
tăţi necesitatea realizării unei înalte efi­
ciente^ economice. A stfel, sínt create po­
sibilităţile de respectare a cerinţelor legii
economice fundam entale a socialism ului,
de asigurare a bunăstării m ateriale şi spi­
ritu ale m ereu crescînde a întregii socie­
tăţi, in vederea afirm ării plenare şi m ulti­
laterale a personalităţii tu tu ro r m em bri­
lor societăţii ; sínt create, de asem enea,
posibilităţile respectării legii economiei de
tim p, ca lege economică generală, a cărei
substanţă reprezintă necesitatea economi­
sirii resurselor m uncă-tim p. bază dbiecti-
vă pentru progresul economico-social con­
tinuu al ţării.
Concretizînd concepţia strategică a p a r­
tidului nostru, a secretarului său general,
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu p ri­
vire la edificarea socialism ului în patria^
noastră. Program ul partidului înscrie, ca'
o direcţie esenţială de acţiune în vederea
' fău ririi socialism ului m ultilateral dezvol­
tat, creşterea continuă a eficienţei eco­
nomice în toate ram urile şi dom eniile da
activitate, folosirea cu m axim um de r e ­
zultate a consum ului de tim p şi m uncă
vie, Sporirea productivităţii muncii, redu­
cerea cheltuielilor m ateriale şi totale da
producţie. Economia de tim p se exprim ă
prin însăşi reducerea cantităţii de m uncă
cheltuită pentru obţinerea unei unităţi da
produs fin it sau, altfel spus, p rin sporirea
m asei de bunuri sau servicii obţinute cu
acelaşi volum de m uncă cheltuită, ceea
ce reprezintă tocm ai creşterea producti­
vităţii m uncii. în condiţiile edificării so­
cietăţii socialiste m ultilateral dezvoltate,
sporirea necontenită a productivităţii
muncii constituie o legitate obiectivă a
progresului economico-social, care urm ă­
reşte îm pletirea arm onioasă a criteriilor
economice şi sociale a le eficienţei. Socie­
tăţii socialiste îi este proprie satisfacerea
în tr-o m ăsură tot m ai m are a nevoilor
m em brilor societăţii, respectiv accentuarea
continuă a economisirii tim pului total de
m uncă, fie aferen t m uncii vii, fie aferen t
muncii m aterializate, ca urm are a diver­
sificării nevoilor, m ăririi tim pului desti­
nat ridicării nivelului de cultură şi da
pregătire profesională etc. E xistenţa pro­
prietăţii socialiste, tem elia noilor relaţii
de producţie determ ină şi perm ite acţiu­
nea conştientă a tu tu ro r participanţilor
la producţia socială în vederea creşterii
productivităţii m uncii, a eficienţei şl ren­
tabilităţii, precum şi a reducerii cheltu­
ielilor m ateriale.
Prof. dr. Barbu Gh. PETRESCU
CONTEMPORANUL 3
Viaţa spirituală a judeţelor şi localităţilor ţării
Oameni care veghează
s uf l et ul c a l d al pămî nt ul ui
r. MULTA VREME
D m i-am dorit să scriu
■despro olari, trebuia să
scriu, consideram chiar
că este o neim plinire a sufletului meu de
rep o rter că n-am reuşit să scriu incă des­
p re olarii de la Oboga. Horezu, Corunt,
M argina...
Iată că in această m inunată vrem e de
v ară a Bucovinei, poposind la Rădăuţi,
am a fla t de la oam enii locului că in m u­
zeul tehnicii populare, a tehnicii lem nu­
lui se află un au ten tic a te lie r de olărit,
un atelier do ceram ică tradiţională, cera­
m ică de Rădăuţi in care lucrează cel mai
tîn ăr vlăstar al celebrei fam ilii de olari
Colibaba...
Florin Colibaba o tin ăr şi încordat ca
un arc, vine din Nicolae Colibaba care la
rindul său vine din C onstantin Colibaba,
caro la rindul său vine din a lt Colibabn.
Prim ul lucru pe care îl a flu e acela că
oalele tradiţionale d e Rădăuţi sin t ace­
lea scrise pa ud cu a ju to ru l unui corn de
anim al in care se depozitează culoarea
precum in tr-u n rezervor do stilou. De
acolo ea se scurgo incet, ia form e neobiş­
nuite sub m ina de m aestru a m eşterului.
Băl rinul Colibaba im i m ărtu riseşte :ă
e tare bucuros că un m eşteşug, o a rtă
a lît do veche e din nou in m are cinste,
ba îmi spune că olăritu l, ceram ica în ge­
neral, ca orice a ltă artă. a lt m eşteşug are
m om ente do decădere şi de înălţare ; de
prin 1960—1961 fenom enul a devenit priel­
nic m eseriei străm oşeşti, chiar fiul său
Istoria însăşi
N DRUM presărat cu
U ace de brad duce pină
la cotitura unde — u m ­
brită de-un versant —
Visează casa lui Nicolae Iorga din Sinaia.
E cald incă !
O boare dinspre m unte adie păreri de
rău. lum ini şi umbre se destram ă şi dis­
par in cercuri de fum . Si, parcă, se con­
turează in zare o siluetă ihaltă ca insăsi
aspiraţia spre înălţim ile culturii pe care
a reprezenĂat-o.
Dragostea lui Nicolae lorga pentru isto­
rie vine din adâncul tragism ului poporului
român ! Iar el însuşi ne apare, acum, lot
mai m ult asem eni unui arbore încins cu
fru n ziş bogat, cu m ii de ram uri prinse in
păienjenişu! nenum ăratelor plante agăţă­
toare, prin care doar soarele pătrunde.
Deşi este şi aceasta doar incă una dintre
form ele care caută să-l cuprindă pe uria­
şul care iubea Jlorile, le auzea m icile vo­
cale colorate, le proteguia gingăşia. Cu
ani in urmă, la Vălenii de Munte, cineva
imi por :stea că profesorul o surprinsese
pe una din fetele sale pe cind rupea fiori
Şi reacţionase im ediat trăgind-o de p iru l
strips in codite : „Şi ps flori le doaie,
draga mea. cind le sm ulgi !...“.
Desăinrşită natură... Brazii se scaldă in
m a n a cerului. O creangă tresaltă sub
zborul unei păsări. T otul trăieşte in apro­
pierea noastră şi pare, totodată, de ne­
cuprins...
Iar in respiraţia istoriei trăieşte Nicolae
Iorga, p n cum in respiratia lui tiuia is­
toria. cu fream ăt de aripi spre inima pa­
triei şi zborul înalt spre universalitate.
Marta BARBULESCU
Petrila — oraşul marilor
revelaţii
Ivv N ORAŞUL aşezat in ­
tre Paring, Ş urianu şi
Roşia, zorile se arată
sus de tot ; nu ele se
se ridică, ci zidul curbat in form ă de arc.
pc care par să cadă vertical, învelind în cu­
lori vii pantele abrupte şi stinciie trufaşe,
cu păduri ce pornesc din vadul rîului.
ca şi cum verdele a rc s-a r afla întins şi
o forţă m isterioasă îi forţează m ereu elas­
ticitatea. Şi totul se petrece în tr-o linişte
neobişnuită, aşa cum in tr-o linişte neobiş­
nuită se sfîrtecă şi bugenturile de comori
negre de sub oraş, p e care îl revăd după
exact zece ani, urm ind spre izvoare Jiul
de est. Iar liniştea aceasta c gravată parcă
in lacrim a ce stă îm pietrită în ansam blul
m onum ental din centrul aşezării Din
adincuri spre lum ină, simbol de stato rn i­
cie şi trudă al m om îrlanilor de ieri şi de
astăzi.
« CONTEMPORANUL
care e ra cit pe ce să părăsească atelierul,
s-a pus serios pe creaţie şi muncă.
Vorbind despre starea de m eşteşug sau
a rtă a ceram icii, a olăritului, Nicolae Co­
libaba imi sp u n e că el, acum la am urgul
vieţii şi muncii nesfîrşite ca olar,- soco­
teşte că o lăritu l nu se poate face decit
cu pasiune şj ocrotire din partea statului,
din p artea specialiştilor, şi m ai ales in
condiţiile realizării unei proporţii de 10 la
sută m eşteşug şi peste 90 la su tă artă
pură. Numai folosind asem enea proporţii,
olăritul poate să evolueze, să se autocOn-
seive, să fie ceea ce a fost întotdeauna
— u n izvor de frum os şi bucurie la casa
omului...
Si vorbele m eşterului Colibaba nu sínt
doar vorbe, eh Tar recent Ia Tirgul o la ri­
lor de la Sibiu, vestitul tirg-concurs —
F lorin Col iha ba a prim t Prem ul I şi lu-
cră ril’j sale au fost elogiate cu ad evărat
de către un ju riu com petent, de către o a ­
meni pricepuţi, distincţie care grăieşte de
la sin e despre evoluţia arte i fam iliei Co­
libaba. a rtă care in an u l 1979 prim ea
Prem iul I 1a Festivalul ceram icii de Ia
Stockholm...
De altfel, toate participările ceram icii de
Ra.lăuti la concursuri au fost prem iate cu
oele mai înalta distincţii. F lorin Colibaba
im i rparturiseşto că e îndrăgostit piuă
peste cap de a rta sa pe care şi vrea să
o facă să devină cu a d ev ărat un bun al
tuturor, fiecare om să se poată bucura la
vederea obiectelor confecţionate din cel
m ai sim plu m aterial de construcţie — lu ­
tul... Apoi imi vorbeşte cu triste te că sin ­
gurul om care n -a pu tu t fi convins in
întregim e de ceram ica de R ădăuţi,
ceram ica făcută de fam ilia Colibaba este
de
Ion V lăduţiu. T risteţea ii face să fie a m ­
biţios. ii face să dorească din to t sufletul
ca a rta sa, ceram ica de Rădăuţi să cîştige
teren in inimile tu tu ro r oam enilor indife­
rent că sint sau nu specialişti...
U rm ărit cu aten ţie cum lucrează. Florin
Colibataa o un ad ev ărat artist, ro ata o la­
rului devine o. m aşină de m ăiestrit lutul,
o m ină de om care zideşte a rta în spaţiu,
ii adaugă culorile vii ale vieţii care parcă
sint culorile sănătoase a le anotim pului
Bucovinei de au r..,
P arafrazind pa bunii înaintaşi, "vom
spune că întotdeauna călătorului îi şade
bine cu 'd ru m u l Bucovinei, dar, cu condi­
ţia să nu u ite ca întotdeauna să se abată
pe la Rădăuţi să-şi clătească ochii cu m i­
n u n ata ceram ică a neam ului Colibaba...
Valeriu BÂRGAU
Ceramică de Colibaba
Petrila, oraş al m inelor d ar şi al păsto-
ritului, a flată in hrisoave şi h ărţi străvechi,
a devenit de un veac şi m ai bine o im -
p o rtan tă citadelă m inerească C onfiguraţia
aşezării e sim plă. Casele şi gospodăriile
m om irlăneşti de pe văi şi platourile line,
lipite de construcţiile m oderne reînviind
parcă trad iţia acestora, severe şi p ito­
reşti, urm ează pe două rînduri p aralele
. şerp u irea unei străzi înguste şi lungă de
opt kilom etri. Şi astăzi încă. pe lingă
prim ărie, cinem atografe, două cluburi
m uncitoreşti, un cămin cultural, magazine,
poştă m odernă, cu centrală auto m ată cu
1000 de num ere, cuplată la circuitul
naţional, liceu, şase şcoli generale, m inele
P etrila, Lonca, P etrila-S u d şi L onea-P i-
lier, fabrica de m obilă — sint aşezate la
rînd pe această stradă veche, îm prum u-
tind oraşului un a e r aparte, de pitoresc
şi ciudăţenie. Poate e unicul exem plu de
Cel mai tinär vlăstar al celebrei familii de olari Colibaba : Florin Colibaba (stingo)
O r a ş u l „ v e c h i şi n o u “
RI DE CITE ORI d ru ­
O m urile m -aduc
frum osul oraş de
poalele Tîm pei — ci­
tadelă fa ţă de care am o afecţiune n ep e­
prin
la
reche — nu-m i pot refuza gestul de a o
lua din centru, de la „Casa S fatu lu i-1
(actualm ente Muzeul de istorie al B ra­
şovului), la deal. către Scheii B raşovu­
lui, a rip a veche a fostului oraş-oetate,
cu străzile înguste şi cu clădirile lipite
una de alta, pactizînd parcă p en tru a
tezista îm b răţişate in faţa tim pului.
Şi dacă zidurile, şi străzile par insensi­
bile la scurgerea vrem ii, totul respirind
aici un a e r m edieval, singurul sem n că
m ă aflu, totuşi in miez de secol douăzeci
sin t firele liniei de troleibuz. în replică
— cealaltă p arte a oraşului, înălţîndu-şi
volutele arhitectonice m oderne, in care
pulsează o puternică activitate econom i­
că — aici se află în trep rin d erea de a u to ­
cam ioane „Steagul Roşu“ şi în tre p rin d e ­
rea „T ractorul“, pentru a am inti num ai
două din u n ităţile econom ice em blem ati­
ce p en tru Braşovul zilelor noastre.
P oate nicăieri mai elocvent ca aici cele
două feţe ale m onedei tim pului nu se
află în tr-u n mai paşnic dialog, in tr-o
m ai fericită îm perechere. Străbătînd
B raşovul de la un capăt la altul, ai sen­
zaţia că îi parcurgi însăşi istoria. Dacă
în tr-o p arte a oraşului clipa pare încre­
m enită, dincolo starea de graţie e una a
necontenitelor m etam orfoze. „Braşovul
vechi şi nou“ — acesta este şi titlul in­
teresantului m onum ent care se în fă ţi­
şează n oului-venit in im ediata vecinăta­
te a gării, „avertizînd“ asu p ra coordona­
telor în tre care se conturează im aginea
Braşovului.
B raşovul se înscrie pe orbita centre­
lor culturale d e prestigiu, d e-a lungul
vrem ii, la noi. Aici, unde Cores! scotea
de sub teasc cea dinţii filă tip ărită pe
terito riu rom ânesc, m ărturie despre tr a ­
d iţiile cu ltu ral-artistice adinei stau re ­
num itele „case“ : Casa M ureşenilor —
cunoscută fam ilie d e intelectuali, m ili-
acest fel din t ira noastră. Un oraş, nu
fo arte mic. este aşezat aşad ar pe o sin ­
gură stradă. Ş apte-opt cartiere m oderne
„8 Martie. „7 Noiembrie“, „Lonca“, „Tu­
dor Vladimircscu“, „Prundului“, „Colo­
niei“ şi „Brazilor“, înm ănunchind peste
5 100 de apartam ente, satele şi cătunele
„Taia“, „C im pa“, „ Jie ţ“, „Răscoala“, „Ti-
rici“, „Popi", „Lunca“, „Predoni“ şi „Mo­
şiei“ cu 1 614 gospodării ţărăneşti, se inşi-
ru ie de-a lungul străzii, pe nişte platouri
înguste de p iatră, suprapuse în m ulte
locuri în terase. A şezarea s-a întem eiat
aici pen tru că rom anii au aflat trecerile
(Loviştei şi Vîlcan spre Ţ ara H aţegului) *
şi loc sigur pentru depozitarea proviziilor
necesare populaţiei şi arm atelor. Urme
doveditoare sint valurile de păm înt şi
gurile de peşteri de altădată, descoperite
de m ineri. Aici. Petrila işi ducea v iaţa de
aşezare păstorească, trim itea doage pentru
butoaiele producătorilor de vinuri din I ta ­
lia şi sudul Franţei (în preajm a cabanei
„V oievodul“, fiinţa incă de la 1560 —
cum notează Nicolaus Olahus în a sa is-
toriootnogrnfie —■'joagăre de prelu crare a
lem nului. .(întreprindere“ fin an ţată de
bancherul Francom atti din M ilano, cu fi­
liala la Bălgrad), păstorea oile, vitele
cornute şi caii, cultiva porum bul, cartoful
şi m eiul. Era m aşinism ului a declanşat
însă un ad ev ărat seism in m ersul istoriei,
şi la P etrila. Prim ele lucrări de exploa­
ta re a zăcăm intelor de cărbuni din aceste
locuri încep în anul 1867. Z estrea celor din
fanţi pentru d rep tu rile rom ânilor din
A rdeal, aici ailindu-se. totodată, şi se­
diul celei dinţii publicaţii rom âneşti ap ă ­
rute in T ransilvania („G azeta din T ran ­
silv an ia“ — 183«), Casa A ndrei M ure-
şianu — au to r al „Im nului d eştep tării
n o astre“, Casa Gheorghe B ariţiu — isto­
ric şi om politic, unul din apostolii m iş­
cării naţionale din A rdeal, Casa sensibi­
lului poet Şt. O. Iosif, Casa subtilului
epigram ist C incinat Pavelescu, C asa com ­
pozitorului Gh. Dima ş.a. Pe-aici
p u rtat paşii in tîrzia lui adolescenţă
Blaga, pe-aici a zăbovit o vrem e şi Ci-
şi-a
prian Porum beseu, aici, m îhnit, va fi s u ­
flat in lam pă .Al. I. Cuza alungat d e pe
tronul domnesc, in drum spre Viena.
Muzeul de A rtă adăposteşte lucrări ale
aproape tuturor m aeştrilor penelului ro ­
m ânesc : A ndreescu, G rigorescu, Luchian,
Băncilă, Petraşcu, Pallady, Tonitza,
M attis Teutsch. A lături — Muzeul d e
A rtă Populară ale cărui exponate ex p ri­
m ă m odul de viaţă şi vocaţia artistică,
de-a lungul veacurilor, a le rom ânilor de
pe aceste străvechi ţinuturi — în zona
P ietrelor lui Solomon descoperindu-se
dovezi ale unei v etre dacice, suprapuse
peste o aşezare preistorică.
Ca unul care revin des aici, rosti'- ’
num ele oraşului de sub Tîmpa, nu pot
nu m ă gindesc la Biserica N eagră
m onum ent i-mblematic al Braşovului —,
splendidă capodoperă a arhitecturii în
stil gotic din T ransilvania, construită in ­
tre secolele XIV—XVI. Şi ori de cite
ori descind in B raşov nu pot ráta re în -
tilnirea cu această superbă construcţie
şi de a-i asculta m agnifica-i orgă. P ro ­
fesorul Hans E kart Schlandt, plin de har,
in tr-o după-am iază m -a făcut să cred
cp „F uga“ lui Bach a r fi fost anum e com­
pusă pentru orga Bisericii Negre.
B raşovul vechi, B raşovul 'nou, în tre
coordonatele vechii şi noii istorii îşi
scrie zi de zi poem ul devenirilor şt al
existenţei sale.
George IANCU
P etrila se regăseşte in m erindea niciodată
trăd ată a unor virtuţi specifice, precum
aceea a păstorilului. (peste 15.000 de oi,
1 300 de bovine. 300 de cai), dar mai ales
în cele patru m ne care asigură econo­
miei naţionale aproape 4 m ilioane de
tone cărbune anual. A sta e m arca aşeză­
rii şi locuitorilor ei. A sta-i destinul. N i­
m ic im nic ori grandilocvent nu-i a u reo ­
lează. C ălătorul in drum ul său spre co­
ch etele cabane „A uşelu“, „V oievodul“,
„Lunca F lorii“, ,.Rusu“ şi „S urianul“, este
m ereu ten tat să ridice p rivirile spre a n ­
sam blul m onum ental Din adincuri spre
lumină, (Petrila fiind oraşul din Valea
Jiu lu i cu cele m ai m ulte statu i şi m onu­
m ente ridicate de artistu l local Ladislau
Schm idt). Să nu uităm nici că la P etrila
s-a introdus prim a m aşină cu a b u ri în
m inele din Valea Jiu lu i şi din E uropa !
S -a folosit la ascensoare avind 60 de cai
putere. Poţi să nu com pari, cind inginerul
Viorel Boantă. un om al locului din ta tă -n
fiu, directorul m inei Lonea. una din în tre ­
prinderile de pe raza oraşului, n e m ă rtu ­
risea :
— Im aginea Petrilei de astăzi s-a cons­
titu it sub ochii noştri. S ute de
blocuri cu peste 5 100 de ap artam en te fac
corp comun cu casele m untenilor, ce d e­
păşesc ca num ăr 2 300 (gospodării ţărăneşti
— 1 614. ale m inerilor — 683), dind fru ­
m useţe locului, se îm plinesc arm onios in ­
tr-o arh itectu ră tradiţională. D inlr-o a şe ­
zare de păstori, am aju n s o citadelă m i­
nerească de im portanţă naţională care
 Viaţa spirituală a judeţelor şi localităţilor ţării

E c o u r i l i r i c e e s t i v a l e ’87
EATRUL Liric din tre aceste spectacole, precum şi altele,

T C onstanta — cum se
ştie, de o bună bucată
de vrem e nelipsit de De
scenele şi estradele publice a^e litora­
lului — a continuat şi în sezonul recent
încheiat să se întîlnească cu m iile, cu ze­
cile de mii de spectatori, rom âni şi
6trâini, a flaţi fie la odihnă, în concedii,
in trecere pur şi sim plu prin m unicipiul
reşedinţă de judeţ, fie vizitind (în cadrul
unor excursii de agrem ent cu o d u rată de
patru-cinci zile) u n a sau a lta din tre nu­
m eroasele şi ospitalierele staţiu n i de pe
întinsul nostru litoral ; program ul artistic
afişat, prin gam a m ult mai largă de lu ­
crări cu care s-a operat, a av u t din nou
d aru l de a reconfirm a colectivului liric
constăntean un onorant loc in rindul in­
stituţiilor noastre m uzicale de tradiţie.
N e-am putut din nou convinge (pentru
a cita o a ră !) de interesul m an ifestat şi
totodată de răspunderile (deloc uşoare şi
n u puţine la num ăr) pe care L iricul con-
ştănţean (Ia conducerea căruia de cîtăva
vrem e se a flă A na-M aria M unteanu, o tî-
n ă ră m uziciană energică, au to rita ră în­
treprinzătoare, nici pe departe copleşită
de funcţie) şi le asu m ă stag iu n e de sta­
giune, a tit în cadrul activ ităţilo r „obiş­
n u ite “ de la sediu, cit m ai cu seam ă prin
felul deosebit de scrupulos, de exigent
totodată de a acţiona atunci cînd a re în
fa ţă activităţi în care se străd u ieşte să
aibă cîştig de cauză. E şi firesc oa lu cru ­
rile să se desfăşoare aşa nu şi a ltfe l —
à ceasta m ai cu seam ă dacă se a re în ve­
dere fap tu l că publicul stagiunii estiv ale
e cu totul altul, pretenţiile acestu ia im ­
plicit fiind altele.
Parcurgind, fie şi sum ar, lista cu lu ­
crările ce a u urcat pe scena stag iu n ii es-
vale 1986—1987. oricine poate observa că
mul de spectacole cel m ai solicitat a
răm as tot o pereta — de pe afişe nelip-
sind (ce-i drept, de m ai m ulte stag iu n i !)
titlu ri ca Bal la Savoy de P au l A braham ,
o p ereta lui L ehar Văduva veselă, Li­
liacul de Jo hann S trauss (spectacol ce se
m enţine de a n i de zile în rep erto riu l
teatrului, şi care şe reprezin tă şi în lim ba
germ ană ; aceasta, desigur, pen tru tu ­
riştii străini), opera verdiană Traviata.
De prisos să m ai spunem că fiecare din ­
S e r b ă r i l e f o c u l u i vi u
ru m oa sa aşezare
au o toaletă regizorală anum e adaptată
la condiţiile scenelor vizitate. Ceea ce
am constatat şi cil acest prilej este grija,
m area grijă pentru acu rateţea şi unitatea
estetică de ansam blu a spectacolelor ;
corul, orchestra, baletul, soliştii şi ac ­
torii pun în perm anentă un accent cu
totul deosebit pe traducerea în fapt a rtis­
tic a reprezentaţiilor. În ain te insă de
orice, m eritu l în acest sens revine desi­
gur celor trei d irijori — Gh. Stanciu,
M ihaela Roşea şi Radu Ciorei —, care prin
n ota lor de seriozitate profesională im ­
pun o atm osferă bună de lucru. Discipli­
n at, a fla t la o ra de faţă in tr-u n real pro­
gres. colectivul o rchestrei L iricului con-
stă n ţe a n a a tin s un prag a rtistic ce se
răsfrîn g e benefic a su p ra întregii pro­
d ucţii artistic e a teatru lu i. F orm aţia co­
rală, şi ea a fla tă de mai m u ltă vrem e în -
tr-u n m om ent ascendent a l existenţei
sale, reclam ă totuşi unele îm pliniri
plan num eric — d ezid e rat im pus a tit de
rep erto riu l pe care îl cultivă şi popu­
lariz e a z ă în m od curent, cit şi de ex ig en ­
tele m ereu crescînde ale spectatorilor,
care, fap t lăudabil, nu ocolesc m anifes­
tă rile aoestei institu ţii muzicale.
acest capitol, am re ţin u t cu plăcere,
prezenta tin eretu lu i la a stfe l de m ani­
festări. Cel m ai la indem ină exem plu a r
fi prem iera, u ltim a de fa p t din această
stagiune, a unei interesante Seri de balet,
speetacoi-colaj în coregrafia lui Ion T u-
gearu ; ilu straţia m uzicală
pagini orchestrale din
apelează la
creaţia
compozitori ca B ritten, H indem ith, Ravel,
un o r
Isaac Albeniz, Manuel de Falla, Paolo de
S arasate, G eorge Enescu, Th. Rogalski,
P au l C onstantinescu şi alţii. P rem iera a
av u t loc in preajm a încheierii stagiunii,
spectacolul urm în d a in tra în rep erto riu l
perm anent al stagiunii artistio e 1987—1988.
O stag iu n e s-a încheiat — şi nu oricum :
o alta a şl început. Din orioe punct de ve­
dere vom privi rep erto riu l acesteia, el va
trebui n e ap ărat să ră sp u n d ă pe mai de­
parte m ultiplelor problem e de educaţie
estetică — deziderat ce im pune să se
pornească de la valoarea cu ltu rală a lu ­
crărilor propuse.
Dumitru SANDU
nare, S erbările Focului Viu au cuprins
Moment de la sărbătoarea
in
■ Z IL E L E trecute Tecuciul a fost
garda celei de a X lX -a edifii a săr­
bătorii cintecului şi dansului popular
La m oldovenesc „Cintâ de răsună lunca“,
m anifestare ele largă cuprindere geo­
grafică reunind fo rm a ţii■şi artişti ama­
tori din toate ju d eţele M oldovei şi din
zonele etno-folclorice de interferenţă.
Concursul propriu-zis a fo st prece­
dat de o largă paletă de m anifestări
— sim pozioane, expoziţii, recitaluri,
diasonuri — (ivind ca tem ă creaţia
populară, această m inunată zare a cu­
prinderii de gind, factor im portant al
afirm ării şi dăinuirii noastre in spaţiul
carpato-ăanubian.
S -a u distins in cadrul concursului,
ansam blurile folclorice din judeţele
Botoşani, Bacău si a m unicipiului-
gazdă, form aţiile de dansuri din Huşi
(Vaslui) şi Gropeni (Brăila), obiceiu­
rile folclorice prezentate de form aţiile
din Fălticeni, Năsăud şi laşi, soliştii
vocali Maria Macovei (M ănăstirea Hu­
m orului — Suceava) şi Stelian Frigioiti
(corn. Pecliea — Galaţi), grupurile vo ­
cale din com. Tudor Vladim irescu (Ga­
laţi), al coop. „Solidaritatea“ (laşi) şi
al căm inului cultural Pechea (Galaţi)
şi m u lte altele.
Ionel NECULA
am fite a tru n atu ral de pe terasa Focului
viu. prezentînd un program bogat şi va­
ria t care a bucurat — pe toată întinde­
rea u n ei zile — num eroasa asistenţă ve­
n ită din m unicipiul de re şed in ţă Focşani
şi din a lte localităţi d e pe V ăile Mllco-
vului, Putnei şi Zăbalei : Odobeşti, Uni­
rea, Mera. N ereju, Reghiu. Paltin. N ăru-
ja, N istoreşti, Poiana M ărului şi altele.
A nsam blul folcloric „B u tn a“ al în tre ­
„Cintâ de răsună valea", Tecuci '87
Poezia
policromă
UB sem nul benefic al
S locurilor natale.
personalitatea.
cu
e u rit-
m iile şi fascinanta de­
cantare a lu m in ă p rin arbori se prezintă
expoziţia de a rtă a pictorului Dorin Sava
deschisă în aceste zile la T eatrul Foarte
Mic, cu un ciclu de peisaje surprinse in
spaţiul de deal şi cim pie îm prejm uind
cea m ai însorită localitate din tară, Cîm -
pina. De aici, poate, o acută im presie
de integrare in av en tu ra lum inii, pictorul
privind, m ai întotdeauna, de pe o înăl­
ţim e priveliştile care coboară, curg spre
adincurile orizontului populînd aerul cu
reflexiile m ulticolore ale copacilor, văi­
lor. zăpezii sau ale păm intului dom inat
de ierburi şi flori (Lan cu maci, Transpa­
rente, Liliac, Mesteceni). Un peisaj deloc
static resp iră in cele m ai m ulte dintre
lucrările sale care fac elogiul a ceea ce
devine, prinde zvîcnet, ia sem nul vieţii,
al în flo rin i şi rodului.
Volum ele m ari ale m esei crom atice sínt
aşezate cu predilecţie în stingă dezvălu­
ind felul de a se aşeza în peisaj a l pic­
torului, o intim itate despre care am intea
M ircea Eliade : Pină şi pe întinsul unei
p laje pustii fiecare om se va aşeza după
ce şi-a găsit un loc num ai „al său “.
O riginal prin unghiul contem plării,
Dorin Sava dovedeşte un interes deose­
bit pen tru m odul în care realitatea p are

F
vrînceană de pe Valea
Milcovului. A ndreiaşu,
e ste cunoscută nu nu-
prin hărnicia locuitorilor săi — cei
»„ re înnobilează vechea localitate, atestată
docum entar pentru prim a o ară la 8 a u ­
g ust 1445 — ci şi dato rită unui fenom en
n atu ral unic : Focul viu. Pe m alul drept
al Milcovului. pe o m ică terasă, flăcări
galben-portocalii joacă deasupra păm în-
tului, ivind la su p rafaţă, o infim ă parte
din m arele m ister ce sălăşluieşte în in i­
m a vie a T errei. Plecînd de la acest fe­
nom en neobişnuit localnicii l-au num it
„Focul v iu “, organele de reso rt decla-
rîndu-1 m onum ent a l naturii.
Concepute ca m anifestări interdiscipli-
asigură aproape 4 m ilioane de tone de
cărbune anual, revenind fiecărui locuitor
aproape 140 de tone. In sfirşit, d ar nu şl
in ultim ul rînd al im portanţei, în acest
an, oraşului i s-au m ai ad ău g at două
mine. „ în m inele noastre aproape 85 la
sută din operaţii sínt preluate de m a­
şini, dispunînd de un flux de transport
pe benzi de aproape 15 kilom etri“ — ad au ­
gă interlocutorul nostru. în tim p ce noi
ne gîndim la acea m aşină cu a b u ri dé 60
cai putere. P rim arul oraşului, G avrilă D a­
vid, fost m iner cîndva ne spunea: „ In tra ­
re a în contem poraneitate a Petrilei a fost
anevoioasă, cu toate că pe terito riu l nos­
tru de la început a ex istat o trad iţie
veche, a păstoritului. Şi acum în 1987 dis­
punem de peste 15.000 de oi şi tot pe
atîtea anim ale m ari. M inele no astre sínt
bine d otate tehnic, asigurând condiţii op­
tim e de m uncă. N um ai în acest an avem
de realizat aproape 1 m iliard de lei in ­
vestiţii, cele m ai m ari din istoria oraşu­
lui, destinate unor lucrări la m inele Lo-
nea — P ilier şi P etrila-S ud, şi finalizarea
m odernizării preparaţioi de cărbune, şi
lu crărilor social-culturale — de curînd s-a
dat în folosinţă un m odern m agazin u n i­
versal, un căm in cultural la Cimpa, d u ­
blarea staţiei de captare a apei la Taia.
Fabrica de m obilă cu o capacitate da
14.000 g arnituri anual, unde sínt înca­
d rate 350 de fem ei, a atin s în acest an
capacitatea proiectată“.
In acea zi de început do toam nă am
ascultat, in tr-u n dialog obişnuit, istoria
prinderii de Scule şi E chipam ente H idra­
in prim a zi, o a cţiu n e ştiin ţifică la bi­ ulice din Focşani, A nsam blul folcloric a se naşte odată cu lum ina ce o dezvă­
blioteca din comuna A ndreiaşu. prin ex­ „C hipăruşul“ al Căm inului cultural din luie ochiului. Sínt sem nificative în acest
poziţia de ca rte ştiinţifică şi de populari­ com una N ereju. grupul vocal din com una sens tablourile Spre seară şi Lumină de
zare „Ce ştim desp re T erra“ şi prin or­ Mera. form aţia de dansuri şi o rchestra de scară pe care p riv in d u -le poţi num ăra
ganizarea unei gale de film e docum enta­ in stru m en te populare din satu l Ursoaia. clipele pînă la dizolvarea peisajului prin
re, cu titlu ri ca : „R ezervaţii n atu rale com una Reghiu, O rchestra de m uzică
din R.S.R.“, „Specii noi din fau n a şi flora populară „B răduleţul“ a Casei m unicipa­ întunecarea trep tată a culorilor, prin
ţării no astre“. le de cultură din Focşani, form aţii a rtis ­ curgerea lo r spre crepuscul. D ar o replică
A doua zi, a fost o dum inică în care. tice din Odobeşti, grupul vocal şi form a­ plină de v italitate tran sp are în tablou­
pe întreaga Vale a Milcovului a răsu n at ţia d e fluieraşi din comuna gazdă şi An­
rile dom inate de alb, în care realitatea
cintecul şi jocul popular, în am bianţa sam blul folcloric „P laiu rile R îm nicului“
versului patriotic şi sub v raja muzicii din judeţul lim itrof — Buzău, localitatea renaşte (Lan cu maci, A nins, B rădet,
corale. G rupuri artistice, recent p â rtie i, Rim nicu-iSărat. a u p rezentat un program Meri In floare şi altele). T onurile se în­
pante la finala pe ţară a celei de-a V l-a integral şi v a ria t a le cărui v alenţe poli­
m ulţesc. nuanţele um plu pinz.a ca in tr-u n
ediţii a Festivalului naţional „C întarea tice, a rtistice şi educative au reliefat ni­
R om âniei“, din aşezările de pe Valea velul în alt de p regătire la care se ridică banchet a l culorilor şi a l sentim entelor
M ilcovului şi-a u d at în tîln ire în m arele to ate aceste form aţii. tonice.
Serbările Focului viu de la Andreiaşu. A sem enea drum urilor din peisajele sale,
din V rancea, sínt o dovadă că izvorul calea pictorului tîn ăr Dorin Sava (pro­
perpetuu viu — ca şi focul care-i dă de­
num irea acestei m anifestări — a l artei iectant la I.P.P.G. Cîm pina) este deschisă
aşezării de pe Jiu l de est. Şi m ai apoi noastre m ilenare, poate şi treb u ie să fie către lum ina şi poezia policrom ă a locu­
la fel, cu acelaşi ton sigur, de parcă to ­ îm prospătat cu talentul şl conştiinţa rilor din preajm ă in universul cărora
tul a r fi fost de cînd lum ea aşa (dar cre­ contem poranilor cu noile nestem ate pe
dem că era certitu d in e !), G avrilă Da­ care harul poporului la şlefuieşte n e ­ acest om tîn ă r si denum it cu h a r lucrează
vid n e-a schiţat tabloul spiritual al o ra­ încetat. şi-şi orînduieşte inspiraţia.
şului puţin altfel, aşa cum spunea şi
m arele poet „am intirile m or odată cu ră ­ Geo CIOLCAN Nicolae OANCEA
săritu l soarelui“, istoria sentim entală ră-
m înind dincolo de statu i şi m onum ente, V
de n jile construcţii şi m odernizări in m i­
nerit, pe sem ne cu m ult m ai concretă,
m ai plină de sem nificaţii. F o rm aţiile a rtis­
tice am atoare ce activează în cele trei
aşezăm inte de cultură — un cor b ărb ă­
tesc „F ream ătul adincului“. de trei ori
la u re a t în F estivalul national „C întarea
Rom âniei“, „E strada pionierească“ a co­
piilor de la Şcoala generală nr. 6 si de
la Liceul industrial în finala m arelui con­
cert al m uncii şi creaţiei, a „C utezători­
lo r“ de la Şcoala generală nr. 6. ce au
deschis noi trasee turistice în C arpaţii
ţării, pe care nu putem să nu-i salutăm
clin toată inim a pen tru succesele lor, cu
tradiţionalul „Noroc bun !“.
A cesta este oraşul P etrila de azi — tî-
năr, viguros, clocotitor, încărcat de viată
şi optim ism — aşezat parcă simbolic pe
m alul Jiu lu i de est. Expresie a unei in ­
fuzii p uternice de tin ereţe şi vigoare ce
se aşează pe toate m eleagurile p atriei, so­
cialism ul. F aptă tem erară, febrilă, pentru
această epocă, de o fascinantă strălucire,
m enită a fi ea însuşi o epocă a vieţii.
Petrila modernă
Dumitru Dem. IONAŞCU
CONTEMPORANUL 5
Orizont medical

R adiologia în era in form aţion ală şi n u cleară

Dr. Nicolae GHILEZEAN
■ DE CURiND Bucureştiul a fost gazda celui de-al Vl-lea Congres
Naţional de Radiologie, organizat de U.S.S.M. Această reuniune a abor­ şef de secţie la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca
dat, sub forma dezbaterilor în cadrul a patru mese rotunde şi prin inter­
mediul a peste 50 de comunicări, contribuţia investigaţiei radiologice Io ABORDAREA MULTIDISCIPLINARÄ Şl
diagnosticul pneumopatiilor cronice, ol cancerului renal, în tratamentul 2 TRATAMENTUL MODERN AL CANCERULUI
cancerului mamar şi în investigarea sistemului nervos central.
La Congres, alături de specialişti români, au participat şi cadre univer­ VALOROŞI specialişti precum prof. dr. tatelo r radioterapeutice. Astfel, posibili­
sitare şi medici de peste hotare cu înaltă reputaţie ştiinţifică, precum : I. Pană, prof. dr.' doc. Al. T restioreanu, tatea de m etastazare încă din fazele aşa-
G. Delorme şi J. P. febourgeois din Franţa, L. Oliva — Italia, J. Sprindrich prof. dr. D. Setlacec; prof. dr. Al. Prişcu, zise de debut ale bolii, explică insucce­
— Cehoslovacia, E. Bandisch — R. D. Germană, L. Pokorny — Ungaria, Michel conf. dr. V. G rancea, dr. N. T restioreanu, sele chirurgiei şi radioterapiei în aceste
Margaritidis şi Menelaos Margaritidis din Grecia! fiecare evidenţiind expe­ dr. Rodica D uţu au făcut bilanţul posibi­ cazuri, indiferent de radicalitatea sau ex­
lităţilo r şi tendinţelor actuale în tra ta ­ tinderea intervenţiei chirurgicale sau in­
rienţa proprie în valorificarea, spre folosul sţării de sănătate, a progreselor m entul cancerului m am ar, care ocupă, la ten sitatea iradierii. Aceste date noi de is­
tehnicii radiologice contemporane. fem ei, prim ul loc, subliindu-se faptul că torie n atu rală a cancerului m am ar au
încercăm, în aceste coloane să cuprindem — în dialog cu trei specia­ radioterapiei îi revine, în acest domeniu, oferit prem isele teoretice pentru form u­
un rol im portant, dar nu exclusiv, ea larea unor noi concepţii terapeutice. De­
lişti români de înaltă ţinută - valoarea schimbului de experienţă realizat fiind asociată in diferite m odalităţi şi sigur, d in tre ele două sint m ai im portan­
şi însemnătatea actuală şi de perspectivă a concluziilor desprinse. secvenţe cu chirurgia sau cu m ioterapia. te : chim ioterapia ad juvantă şi tra ta ­
Progresele înregistrate în ultim ul deceniu m entul conservator. Supravieţuirea bol­
în cunoaşterea biologiei cancerului m a­ navilor cu m etastaze ganglionare ax ilare
m ar şi a m etodelor de tratam en t oferă este mai m are atunci cind adm inistrarea
şanse de vindecare şi de supravieţuire in citostaticelor se face im ediat după in ter­
Prof. dr. Ion PANĂ condiţii de confort m ult superior anilo1' venţie. iar rezultatele încurajează cerce­
1970. Cancerul m am ar este o afecţiune tările pentru găsirea unor citostatice m ult
directorul Institutului Oncologic Bucureşti şi al fo arte eterogenă din punct de vedere cli­ m ai active decit cele existente în prezent.
Clinicii de radiologie Colţea, preşedintele Congresului nic şi biologic, al cărei tratam en t m odern T ratam entul conservator al cancerului
necesită o abordare m ultidisciplinară, în m am ar s-a im pus în ultim ii ani. N um e­
ORIENTARE TEMATICĂ MAJORĂ PRIVIND care diferite m etode terapeutice trebuie roase trialuri clinice dem onstrînd că re ­
1 ad ap tate factorilor de risc proprii bolna­ zultatele obţinute prin extirparea num ai
RADIODIAGNOSTICUL Şl RADIOTERAPIA vei respective. Evoluţia acestei m aladii a tum orii, cu păstrarea sinului urm ată de
presupune două aspecte principale care iradiere sínt absolut com parabile cu cele
SPORIREA d uratei medii de v iaţă are succesive, calitativ noi ; se recurge din trebuie lu ate în consideraţie din punct de ale chirurgiei radicale. Profesorul Le-
p rin tre consecinţele m ai p u ţin fericite ce în ce m ai des la cuantificarea im agi­ vedere terapeutic : riscul de evoluţie sau bourgeois de la Paris a prezentat experi­
creşterea m orbidităţii prin afecţiuni cro­ nii radiologice, procedeu prin care, g raţie recidivă locală şi cel de ap ariţie al m e­ enţa franceză, aducînd argum ente foarte
nice, realitate ce im pune, p rin tre altele, ordinatorului, im aginea radiologică con­ tastazelor la distanţă sau de generalizare convingătoare pentru această nouă a ti­
reţelei de radiologie să-şi aducă o contri­ venţională este reconstituită m atem atic ; a bolii. tudine care favorizează păstrarea sinului.
buţie sporită la profilaxia, stabilirea cau­ pot fi astfel decelate, spre deosebire de A naliza in detaliu a rezultatelor te ra ­ In F ran ţa se apreciază că in prezent două
zelor şi tratam entul u n o r asem enea e n ti­ posibiltiăţile im aginii radiologice conven­ peutice o bţinute în cursul anilor a scos treim i din bolnave pot fi tra ta te conser­
tăţi patologice. Totodată, lu crările Con­ ţionale, cele mai mici d iferenţe ale densi­ in evidenţă carenţele diferitelor m etode vator, în acelaşi sens pledînd şi experi­
gresului au evidenţiat rezultatele efo rtu ­ tăţii regiunii exam inate ; sínt utilizaţi tot — chirurgie, radiochim ie, radioterapie enţa Institutului oncologic din C luj-N a­
rilor, contribuţia specialităţii noastre, la m ai m ulţi izotopi radioactivi în ex plora­ sau chim ioterapie — cînd acestea au fost poca în care această conduită s-a in tro ­
creşterea continuă a calităţii asistenţei rea ş i tratam n etu l radiolgic ; cobaltotera- ap licate izolat şi posibilitatea corectării dus de cîţiva ani.
m edicale şi ca atare, a stării de săn ătate pia tinde să înlocuiască aproape total lor cînd, din contră, aceleaşi m etode au D iscuţiile mesei rotunde, ca şi comu­
a populaţiei, tn prezent, exam enul şi tra ­ tratam entul radiologie convenţional ; u ti­ fost aplicate asociat, în diferite secvenţe nicările care au urm at au reflectat pro­
tam entul radiologie participă la rezolva­ lizarea electronilor acceleraţi, a n eutroni­ şi inten sităţi in rap o rt cu factorii de risc gresele realizate precum şi necesitatea
rea m ultor problem e de patologie, deve­ lor şi a m ezonilor pi obţine to t mai m ult existenţi. m odernizării conduitei terapeutice con­
nind indispensabile, practic, tu tu ro r ce­ teren în tratam en tu l radiologie. Se a p re ­ P articu larităţile individuale deci, tre ­ form cunoştinţelor actuale, că, în curînd,
lorlalte discipline m edicale. Cunoaşterea ciază că progresele în ex plorarea radio- buie să devină în mai m are m ăsură nu cancerul m am ar va pierde trista lui re ­
de dată relativ recentă, a u n o r aspecte logică justifică şi explică de ce se v or­ num ai un elem ent orientativ al planului p u taţie şi se va putea vorbi cu adevărat
funcţionale proprii unor structuri an ato ­ beşte cu insistenţă în ultim ul tim p de o terapeutic, ci şi unul predictiv al rezul­ despre vindecări.
mice, explică de ce exam enul '•adiologic „tehnologie a imaginii utilizate în scop
este in m ăsură, m ai m ult decit în trecut, m edical“. în sens mai restrîns, se v or­

să sprijine efectuarea diagnosticului şi
orientarea conduitei terapeutice, oferind
clinicii incom parabil m ai m ulte inform aţii
privind nu num ai anatom ia, ci şi fiziopa-
tologia stru ctu rilo r anatom ice explorate.
A ceasta este cu a tît m ai m ult posibil, cu
cit, în ultim ii 15—20 de ani, în tehnica de
explorare şi de tratam en t radiologie, au
survenit schim bări de im portanţă deose­
bită, radiologia cunoscind una din cele
m ai rapide dezvoltări. Asistăm la o reîn ­
noire evidentă a ap aratu rii de exam inare
şi tratam en t cu energie rad ian tă şi, in
strînsă legătu ră cu aceasta, perfecţiona­
rea continuă a procedeelor curente de
diagnostic. Voi exem plifica prin cîteva
din perform anţele în reg istrate în radiote­
rapie, in construcţia de noi a p arate şi ac­
cesorii. B unăoară, radioscopia s-a schim ­
bat total, prin introducerea, u tilizarea şi
perfecţionarea întărito ru lu i de imagini,
prin p reluarea şi m onitorizarea datelor,
cu utilzarea benzii m agnetice ; radiogra­
fia tinde să fie tre p ta t înlocuită cu tom o­
grafia com puterizată, care a depăşit, in
ultim ii 10 ani de ex istenţă cinci generaţii
beşte de o tehnologie a im aginii radiolo­
gice, term en care înglobează radiodiag­
nosticul aşa-zis convenţional, tom ografia
com puterizată, procedeele caracteristice
aşa-zisei radiologii de intervenţie, proce­
deele de explorare proprii m edicinei n u ­
cleare, ultrasonografia şi rezonanţa m ag­
netică. Schimbul de inform aţii şi schim­
bul de ex p erien ţă capătă, de aceea, în
prezent, un caracter v ital în cadrul spe­
cialităţii noastre. Ne exprim ăm convinge­
rea că dezbaterile din actualul congres
au căutat să răspundă întocm ai acestui
im portant deziderat. P rin tre concluziile
cele m ai im portante desprinse s-a evi­
d enţiat fap tu l că progresele tehnologice
nu trebuie să reţin ă medicul şi, in p ri­
mul rind radiologul, în g ran iţele rigide
a le unei anum ite tehnici noi şi, m ai ales,
să nu-1 facă să se lase p radă pasiunii
p en tru tehnica în ain tată de care dispune,
oricîte de sofisticată ar fi ea. Radiologul
va trebui să adopte p erm anent o a titu ­
dine critică deductivă izvorîtă din adîn-
cirea gîndirii radioclinice.
3.
Conf. dr. Al. CONSTANTINOVICI
Clinica de neurochirurgie a Spitalului dr. Gh. Marinescu
INVESTIGAREA RADIOIZOTOPICĂ
A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
UNA DIN caracteristicile prim ordiale izotopilor radioactivi. Se utilizează astfel
ale investigărilor radiologice actuale ale fie m etoda SPECT, respectiv tom ogra-
organism ului um an o constituie desigur fierea com puterizată cu aju to ru l emisiei
dezvoltarea ex traordinară pe care a îm ­
brăcat-o în ultim ii ani explorarea tom o- unui singur foton, fie m etoda PET (to­
grafică a diverselor segm ente şi organe m ografie de em isie pozitronică), bazată
ale corpului. Acest elem ent caracterizea­ pe înregistrarea sim ultană a em isiilor de
ză a tit investigarea tom odensiam etrică anihilare a unor suhstanţe radioactive,
realizată cu aju to ru l unui fascicol de raze m arcate cu pozitroni. Introducerea aces­
X cît şi investigarea efectuată prin rezo­ to r m etode tom ografice de emisie radio-
n an ţa m agnetică nucleară. Punerea in izotopică, care presupun, — în a fara unei
evidenţă pînă la structură, a diverselor ap aratu ri adecvate, deosebit de sofistica
procese patologice ce se dezvoltă în or­ şi costisitoare, existenţa unor substanţe
ganism, d elim itîndu-le cu o m are exacti­ radio-farm aceutice ce pot fi procurate
tate în rap o rtu rile lor, la nivelul „feliilor num ai în condiţiile existenţei unor ciclo-
seriate“ s-a extins şi asupra m etodelor troane apropiate de laboratorul de inves­
de exam en ce utilizează înregistrarea tigaţie — a creat posibilitatea efectuării
em isiilor radioactive stocate la nivelul unor studii funcţionale, de evidenţiere a
organelor de exam inat prin adm inistrarea unor tulburări ale proceselor m etabolice

E ste vin d ecab ilă ciroza h ep a tică ?

D escoperitorii „E lcohepului“ su sţin că da
A ceasta în tru cît bolile am in tite ale gali- tatelor tratam entului a peste 3 000 de
naceelor sínt cunoscute ca avînd tropism bolnavi de dischinezii biliare hipotone.
RM ĂRIREA u n e i id ei — co n cep ţie, in v e n ţie sa u d e s c o p e rire — p e c a re ai
U p ro m o v a t-o în co lo an ele p u b lic a ţie i, p e c a re o s lu je ş ti cu co n d eiu l, s itu a re a
c itito ru lu i în tr- o p o ziţie p riv ile g ia tă d e o b se rv a ţie d in c a re să ju d e c e , pe
hepatic, şi cauzînd leziuni m ultiple ale
ficatului şi căilor biliare la găini, care
hepatite cronice persistente şi activ-agre-
sive, ciroze hepatice com pensate şi de­
com pensate perenchim atos sau/şi vascu­
b a z a u n o r d a te obiectiv e, d in a m ic a re a lă şi v a lo a re a în tim p a id eii p ro m o ­ duceau, fă ră intervenţia intîm plător sal­
v a te c o n s titu ie u n c o m a n d a m e n t e s en ţial al e tic ii p u b lic istic e . A titu d in e cu a tît m ai vatoare, am in tită anterior, la m ortalitate. lar. D urata tratam entului a fost de 6—3
e se n ţia lă cu c ît m iza so c ială a f a p tu lu i p ro m o v a t este m a i im p o rta n tă . In cazu l de Nu am găsit însă nicăieri referiri în bi­ luni pen tru dischinezii, 8—16 luni pentru
fa ţă este v o rb a de s p e ra n ţa de a m e lio ra re sa u c h ia r de v in d e c a re a u n o r m alad ii bliografia de specialitate la folosirea hepatitele cronice şi 1—2 ani şi peste 2
d e la rg ă in c id e n ţă — bolile h e p a tic e o cu p ă , p e p lan m o n d ia l, u n u l d in tre p rim e le p lantelor identificate de noi în bolile de ani pentru, ciroze hepatice.
lo c u ri p e s c a ra m o rb id ită ţii — a b o rd a te în p e rsp e c tiv a c a z u rilo r cele m ai g ra v e :
h e p a tite le c ro n ic e şi ciro zele h e p a tic e . A ş a d a r, re v ista n o a s tră a re le v a t, cu a p r o x i­ ficat şi de fiere, d ar unele surse dem on­ REZULTATE. O am eliorare subiectivă
m a tiv doi a n i în u rm ă , d e s p re e x p e rim e n ta re a m e d ic a m e n tu lu i o b ţin u t d in p la n te strau faptul că speciile de plante în m arcată s-a obţinut la aproxim ativ 90%
d e c ă tre d o c to rii A ristin a şi L a d isla u E lth e s d in O rad ea. cauză au fost cunoscute de popor şi chiar din bolnavi, indiferent de afecţiunea
I n tre tim p s - a a c u m u la t e x p e rie n ţa tr a tă r ii, la S p ita lu l ju d e ţe a n d in O rad ea, folosite d rep t înlocuitor de ceai alim en­ abordată şi stadialitatea acesteia. De sub­
p re c u m şi în co n d iţii a m b u la to rii, a m ii d e c a z u ri, m e d ic a m e n tu l d e n u m it E lcohep ta r şi altele ca n u tre ţ pentru anim ale ; liniat că dim inuarea sim ptom elor de su­
p rim in d re c e n t, d u p ă c îte am fo st in fo rm a ţi, „av iz de necesitate*4 d in p a r te a I n s ti­ iar din lu crările de chim ie botanică con­ ferin ţă a fost sesizată de bolnavi încă
tu tu lu i p e n tr u c o n tro lu l m e d ic a m e n tu lu i şi c e rc e tă ri fa rm a c e u tic e , ia r p rin „R o m in - sultate a reieşit lipsa lor de toxicitate. din prim ele 2—3 săptăm îni de tratam ent,
v e n t“ i s -a a c o rd a t b re v e t de in v e n ţie în S.U.A. şi A u s tria (în te s ta re a m in u ţio a să
ce i-a u fă c u t-o sp e c ia liştii a u s trie c i a u d e s c o p e rit în co m p o ziţie, p r in tr e altele, Acestea au fost prem isele care ne-au în cazul biliopatiilor cronice (dischinezii
to a te p rin c ip iile ac tiv e e se n ţia le c a re c o m p u n cele m a i efic ie n te m e d ic a m e n te fo lo ­ în cu rajat să trecem la încercări prelim i­ biliare) s-a constatat o rem isiune com­
site în p re z e n t în tra ta m e n tu l b o lilo r hepaticé)*. S ín t d e s ig u r, p re m ise a le u n u i n are privind ap licabilitatea şi eficacitatea pletă a sim ptom elor de suferinţă în tr-u n
c e rt in te re s a tît pe p la n n a ţio n a l c ît şi pe p la n m o n d ial. D e acee a a m c o n s id e ra t speciilor de p lante în cauză la om. La procentaj de peste 90% din cazuri. In ca
u til să d ăm , în c o n tin u a re , cu v in tu l d ire c t d e s c o p e rito rilo r a c e s tu i m e d ic a m e n t, început, am utilizat un ex tract apos sub priveşte hepatitele cronice şi cirozele h e­
co lo an ele n o a s tre r ă m în în d d esc h ise p ă r e r ii ce lo r ca re l-a u e x p e rim e n ta t sa u l-a u form a unui decoct-infuzie d in ir-u n am es­ patice, acestea au înregistrat o refacere
u tliz a t d irect. (M.H.)
tec de p lan te făcînd p arte din ordinul clinică şi funcţional m etabolică completă
M yrthales, fam ilia Onagracee. A stfel s-a la peste 40% din cazuri şi o staţionare a
constituit cu tim pul o reţetă şi o m etodă bolii ia aproxim ativ 45% din pacienţi.
terap eu tică care, in urm a aplicării la un Bolnavii de vîrstă activă, din această ca­
BSERVTfŢH şi consta- aviarâ, in urm a consum ării de către aces­ nu m ăr corespunzător de m are de cazuri, tegorie au p u tu t relua în urm a tratam en ­
O!) ţări efectuate în mediul
ru ral, în u rm ă cu
peste zece ani privind
tea a unor p lan te care cresc în zona res­
pectivă, n e-au îndem nat să luăm în con­
sid eraţie posibilitatea ca plan tele in
a fost în reg istrată la Oficiul de S tat p en­
tru In v en ţii şi Mărci, în vederea obţinerii
p rio rităţii prin brevet
tului preocupările profesionale- M erită o
m enţiune deosebită faptul că la ap ro x i­
m ativ 40% din pacienţii cu ciroză hepa­
am eliorarea la găini a unor stări m o r­ cauză să fie utilizate şi în tratam entul L a ora actuală ne putem perm ite să tică decom pensată vascular (cu lichid
bide, p rin tre care cunoscuta leptospiroză unor boli hepatice şi biliare ale omului tragem o serie de concluzii asupra rezul­ ascitic, deci cu ciroză „um edă“) datorită
6 CONTEMPORANUL ■.

ce se desfăşoară la nivelul un o r organe
şi sistem e din cadrul organism ului nostru.
Masa rotundă cu tem a „A portul m eto­
delor radioizotopice în contextul posibi­
lităţilor actuale radiologice de investigare
a sistem ului nervos cen tral“, la care au
p articip at conf. dr. C. Popa, dr. T. Popa,
dr. Ion Codoreanu, dr. M. M unţiu,
dr. Gh. Jovin, dr. A. Z. O nu şi
dr. I. D um itriu a pus p regnant în evi­
denţă aceste tendinţe şi şi-a propus ca
scop tocm ai definirea acestor noi gra­
niţe pe care sínt capabile să le atingă
investigaţiile radioizotopice la ora a c tu ­
ală. E xperienţa căpătată şi în ţa ra noas­
tră de colectivele de m edicină nucleară
de la spitalele Fundeni (dr. Gh. Jovin) şi
P anduri (dr. T. Pop) a ilu strat perspec­
tivele ce se deschid acestui tip de inves­
tigaţie cu aju to ru l metodei SPECT. In
dom eniul investigării radioizotopice a sis­
tem ului nervos central, în a fa ra p erfo r­
m anţelor obţinute cu aju to ru l acestei m e­
tode s-au prezentat şi rezu ltatele deose­
bit de bogate în inform aţie, obţinute cu
aju to ru l studiilor dinam ice a le circulaţiei
sanghine cerebrale, dom eniu in care m e­
todele radioizotopice deţin un rol p re ­
ponderent faţă de alte' m etode de studiu
(electrom agnetice etc.). Im portanţa deo­
sebită pe care o deţin afecţiunile vascu­
lare cerebrale în cadrul patologiei vascu­
lare generale, actualm ente principala
cauză de m ortalitate generală, face ca
aceste m etode radioizotopice, neinvazive
şi deosebit de fidele inform aţional să-şi
păstreze un loc de fru n te în arsenalul
actual al investigării proceselor incrim i­
nate.
a IMPLICAŢIILE
PNEUMOPATIILOR CRONICE
C om unicărilor din cadrul m esei rotunde
cu tem a Aportul investigaţiei radiologice
în diagnosticul pozitiv şi diferenţial al
pneumopatiilor cronice, la care au p a rti­
cipat prof. dr. C. A nastasatu, dr. Rodica
D uţu, dr. St. Duţu, dr. St. Ivaşcu, prof.
dr. C. Coman, eoni. dr. FI. B arcan, prof.
dr. C. B utnaru, prof. dr. N. A ndronescu,
•of. dr. D. R ădulescu, au evidenţiat
.eva im portante concluzii. S-a conturat,
bunăoară, drept un fap t cert; că pneum o­
patiile cronice sínt, în mod obişnuit, en­
tităţi patologice secundare un o r procese
pulm onare şi bronhopulm onice acute, ale
căror leziuni nu se resorb, ci evoluează
spre cronicizare şi fibroză pulm onară ; în
funcţie de starea de reactiv itate a orga­
nism ului, procesul patologic poate fi cir­
cum scris sau difuz, fibroza şi in filtra ţia
stra tu rilo r plăm ânului interesînd, deopo­
trivă, ţesu tu l in terstitial şi alveolele
pulm onare ; m odificările radiologice
întâlnite in pneum opatiile cronice
avind sem nificaţii m ultiple, n u sínt
caracteristice p en tru un a'num it tip
d e boală, de u n d e rezultă şi dificul­
ta te a de a decide a su p ra etiologiei lor.
S porirea interesului pen tru pneum opatiile
cronice se datorează faptului că, în m ulte
zone, ele au devenit o cauză im portantă
de m o rtalitate şi de m orbiditate, în con­
tinuă creştere, în pofida progresului cu­
noştinţelor m edicale ; şi, de asem enea,
constatării că u rm ărirea m odificărilor în-
tîln ite în aceste afecţiuni se asociază
efortului p en tru diagnosticul incipient al
cancerului pulm onar.
TURUL de orizont p rile ju it de Congre­
sul N aţional de Radiologie, ideile relevate
adrul m eselor rotunde, în aria tem a-'
. . şi în concluziile cărora am fost in ­
troduşi pe parcursul acestor coloane, de­
m onstrează progresele în reg istrate şi în
acest im portant dom eniu m edical, m edi­
cina rom ânească dovedindu-se şi în p la­
nul diagnosticului şi tratam en tu lu i radio­
logie la nivelul cuceririlor dobîndite în
ultim ul tim p pe plan m ondial.
Magdalena POPA-BULUC
m edicam entului, lichidul, deci ascita, a
dispărut, fap t nerealizat an terio r de nici
o acţiune medicală.
M edicam entul pe care l-am realizat este
fo arte bine to lerat în cadrul u n u i tra ta ­
m ent de luni sau ani de zile, fă ră să
determ ine efecte secundare sau reacţii
adverse. Nu prezintă incom patibilităţi cu
alte _ m edicam ente asociate, nu in flu en ­
ţează negativ eficacitatea preparatelor
ad m in istrate concom itent pen tru boli aso­
ciate sau intercurente, nici eficacitatea lui
nu este atinsă sau dim inuată de a lte tr a ­
tam ente.
A preciind im portanţă p ropunerilor noas­
tre, C onsiliul N aţional p en tru Ş tiin ţă şi
Tehnologie a hotărit, în cadrul u n u i con­
tract de cercetare, înfiin ţarea unui colec­
tiv m ultidisciplinar din centrele u n iv er­
sita re Cluj-N apoca, Tirgu-M ureş, Bucu­
reşti, pen tru efectuarea de cercetări fu n ­
dam entale în vederea valorificării su p e­
rio are a descoperirii. L ucrările sín t coor­
donate de In stitu tu l pen tru controlul m e­
dicam entului şi cercetări farm aceutice
B ucureşti. Concom itent a avut şi a re loc
la Spitalul judeţean din O radea u rm ă ri­
re a clinică şi paraclinică a unui lot de
bolnavi tra ta ţi cu m edicam entul fito tera-
peutie, urm înd ca rezultatele să fie p re ­
lucrate pe calculator. Toate aceste cerce­
tă ri urm ăresc stabilirea cît m ai exactă a
compoziţiei chimice a p lan telo r folosite,
stabilirea acţiunii biochim ice şi farm aco-
dinam ice intim e a principiilor active gă­
site în plante la nivelul organism ului în
general îndeosebi asupra ficatului precum
şi obţinerea u n o r prep a ra te farm aceutice
la scară industrială. D intre rezultatele
cercetărilor în trep rin se p înă în prezent
m enţionăm identificarea în speciile de
I d e e a d e r e v o lu ţie în lu m e a c o n t e m p o r a n ă
ONCEPTUL de revo­
C lu ţie treb u ie deci să
se fundam enteze pe
principalele
cu valoare paradigm atică din cunoaşterea
achiziţii
actuală (ştiinţă şi filosof ie), raportîndu-se
însă în acelaşi tim p la evoluţia istorică a
praxisului social, la dezvoltarea şi com­
plex itatea societăţii contem porane în an -
* sam blu. Avem d e-a face în acest caz cu
o schim bare (în sensul de înglobare) a
strategiei insurecţionale în direcţia dez­
voltării unor acţiu n i m ai com plexe de
cucerire a im portantelor reţele de in sti­
tuţii ale societăţii, de dobîndire a con­
sensului m aselor şi d e prom ovare şi dez­
voltare, pe o scară m ai largă, a dem ocra­
ţiei politice şi sociale (cîştigate prin
lupte dificile în decursul istoriei). Este
vorba, în fapt, d upă cum sp u n ea Gramsci,
de un a d ev ărat „război“' de • poziţie, de cu­
cerire a hegem oniei şi nu, de „m işcare“, o
posibilitate reală şi chiar necesară ce s-a
deschis în ţă rile dezvoltate. în consecinţă,
revoluţia a r putea rep rezenta o generali­
zare (în sensul generalizării de către
Einstein a fizicii lui Newton), a concep­
tului de revoluţie înţeles num ai pe baza
m odelelor revoluţiilor „active“ (1789, 1848,
1917), ca procese insurecţionale. Or, ase­
m enea m işcări insurecţionale (război de
m işcare) pot constitui, cum gindea şi
G ram sci, cazuri p articu lare ale unui
„război de poziţie“, o m işcare revoluţio­
n a ră de o m ai m are am ploare şi comple­
xitate. De asem enea, sint valide şi se cer
a fi in teg rate pen tru surp rin d erea condi­
ţiilo r complexe şi concrete ale'p ro cesu lu i
revoluţionar, preocupările de cercetare şi
analiză aie m odurilor de producţie asia­
tic, am erindian şi negroid, în tru c ît pe
baza lor se pot oferi răsp u n su ri m ai
ap rofundate la problem ele pline de d ifi­
cultate legate de specificul şi p artic u la ri­
tatea procesului revoluţionar.
In toate aceste abordări se pot iden­
tifica direcţii înnoitoare de cercetare şi
analiză, indicaţii şi sugestii utile privind
înţeleg erea şi investigarea fenom enului atât
d e complex al trecerii de la o societate la
alta . E xistă azi studii şi an alize riguroase
cu p riv ire la ap ariţia şi dezvoltarea siste­
m ului cap italist in diferite, zone a le lum ii,
la trecerea de la feudalism la capitalism , la
im perialism şi in legătură cu rap o rtu rile
com plexe d in tre „centru şi p eriferie“ ele.
Pornind de aici, de la asem enea analize,
precum şi de la noutăţile intervenite in
evoluţia societăţilor capitaliste dezvol­
tate, trebuie să înţelegem cum se pune
problem a schim bării revoluţionare.
Se vorbeşte astăzi tot m ai m u lt despre
societatea capitalistă ca desp re un sistem
a-cen trat, d iferen ţiat şi complex. N.
Luhm ann afirm ă că avem d e -a face cu
ex istenţa unei societăţi p u tern ic „ in f o r­
m atizate“. cu u n sistem fă ră subiect şi
fă ră proiect, cu o acţiune fă ră scop. In
consecinţă, după el, n -a r m ai fi vorba
de un rap o rt de fo rţe ce ar ju ca în avan­
ta ju l unui grup social d eterm inat, ci !n
fav o area unui serviciu public care înde­
p lineşte u n rol specific în societatea com­
plexă. S -a r p u tea deduce de aici ideea
că nu ex istă o a lte rn a tiv ă reală la p u ­
tere. Nu există deci d iscontinuitate în
sistem ul social, se afirm ă ; la fel ca şi
n atu ra, „socielas non facit saltu s“. Chiar
şi „ ru p tu ra “, atunci cînd apare, este, în-
tr-o oarecare m ăsură, produsul unei con­
tin u ităţi inexorabile. '
Un lucru este totuşi cert : societăţile
capitalism ului m a tu r sínt ex trem de com­
plexe şi d iferen ţiate (cu u n pôlicentrism
al conflictelor m anifest) în care e foarte
p lante folosite la tra ta re a m aladiilor he-
patobiliare a unor principii active ce in­
terv in în refacerea funcţional-m etabolică
a ficatului, cum sínt saponinele nehemo-
lilice, polizaharidele, triterp en ele, substan­
ţele fenolice, steroizii, acidul oleanolic,
am inoacizi precum asparagina, leucina şi
valina. De asem enea s-au găsit flavone,
derivaţi polifenolici şi m ulte altele. Pe
lingă o serie de principii cunoscute ca
active în boli h epatice cronice, plan­
tele no astre m ai conţin şi o se­
rie de alţi com ponenţi a căror acţiune u r­
m ează să fie ju stificată abia d e acum
în ain te în m aladiile hepatobiliare.
La ora actuală, fa ţă de eficacitatea cu
lotul ieşită din com un a prep aratu lu i fito-
terapeutic, nu sîntem în m ăsură să ex­
plicăm îndeajuns m ecanism ul de acţiune
al acestuia. Avxnd însă în vedere că s-a
string totuşi un m aterial suficient de
m are faptic, putem să întrezărim ap a ri­
ţia prim ei form e farm aceutice industriale
p en tru anul 1988 — ün m edicam ent care
va fi produs de cunoscutele laboratoare
„P lan tav o rel“ din P ia tra N eamţ.
M enţionăm că pe plan in ternaţional, in
urm a v erificărilor şi analizelor făcute, in­
venţia a fost recunoscută acordîndu-i-se
brevet în S tatele U nite ale Americii, ca
fiind al doilea m edicam ent rom ânesc care
a prim it pînă în prezent statu tu l de b re­
vet în această ţa ră în care reglem entările
în vigoare şi m etodologia actu a lă de b r e ­
v etare sínt cele m ai p reten ţio ase din
lume. S -a prim it, de asem enea, b revet în
A ustria, ia r acţiunea de b rev etare a ajuns
în tr-o fază în ain tată în R epublica F ede­
ra lă G erm ania, F ra n ţa şi U.R.S.S., ne-
apărînd, de altfel, opuneri din partea nici
uneia d in tre ţă rile în care s-a solicitat
dificil, nu im posibil însă, să precizăm un
nod problem atic şi cu a tît m ai greu o în­
lăn ţu ire cauzală privilegiată, fără reduc-
ţionism e şi sim plificări. Societăţile şi in ­
stitu ţiile sta ta le europene, de exem plu,
sínt astăzi parcurse de tensiuni variate,
de la tend in ţe autonom iste la „particula­
rism e“, de la ten d in ţe sep aratiste la cor­
poratism economic, social, politic, cultu­
ral, lingvistic şi etnic ; chiar şi luptele
sociale m ai trad iţio n ale nu m ai pot fi
astăzi abordate în m an iera şi form ele în ­
vechite. N e aflăm în fa ţa unei crize a
statelo r n aţionale şi a in stitu ţiilo r lor
clasice ? Sau sint în act efectele obişnuite
ale afirm ării unui nou m od de produc­
ţie capitalist ?, se în treab ă pe bună d rep -
ţa te unii teoreticieni occidentali. R ăspun­
su rile la aceste în treb ări lap id ar puse nu
sint simple. E ste evident totuşi că la
contradicţiile de clasă ce n -au dispărut
se suprapun alte le noi. încă o dată se
face afirm aţia că în „universul faptelor
sociale“, e fo a rte greu de găsit legităţi si­
m ilare cu cele a le g ravitaţiei sau term o­
dinam icii din lum ea fizicii. Căile trece­
rii la socialism sin t fo arte diverse şi spe­
cifice, unele poate încă neexplorate pînă
acum, şi cu a tît m ai pu ţin rep etate în
condiţii identice A dversarii de as­
tăzi ai protagoniştilor istoriei (ai cla­
sei m uncitoare)“ controlează o societate,
„societatea civilă“, cum ii spunea Gramsci,
cu sistem e politice larg răsp îndite în toa­
te ţesu tu rile v ieţii sociale. A plicaţiile re a ­
lizate sau cele posibile a le electronicii
şi telem aticii se află încorporate la toţ
pasul in societăţile dezvoltâte. U tilizarea
lor a re im plicaţii sociale şi politice uneori
nebănuite. A te întreba, prin urm are,
astăzi (în era calculatoarelor, a telem ati­
cii şi a rachetelor nucleare) cu priv ire la
m odalitatea d esfăşu rării revoluţiei tocmai
acolo (în societăţile capitaliste dezvoltate),
unde socialism ul nu a învins încă, re ­
prezintă, aşadar, o problem ă nu num ai di­
ficilă, d a r şi extrem de complexă. Răs­
punsul lâ o asem enea în trebare poate
surveni, este lim pede, aşa cum s-a m ai
spuâ, pornind num ai de la o investigaţie
concretă şi m u ltiplă în trep rin să de fo r­
ţele sociale şi politice ale societăţilor res­
pective. D ar e clar. în acelaşi tim p. că
în analiza un o r astfel de procese sint cu
totul inadecvate schem ele ideologice în­
vechite cu p riv ire la acţiu n ea revoluţio­
n ară. T erenul de luptă al forţelor an g a­
ja te în procesul revoluţionar nu poate fi
în consecinţă altu l decit producţia, dar
şi (mai ales) ştiin ţa şi cultura. Tehnica,
ştiin ţa şi cu ltu ra pot oferi şanse, pînă
acum inedite, în vederea unor acţiuni de
în ălţare a m arii m ase p en tru depăşirea
in egalităţilor sociale : în ansam blu, spre
a lo în d rep ta spre noi orizonturi em anci-
patoare, cum spunea un m arx ist italian.
In esenţă, se poate spune că astăzi exi­
genţa unei tran sfo rm ări revoluţionare v i­
zează întregul univers de raporturi, de
la aspectele im ediat economice sau poli­
tice şi pînă la cele ale culturii şi calită­
ţii vieţii, fiecare cu specificitatea sa, cu
dom eniul său de acţiune, cu logica sa de
transform are, identifieîndu-se toate va­
rian tele posibile ex isten te în cadrul „so­
cietăţii com plexe“, îm preună cu m ecanis­
m ele sale num eroase pe care se sprijină.
T recerea la socialism în societăţile dez­
v o ltata nu m ai poate fi considerată prin
u rm are ca un act traum atic, capabil să
lovească în „inim a sistem ului“, transfor-
mxndu-1 d in tr-o dată, ci el presupune cu­
noaşterea profundă a unei m ultiudini de
elem ente naţionale, surp rin derea tu tu ro r
acestor p articu larităţi constituind condi­
ţia adecvării constante a politicii forţelor
brevetul. In cursul lunii noiem brie a.c.
firm a de com erţ exterior Romconsult
va p rezenta descoperirea noastră la o ex­
poziţie m ondială de invenţii din Canada.
R ezultatele p arţia le ale cercetărilor au
fost p ie ze n tate şi in cadrul prim ului Sim ­
pozion naţional de hepatologie, desfăşurat
la B ucureşti în tre 17—19 septem brie a.c.
Interesul naţional şi in ternaţional faţă
de Elcohep şi solicitările num eroase p ri­
m ite se datoresc faptului că acest m edica­
m ent oferă posibilităţi de tra ta re a unor
boli n ecruţătoare care pînă acum nu au
p u tu t beneficia de alt tratam en t care să
fi p u tu t in fluenţa în m od apreciabil m or­
b iditatea şi evoluţia lor. Pe de altă parte,
ştiind că ţara n o astră dispune de resurse
deosebit de bogate de m aterie prim ă ve­
getală necesară pen tru producerea m edi­
cam entului, avind asigurată şi prioritatea
şi d rep tu rile in tern aţio n ale ale descoperi­
rii, sîntem convinşi că m edicam entul p ro ­
iectat va fi benefic nu num ai stării de
săn ătate ci va aduce şi im portante bene­
ficii economice. R ealizarea acestor dezi­
derate dorim să se facă in tim p cît mai
scurt, înscriindu-ne astfel. în linia indica­
ţiilor secx-etarului general al partidului,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. precum şi a
cerinţelor fo rm u late de tovarăşa acade­
m ician doctor inginer Elena Ceauşescu la
Congresul educaţiei politice şi culturii
socialiste cu p riv ire la valorificarea su ­
perioară a invenţiilor şi creştici tehnico-
ştiin ţiiice originale rom âneşti, reducerea
strictă a fazelor de cercetare, proiectare
şi aplicare a descoperirilor.
Dr. Aristina COMACIUC ELTHES
Dr. Ladislau D. ELTHES
Idei contemporane
(ID
revoluţionare în rap o rt cu obiectivele ce
urm ează a fi înfăptuite. In acelaşi timp,
în actualul stadiu al dezvoltării istorice,
alternativa revoluţionară trebuie să îm ­
piedice alunecarea în tr-o catastrofă eco­
nomică sau politico-m ilitară. relevîndu-se
tocmai aici capacitatea clasei muncitoare,
a altor forte sociale, de a imprima o func­
ţionalitate şi o dezvoltare diferită socie­
tăţii, precum şi rolului lor de condu­
cere hegemon icâ.
în concepţia P artid u lu i Com unist Ro­
m ân, a secretarului său general, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu. problem atica trecerii
de la capitalism la socialism, a revoluţiei
socialiste a constiuit şi constituie un
obiect de analiză şi investigaţie, ştiinţifică
în fiecare din docum entele program atice
de m are im portanţă. Se poate evidenţia
astfel o prim ă şi esenţială teză de p rin ­
cipiu, şi anum e aceea că în procesul re ­
voluţionar contem poran, avem de-a face
cu o diversitate de form e de trecere la
socialism şi de edificare a noii orinduiri.
„Fără îndoială — arăta tovarăşul Nicolae
Ceauşescu — că trecerea a noi state pc
calea socialismului va avea loc — aşa
eum s-a intimplat şi in România şi in
alto ţări — într-o diversitate de forme.
Est« şi normal să şe intîmple aşa, ţinxnd
seama de deosebirile mari în ce priveşte
dezvoltarea economică, socială şi naţio­
nală, trecutul istoric, instituţiile care e x is­
tă intr-o ţară sau alta. Dar tocmai di­
versitatea căilor de realizare a socialis­
mului evixlenţiază cu şi mai multă putere
superioritatea sa, asigură trecerea, in
perspectiva istorică, a întregii omeniri la
•rinduirea fără clase, la comunism !“
T rebuie să subliniem însă că form ele
diverse de în făptuire a revoluţiei se în­
făţişează Re fondul acţiunii unor legi ge­
nerale ale revoluţiei şi edificării socialis­
m ului, legitatea sau universalitatea m a-
nifestindu-se întotdeauna prin specifici­
tate, generalul prin particular şi indivi­
dual. A ceastă dialectică a raportului d in ­
tre universal şi specific in procesul re ­
voluţionar este surprinsă în mod nuanţat
în Program ul P.C.R., arătin d u -se că „iar
viitor transform ările revoluţionare vor
cunoaşte o şi m ai nxai'e diversificare. Fie­
care popor, pornind de la principiile ge­
nerale ale socialism ului ştiinţific, va trece
la socialism pe o cale proprie ; fiecare
partid, fiecare popor vor îm bogăţi, prin
experienţa lor, tezaurul universal ai teo­
riei şi practicii revoluţiei, ai construcţiei
socialiste. In legătură cu trecerea în viitor
a noi popoare spre socialism trebuie doi’-
n ' no i e la schem e şi şabloane lipsite de
viabilitate, ci de la cerinţele im perioasa
ale vibţii, de la realităţile sociale noi din
fiecare ţa ră “.
In zilele noastre, în lum ea contem po­
rană, în condiţiile unei am ple afirm ări a
revoluţiei ştiinţifico-tehnice, perspectivele
trecerii a noi popoare la socialism cu­
nosc noi dim ensiuni şi sem nificaţii. T re ­
cerea la socialism se im pune astăzi ca •
necesitate obiectivă a progresului econo-
m ico-social rapid, în condiţiile adînciiâi
contradicţiilor sociale şi a luptei revo­
luţionare a clasei m uncitoare şi a celor­
lalte m ase de oam eni ai m uncii, d ar in
procesul concret de desfăşurare a revo­
luţiei pot apărea desigur, deosebiri. în
prim ul rînd în ce priveşte m odalitatea de
cucerire a puterii.
In funcţie de gradul de îm potrivire a
claselor răstu rn ate de la putere, se pot
preconiza fo n n e insurecţionale sau nein­
surecţionale de cucerire a puterii. V iata,
experienţa trecerii la socialism de pînă
acum. au consem nat faptul că, în m ajo­
ritatea cazurilor, au fost folosite m ai ales
form ele ^nsxireoţionaţe, nu sint însă ex­
cluse şi a lta m odalităţi de cucerire a
puterii.
In concluzie, putem afirm a că una din­
tre tezele cele m ai im portante care se
desprind din bogata contribuţie teoretică
şi practică pe care P artidul C om unist Ro­
mân, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au a-
dus-o la dezvoltarea ideii de revoluţie
socialistă în epoca contem porană, o cons­
tituie cerinţa ca teoria revoluţionară (în­
suşi conceptul de transform are revoluţio­
n ară a societăţii) să fie mexeii îm bogă­
ţită, pornindu-se de la analiza noilor
date a le realităţii şi sintetizarea noilor
achiziţii ale ştiinţelor'. In acest sens este
foarte sem nificativ faptul că în R aportul
la cel d e-al X III-îea Congres al P.C.R.,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrăgea a te n ­
ţia că activ itatea revoluţionară reprezintă
un proces complex, unitar, ce nu se poate
reduce doar la una sau alta d in tre etape
(aspectul prelxxării puterii de exem plu) :
„In general, revoluţia, procesul de trans­
formare revoluţionară a societăţii nu se
încheie odată eu luarea puterii politice.
Cucerirea puterii politice constituie un fac­
tor foarte important, dar renrezintă numai
o etapă în lupta pentru înfăptuirea idea­
lurilor de dreptate şl echitate socială,
pentru victoria socialismului şi comunis­
mului. Procesul revoluţionar va conti­
nua şi in societatea comunistă — praciie
el nu so va încheia niciodată“.
S ituîndu-se astfel. în mod consecvent, pe
poziţiile marxismxxlux creator, partidul
nostru, secretarul său general consideră
că cercetarea şi investigarea am plă a tu ­
tu ro r realităţilo r sociale in dinam ica lor
şi îm bogăţirea sau dezvoltarea teoriei r e ­
voluţionare constituie o necesitate perm a­
nentă.
Dr. Gh. LENCAN STOICA
— —— CONTEMPORANUL 7
 Transfigurare
C Â R TEA DE A R T Ă - un ietàlon al stării de cultură
1*
unea
D!
I w

. OI PICTORI care m e-
f ritau, cu prisosinţă,
un adincit sludiu in­
terp retativ sínt Iacob
şi ltodica Lazăr. Cel puţin in form ă
acest studiu, însoţit do reproduceri (cu

U rigoarea unei ^demonstraţii matematice se conturează

•clar, din două enunţuri, o concluzie de profunde semnificaţii.
Sensuri i s t o r i c e adinei obişnuita lor calitate) ne-a fost o ferit do
E ditura M eridiane, 6ub sem nătura lui
Mircea Grozden. A utorul tratează distinct
cele două personalităţi, incercind să de­
fPrimul enunţ : îndeosebi în ultimul deceniu prezenţa cărţii de ÎESTIGIOASA
tE Editură neros, dezinvolt, cu m ultă căldură, relie­
artă în planurile editoriale a devenit tot mai marcată, mai
diversă, cu tendinţa evidentă de trecere de la lucrările de informare la ediţiile
formative, cu solicitarea sporită a studiului de specialitate şi eseului interdiscipli­
P r M eridiane, care
ffăcut
ă
şi-a
o trad iţie dki
prezentarea,
publicul larg, a artiştilo r autohtoni, ne
pentru
furi care alternează cu intervale şi îşi
răspund plastic, cadenţate după trainica
legi ale compoziţiei sculpturale care-şi g ă­
sesc ecou puternic in sufletul p riv ito ru ­
iw J S u u S i 1 Ai JLftí
mmm
finească tim brul lor specific, dincolo de
foarto lim pezile afinităţi pe caro le vă­
desc ca paletă şi tratare picturală.
în linii m ari in terp re tarea nu depă­
na r, cu abordarea frontală a întregului repertoriu artistic - de la artele vizuale o feră o nouă carte d e a rtă sub sem nătura lui, jocuri de lum ini şi um bre fără de. şeşte opiniile alto r critici ex p rim ate în
presă de-a lungul tim pului, avînd insă
la creaţia muzicală, tocind prin cinematografie, teatru şi muzică ; un prim corolar M arinei P reutu, cunoscut critic şi istoric caro nu poate exista arta sculpturii. O m eritul de a le sistem atiza, cit de cit. şi
al acestui fenomen îl constituie extinderea ariei de interes pentru cartea de artă, de artă, care pornind de la M onum entul m are sinteză, în tr-o sculptură m odernă, de a creiona liniile de forţă a le unei po­
care a trecut de la editurile specializate iniţial - „Meridiane" şi „Muzicală" — Independenţei din centrul laşului, crea­ originală. sibile sinteze. Studiul este onest şi con­
spre editurile orientate îndeosebi către beletristică, sau către consemnarea unor ţia comună a sculptorilor G abriela Ma- Silueta aceasta plină de elan, se carac­ ştiincios. depăşind num ai rareo ri cadrele
nole-Adoc şi G heorghe Adoc, justifică terizează prin siguranţa gestului, a fap­ unei obligatorii obiectivităti, cînd, fu rat de
preocupări ştiinţifice, enciclopedice sau chiar turistice - „Eminescu", „Cartea Româ­ aşezarea sub acelaşi titlu a selecţiei fă ­ tului îndeplinit, poartă b flam ură a bi­
nească", „Ştiinţifică şi Enciclopedică" - precum şi faptul că au fost sensibilizate pen­ cute din lucrarea lor. A utoarea textului ru in ţei care îm preună cu linia braţelor elan, sem natarul inventează stări şi tr ă ­
tru această arie tematică editurile extrabucureştene — „Dacia , „Facla , „Juni­ determ ină aluziv conturul rotund al P a­ sătu ri inexistente (o pildă : Iacob Lazăr
s-a dovedit o fină observatoare analizind este o n atu ră chinuită pină la autoflage­
mea" ; corolar secund - ampla paletă de genuri, incluzînd monografiile, albumele, cu su btilitate, în tr-u n stil propriu, e ta ­ triei Independente. lare, caro lucrează sub sem nul epuizării
studiile, critice şi de estetică, eseurile, dar şi jurnalele uncr mari artişti sau operele pele sem nificative ale realizărilor celor AJte lucrări, ad ev ărate alegorii pline de nervoase, p rin tr-o disciplină necruţătoare, j
de ficţiune avînd în centrul acţiunii personalitatea artistului de geniu. doi artişti asupra cărora se opreşte. sensuri şi de poezie intitulate sugestiv şi etc., etc.). Dincolo de unele im proprietăţi
Enunţul doi : această intensificare şi amplificare de orizont a acţiunii editoriale
fiind un act cu certe valenţe educative nu poate fi disociat de faptul că, în rîndui
C artea este precedată de un cuvînt al
m aestrului Ion Irim escu,
U niunii A rtiştilor Plastici.
preşedintele
liric Pescăruşi, Flam urile victoriei, Icar,
L ăstunul şi vintul. Corăbii, C ăluşarii etc.
Pescăruşi, nişte aripi, atît. dar ce frum os
î"«‘PALIADY de lim baj şi întorsături m ai
de frază, de citări cam fo rţate a unor
chinuite
autori străini asu p ra fenom enului axtis-
unei vaste categorii de beneficiari, cartea de artă a devenit un best seller : tiraje­ A ceastă a p ariţie editorială m -a predis­ ritm ate plastic şi care fream ătă de neli­
le au depăşit demult raportarea la numărul unor interesaţi de strictă specialitate, pus la m editaţie privind tulburătoarea niştea şi nostalgia zborului, spre care m i­ tic în general, textul rezistă, contribuind
artă a sculpturii. P entru că nu-i nimic raj tinde de cînd lum ea inim a fiinjpi SWumtests în bună m ăsură la adincirea perspectivei
apar tot mereu mai multe cărţi de artă şi despre artă în tiraje de masă care şi '% t
critice privind opera celor doi valoroşi
ele se epuizează într-un timp record. m ai captivant, m ai fascinant şi m ai vred­ um ane. Te face să visezi, te trim ite prin artişti.
Concluzia enunţurilor anterioare : extinderea şi aprofundarea acţiunii de editare nic de p re ţu ire decît victoria om ului in bolţile albastre ale eterului spre filosofic, ' A lbum ul pe care îl com entăm n e a-
lupta cu el însuşi pentru a dărui sem e­ spre poezie : Eminescu, O m ar Khayyam duce in fată selectiv, in tr-u n mod cara
a cărţii de artă constituie etalonul nivelului înalt al stării de cultură al nilor săi o rază de lum ină, de speranţă etc. Este o plastică cu sensuri adinei in
societăţii socialiste româneşti. Sub această concluzie emblematică, reunim în pagi­ sculptura G abrielei Manole-Adoc şi nu capătă atrib u tele sintezei, evoluţia oelor
şi un strop de bucurie în efortul de a se doi pictori pe parcursul a trei decenii, uni­
nile de faţă prezentarea unor cărţi * 3 artă consacrate, în acest număr, artelor depăşi şi de a depăşi propria condiţie sim ple jocuri de form ă. Flam urile Victo­ tari ca viziune, ale căror transform ări au
vizuale, monumentelor istorice şi muzeografiei. um ană. Nu ştie nim eni cită trudă, cite riei îm i aduc am inte de Plevna şi de G ri-
sacrificii şi renunţări, cite dezam ăgiri şi viţa şi de M ărăşeşti, bucuria biruinţei şl cunoscut întotdeauna clare m otivaţii in­
nelinişti trăieşte artistul, chinuit de gîn- a flam urilor legănate de adierea victoriei. terioare. Amindoi cultivă m odele figura­
duri şi îndoieli, cită răbdare, tenacitate O pera este încărcată de generozitate, da tive dintre cele pe care le-am putea con­
şi n eîn treru p tă relu are şi neîntreruptă conţinut, iar stilizarea şi plasticitatea ră- sidera obişnuite, dar cu o justificare su­
căutare. D espian spunea că mai bine să m în suverane în dom eniul pur plastic al perioară pe planul picturii, de vrem e ce
nu pot fi considerate un sim plu p retex t
Ârta de a călători prin artă te rătăceşti, căutînd decît să nu găseşti
nimic.
Soţii Adoc se înscriu prin lucrările lor
în rîndui a rtiştilo r cu în alt sim ţ de ră s­
jocului de lum ini şi umbre.
Lăstunul şi vintul ! Ce poetic ! Cum se
putea realiza ceva m ai cald, m ai aproape
do inim a omului ? Corăbii — operă de
pentru declanşarea şi susţinerea virtu o ­
z ităţii tehnice. Im aginea traduce un
sens, după cum şi recursul la oa, aşa cum
IARTEA de călătorii aspectul tehnic şi spre cel sociologic, dar pundere. care au luat a rtă ca o' profesie sinteză şi o factură m odernă. Tot aşa este, com portă un sens. La ei no in-
'fascin ează. A tracţia in- predom inanta activă şi creatoare a aces“ do credinţă la modul cel m ai grav şi au lucrările m ai figurative decît acest din tîm pină ceea cc nuntim ; îndeobşte .ira n sr
_ ’ form aţiei ei este pe- te i cărţi este adinca înţelegere a afirm ă ­ făcut o operă de consolidare a sp iritu a li­ urm ă, cum a r fi Pomona, Prím ával tc„ figurare lirică, elevare şţţd alelo r re a li­
— r'enă iar talen tu l de a rii pe plan a rtistic ă unei societăţi atît tăţii rom âneşti în această viată a tît de construite, decorative, calde, lirice. Tuple tă ţii prin proiecţia lor în sp a tia l pictu­
reedita asup ra acestei in form aţii a con­ de convulsionate cum este societatea am e­ din sufletul artistei, ca o adîncă destăi­ rii. A ceastă transfigurare lirică, cu
fragilă şi efem eră. Amindoi exigenţi, pa­ tendinţele de abstractizare evocind in
dus la sute de opere de refe rin ţă ale ricană de astăzi. A utorul ştie să citească, sionaţi, tenaci, cu un înalt crez pentru nuire. In portretele G abrielei Adoc se
să descopere şi că reconstituie modul in prim ul rind stări dc sp irit prin in ter­
genului. -Livreşti sau spontani, meticuloşi muncă, p en tru lucrul desăvîrşit, cu o vi­ sim te o apropiere de inim a omului, de fla ­ m ediul determ inantelor figurative- con­
în docum entare sau inventivi in com en- care, sub ochii contem poraneităţii, din ziune fo arte m odernă, de sinteză. căra lui interioară, un sim ţ ál observaţiei
confruntările cele mai n eaşteptate ale pro­ crete m izează în chip fundam ental pa
t uiu, originali in observaţie sau docţi in G abriela M anole-Adoc. suflet poetic, şi o m ăiestrie a artistei, care este numai culoare. R eprezentarea, cu stilizări ine­
(i ta rea observaţiilor altora, au to rii dedi­ blem aticii sociale, se naşte, se întem eiază stnpînă pe tainele profesiei, diversă ca a ei.
caţi au asigurat succesul de public in aşa şi se consfinţeşte o trad iţie artistică a tit investigaţie şi tem atică, abordînd cu G heorghe Adoc. grafician de excepţie, rente, se înscrio pină la un punct factu­
fel incit, film ul docum entar, cu toată de specifică, a tît de sigur caracteristică aceeaşi tă rie sculptura m onum entală, ale­ om al .cărţii. întors cu faţa spre istorie, rii tradiţionale, culoarea însă. de ia r a ­
m area popularitate d atorată concrcteţei şi a tît de reprezentativă pentru asp ira ­ goria poetică, opere de bogată şi pură spre străbunii şi cărturarii noştri, spre porturi crom atice pină la consistenţă este
im aginii, nu reuşeşte să um brească p a­ ţiile de bine ale unei lum i pe care nu im aginaţie, arta portretului şi desenul de m arile mom ente, cele de răscruce ale is­ cea care ne plasează în tr-u n reg istru a b ­
gina tip ărită ci, cel m ult, o completează. num ai binele o încearcă. m are sinteză. toriei sau eroi ai neam ului, m are dese­ stract de esenţă orfică, exaltînd tipul de
C artea de călătorie, deci, ii fascinează Exem plu de carte de călătorie venind nator şi stăpîn pe legile şi a rta compo­ arm onie muzicală.
In sculptura m onum entală, lucrarea cea Rodica Lazăr ne ap a re drept o natură
pe cititori. Din păcate, de prea m ulte ori din nevoia firească de a comunica o ob­ mai reprezentativă este fără îndoială sta­ ziţiei plastice de m are ţinută a m ăiestriei.
.şi pe autori. P en tru că, tend in ţa de a serv aţie d in tre cele mai p ertinente, în a ­ R ealizator al m ultor m edalioane şi m e­ poetică, înclinată să ia în consideraţie li­
tuia Independenţei de la Iaşi. Pe un so­ te ra r (fără a face literatură) d e m e n te le
povesti cele văzute in tr-o călătorie ajunge inte şi după Columb an gajează publi­ clu relativ înalt, ap are figura-sim bol per- dalii: Rurcbisfa, Traian, Mihai V’iteazul,
D im itrie Cantem ir, relief aşezat la Is­ realităţii şi ale culturii, acord;.n lu-lo p ri­
<io. m ulte ori veleitate autorială. Două cistica editorială a acestui gen. O an g a­ sonificînd Románia. Im aginea ei plină de vilegii simbolice (zbor de păsări, corăbii şi
săptăm ini turistice îi fac pe unii să se jează la ştachetele înalte ale unei a se ­ elan şi dinam ism este înscrisă pe linii de tanbul pe locul fostului său palat ; Şer-
m intă cu fap tu l de a fi cunoscut o altă bon Cantacn/.ino Ia V iena : O nisifor Ghib, cai, tanagre, balerine, m uziciene). P ictura
m enea opere de restitu ire a ex p erien ţe­ forţă im presionante, care-i asigură p u ter­ ei degajă o stare extatică, consum ată în
lum e ; un B aedecker la îndem îna oricui, nica stru ctu ră interioară şi trăirea ei în etc. N atura acestui gen cere un deseii
dă celui care îl ţine- in buzunar am biţia lor culturale ale om enirii prin propria ireproşabil şi o m are ştiintă a m odelaju­ ' palori nocturne, unde acocntc’c de cu-
spaţiu. O figură fem inină de o rară forţă
de a-1 repovesti ; com entariul fonic ce te n o astră ex perienţă şi atrag e aten ţia asu- evocatoare, d e m ari proporţii, atît de lui, o m inuţioasă şi subtilă dozare a lu- C o rn el R a d u
însoţeşte in tr-u n m uzeu, te - face să ici gracilă şi a tît de rom âncă, aş spune m ol­
n o tiţe considerîndu-te un a d ev ărat in i­ C o rn e liu LEU doveancă. P ro f. u n iv . V asile C O N D U R A C H E C O N S T A N T IN E S C U
ţia t ; ia r lucrurile pe care ghizii locali Şi apoi, pe această osatură, artista în­
le. spun de paisprezece ori pe zi la g ru­ (C ontinuate in pag. 10) cepe să ritm eze volum e, m odelate ge­ (C oniinuoie in p a g . 1Û) (C ontinuare in p ag . 1J)
puri de zeci de oam eni, îi fac pe u n ii să
se erijeze în cunoscători de istorie. In
acest fel, proliferează kitsch-ul cărţii de
călătorie şi, m ai ales, nu m ăru l autorilor
veleitari care repovestesc sau, cel m ult, n a rr 'n teritoriile lesnicioase ale im i­ 6ine însuşi creionează tocm ai aoel tip de nicicînd abstracţie de lu crările sale risi­ Signac : De D elacroix au N éo-Im pressio-
poetizează pliantele turistice. Am văzut
sute de asem enea cărţi care încep în ge­
nul foarte personal şi plin de im portanţă
Maeş t ri ai p l a s t i c i i româneşt i taţi«.
Pledoaria pentru expresia plastică e p u ­
ra tă de accidental şi irelevant avea
valoarea propriului crez artistic. In tra n ­
a rtist capabil să focalizeze în ju n ii său şi
a l ideilor în care crede conştiinţe tinere,
ap te adică a fi m odelate.
pite pe tot cuprinsul ţării. Istoria dram a­
tică a T ransilvaniei şi-a găsit în el unul
d in tre cei m ai pasionaţi partizani şi co­
m entatori. Sim ion B ărnuţiu, H orea, Cloş­
nism e — pictorul rom ân a p relu at la
început si îndeosebi în acuarelă reţetele
tehnice ale acestora. Apoi. se poate con­
stata o decisă detaşare in beneficiul
. eînd avionul nostru ateriza pe aeroportul în mod e x a g erat evaluate, creind a rtis ­ tra tarea detaliului şi, m ai im portant, In rep etatele contacte cu studenţii, L a­
din X, soarele cobora spre a sfin ţit“ — sigent dar cordial cu sine, nem ilos deseori dea nu se sfia să uzeze de fo rţa em oţio­ ca, A vram Iancu, Lucian Blaga, Liviu u n o r viziuni şi soluţii grafice proprii.
sem nificaţia operei îi c o n fe ră . adevăratul
continuînd cu inform aţii la fel de defin i­ Pallâdy tu lu i rom ân o fo rţa tă filiaţie estetică.
Do la prim a participare publică, in ca­ şi statornicul atrib u t al m onum entalităţii. cu sem enii. O scar H an a m ilitat pentru
o artă de m are p u ritate a expresiei, n u ­
nală a confesiunii, încercând să-şi convin­ R ebreanu dar, m ai ales, Şcoala A rdelea­
n ă echivalează cu tot atîtea sensuri grave
Oricum , loctia neoim presioni.ştilor i-a
o ferit posibilitatea unei profitabila dis­
torii şi pline de originalitate, pentru a drul Pavilionului rom ânesc al Expoziţiei gă auditoriul de ju steţea u nei idei sau
nu trece de la prim a frază la pastişarea A derînd la sensurile profunde şi la trită din substanţa sentim entelor um ane a alteia cu gindul, m ărturisit, de a-i în ­ ale istoriei rom âneşti. ta n ţă ri fa tă de m odelele im puse d e a u ­
universale do la P aris din 1900 cu lucra­ sugestiile critice ale acestei observaţii, celor m ai profunde. Nu o dată însă s-a A supra acestora, în viziunea a tît de to ritatea Şcolii de Belle A rte din Bucureşti
ghidurilor. * îIN an v erg u ra stu d iu ­ re a L’en fan t prodigue şi pină la rep re­ drum a cit m ai eficace prin lab irin tu l vie­
Ca bun de consum fn serie, deci, rod l u i critic datorat lui M arin Mihalache, m onograful său de dezis. Şi totuşi, zecile de v arian te ale ţii • artistice. El însuşi beneficiase, încă originală a sculptorului"R itm ul Ladea. ne sau din unele Academii de a rtă franceze.
zentativa selecţie retrospectivă din chiar acum, — cîndva despre O scar Han a uneia şi aceleiaşi lucrări — Mihai Em i­ invită să reflectăm perpetuu studiul dens Contactul cu n atu ra i-a in 'csn it ac­
al vanităţii nedublate nici de a rta obser­ Mihai Ispir şi prin ra- an u l dispariţiei artistului. 1956, Theodor din anii debutului, de în curajarea sponta­
vaţiei, nici de cea a com entării sau a de­ scris şi T udor Vianu — în trep rin d e o nescu, Ştefan cel M are — vădesc efortul nă dar cum pătată a unor prieteni. Lucian şi de o neostentativă profesionalitate da­ cesul spre zonele m ai profunde ale
fin ala prezenta.no g ra ­ Paliady a dovedit o im pecabilă probitate torat unuia d in tre cei m ai avizaţi cunos­ reflecţiei. Nu se poate vorbi la D ărăscu
scrierii, cartea de călătorie, cuprinzînd fică, noul album consacrat picturii lui analiză complexă asupra operei artistu ­ artistului de a afla Im aginea sugestivă Blaga, com entatorul uneia d in tre expozi­
profesională, anim îndu-şi operele cu un lui, restituind-o în integralitatea ei, sub- plastic şi, totodată, încărcată de sens. cători ai artelo r transilvane, criticul N e- despre o veritabilă filosofic a peisaju­
tone de banalităţi şi de p relu ări nedige­ Theodor Paliady (1871—1956) se im pune riguros sentim ent etic. De altfel, in acest ţiile sale clujene, sesiza, doar enunţate,
rate, pune mai bine în evidenţă acele ca un autentic evenim ent cultural. Cu liniindu-i m om entele d e îm plinire sau de T extul critic al lui M arin M ihalache cîteva d in tre calităţile de m al tîrziu ale goiţă Lăptoiu. Sculptorului atît de grav ori lui dar. oricum , a tîta vrem e cât prive­
sens se ex prim a şi a rtistu l atunci cînd recul. A lternanţa elem entului biografic de tan d ru în interogaţiile adresate sufle­ liştea este cercetată şi tran sfig u rată din
nestem ate rare, care a p a r in masa ei ca a tît m ai m ult -cu cit in seria Clasicii pic­ s j confesa jurnalului : „să avem curajul este dens şi rev elato r prin exactitatea artistului : „Sincer, sim plu, cu un m isti­
rod al talentului eseistic. tu rii rom âneşti a E diturii M eridiane, in cu cel vizînd biografia operei oferă n u ­ cism vag al durerii, el stă de pe acum in tului şi chipului um an i s-a dedicat acum perspectiva unui sentim ent, reflex iv ita­
şi probitatea să privim cu propriii noştri observaţiilor generale şi a n u anţărilor unul dintre cele m ai expresive portrete. tea nu poate fi ignorată. In general. Iu - •
O asem enea nestem ată a a p ă ru t anul acest an, a u m ai ieşit la iveală încă două ochi“. A rta i se p are a fi esenţa unei m eroase sugestii de lectură a acestei de detaliu, oferindu-ne o nouă im agine, faţa noastră rezistînd oricărei analize
acesta în E ditura Eminescu. E ste vorba asem enea album a : Nicolac Dărăscu şi vieţi esenţializate. Avea, desigur, d rep tate creaţii disputată în tre contem porani şi în alb şi negru, asupra omului şi a rtis ­ critice.“ A sem enea constatări asigurau, se m ea lui D ărăscu trăieşte prin două :
d e în ain te şi după Columb de Dan G ri- A urel Băeşu, ultim ul o necesară restitu ire facilitează, concomitent, decodificarea înţelege, gestului de debut însem nele m a­ esenţiale com ponente : acvaticul şl vege­
Tudor V ianu : forţa de prim rang a lui tului O scar Han. talul. Cele ftiai m ulte lucrări se subor- •
goresctl, carte care se rem arcă prin faptul
că, fă ră să cunoşti am ăn u n tu l biografic
a creaţiei celui mai înzestrat a rtist pe
care ii propunea Moldova la începutul
Paliady esto însuşirea de a stăpîni un
unor sensuri şi m etafore de m ai largă
sugestie.
turităţii. O m atu ritate ce se cerea confrun­
tată şi . confirm ată în contact direct cu
Dărăscu donează acestor elem ente prim ordiale şi.
punct do vedere pină la a deveni un re ­ de fiecare dată. descoperirea lo r echiva­
al vieţuirii autorului în lum ea A mericii
da Nord, iţi dai seam a de m odul profund
veacului. prezen tativ sentim ent a l vieţii şi puterea F ără a urm ări program atic o struciti­ Romul Ladea m arile realizări ale genului şi, fireşte, a le
m om entului. lează cu rev elarea începuturilor lum ii.
S ituat în succesiunea unor critici iluş­ do a -i dezvolta pină la în d ep ărtata şi u l­ ră re stric t tem atică a lucrărilor, din NTR-UN tex t cu v a ­ T em peram ent predom inant solar, a rtis ­
în care el cunoaşte, studiază şi com en­
tează fenom enul cultural
p a rte a lumii.
din această
tri : Ionel Jianu, K.H. .Zam baccian, H.
Blazian, P etru Com arnescu, Raoul Şor-
ban ş.a. recentul dem ers critic a llu i Mihai
tim a lui consecinţă. Albumul lui Mihai
Ispir, o reu şită deplină, dovedeşte Ancă
o d ată caracterul particu lar al creaţiei
substanţa dem ersului critic se pot desci­
fra însă şi principalele realizări a le a r­
tistului in sfera statu aru lu i de fo r pu­ T tNDREŢE şi gravitate
Af
— iată doi term eni de
Lecţia pariziană, asim ilată num ai p a r­
ţial — zeii se nasc şi m or re ­
pede pe m alu rile Senei — îl va
î loare conduzivă asupra
întregii sale existente
um ane şi artistice,
tul retin e din m iraculoasa ..poezie a
realelor" la tu ra ei vitală, tonică, o p ti­
m istă. Peisajele din Saint-T ropez, din
Paradoxal, cartea este scrisă sub sem ­ Ispir, fă ră a in tra în tr-o d eclarată pole­ palladyene in contextul m om entului fast blic, a portretului şi compoziţiei istorice, orizont
ori sem antic com­ conduce spre ideea necesităţii con­ orizontul m editeranean sau din m irifica
nul unei singure călătorii, călătorie de a sculpturii alegorice etc. D ebutul m atu r figurării unei viziuni proprii, elibe­ Nicolae D ărăscu (1882—1956) şi-a ex p ri­
m ică cu antecesorii so distanţează totuşi al a rte i rom âneşti interbelice. P rin P al- plem entar ce pot con­ m at dorinţa ca posteritatea să-l recep­ D eltă a D unării exprim ă. toata. o steiiică
d u rată relativ scurtă care a r situa auto ru l de el încercînd — în tre altele, o persona­ lady, p ictura naţională s-a înscris deplin al sculptorului H an, consum at în cadrul figura dim ensiunile reale, deopotrivă es­ ra tă de influente străine, in d ifere n t cit de teze ca pe un bun pictor şi, în egală încredere în v iată şi în capacitatea om u­
în categoria celor grăbiţi pe care i-am lă periodizare a creaţiei lui Paliady. In „ şi convingător in arsenalul spiritului e u ­ exigent al Salonului Oficial din 1911, — tetice şi afective a le sculpturii lui Romul notorii a r fi acestea. A m bianţa specifică m ăsură, eutezant navigator. A stfel îşi lui de a se ridica deasupra o ’am orului.
pom enit mai sus, dacă in spatele acestui respectul opiniilor anterio are el propune ropean. unde prim eşte de altfel şi un prem iu — Ladea. Dacă este să acceptăm opinia lui Academiei Julian, apropierea tem porară fixa singur rep erele com plem entare ale Doar im aginile cu iz oriental ale B al-
periplu lim itat nu a r sta o am plă expe­ un a lt tip de lectură a operei şi, m ai ales, îi asigură o evoluţie rapidă şi constantă. Ion F runzetti, p otrivit căreia aproape de B râncuşi, ii stim ulează im aginaţia şi, unui posibil profil artistic. C reatorul cicului mai com unică, uneori, m clanclo-
rienţă am ericană şi-o vastă cultură a rtis ­ o ingenioasă coroborare in tre operă şi Lecţia lui Paciurea, al cărui student a fiecare sculptor din A rdeal a p ro fitat în- m ai cu seam ă, îi relevă propriile lim ite. D ărăscu a plăcut fă ră să entuziasm eze, lia d ep ărtărilo r insondabile dosi lum ina,
tică. Iată de ce, nici una din tre pagini
n u -ţi dă im presia de cozerie şi nici unul
însem nările ju rn alu lu i palladyan. Oscar Han fost, prieteniile intelectuale cu pictorii
Ş tefan D im itrescu, Francise Şirato, N. N.
tr-u n fel sau altul de căutările fructuoa­
se ale artistului, aproape sim ultan tre ­
E ste de înţeles cită am ărăciune îi poate
provoca unui tîn ăr a rtist constatarea că
a lum inat fă ră a străluci. ca întotdeauna, a re valoarea ţinui p e r­
sonaj privilegiat. In ast& l de lucrări
dintre capitole nu a re nim ic de im provi­ Cele două m ari etap e a le constituirii A sem enea observaţii coincid cu opinia
operei s-a r putea rezum a. în funcţie de Tonitza — a lă tu ri de care a constituit buie să subliniem calitatea sa de întem e­ talentul fără a şti m eserie înseam nă tot finală a eseului critic consacrat operei m area, prezentă tu telară, stabileşte r a ­
zaţie aşa cum n e-am obişnuit din acele unghiul de vedere al subordonării sau do­ a tît de omogenul, iniţial, „G rup al celor ietor de şcoală. Există, aşadar, o şcoală atît de puţin ca a şti m eserie fă ră talent. porturi com plem entare cu arid itatea solu­
încercări de a transform a o plim bare in lui de către Radu Ion°scu şi. in plus,'
m inării picturii do către artist. Cum este F bDRMULA
i genericului, p a tru “ — i-au asigurat in perm anenţă, de sculptură eu patronim icul L adea ? în to rs in ţară, lucrează! cu frenezie, ex­ devine o m odalitate elocvent-expresivă lui calcinat. Dincolo de aparentele descu-
studiu. firesc de altfel, prim a atitu d in e exprim ă im pusă de au to ritatea chiar dacă nu întotdeauna m ărturisit, re ­ Deocam dată, Istoricii de a rtă încă nu s-au perim entează îndelung. Mai ales în sensul de a-i contura im aginea în tre contem ­ rajan te. p alpită sevele fecunde ale vieţii.
Tocmai din respect pen tru profunzim ea jău tările şi incertitudinile înoeputurilor. criticului A lexandru perele estetice de control necesare ori­ încum etat să form uleze o asem enea pro­ — nu va înceta să caute pină la finele porani. A rtistul, cum ştim . şi-a făcut din De fapt, Dărăscu poate fi definit ca un
punctului de vedere pe care-1 reprezintă cri
Busuioceanu în tr-o
ale şcolarităţii pariziene, in tr-u n cuvînt, cărui artist. în cazul lui Oscar Han exi­ punere. M otivele acestei reţineri sínt vieţii — sim plificării şi stilizării form elor. m ăsură şi echilibru, discreţie şi ra fin a ­ liric-solar. un pictor al amiezii şi al
o asem enea carte, n u-m i voi perm ite nici m om entele succesive de cristalizare ale mai veche cronică de expoziţie, dar pu­ genţa excesivă faţă de ceilalţi l-a îm ­ m ultiple. In ce ne priveşte, analizind T ratarea portretelor — autentice prelu n ­ m ent un fel de a fi si de a înţelege verii.
s-o analizez, nici s-o descriu şi nici m ă­ ţind fi extinsă asupra ansam blului operei pins deseori in zonele conflictului. Spi­ opera artistului, d ar niai ales activitatea giri ale eului — îi îngăduie de fapt, an a ­ arta. Cu toate acestea, gestul aventurilor Acest tonus vitalist l-a cucerii: desigur
car să procedez la o recenzare cu oare- unei viziuni plastice personale. U lterior, sculptorului Oscar Han, rezum ă de fapt
ritu l polem ic constituie, rum se ştie, lui didactică, am fi ten taţi să form ulăm lize psihologice d in tre cele m ai complexe. estivale pe m ările Europei a r putea con­ şi pe L uchian atunci cînd. în 1914, s-a
cari m ijloace critice. Bucuria acestor rîn - edifieîndu-se asu p ra propriului drum de elem entele de esenţă ale unei viziuni o asem enea ipoteză. Ladea ciopleşte decis şi conferă p lan u ri­ trazice întrucâtva afirm aţia dacă vom decis să expună alătu ri dc mai tin ăru l
duri este de a consem na cum, in form ula u rm a t şi a m ijloacelor tehnice de care plastice de vădită originalitate. In fond, stadiul m ajo r al unei culturi, perm eabi­ F ără a o exprim a ca atare, aceasta p are a lor ferm itate dar, alteori, este tan d ru şi n eglija finalitatea lui estetică. P rin că­ confrate. G estul Zugravului, de o nobleţe
obişnuită a însem nărilor d intr-o călătorie dispunea, Paliady a dom inat m ateria pro­ observaţia vizează în prim ul rînd subli­ lă adică la orientări şi tendinţe nova­ fi şi sugestia criticului şi istoricului de artă m elancolic. Form a se plăm ădeşte deseori lătorie, Dărăscu îşi definea experienţele desăvirşită. avînd in vedere prestigiul
lim itată in tim p, fo rm u lă' care. pe unii, nierea unei m entalităţi particulare în clujean N egoiţă L ăptoiu, autorul unui in tr-u n m odelaj am plu, spontan ca efect vizuale şi rap o rtu rile m ultiple cu n a ­ său p rin tre colecţionari şi critici, re ­
ii conduce spre sacra su perficialitate de priei arte, detaşîn d u -sa între contem po­ conceperea noţiunii de m onum ental in toare. Aşa a înţeles-o şi O scar Han, pertinent studiu m onografic consacrat de am intea celor a ten ti la evenim entele a r ­
al elaborării. A lte compoziţii presupun tura.
a considera că au descoperit atîtea lucruri ran i ca u n au ten tic virtuoz a l compoziţiei sculptură. A stfel, calitatea de m onum en­ sculptor dublat de un condeier acid. către E ditura M eridiane, artistului. Evo­ îndelungată reflecţie. Sculptorul concepe Peisagist prin vocaţie, el a aju n s la o tistice rom âneşti că. in u rm ă cu ani.
incit le pot comunica şi altora, se vede şi culorii. R aporturile pictorului cu tal a statu arului subzistă şi se evidenţia­ P en tru el, polem ica echivala cu negarea carea disponibilităţilor creatoare ale Iul variante, discerne sever, optează cu greu. ßintezä crom atică ce depăşeşte lim itele
tem einicia intelectuală a celui care şi-a Ladea, alim entate de o reflecţie construc­ D eciziile sínt pen tru Ladea definitive, iar p rea stricte ale unui curent sau ale V a le n tin C IU C A
însuşit arta de a călători prin artă. sim bolism ul şi a rta franceză în general şi, ză in d iferen t de dim ensiunile strict m e­ vehem entă a m odelelor oricît de ilustre
tivă şi o curiozitate intelectuală in saţia­ pentru noi de fiecare dată m em orabile. altuia. A tras de neoim presionism — ci­
Capitolele sínt diverse, înclinate şi spre de asem enea, cu H enri M atisse au fost trice ale lucrării. V iziunea de ansam blu, dar prea uşor asim ilabile sau cu canto- bilă, plăcerea dialogului cu sem enii şi cu C onştiinţa rom ânească nu m ai poate face tise cu m are in teres cartea lui Paul (C ontinuare în p ag . 10)

8 CONTEMPORANUL -CO NTEM PO RANUL *

 Cartea de artă
Umanismul erudi ţ i ei
RAMATIC a fost des-
, ţin u i cărţii care a d u ­
nă laolaltă prim ele
scrieri de filosofia şi
de istoria culturii ale lui Ion Frunzetti.
Mai întii, a fost bom bardată tipografia
unde urm a să ap ară volum ul tinărului
de 26 de ani, respectat încă de pe atunci
pentru ferm itatea opiniilor, pen tru rigoa­
rea argum entaţiei şi p en tru lărg irea o ri­
zontului intelectual. P este doi ani, o Cu ap aren tă
altă editură bucureşteană a p relu at pu­
blicarea cărţii, d a r la scurtă vrem e după
aceea a dat falim ent. Au trecut cîteva
decenii pînă cînd cartea ucisă de două
ori a văzut, In sfîrşit, lu m in a tip aru lu i ;
redacţia M eridianelor a re m eritul de
a-1 fi convins pe a u to ru l tex telo r că
ele îşi păstrează n ealterată sem nificaţia,
că su b stan ţa problem aticii e la fel de
actuală, şi fluidul d e perspectivă la fel
d e cuprinzător ca în m om entul primei
lor publicări, în rev istele de acum 40
de ani.
D ar, ^cînd au a p ăru t cele două volum e
ale Iui Pegas în tre M eduza şi Pcrseu,
Ion F runzetti nu m ai era p rin tre noi : se
stinsese doar cu cîteva zile înainte ca
îndelung aştep tata carte să fi aju n s la
editură de la tipografia sibiană unde fu ­
sese im prim ată. Ne aflăm , astfel, în faţa
unei opere postume, îm p re ju ra re la care
nim eni d in tre cei ce l-a cunoscut pe a u ­
torul ei nu credea că a r a v ea vreun te ­
m ei să se gîndească. Il regăsim , însă, aici
pe Ion Frunzetti cel pe care îl ştiam cu
toţii.; scînteietoarele
m ărturisind
asociaţii de idei,
o intim ă fam iliarizare cu
conceptele filosofice, ironia subţire, cul­
tu ra um anistă clădită sistem atic, deschi­
să spre cele m ai diverse te rito rii a le
creaţiei.
Evident, nu vom spune o noutate ob-
servînd că Ion Frunzetti a năzuit înto t­
deauna la o construcţie de substanţă cla­
sică ; nu în sensul unui echilibru în to t­
deauna stabil, ci al proporţiilor stabilite
pe tem eiul legilor g u v ern ate de raţiune.
De altfel, i-a dedicat cartea de faţă
„m em oriei lui T udor Vianu, doctor
Faustus" al generaţiei sale ; spre acel
ideal clasic postulat d e m agistru a a sp i­
rat cel care i s-a socotit m ereu discipol.
Celălalt factor creato r şi m odelator de
cultură a fost, in concepţia lui Frunzetti,
poezia. Etimologic, num ele lui Pegas
vine de la cuvîntul grecesc care înseam nă
„izvor“ ; observaţia celui care şi-a pus
cartea sub sem nul calului în arip at e prem ise a le unei cercetări fertile in tr-u n
sem nificativă pen tru sp iritu l întregului
său dem ers critic. Poezia e a rs una (aşa
6e cheam ă unul d in tre p rim ele eseuri ale
cărţii) ; chiar dacă „ fără încuviinţarea
celor docţi“ polaritatea artă-poezie e axa
care organizează gîndirea esteticianului
rom ân. Ion F ru n zetti nu a fost num ai
poet, ci şi un m are cunoscător al poeziei
din cîteva teritorii im p o rtan te a le lite ra ­
turii universale. Ceea ce a dat studiilor
lui un conţinut pe deplin um anist.
Nu s-a îndreptat sp re studii de icono-
logie în trad iţia şcolii lu i P anofsky ; dar
fundam entul largilor sale sinteze e con­
stitu it de elem ente ap arţin în d a rte lo r d i­
verse — picturii, literatu rii, m uzicii —
care fuzionau, in cursul cercetării. în tr-o
realitate istoric-cu ltu rală unică, definită
deopotrivă de rap o rtu ri diacronice şi sin­
cronice. Ion F ru n zetti realiza ceea ce
se num eşte azi. cu u n term en fo arte
răspîndit, o grilă proprie de lectură, al­
cătuită din intîln irea fap telo r celor mai
diverse ale istoriei civilizaţiei um ane.
L-am citit pe F runzetti, com entator al
culturii africane, al arh itectu rii chineze,
a l civilizaţiei e tru ste , a l esteticii lui
Contribuţii la Evul
Mediu românesc
e m a r c a b il ă colec­
R
care. o în g rijeşte
ţie, „M onum ente
m uzee“, a
„S port-T urism “
istoriograful
şi
editurii
(pe
An­
d rei Aricescu, un specialist cu
prestigiu) dă ocazia un o r cerce­
tători (Com eliu Popa şi G heorghe D ara-
giu) să înfăţişeze, în tr-o m ică sinteză,
Monumente şi locuri istorice din Dobro­
gea medievală. A ceasta n u e, bineînţeles,
întîia încercare pe această tem ă şi e fap t
sigur că astfel d e recapitulări, fă ră în­
doială utile, sínt a v a n ta ja te de prospec-
ţia m ateriei şi chiar de studii fundam en­
tale, pe care, de nu le rezum ă, auto rii la
valorifică. Şi, în tr-ad e v ăr, La Dobroudja
(o m onografie ap ă ru tă in epoca in terb e­
lică, unde dom eniul istoriografie e înfă­
ţişat d e Radu Vulpe), Din Istoria Dobro-
gci (vol. I—III) şi a lte cîteva cercetări
(între care aceea a lui Sergiu Iosipescu,
p riv ito are la. „Balica, D obrotiţă şi Ivancu“
răm îne esenţială) sín t nu Începuturi ci
încheieri şi oricine se dedică unei exam i­
n ă ri noi nu poate să facă ab stracţie de
ele. A dăugind frag m en te din sintezele lui
Iorga, din M area N eagră a lui G.I. B ră-
tianu ca şl alte cîteva studii ale acestuia
de pe urm ă privitoare la p rezenţa geno-
veză la Dunărea de Jos, rezultă o Im a­
gine im punătoare şl ® p ersisten ţă asupra
acestei tem e care explică, în ultim ă a n a ­
liză, participarea ro m ân ilo r la Europa
m aritim i, contactul lo r m editeranean.
C orneliu Popa şl G heorghe D aragiu
10 C O N T E M P O R A N U L
Rosario A ssunto, al a rtei R enaşterii şi al
celei m oderne, al epocii lui F idias şi al
relei a lui B râncuşi, al culturii vizuale
rom âneşti contem porane rep rezen tate de
a rtişti a p arţin în d un o r direcţii stilistice
diverse. Şi n e era lim pede că suprem a
concluzie era aceea pe care o form ulează
cu rigoare în tr-u n u l din eseurile de
aici : raţionalism ul era, în viziunea lui, o
constantă a creaţiei.
in g enuitate autoironică,
Ion F ru n zetti m ărtu risea că a încercat tot
tim pul să răspundă în treb ărilo r pe care
i le-au pus alţii (aceasta, şicana el, e
obligaţia funcţiei didactice) şi celor puse
de p ro p ria conştiinţă. Să ne fie îngăduit
să observăm că aceasta e obligaţia func­
ţiei ex isten te la orice om care gîndeşte.
P oate că răsp u n su rile n u a u fost
to td e a u n a ex a c te ; d a r nici el n u a
a v u t prezum ţia, des întâlnită la a lţi
confraţi, să-şi socotească răspunsurile
definitive şi infailibile. A ctul nobil al
gîndirii se defineşte, în ain te de toate,
prin nesăţioasa curiozitate : în treb ările
sínt ju stificarea lo r prim ordială.
Şi, din acest punct de vedere, orizontul
Intelectual al lui F ru n zetti — chiar şi în
structura, fatalm en te lim itată, sugerată
de capitolele cărţii de fa ţă — e de o
■lărgime pe care sp iritu l cercetător o
poate, pe drept, Invidia. A rta R enaşterii
şi a rta m odernă sín t cei doi poli care
organizează studiile diri cele două volu­
me. D ar ceea ce îl im presionează pe citi­
tor, m ai m ult decît am ploarea inform a­
ţiei (de la esteticienii R enaşterii tim purii
pînă la K ant şi de la m arile şcoli de
istorie a arte i de la sfîrşitul secolului
trecut pînă la B arthes), este subsum area
dem ersului critic unui scop um anist.
V iziunea filosofică a lui F ru n zetti e,
ca şi aceea â profesorului său, Tudor
Vianu, activistă. C apitolul p riv ito r la
critica de a rtă (şi, m ai cu seam ă, tăiosul
eseu polemic Despre critica de artă : ce
e şi mai ales ce nu e reprezintă un fel
de „mic ' m anual“ pen tru uzul celor care
îşi asum ă răspunderea să judece creaţia
şi să stabilească valorile. De altfel, acest
erudit nu a d ispreţuit niciodată opera de
popularizare, şi capitolul V ocabular plas­
tic, unde el se dedică explicării term e­
nilor şi a funcţiei lor, e u n adm irabil
exem plu.
R aporturile a rte i cu poezia sín t sta ­
tu a te in tr-u n co ncentrat eseu, Bacovia şl
Andreescu, in care sín t sta b ilite cîteva
dom eniu încă deschis punctelor de ve­
d ere celor m ai felu rite. E, însă, categoric
n ecesară o cunoaştere precisă a acelor
factori care dau lite ra tu rii sem nificaţiile
ei filosofice ; Peisajul liricii lui Lucian
Blaga, Tragismul lui Pirandello, Un ero­
ism al resemnării sín t asem enea contri­
buţii ale lui Ion F ru n zetti pe un terito riu
căruia fo rm aţia lui u m anistă îi perm itea
să-i desluşească lim pede relieful. P e rs­
pectiva filosofic-culturală se deschide
larg a su p ra stru ctu rii a rte i rom âneşti, a
a rte i m oderne, a a rtei prim itive, a m oş­
tenirii culturale. D etestind friv o litatea şi
im provizaţia, Ion F ru n zetti a realizat o
sinteză în care erudiţia e lip sită de
osten taţie şi de didacticism .
Se im pune, desigur, continuarea seriei
de scrieri ale lu i F runzetti, începută cu
aceste două volum e (datarea lo r şi,
eventual, identificarea locului unde au
fost publicate prim a oară mi se p ar fo ar­
te utile). O riginalitatea gîndirii teoretice
rom âneşti va căpăta, astfel, un nou a r ­
gum ent d in tre cele m ai convingătoare.
Dan GRIGORESCU
*s-au docum entat, de altfel, cu seriozitate
şi o cit de su m ară exam inare a contribu­
ţiei lor aduce concluzii .m ulţum itoare
bibliografic, ceea ce însem nează că spi­
ritu l de av en tu ră lipseşte cu desăvîrşire ;
au to rii înaintează p e un terito riu a cărui
h a rtă ştiinţifică a fost ridicată definitiv.
Totuşi, cîteva accente sínt p roprii şi e în
a fa ra îndoielii că ele reies din cercetări
mai recente şi din recitiri ale izvoarelor
istoriografice, verificate întotdeauna cu
a te n ţie şi fără a lua, de la alţii, form u­
lări nesigure. Avînd în vedere perioada
analizâtă aci (căci din istoria Dobrogei
sínt stu d iate num ai câteva secole, de la
anul 900 către 1 400), p ru d en ţa în m aterie
de concluzii e ra obligatorie şi trebuie,
m ai în ain te de toate, rem arcată.
A şadar, cinci su te de’ ani de istorie ro­
m ânească, deduşi, prin cercetare de urm e
ale civilizaţiei m edievale, docum entînd o
locuire n eîn treru p tă a populaţiei au to h ­
tone. dovedind o civilizaţie cu term en
specific şi cu stfăvechim e, a flată in . r a ­
p o rtu ri n eîn treru p te cu B izanţul şi orga-
n izlndu-se de tim puriu în stru c tu ri te ri­
to riale p roprii — acesta e tabloul pe care
Corneliu Popa şi G heorghe D aragiu îl
prezintă. Un tablou, rep et, convingător şi
docum entat. S p re a desfăşura coerent a-
ceastă rea lita te istorică inatacabilă, au to ­
rii au ales o soluţie plauzibilă ştiinţific,
Îm părţind m ateria în trei secţiuni şi des­
părţim ! d o ar a p a re n t (şi din necesităţi
analitice) p rezen tarea „izvoristică“ de
aceea arheologici. El au început cu a
S en su r i isto rice
a d in ei
(Urm ore din pqq. 8-9)
m inii şi um brei, o ştiin ţă a compoziţiei,
o m are sim plitate.
D ar o pera rem arcabilă a lui Gheorghe
Adoc este cea de sculptor, dom eniu în
care a realizat ca p arte ce-i ap arţin e ex ­
clusiv Friza epopeii de la 1877, form ată
d in tr-o succesiune de şase compoziţii în
basorelief (circa 104 m 2), care pun în v a­
loare, com pletează şi sporesc forţa evo­
catoare a S tatuii Independenţei, reliefuri
care se desfăşoară pe im punătorul posta­
m en t a l m onum entului, ale căror m ari
ritm u ri generalizatoare cereau să fie în­
treg ite cu nişte localizări, cu n işte auten­
ticităţi.
In v ederea realizării acestor am ple
compoziţii a tît de evocatoare, sculptorul
s-a întors în istorie, a cercetat-o. s-a do­
cum entat, cu pasiune şi respect pentru
adevăr, a m ed itat îndelung asupra epocii,
locurilor, evenim entelor anilor din vre­
mea războiului dezrobirii. Numai aşa a
reuşit să infuzeze reliefurilor nota de
m are autenticitate, o evocare em oţionantă
caro m erge d rep t la inimă. Prin ce anum e
elem ente reuşeşte G heorghe Adoc să ne
facă să trăim evenim entele înfăţişate,
p rin ce anum e ne ţintuieşte în jurul re ­
liefu rilo r sale 7 Mai intîi, prin ceea ce
am m ai spus ; o m are ştiinţă a compozi­
ţiei, o gru p are cum nu se poate m ai evo­
catoare a personagiilor, un ritm , o ca­
denţă a ostaşilor-ţărani, dorobanţii cu
p an ă la căciulă care în scena A saltul de
exem plu, sínt m inaţi de-o vitejie fără
seam ăn. Este zguduitor să-i vezi inaintînd
vijelios spre victorie sau spre m oarte.
A devărul istoric, m işcările foarte v eri­
dice. tip u rile oam enilor, toate evocă a t­
m o sfe ra m arilo r bătălii de la Plevna.
G riviţa. Sm îrdan, cînd aceşti tărani-ostasi
au pulverizat orgoliul im periului otoman.
Scene dinam ice alternează cu cele sta ­
tice, echilibru de goluri şi plinuri. P lanu-
schiţă d e „istorie a teritoriului dintre
D u n ăre şi M are de la sfirşitul secolului
al X -lea pînă în secolul al X V -lea“, re-
zum înd aspecte ale „stăpînirii bizantine
în Dobrogea (secolele X -X II)“, şi subli­
niind p rezen ţa „statelor rom âneşti“ din
secolele X III şi XIV, apoi „U nirea te ri­
toriilor locuite de rom ânii dobrogeni cu
Ţ a ra Rom ânească şi Moldova“. E xam ina­
re a dem ografică nu putea lipsi, legată nu
doar de datele statisticii ci şi de evi­
denţa „urm elor m ate riale“, care ara tă pe
rom âni d re p t „populaţie m ajo rita ră
Dobrogea secolelor X—XV“. Cu acest_ ca­
în
d ru deopotrivă elem entar şi convingător,
era cu p u tin ţă să se treacă la descrierea
„m onum entelor şi locurilor istorice“, pe
care autorii le prezintă in tr-u n chip in­
genios, urm ind p atru itin erarii posibile,
utile, p en tru vizitatori. A ceastă soluţie,
cum să-i zic ?, „tu ristică“ nu e fără rost
şi a ju tă pe am atorul de excursii culturale
să se îndrepte m ai repede şi bine către
ţin ta pe care şi-a propus-o. Insă des­
crierea propriu-zisă nu este defel redusă
la ştirile arid e de ghid tu ristic şi e sigur
că spre a da im agini sem nificative m onu­
m entelor de la Adamclisi şi Tomis, u r­
m elor de la C apidava, H istria, B asarabi,
Păcuiul lui S oare şi G arvăn, autorii au
pus în lu crare to t ceea ce era ştiinţifi-
oeşte necesar. Eli aduc planşe, schiţe şi
fotografii, h ărţi, docum ente şi alătu ră
com ponenta arheologică de aoeaa turistică
in tr-u n mod oare treb u ie subliniat. Sin­
teză de uz curent, Monumente şi loeurl
Istorice din Dobrogea medievală se ci­
teşte cu folos şi, In definitiv, cu plăcere,
căci nu lipsesic de a i d form ulările
cursive şl stilu l e, In totul, ßuid.
Artur SILVESTRI
THEODOR PALLADY : Natură statică
rile personajelor distribuite în m odul cel
m ai ingenios în adîncim e. P ersonaje isto­
rice. scene de luptă, cai, tunuri, puşti etc,
toate transfigurate, p en tru toate, sculpto­
rul a găsit replica plastică cea m ai fe ri­
cită. O m are v arietate în tr-o u n itate ire ­
proşabilă.
B asoreliefurile lui G heorghe Adoc a tît
de pregnante, atestă o preocupare necon-
ju n ctu rală pentru istoria patriei aşa cum
generos o dem onstrează şi alte lucrări din
iconografia album ului cum a r fi relieful
Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia,
friza Dacia din ansam blul unui proiect
de monument al Unirii, lucrări dedicate
răscoalei iobagilor la 1784, Badea Câr­
lan etc.
R ealizarea Monumentului Independen­
ţei de la Iaşi, sinteză de istorie şi artă,
operă a doi sculptori, perfect unitară,
originală şi m odernă, răm îne să etern i­
zeze m area epopee a dezrobirii neam ului
rom ânesc.
T ra n sfig u ra re lirică
(Urmore din pog. 8-9)
loara cu intensităţi fosforescente pe
alocuri, conferă tensiune im aginii, o
stare de veghe, cu vagi nelinişti, in visul
som ptuos cu revenirii rom antice care sa
a ra tă a fi pînză.
Iacob Lazăr, a rtist echilibrat, de o m are
sensibilitate, este înainte de to a te peisa-
jist,. şi prin aceasta să zicem, convenţio­
nal fireşte, m ai realist, adică dom inat de
un puternic sentim ent a l naturii, în sp len ­
doarea căreia întrevede o şansă de recu ­
perare m orală. P ictura lui este o continuă
vibraţie şi fream ăt al tonurilor delicate,
cu irizări de lum ină feerice. Lipsa o ri­
cărei note idilice te face să gindeşti, pa­
radoxal, că în peisajele lui surprinde clipa
cînd n atu ra ia cunoştinţă de propria
frum useţe şi prin aceasta d e propria
însem nătate.
Dacă n -a r fi decît noua posibilitate de
a ne reîntîlni cu pictura soţilor L azăr a l­
bum ul ce le-a fost consacrat îşi m erită
recunoaşterea şi elogiul,
D ărăscu
(U rm are din pag. 6-9)
G rigorescu încurajase propriile lui cău­
tări, socotindu-1 dem nul său urm aş.
Deşi în decursul tim pului m ulte din­
tre operele lui Dărăscu s-au pierdut,
cele aflate în patrim oniul national pot
oferi im aginea ’ exactă à unui a rtist p re ­
ocupat să transm ită privitorului cu fie­
care tablou ceva din fiorul şi m isterul
vieţii. El însuşi pătruns de sensurile
tainice ale alcătuirii cosm osului tră ia în
peisaj bucurii unice. D ărăscu a fost de
aceea un pictor pentru care lecţia n a ­
tu rii constituia deopotrivă un început şi
un sfîrşit. A cercetat-o atent, fă ră e m ­
fază ori gesturi grandilocvente şi, m ai
întotdeauna, a convins.
A nalizată din m ereu alte perspective
critice, opera sa îşi dovedeşte cu fiecare
nouă exegeză actualitatea. Studiul lui
Radu Ionescu, corect în judecăţi şi e le ­
gant stilistic, reevaluează com prehensiv
o creaţie in trată deplin şi definitiv in
conştiinţa naţională, subliniindu-i v irtu ­
ţile şi ap o rtu l la tezaurul scolii rom â­
neşti de pictură.
A rta de a călători
p rin artă
(U rm are din p a g . 8-9)
pra neavenitului din producţia de serie
a unor autori. P entru că. după o asem e­
nea lectură d ăru ită cu verb încărcat de
voluptate eseistică, a r fi o decădere ca
să revenim la preluările palide, sforăi­
toare ori m elancolice care au la origine
paginile unor ghiduri de m ultă vrem e
publicate.
 UN ISTRATIAN MODERN
N JU RUL v irstei de m uguri şi sem inţe noi, m ereu înflo­ şi tum ultuoasă care se afirm ă în interio- doilea război m ondial pină in 1964, iar

I 50 de ani, tin rom an­

cier se află în p lin ăta­
tea forţelor sale crea­
toare, sp rijin ită pe o bogată ex p erien ­
ţă de viată, pe cunoaşterea oam enilor,
a m işcărilor lor sufleteşti şi a lim baju­
lui lor, fiind pe deplin stăpin pe arta
construcţiilor epice de m are am ploare.
Văd an in at de o filă de calendar (5 a-
prilie) num ele lui Fănuş N eagu şi. to ­
tuşi, nu-m i vine a crede ochilor. Mi se
pare că e o glum ă, răm asă de la 1 a p ri­
lie. Mi se pare că e una din num eroasele
ghiduşii, pe care le face originalul scri­
itor, mi se pare o cursă în tin să isto ri­
cilor literari avizi de date calendaristice.
Nu se pcate, îmi zic. deşi eu i-am tre ­
cut num ele pe fila de calendar ; e
cu neputinţă ca acest copil teribil, m ă­
tăhălos ca M anlache Pleşa din Velerim şl
v cler Doamne a lui V ictor Ion Popa, cu
sufletul candid ca al aceluia, cu cugetul
ca zăpada m ieilor, şi ca florile de prun
in bătaia soarelui de prim ăvară, să poar­
te pe um erii lui, deşi a tît de masivi,
povara unei ju m ătăţi de secol. O ju m ă­
tate de secol şi încă vreo d o i-trei ani.
A tîţia ani a r fi treb u it să îm bătrînească
un copil. Şi totuşi. Fănuş a răm as, ca
m arii poeţi, un copil, fie şi num ai pentru
că gura lui „spurcată“ — cum zic unii,
rosteşte m ereu adevărul. Ce vreţi ? Os
parvulorum veritas. Profunde şi răscoli­
toare adevăruri spune ş f în noul său ro­
m an : Scaunul singurătăţii pe care le
descoperă cu un ochi curat de copil ce
nu cunoaşte m inciuna.
Şi totuşi, vrem ea nu cru ţă pe nim eni,
înghite lacomă copilăria şi adolescenţa
tuturor, le înghite şi le m acină ca o m oa­
ră şi ne varsă în sacii m em oriei am intiri
pe care le depănam ca la un invizibil
Han al Ancuţei, la anum ite zile din ca­
lendar. Pe Fănuş l-am cunoscut bine
(căci îl ştiam mai devrem e ca student),
m i-a devenit prieten, i-am ad m irat ta ­
lentul prim a dată, la rev ista „Luceafă­
ru l“ unde il adusese cu m are încredere in
vocaţia lui artistică con jud eţean u l său ,,
brăileanul Mihu D ragom ir. Eram tineri,
rom antici şi generoşi. Căutam izvoare
vechi rom âneşti şi drum u ri noi în noua
epocă istorică. Aveam cu toţii senzaţia
că sintern în faţa unui nou P an ait Istrati.
a unui nou Sadoveanu, a unui scriitor
autentic de copleşitoare originalitate. Era
pe vrem ea cînd m ulţi d in tre m arii p ro­
zatori de azi nu debutaseră încă. Fănuş
nu e insă din stirpea acelora care sini
originali num ai cînd sínt singuri, ca un
săm înţar în tr-o cîmpie. O riginalitatea sa
sporeşte cu cit se îngroaşă rîn d u rile co­
legilor din ju ru l său. El e un scriitor
înnăscut şi nu făcut după reţetele m odei
literare.
Scrisul său aduce în cîmpul literelor
rom âne o lum e distinctă, încărcată de o
am ară şi sublim ă poezie baladescă. Eroii
săi, firi puternice, telurice, voliţionale,
im pătim aţi, cu sufletul răv ăşit de fu rtuni
şi fulgerat de m isterioasele lum ini ale
unui zguduitor um anism , sín t inconfun-
dabili : oam eni ad ev ăra ţi in carne si
oase. A şa mi s-a p ăru t şi aşa i-am p re­
zentat cititorilor in prim a m ea cronică la
volum ul de nuvele Ningea in B ărăgan,
în 1959, vorbind despre Onîcâ şi Vica, din
nuvela ce îm prum ută titlu l cărţii, despre
C hiriac din Cocoşul roşu, v o ic a din Copa­
cul şi um bra, Cornelia şi Dana din Că­
ru ţa cu lucerna şi m ulţi alţii din viitoa­
rele sale lucrări : C antonul părăsit, Som­
nul de la am iază, Dincolo de nisipuri,
'a ra buim acă, îngerul a strigat. F ru ­
moşii nebuni ai m arilor oraşe. Scaunul
singurătăţii. Stilul său m etaforic e ca o
im ensă grădină a firii, in tr-o p e rm a ­
nentă devenire în care m ereu fac ochi
reşte ceva, de la clopoţeii’ gnioceilor
pină ’a dalbele flori de m ăr, de la fio -'
rile de zarzăr şi tei p ină la floarea vi­
nului. Fănuş a dat cep, m ai ales în u lti­
m ul rom an Scaunul sin g u rătăţii celor
m ai ta ri esenţe de lim bă poetică,
a descoperit zăcăm inte folclorice ine­
dite. a desfundat, de sub lespezi ce­
nuşii şi stînci am orfe, izvoare proaspete
de lim bă literară.
Pe Izvoarele acestea curate şi proaspete
a le lim bajului lui Fănuş Neagu a r trebui*
să punem inscripţia, p ro p u să odată de
Lucian Blaga, pentru un simbolic iz v o r:
„P rin luturi, zgură şi p u tregaiuri / prin
elem ente străb at / C ălătorule, aib i încre­
de re -n graiuri / cum e ste al meu. '/ Nu
sunt un zeu / Dar ies cu rat“.
Sub acest aspect stilisţic. F ăn u ş Neagu
este mai m ult decit un scriitor, este un
fenom en. E de necrezut că ferm ecătorul
bîlbiit din vorbirea curentă, la gura că­
ruia parcă se bat toţi dracii şi se înghe­
suie cuvintele, să fie totodată, unul din­
tre cei m ai m ari stilişti ai literelo r ro ­
m âneşti de astăzi.
In proza de m are su b sta n ţă realistă, in
cronica sportivă, pentru care l-a r invidia
toţi scriitorii care d e-a lungul vrem ii
1 s-au consacrat, în p ortretele şi poemele
din C artea cu prieteni, în dram aturgie,
în toate ce scrie Fănuş N eagu, ne întâm­
p in ă creaţia au tentică, ne inundă poezia,
căci aşa cum. regele Frigiei, Midas, tra n s­
form a în a u r to t peea ce. atip g ea cu m ina,
ia fel şi Fănuş transfigurează în m etaforă
tot ceea ce îi cade sub sim ţu ri. P rototipu­
rile, bine alese sau nu, cu sau fă ră p a­
tim ă, le va închide în scrin „cu m ina ei
cea rece“ u itarea ; proiecţia lo r lite ra ră
va învinge însă vrem elnicia, căci ceea ce
scrie Fănuş Neagu, chiar dacă e destinat
clipei se lip eşte de e te rn ita te a literelor
rom âne.
F ănuş N eagu e un om de to ată isprava
şi u n excelent scriitor. Un p atrio t dăruit
tru p şi 6uflet neam ului său, u n bun co­
leg care face im p ru d en ţa de a rosti c u .
voce tarç ceea oe gîndeşte sau de a scrie
negru pe alb sem nînd cu num ele său, de­
venit renum e, ceea oe unii a r fi tentaţi
s-o dea sau s-o iscălească num ai anonim ,
ca eroul lui Caragiale.
La Fănuş, oe e in guşă e şi în căpuşă.
El nu m ănîncă o aia cu lupul pen tru a o
plînge apoi cu ciobanul. F ănuş e un om
d in tr-o bucată, şi nu oarecare. Stofa lui
intim ă — cum se zice în lim bajul pe
care a tît de m u lt îl îndrăgeşte — lină in
lin ă — Fănuş e un om de om enie şi un
m are scriitor care nu poate fi im itat.
E ceea ce o ad evereşte şi recentul său
rom an Scaunul singurătăţii, a p ăru t la
E ditura „C artea R om ânească“.
VIRTUŢILE de prozator deosebit de
înzestrat a le lui Fănuş Neagu le intilnim
din belşug in recentul său rom an. Scau­
nul singurătăţii, o ad e v ă ra tă carte de e x ­
cepţie, ceea ce nu înseam nă că pe alocuri
n u i se p otriveşte şi a u to ru lu i ei zicala
latinească după care : etiam bonus Ho-
m erus dorm itat. Rom ancierul nostru nu
adoarm e însă, ci a ţip e şte ca să poală
visa, căci lum ea rom anului său e ste in ­
tr-o bună m ăsu ră onirică.
C artea aceasta, pen tru a fi bine în ţe ­
leasă, presupune o lectură cu o sigură
intu iţie critică, în sta re să sesizeze faptul
că Scaunul singurătăţii nu este, in mod
expres, un rom an a l colectivizării, cum
s-a r putea crede, nici un rom an deliberat
politie, care a r av ea viaţa sau problem a­
tica politică drep t personaj central, ci un
rom an al pitorescului din v ariate m edii
sociale, un rom an e tic despre n işte d es­
tine dram atice, prin n atu ra tem peram en­
tală a personajelor, prin firea lor boemă
*ul unei noi şi zbucium ate Geneze. Ca
orice naştere, şi G eneza acestei lum i noi
cunoaşte din plin d u rerile facerii, cauzate
do factori obiectivi şi subiectivi, de p re­
judecăţi în ţepenite in lum ea veche, de
invidii şi laşităţi, de răzbunări m ărunte,
de încrederea o arb ă in puterea forţei şi
n u în fo rţa ideii noi şi înnoitoare. A uto­
ru l nu-şi propune, însă, e x p re s să u rm ă­
rească a c eastă geneză a u nei lumi noi,
care e în viziunea lui obiectivă, irev er­
sibilă, pe deplin accep tată ca o necesi­
tate dialectică. Ceea ce v rea e înfăţişarea
devenirii Istorice, sociale şi m ai ales psi­
hologice a unor destine um ane, a unui
im presionant de m are n um ăr de destine
din diferite pătu ri şi clase sociale. Din
această perspectivă Scaunul singurătăţii
este şi un fo arte fin rom an psihologic,
urm ărind m utaţiile care se petrec in con­
ştiinţa oam enilor sub im periul unei nelă­
m u rite Frici, al L ibertăţii individuale
anarhice, al P u terii în variatele e i ipos­
taze, de Ia forţa b ru tă a pum nului, pină
la constringerea adm in istrativă, al unor
precepte etice dar şi a l unor instincte
d ezlănţuite ea o stihie. P rin paginile ro ­
m anului se p erin d ă zeci şi zeci de p e r­
sonaje, m ai fu g ar sau m ai apăsat contu­
rate, d ar personaje vii, autentice, oam eni
ad evăraţi, în carn e şi oase, precum : Ce­
zar Saltava, Pavel Ibriş, Guprian, Gil
Teodorescu, m isteriosul Leb Betleem (fost
L şzăr M ontară), secretaru l de partid Ol-
mazu, contabilul A lexandru Măi căneşti,
Ilie Roşioru, fra te le său Ţacalia. Ion V er­
de Co-.'onu şi banda de hoţi orbi, cu sin­
gurul văzător-ghid Ticu P atrucăţele, care
e evocată în splendide episoade, baba
Zalupca, Salcia Vifor, colegul din tin e­
reţe al lui Saltava, colonelul d e-a cum
Bozar G arofeanu, T udorache (m ortul
care învie), fiul său Taie Bălăuz şi fiica
acestuia TLli Peruzea, prim arul din satul
din Balta Brăilei, Palihoi. soţia sa, pro­
fesoara concediată din învătăm înt. soţiile
ofiţerilor de la închisoarea S„ Cesonia
Farcaş, Colonelul Dolceanu. Irina, sora
eroului principal. Doina Poloneza. H a-
valica. M aria A ntonescu şi acel duh al
răului şi-al delaţiunii, o Z avistă m o­
dernă. < .fa- infirm ă care stă pe scau­
nul singurătăţii, Luiza . M aleta. .învă­
ţători. .m iliţieni,. ţăran i. cîrcium ari,
ofiţeri, fem ei de lum e, hoţi de cai, oa­
m eni ce. ascund . taine, preoţi, rom âni,
ţigani, greci, lipoveni etc.. etc., pe
scurt, o lum e pestriţă, frum oasă şi .u r îţă ,.
de o fan tastică poezie dar şi de micimi
surprinzătoare. O lu m e de b alad ă !...
tran sfig u rată istratian. In tim p, acţiunea
se desfăşoară de la sfârşitul celui d e-al
THEODOR PALLADY : Lectură
în spaţiu in B răila şi in îm prejurim i,
a.vind in centru Balta Brăilei şi fan tasti­
ca, mitologica D unăre, poate personajul
cel m ai bine creionat din întregul rom an.
D unărea e, la Fănuş Neagu. un personaj,
cum e păm intul la Liviu Rebreanu.'
A rtisticeşte vorbind, universul rom anu­
lui lui Fănuş Neagu se întinde practic
în tre două lum i : una reală, a contingen­
tului im ediat, a lta a im aginarului oniric
şi de basm, alim en tată de fantastice ex­
plozii m etaforice. E o lum e in tr-o bună
m ăsură pan aitistratian ă, dar nu m im eti­
că, făcută din tin ă şi din lum ină, din
m izerie şi grandoare, din bine şi rău.
din ad ev ăr şi m inciună, din ceea ce e ste
în realitate şi ceea ce a r vrea eroii să
fie. E o lum e în care „su p ran atu ralu l“
dom ină ,,ca lege şi iluzie“, e o lum e de
am intiri şi năzuinţi, cu nuanţe mitice, cu
m etam orfozări stran ii, surprinsă in ob­
serv aţii realiste d in tre cele m ai p ertin en ­
te, aţâţată de instincte şi patim i carnale,
o lum e de „alcoolici, d eprim aţi“, p rinţi
uzurpaţi, „ieşiţi din podgoriile în tu n eri­
cului“, ai închipuirii şi de firi puternice,
călăuzite de un lum inos sim ţ m oral, cum
este eroul principal al rom anului. Cezar
Saltava. Lum ea aceasta e învelită în tr-o
poezie de m it, e ca un insectar viu oare
nu zace în naftalină, ci se scaldă k itr-u n
parfum de cea. m ai bună calitate. P arfu ­
m ul ace-sta e al vieţii autentice, a l Poe­
ziei care pulsează în realitatea obiectivă
şi .în sufletul rom ancierului. D unărea
curge cu poezie şi v ra jă poetică, însera­
rea se lasă cu poezie, ninge, plouă, r ă ­
sare soarele cu poezie, to ate fenom enele
n atu rii sín t însoţite de poezie. Oamenii,
fem eile, a u în ei ţăn d ări de baladă, iar
sub povestea lor a m a ră arde ja ru l m itu­
rilor, ca în m area proză contem porană
sud-am ericană. N enum ărate pagini sínt
de-a dreptul antologice, scrise parcă nu
cu pana, ci cu un colţ de suflet, .de stea
stinsă sau de gind înaripat. Rom ancierul
vădeşte un uluitor spirit de observaţie si
o uim itoare capacitate de a surprinde, cu
tea te sim ţurile, lum ea obiectivă. Ochiul
lui reţine tot : form ă, culoare, gest, di­
m ensiune, arm onie şi dezarm onie. u re­
chea, lui înregistrează lim bajul oam enilor
cu toate nuanţele şi v irtu ţile expresive,
de la su n et la m etaforă şi simbol.
Sub rap o rt stilistic — folosesc term enul
. In accepţiunea cea mai cuprinzătoare —
rom anul lui F ănuş Neagu este o ca rte de
o rem arcabilă originalitate, E un rom an
liric prin excelenţă, în oare sín t topite
n en um ărate volum e de poezie de oea mal
bună c a lita te ..
B ogata m etaforică a stilului ascunde,
insă, pe-alocuri, de ochiul cititorului,
m ersul firesc a l acţiunii, îi îngreuiază în­
ţelegerea, estom pează relaţia logică din­
tre evenim ente, locuri, oam eni şi intim -
piări. In astfel d e cazuri, originalitatea
a tît de salu tară devine o barieră greu de
trecut chiar pentru lectorul avizat. Une­
ori au to ru l a r fi treb u it să in terv in ă m ai
insistent pen tru a face m ai m ultă lum ină.
Mai ales atunci cînd povestea curge din
poveste şi e re la ta tă de narato ri diferiţi.
A sem enea in terv en ţii erau necesare în­
deosebi în capitolele în care ero ii săi
participă la nişte evenim ente de rezo­
n an ţă istorică şi socială. A r fi fost p o tri­
vit ca, în două-tfei locuri, universul ro ­
m anului să fie lum inat cu o pagină
de puritate, optim ism , ideal u m anist
înalt, răspicat form ulat, fie de unii din
eroi, fie de autor. A rhitectonica rom a­
nului perm itea şi presupunea astfel de
pagini lum inoase.
Romanul acesta, excelent scris, m ar­
chează un m om ent de referin ţă in proza
lui Fănuş Neagu.
Ion Dodu BÄLAN

Jurnalul artelor • Jurnalul spectacolelor # Jurnalul artelor • Jurnalul spectacolelor

Un oaspete
din Venezuela
■ DUPA MARELE succes pe
care — din cite am auzit — l-a
re p u rta t săptăm îna trecu tă în
rolul lui Don Basilio din B ărbie­
rul... lui Rossini, basul venezue-
lian Pedro Liendo a oferit publi­
cului bucureştean, luni seara, în
aceeaşi sală a O perei Române, un
recital de lieduri şi arii din
opere, in com pania pianistei L a-
vinia Coman. De la ariile „an ­
tice" de Bononcini, Paisiello, şi
A lessandro Scarlatti, trecînd prin
ariile m ozartiene (din F lautul
ferm ecat) pentru a ajunge la aria
verdiariă (din Sim one Boccane-
gra) şi de la liedurile lui Schu­
bert (din C intecul lebedei) la
acelea ale lui Ravel (Don Q uijo­
te către D ulcineea), program ul a
urm ărit să dea o idee despre v a­
rietatea repertoriului acestui dis­
tins cîntăreţ şi despre capacita­
tea lui de a stăpini cu egală
m ăiestrie m area d iv ersitate a
p articu larităţilo r de epocă, şcoa­
lă sau stil pe care p artitu rile
alese o propuneau.
Posesor al unei voci splendide
(puternică şi catifelată, sigură şi
mobilă pe o în tind ere rem arca­
bilă, utilizată aici cu extrem ă
p regnanţă pe întreaga sup rafaţă
cuprinsă în tre pedalele ariilor
m ozartiene şi acu tele baritonale),
pusă in valoare p rin tr-o ad m ira­
bilă ştiinţă a cintului (nu zadar­
nic, după studiile în trep rin se la
Caracas, artistu l s-a perfecţionat
vrem e de ciţiva ani la Academia
de muzică din P raga — pen tru ope­
ră —, la P aris — pen tru m uzica
franceză — şi la A cadem ia de
m uzică din V iena — p en tru lied
şi oratoriu) şi slujind astfel
tran sm iterii contam inante a unor
bogate şi v ariate stări em oţiona­
le, tră ite cu sobră incandescenţă,
Pedro Liendo subjugă auditoriu]
şi g raţie eleganţei fireşti, n e­
ostentative, a in terp re tării. Dacă
în liedurile lui S chubert ex p resi­
vitatea cintului său a fost po­
ten ţa tă de un copleşitor fior tra ­
gic şi dacă in acelea raveliene
Pedro Liendo s-a în făţişat în
ipostaza ideală a artistu lu i sp iri­
tual, sensibil şi rafinat, în muzica
lui V erdi ' calităţile glasului (cu­
loarea şi strălucirea, îndeosebi)
ca şi ale tem peram entului său
şi-au a flat — după opinia m ea —
m axim a îm plinire. Ia r cele trei
cintece populare din Venezuela,
cu care in chip sem nificativ s-a
încheiat program ul, au beneficiat
şi ele din plin de talen tu l acestui
în zestrat m uzician.
Nu ca o sim plă fo rm alitate —
cum se întîm plă de fo arte m ulte
ori in asem enea situ aţii — voi
încheia înseninările de fa ţă cu
cîteva consideraţii privind ap o r­
tu l pianistei L avinia Coman la
reu şita recitalului, căci dincolo
de precizia şi m aleabilitatea exe­
cuţiei sale, de frum useţea şi adec­
varea tuşeului eău, de asig u ra­
rea constantă a unui p erfect echi­
libru sonor în tre in strum ent şi
voce (care i se datorează in te­
gral), ceea ce m -a im presionat
în mod cu totu l deosebit a fost
perm anenta com unicare ex p resi­
vă în tre cei doi p arte n e ri — fe ­
nom en ra r în tiln it chiar în cazul
u n o r m uzicieni ce poncertează
îm preună în mod sistem atic şi,
deci, cu a tît m ai dem n a fi sem ­
n alat elogios atunci cînd asocie­
re a acestora este p u r incidentală.
Luminiţa VARTOLOMEI
la s tic ă
Portrete
şi peisaje
■ ARTIST um blat prin m ulte
ţări, găsindu-se m ereu în expozi­
ţii şi în din oe in oé m ai m u lte
colecţii p articulare din Europa si
A m erica, V irgil Moise dovedeşte
deosebită consecvenţă in viziunea
lu i d esp re a rtă ; viziune pe care
el şi-a fo rm at-o creind plastica
m ultor film e şi care viziune, la
rîn d u l ei, l-a creat pe pictor.
In p ostura de scenograf. Vir­
gil Moise a conoeput cadrul în
care regizorul avea să film eze
personajul. Cadrul fiind de pre­
dilecţie un peisaj, iar personajul
— u n caracter. în pinzele sale
a rtistu l n -a trăd at niciodată, nici
p eisajul şi nici personajul, ră -
nînindu-Ie fidel. iată. şi in aceas­
tă nouă expoziţie, deschisă acum
la „O rizont“.
Dincolo de culoarea elaborată
de a stă d ată şi m ai coerent şi e x ­
p licit su b sem nul unui optim ism
organic, peisajele artistu lu i chiar
dacă p a r uneori statice, îl obligă
pe p riv ito r să sim tă, să presim tă
prezenţa um ană, faptul că in acel
cadru tre b u ie să in tre cineva, sau
cineva ab ia a ieşit. Ia r persona­
jele care îl urm ăresc şi-l obse­
dează pe? a rtist, devin inevitabil
caractere, portrete. V irgil Moise
a re cu raju l de a-şi privi modelul
m ereu in faţă. Nu-1 surprinde în
p rim -p lan u ri fugare, ci caută să-l
analizeze. să-I disece, să-i fixe­
ze esenţa, inefabilul. In tre model
şi pictor m ai întîi. în tre portre­
tu l pictat şi privitor apoi. a re
loc o confruntare, prin m ijloci­
re a unei crom atici ep u rate de
strid e n ţe şi a unui desen de m are
rigurozitate. Ne urm ăresc portre­
tele lui R adu Beligan, M arin So-
rescu, N icolae Dragoş. Zoe Du*
m itrescu-B uşulenga, D.R. Popas*
cu, M ariana M ihut, loan Ale­
xandru, Marcia,n Bleahu, R adu
Tudorán. In spatele lor, dinoolo do
expresia care ii personalizează,
îi unicizează, redescoperim de­
corul tinzînd sp re o seninătate a -
proape clasicizantă prin form e si
culoare : p lein -air-u ri in volum e
pu terni oe a lă tu ri de obscum ri
dense, coloane, bolti, deschideri
ghicite spre un orizont adine i
to a te acestea insă nu' concurează,
ci pun in valoare portretul, obse­
dantul portret. V irgil Moise se
află în tr-o perioadă a creaţiei
sale in care căutarea esenţei, se
vădeşte în a d în d re a desenului, a
respectului fată de legile pictu­
rii (do unde, poate, şi acel a e r re ­
nascentist a l unora d in tre pin­
zele sale) ; a rtistu l e ste un m igă­
los, fără îndoială, şi un conştiin­
cios, u n adept al lucrului-bine»
făcut, p en tru el pictura nu e o
joacă (nici m ăcar una a sponta­
neităţii), ia r omul căruia îi faoe
p ortretul nu e un pretext. M ulte
din lu crările sale 6Înt n u num ai
„frum oase“, dar obligă şi la m e­
*
ditaţie asupra vieţii, „asupra fe­
lului de a trece prin viaţă a l per­
sonajelor alese.
Radu GEÖRGESCU
. CONTEMPORANUL 11

Chem area fizicii
LA 7 FEBRUA­
RIE 1922. M arie
Curie era aleasă
în u n anim itate
ca m em bră a
Academ iei de
Medicină din
F ran ţa. P reşe­
dintele Acade­
miei. dl. C hauf-
ford se ad resă
M ăriei de la
în alta tribună :
„Salutăm în
Domnia voastră o m are savantă, o fem eie
de suflet, care n -a tră it decit să se de­
dice muncii şi abnegaţiei ştiinţifice, o
patrio tă care în tim p de război şi in tim p
de pace şi-a făcut m ai m ult decit dato­
ria “. Cuvinte sim ple, d ar pline de căldură
şi sem nificaţie p en tru v iaţa acestei fe­
mei de geniu, care a refu zat gloria sub
toate ipostazele ei, care s-a ridicat de­
asupra unei vieţi m ateriale b intuite de
spectrul m izeriei, d ar care a su ferit enorm
din cauza m ecanism elor ei birocratice şi
a prejudecăţilor vrem ii. O fă p tu ră tim idă
şl plăpîndă, înzestrată cu o voinţă e x tra ­
ordinară, o pasiune inepuizabilă pen tru
ştiinţă şi o m inte genială care au făcut-o
să se în alţe în lum ea sp iritu alităţii uni­
versale. O viaţă uim itoare, descrisă cu
m ultă sensibilitate, in tu iţie şi a c u rateţe da
Eve Curie, fiica cea mică a celebrei sa­
vante, in cartea trad u să recent la noi la
E ditura Politică, Marie Curie. O viaţă
închinată ştiinţei, umanismului şi păcii. O
carte extraordin ară, despre oameni e x tra ­
ordinari. La vrem ea apariţiei, u n ad ev ă­
ra t b est-seller care te cucereşte de la
prim ele pagini şi te introduce în tr-o a t­
m osferă de m are tensiune.
La 7 noiem brie 1867 se naşte la V ar­
şovia M aria (Mania) Sklodow ska d intr-o
fam ilie de profesori. Este cel mai mic şi ■>.
cel mai drag din tre cei cinci copii ai fa ­
miliei Sklodowski. P rim a m anifestare a
ţ/ Viaţa cărţilor —orizont editorial
precocităţii sale a p a re la v irsta de patru
ani, cind în v aţă m ai m ult din joacă a lfa ­
betul. Mai tîrziu, la şcoală, le uim eşte
pe colege cu m em oria sa form idabilă.
M ania işi încheie cursurile secundare cu
m edalia de a u r şi se gîndeşte cu durere
la viitorul ei, deoarece reg ulam entul U ni­
v ersităţii din V arşovia interzice adm iterea
fem eilor la cursurile superioare. La şa i­
sprezece ani şi ju m ătate, pentru M ania
începe o perioadă grea şi plină de um i­
linţe, ca m editatoare şi guvernantă. Ani
monotoni caracterizaţi prin m uncă m ultă
şi bani putini, cîteva bucurii neînsem nate
şi un vis frum os de dragoste eşuat pe
aisbergurile p rejudecăţii şi ale m ediocri­
tăţii celor pen tru care ea îşi sacrificase
aceşti ani.
A tunci cind totul se credea pierdut,
B ronia o cheam ă la Paris. In tre n u l cu
vagoane de clasa a p atra, „ghem uită pe
p liantul ei de voiaj, cu picioarele ascunse
în p ătură, cu ochii m ereu la pachetele
din ju ru l ei, pe care le mai n um ăra din
tim p în tim p. M ania îşi tră ie şte divina
ei bucurie.“ Se înscrie la Sorbona, la
F acultatea de Stiinte. Anii de studenţie
şi-i dedică în exclusivitate studiului. Nu
cunoaşte nim ic din d istracţiile P arisului
şi nici plăcerea în tîln irilo r cu tineri de
v irsta ei. A a ju n s la concluzia că viaţa
m aterială nu a re nici o im portantă p en tru
ea. îşi organizează o ex istenţă stran ie,
aproape inum ană. M arie nu concepe nici­
odată că a r putea să-i fie frig sau foame.
Anii de studiu şi de sacrificiu îi aduc
M ăriei bucuriile dorite : o licenţă în
ştiinţele fizice în 1893 şi una in ştiinţele
m alem atice In an u l urm ător. D upă
cum rem arca Însăşi M arie Curie mai tîr­
ziu, aceşti patru ani de eroism au fost
nu num ai cei m ai fericiţi din v iaţa ei,
d a r şi cei m ai desăvirşlţi ca d ăru ire şl
gîndire,. cei mai ap ro p iaţi de culm ile ace­
lei m isiuni um ane spre care au riv n il
chem ările el.
U rm ează p en tru M arie două evenim ente
decisive : căsătoria ei cu P ierre C urie si
/
înscrierea la doctorat. D ragostea celor doi
fizicieni se contopeşte cu pasiunea lor
pen tru ştiinţă, generînd tem peraturile ste­
la re ale creaţiei. Lucrînd în condiţii m i­
zerabile, in tr-u n şopron din curtea Şcolii
de Fizică şi Chim ie din Paris, im aginind
şi construindu-şi singuri ap aratele şi in­
stru m en tele necesare, soţii Curie desco­
peră în m inereul de uraniu două sub­
stan ţe noi, p uternic radioactive, pe care
le denum esc : poloniul şi radiul. U rmează
apoi an i de m uncă istovitoare pentru pre­
p ararea celor două substanţe şi determ i­
n are a pro p rietăţilo r lor fizice. „T răiam
in tr-o preocupare unică, ca in tr-u n vis“,
nota ciţiva ani mai tîrziu M arie Curie.
C ercetările sínt încununate de succes.
La 10 decem brie 1903 A cademia de
S tiinte din Stockholm conferă Prem iul
Nobel p en tru fizică lui H enry Becquerel,
P ierre şi M arie Curie pentru descooerirea
si resnectiv cercetări fundam entale în
domeniul radioactivităţii.
La 19 ao rilie 1906 P ierre Curie m oare
in tr-u n accident stunid. sub roţile unei
căruţe. O d u rere nesfîrsită nune stăp â­
n ire pe Marie. Consiliul Facilitării da
Stiinte decid" în u n an im itate să păstreze
catedra creată nentru P ierre Curie pen­
tru a o încredinţa M ăriei. Doi ani mai
tîrziu devine profesor titu lar la Sorbona.
fiind astfel prim a fem eie profesor u n i­
v e rsitar din istoria celebrei instituţii.
In 1910 M arie Curie publică prim ul
Tratat asupra radioactivităţii, iar in 1911
i se va acorda P rem iul Nobel pentru
chim ie. N iciodată pină atunci un alt la u ­
re a t. bărbat sau fem eie, nu a fost demn
să prim ească de două ori această m eda­
lie. Invidia, ră u ta te a şi m ediocritatea
com patrioţilor ei declanşează la P aris o
ad ev ărată cam panie de calom niere şi In­
tim idare psihologică, fapt incredibil ce o
aduce pe firav a fem eie de 40 de ani în
pragul sinuciderii.
Anii prim ului război m ondial devin pen­
tru M arie Curie an i de avint creator şi
în alt um anism , de m uncă epuizantă şi dă­
ru ire totală creind un ad ev ărat serviciu
radiologie.
In tr-u n u i din puţinele in terv iu ri acor­
date, M arie C urie a fost întrebată ce a r
dori ea să aibă mai m ult si mai m uit.
R ăspunsul veni im ediat : „Aş avea n e­
voie de un gram de rad iu pen tru a-m i
continua cercetările, dar nu am cu ce
să-l cum păr. Radiul e prga scum p pentru
m ine.“ Cit de paradoxală poate fi uneori
viaţa ! Cea care a descoperit radiul şi
l-a p rep arat pentru prim a dată în lum e,
cea care a refu zat ideea de brevetare,
oferind lum ii întregi secretul obţinerii lui.
avea acum nevoie de un gram de radiu
pentru continuarea cercetărilor. Şi, ca
p rin tr-o m inune, M arie Curie obţine acest
gram de radiu din p artea Statelor Unita
ale A m ericii. O dată cu acest dar. M ane
C urie obţine toate onorurile pe care u n i­
versităţile am ericane le puteau oferi unui
asem enea orh de ştiinţă.
A junsă la apogeul carierei sale ştiin ­
ţifice, „savanta cu părul alb a acum ulat
o enorm ă can titate de cunoştinţe. Este o
bibliografie vie a radiului, a citit în cele
cinci limbi pe care le cunoaşte perfect
toate publicaţiile privitoare la activitatea
ce se desfăşoară în institut. Descoperă
noi extinderi ale fenom enelor şi inven­
tează tehnici noi în acest sens“. C elebri­
tatea ei asigura prim irea corespondenţei
din în treaga lum e pe o adresă dezar­
m ant de sim plă : „D na Curie. Paris'.“
Am dorit ca prin cele cîteva aspecte
prezentate să sugerăm bogăţia de eveni­
mente, gânduri şi sentim ente legate de
ferm ecătoarea personalitate a M ăriei Cu­
rie, pe care fiica sa Eve ni le dezvăluie
cu m ult talen t şi inteligenţă. C artea con­
stituie in acelaşi tim p o excelentă lecţie
de istorie şi filosofie a ştiinţei, de u m a­
nism şi dăru ire totală pentru muncă şi
nobile idealuri.
Crezul celebrei savante poate deveni
prin interm ediul acestei cărţi un adev ărat
îndem n şi punct de referin ţă p en tru fie­
care d in tre noi : „T rebuie să fii perse­
verent — scria M arie C urie lui Josef
Boguski — şi mai ales să ai încredere
în tine. T rebuie să crezi că ai fost în­
zestrat pentru ceva anum e şi în virtutea
acestei convingeri să lupţi ca să-ţi atingi
ţelul cu orice p reţ.“
Constantin BRÄTIANU

O edificatoare radiografie socială

DUPA ce a Cosa Nostra, gangsterism ul electronic, tra ­
p rezentat, cu ficul de influentă, sán táiu l, poluarea, stu ­
p uţină v rem e în pefiantele. F iecare d in tre aceste flageluri
urm ă, dosarele sporeşte violenta, m ăreşte teroarea, cre­
referito are la a - ează o atm osferă de suspiciune, ia r vic­
ten tatu l de la tim ele se adaugă, in tr-u n n um ăr to t m ai
Dallas, din anul m are. pe răbojul unor structuri sicial-p o -
1953, asu p ra p re­ lilice incapabile să controleze d ezlănţui­
şedintelui K en­ rea m arasm ului, criza valorilor, d ezrădă­
nedy. Stelian cinarea. Cu d re p ta te observă S telian Ţ u r­
Ţurlea în făţişea­ lea că „de la in certitudinea economică şi
ză cititorilor, in socială pornesc d eru ta opţiunilor, fenom e­
noul său volum, nul de respingere a vechilor norm e şi v a­
in titu lat O lum e lorilor tradiţionale, izolarea, debusolarea
bolnavă (Editura Politică), cîteva din ta ­ şi. în urm a divorţu lu i d in tre individ şi so­
rele societăţii capitaliste contem porane. cietate, apariţia, în tr-o in lătn u ire aproape
Străbatem , „un ap ăsăto r hăţiş stăp in it de legică ,a fărădelegii, violenţei şi tero ris­
fraude, corupţie, afaceri oneroase (desi­ m ului“. Aşa cum se dem onstrează con­
gur, pentru cei cărora le suportă tirul vingător în carte, p rin analiza u n o r fap te
n.n.), o lum e a ileg alităţilo r devenită e x ­ sem nificative şi radiografierea exactă a
ponent al unei societăţi în care g uvernea­ unui „stil de v ia tă “ to t m ai vulnerabil în
ză m arele, uriaşul, nesătulul, otrăvitorul fa ţa nelegiurilor, în tre neonazism şi tero ­
p ro fit“. Care a r fi p rincipalele m aladii ale rism . în tre traficu l de droguri şi m itu irile
acestei lumi tu rm en tate ? Neofascismul, senzaţionale ex istă o legătură evidentă, o
intcrconcli donare. A te im pune eu aju to ru l
violenţei devine o cale sigură spre succe­
sul m aterial şi, odată lansat pe această tra ­
iectorie, av en tu rieru l m odern, infinit m ai
crud, mai vorace şi mai nemilos decit cel
mai în ră it d in tre înaintaşii săi, va face
apel la orice m ijloc de parvenire, nete-
m îndu-se, pen tru aceasta, să recurgă frec­
vent la am eninţări, la presiuni fizice şi
m orale, la crim ă. T erenul propice pentru
expediţiile victorioase ale gang-urilor sínt
m arile aglom erări urbane, unde proble­
m ele um ane se rezolvă, dacă se rezolvă,
cu dificultate. T ineri fără orizont, dezabu-
zaţi se înrolează în arm ata delincvenţilor,
se tran sfo rm ă la fiinţe m arginale, uneori
im posibil de recuperat. .
Nu este d e m irare nici faptul că în so­
cietatea capitalistă proliferează astăzi or­
ganizaţiile ex trem ei d rep te si de tip neo­
fascist. P rin tr-o dem agogie abilă, ele În­
cearcă să se facă ascultate de cei a fla ţi
în derivă, pen tru a -şi lărgi sfera de in flu ­
entă şi, concom itent, raza de acţiune. Iar
acţiunea lo r predilectă este atacul tero-
rorist „Promovând în mod deschis rasis­
m ul, antiderhocratism ul şi anticom unism ul
— observă publicistul —, neofascism ul de- ,
vine un factor de agravare nu num ai a si­
tu aţiei politice d in tr-o ţa ră sau alta, dar
şi a clim atului politic în general, o plagă
ee se întinde am eninţătoare, la m ai bine
de p atru decenii de la încheierea celui
de-al doilea război m ondial“.
P entru a alcătui revelatoarele „dosare
nesecrete ale violenţei“. Stelian Ţ urlea s-a
inform at cu rigurozitate, a sintetizat mii
de pagini, a ales imagini concludente şi a
form ulat concluzii pertinente. Volumul
său, scris cu forţă Dersuasivă. este o ple­
doarie pentru luciditate, pentru raţiune.
„Lum ea bolnavă“ a capitalism ului e o rea­
litate dureroasă şi tra ta re a ei cit m ai
grabnică priveşte nu num ai propria-i v in ­
decare, ci şi însănătoşirea, pe m ulte la ­
turi, a clim atului politic al planetei.
Dem. NICULESCU

Jurnalul artelor • Jurnalul spectacolelor • Jurnalul artelor • Jurnalul spectacolelor

nă (să-i zicem, totuşi, Siliştea- a pornit film ul, cu intenţia lim ­
G um eşti) din anii prem ergători pede de a evidenţia rădăcinile şi

u m celui de al doilea război m ondial,

respectînd în substanţă şi-n de­
taliu „cadrul“ peisagistic şi um an,
m oral şi filosofic în care-şi du­
ceau existenţa ritualică, de un
perm anenţele spirituale ale civ ili­
zaţiei ru rale rom âneşti de tip
arhaic, cu oameni, locuri,
ceiuri, ocupaţii şi ritu alu ri de
existenţă inconfundabile. Aceasta
obi­

hieratism ancestral, eroii lui Ma­ a r fi o a doua calitate esenţială

,Fl¥3oromeţii“ (fi)
■ CU MAI BINE de trei deoe-
nii în urm ă, înainte de a ap ărea
în librării prim ul volum din Mo­
rom eţii, cinem atografia noastră
făcea prim a • ten tativ ă de ecran i­
zare a unei proze de M arin P re ­
da, prin film ul lui Paul Călinescu
D esfăşurarea. E ra un film „pe
m ăsura tim pului“, in sp irat de o
nuvelă „pe m ăsu ra tim pului“.
M oromeţii, în acei ani. părea —
şi era ! — un tel de neatins p en ­
tru cinem atograf. S -a vorbit şi
s-a scris m ult. de atunci încoace,
despre posibilitatea, im posibilita­
tea, necesitatea şi riscurile unui
film după M oromeţii. Anii au tre ­
cut, bibliografia lui M arin P reda
s-a com pletat cu m ulte alte eve­
nim ente editoriale, d a r v rem e în ­
delungată scriitorul şi opera sa au
răm as d eparte de lum ea film ului;
după o absenţă îndelungată, un
singur scenariu scris special p en ­
tru cinem atograf (La porţile al­
bastre ale oraşului) şi o singură
\ a d ap ta re încuv iin ţată (după ro­
m anul Marble sin g u ra tic )' şi-au
m ai croit drum spre ecran în a ­
in te de prem atu ra d isp ariţie a
prozatorului, in re st a fost t ă ­
»9 CONTPMPOBANUL
cere. Şi iată acum, vedem pe
ecran Moromeţii. In iţiativ a fil­
m ului a p a rţin e regizorujjii-scena­
rist S tere G ulea, care şi-a consa­
crat ciţiva ani acestei lu crări de
anvergură, realizînd o operă
cinem atografică de' în altă ţin u tă
artistică şi social-culturală, care-i
validează truda, p erseverenţa, fi­
n alităţile şi am plitudinea gestului
creator. Ţ inîndu-se seam a tocmai
de faptul că realizatorul film ului
sem nează, deopotrivă, scenariul si
regia recentei p rem iere cinem ato­
grafice, la „spectacolul de gală“
Secvenţâ din filmul „Moromeţii”
s-a a firm a t — în textul em oţio­
n ant a l prezentării — că avem de
a face cu un „film de a u to r“. Ne­
îndoios lucru, d ar perform anţa
cineastului este chiar m ai m are
decit aceea a unui film cu p u ­
ternice tu şe de o riginalitate şi
p ersonalitate: M oromeţii rep re­
zintă în tr-ad e v ăr un „film de a u ­
to r“, d a r autorul (nu num ai cel de
„dincolo de film “) este M arin
P reda. Ce-şi poate dori m ai m ult
un regizor-autor ?
M oromeţii reconstituie pe ecran
lum ea satului de cim pie d u n ărea­
rin P reda in general, şi „eroul de
inim ă“ Ilie M oromete, în special.
Speculaţiile critice au făcut din
Ilie Moromete, personajul expo­
nenţial al rom anului, ba un „Esop
dunărean“ sau „o adevărată p e r­
sonalitate socratică“, ba un Don
Q uijote sau un Hans C astorp din
proza lui Thomas Mann, afirm aţii
pe cit de originale şi — eventual
— de plauzibile, pe atit de hazar­
date. Scenariul (şi im plicit fil­
mul) readuce — im plicit prin
im agine — personajul în m atca
lui firească, reintorcîndu-1 sub
soarele egal cu sine al cîmpiei
d unărene şi redîndu-i sorgintea
originală : „Scriind — spunea M a­
rin P reda —, totdeauna am adm i­
ra t ceva. o creaţie preexistentă,
care m i-a ferm ecat nu num ai co­
pilăria. ci şi m atu ritatea : eroul
p referat, Moromete. cape a exis­
tat în realitate, a fost tatăl meu.
Acest sentim ent a răm as stabil
şi profund pentru toată viata, şi
de aceea cruzim ea, cit şi josnicia,
om orurile şi spînzurările întîlnite
des la R ebreanu şi Sadoveanu, şi
existente, de altfel, şi în viata ţă ­
ranilor, nu şi-au m ai găsit loc şi
in lum ea m ea scăldată în lum ina
eternă a zilei de v ară“. De aici
a ‘scenariului (şi im plicit a fil­
m ului) : aceea de a pune — in ­
tr-u n fel sau altul — în evidenţă
relaţiile interferenţe, profunde,
determ inante, d in tre elem entele
Componente ale universului ru ral
investigat. Oamenii trăiesc prin
locuri şi obiceiuri, locurile tră ­
iesc prin oam eni şi ritualuri, ocu­
paţiile cotidiene sínt, parcă, ale
unui spaţiu şi-un tim p dintol-
deauna. U nul d in tre riscurile in i­
ţiale ale ecranizării M orom etilor
era, desigur, tran slaţia dinspre
carte spre film a unui univers
um an a tit db vital (în încrem eni­
rea lui hieratică), cum este lum ea
viu colorată, complexă, sim plă şl
com plicată deopotrivă, a silişteni-
lor lui M arin P reda. P rin forţa
lucrurilor, scenariul a recurs la
ren u n ţări (simplificînd unele re ­
laţii, aceea d in tre B irică şi Polina
de pildă, sau aceea — deloc g ra ­
tuită — d in tre m icuţul N iculaie
şi Bisisica, renunţînd lg argum en­
tul „coloristic“ al unor personaje
precum Pisică, cel cu treisprezece
copii etc.). D ar lum ea film ului —
integrată profund în spaţiul dat,
de „cetate utopică“ să-i zicem —
transm ite o fascinaţie nedezm in­
ţită. In gospodăria lui M oromete

Babilonul inform aţiei
OARE cum
n e-am putea
im agina lum ea
de astăzi în a -
fara inform aţiei
şi comunicării,
cuplu categorial
perm anent p re­
zent în istoria
u m anităţii, dar
căptătînd as­
tăzi sem nifica-
esenţializeze re
ţii care tind
să esenţializeze realitalea unui tim p ?
Ce pierderi, irecuperabile poate, în
dialogul om ului cu sinea dinlău n tru
şi cu aoea din a fa ră s -a r pricinui
dacă, pentru o zi inform aţia nu şi-a r
stră b a te drum ul ei, cu sau fără a c ­
cidente, de la oam eni la, oam eni ?
Dar pentru un tim p m ai îndelun­
gat ? Cum a r a ră ta lum ea fără ziare şi
reviste, fără radio şi televiziune ? Şi care
a r fi, dacă a r fi, să zicem, a v a n ta ju l ?...
Fireşte, în treb ările sín t reto rice şi for­
m ularea sau refo rm u larea lo r a re darul
de a sublinia im portanţa v itală a comu­
nicării, dincolo de ineren tele ei „efecte
secundare“ a su p ra cărora s -a a tra s deja
atenţia. Tehnologiile de virf cum sin t in­
form atica, m icroelectronica fac d in com u­
nicare şi inform aţie de toate tip u rile o
su rsă de cunoaştere şi acţiune, de recon­
stru ire a lum ii om ului. Aşa cum s-a a fir­
m at „com unicarea su sţin e şi anim ă via­
ţa “, oeea ce face ca in corelaţie cu in fo r­
m aţia să se constituie în una din tre cele
mai discutate problem e a le contem pora­
neităţii, o problem ă apro ap e funciarm ente
globală. Inscriindu-se in acest context
problem atic, cartea sugestiv intitu lată
B abilonul inform aţiei de M arin A iftincă,
a p ă ru tă de curind la E ditura Politică, a -
vind su b titlu l .C ătre o nouă ordine in fo r­
m aţională in dom eniul com unicării şi a!
inform aţiei“ oferă cititorului o im agine a
rolului crescind al acestui cuplu catego­
rial aşa cum se dezvăluia ea prin m ass
m edia, efo rtu rile şi perspectivele de ie ­
şire din ceea ce se consideră a fi, şi in
acest dom eniu, o criză sp re o form ă nouă
de ordine care să fie una a ech ităţii so­
ciale şi naţionale.
D efinită şi ca a rtă a tran sm iterii in fo r­
m aţiilor, ideilor şi atitu d in ilo r de la o
persoană la alta, com unicarea a re un ca­
ra c te r procesual al cărui grad de comple­
x itate creşte exponenţial odată cu e x tin ­
derea ariei de cunoaştere, cu eficien ţa
tehnologiilor şi influenţelor lor socio-eco-
nom ioe şi politice tinzind ap aren t, nu
a ţit spre acel „sat global“, ei m ai degrabă
c â tre un fel de nou Babilon. în ce o
priveşte, m ass m edia facilitează accesul
la inform aţie, dar poate deveni cu uşu­
rin ţă un instrum ent pentru m anevrarea
conştiinţei sem enilor şi pe bună d rep tate
au to ru l ţine să sublinieze că „difuzînd
zilnic o m are v arietate de inform aţii, idei
opinii, m ass m edia îndeplineşte un com ­
plex de funcţii, care au un caracter te h ­
nologic“, corelaţia şi valoarea lor fiind
dată dc specificul dezvoltării socio-econo-
m ice a ficărei naţiuni. In socialism aces­
tea urm ează a îndeplini o în tre ită func­
ţie — inform atică, propagandistică — in­
stru ctiv ă şi educativă. Şi „la fel ca în în ­
treaga viaţă spirituală, rolul conducător
a l partidului in sfera m ijloacelor de co­
m unicare se ex ercită prin clarificarea
teoretică a problem elor construcţiei so­
cialiste, prin orien tarea ideologică gene­
rală, în rest e le bueurindu-se de lib erta­
tea de a acţiona conform specificului şi
obiectivelor p ro p rii“. După o prezentare
de ansam blu a ceea ce am putea numi
sta re a şi evoluţia com unicării; in p artea a
doua, M arin A iftincă face un fel de a n a ­
tom ie şi fiziologie a Babilonului in fo r­
m aţiei p en tru ca in cea de a treia „Im ­
perativele schim bării“ să descrie tendin­
ţele, acţiunile şi obiectivele lor. care să
facă din com unicare şi inform aţie struc­
turi de rezisten ţă a le unui a tit de necesar
u nivers a l om enirii in u m an itatea sa.
Prezentarea •critic-analitică, apelind la o
bogată bibliografie e ste însoţită de su sţi­
nerea arg u m en tată a poziţiei principiale
a partidului şi siatu lu i rom ân intr-o pro­
blem ă a cărei im p o rtan ţă se accentuează
din ce în ce mai m ult pe m ăsura infor­
m atizării societăţii.
A bundenţa de d ate şi cifre, ritm uri de
evoluţie şi procente de creştere încearcă
să stabilească param etri a tit d e instabili
ai unei lum i care îşi a re în schim barea
rapidă, in nou şi inovare, un mod de a
fi, o lum e a paradoxurilor căci. în tim o
ce unii sín t suprainform aţi. alţii nu au
posibilitatea să afle la tim p ce se pe­
trece în im ediata lor v ecinătate“ cită v re­
m e două treim i (s.r.) din locuitorii T e­
rei nu pot afla ce se petrece in propria
l<xr ţa ră “. D ezechilibrul se m anifestă,
d e d , şi în acest dom eniu şi nu întîm plă-
tor in egalitatea avînd un spectru fo arte
larg de m an ifestare şi a cărei cauză se
ştie, se afirm ă, dar se face încă puţin
pen tru în lătu rarea ei. H arta comunicării
şi inform aţiei este relativ aceeaşi cu a -
oeea economică, cu aceleaşi contradicţii
d in tre nord şi sud, iar problem a „liberei
circulaţii“ a tit de discutată, căreia teo re­
tic i s-a u elab o rat soluţii răm îne, sub
m u lte aspecte, nerezolvată. Ea aduce în
discuţie şi problem a valorii şi valorizării
inform aţiilor mai ales în m ass m edia
M on ografia celor m a i ră sp în d ite m a la d ii
O LUCRARE
ştiinţifică de re ­
ferin ţă in titu la ­
tă B reviar cli­
nic de otorino-
laringologie, a
a p ăru t recent la
E ditura Aca­
dem iei R epu­
blicii Socialiste
România. Este,
fără îndoială,
vorba de un in­
stru m en t indis­
pensabil pentru activitatea medicilor
practicieni şi, totodată, un în d rep tar
pen tru specialiştii care vor să fie la
curent cu ultim ele noutăţi ale dom eniu­
lui. P en tru că. în ultim a vrem e, s-au
făcut im portanţi paşi în ain te in depista­
rea şi tra ta re a afecţiunilor nasului şi si­
nusurilor. urechilor, faringeiül. Info rm a-,
ţiile reu n ite in acest volum sint deosebit
d e utile, iar gruparea lor perm ite alcă tu i­
rea unei im agini globale privind sufe­
rin ţe le regiunii cervicofaciale.
A utorii valoroasei lucrări, Dorin S ara-
foleanu şi Mihai Lăzeanu, au plecat de la
prem isa că medicul practician, „indife­
ren t de specialitate, se confruntă p erm a­
nent cu o m ultitudine de problem e de
patologie din sfera otorinolarinologiei pe
care trebuie să le recunoască, să le în ­
ţeleagă şi să le in terp reteze în contextul
pen tru că aşa cum conchide M. A iftincă
„inform aţia nu treb u ie să cunoască alte
obiective decit reflectarea concretă a pro­
ceselor sociale, slujirea culiurii,. educaţiei
şi dezvoltării fiecărei naţiuni, îm plinirea
perso n alităţii umane, irig i'b u n a cunoaşte­
re, respectul reciproc ş i.p rie te n ia între
popoare, pacea şi cooperarea internaţio­
nală“. De aceea auto ru l abordează pro­
blem a — derivate cum sínt cele a le „m is­
tificării lum ii“ ale „agresiunii ideologice"
sau „alienări iden tităţii culturale“ iius-
trin d caracterul n edrept şi neadecvat al
actualei ordini a lum ii.
S tru ctu ra logică a cărţii poartă spre
n ecesitatea dem ocratizării com unicării ;
mai precis, com unicarea este înţeleasă şl
discutată ca un drept ai om ului, care de
a ltfel e ste generată de una dintre nevoile
lu i fin an ciare şi a ic i 's e deschide un alt
sp aţiu al c o n fru n tărilo r cu caracter poli­
tic, filosofic, ideologic şi juridic, con­
fru n tă rile incep cu însăşi d efiniţia con­
ceptului de com unicare, u rm ate de aceea
care priveşte dreptul la com unicare şi
fac destul de anevoios drum ul de la teo­
rie la practică şi „ca urm are, num eroşi
oam eni răm in, în co n tin u are sim pli re ­
ceptori de inform aţii, sint obiectul
m anipulării politice şi ideologice a con­
ştiinţei. în această situaţie, soluţia consta
cum s-a afirm a t, in reexam inarea şi lă r­
girea legislaţiei in tern aţio n ale existente,
ad ap ta rea ei la noua ordine a com unică­
rii. Im plicaţiile sociale şi politice ale
dreptului la comunicare, m ai bine spus
relaţiile cu aceste domenii, im plică stări
de lucruri indem ne pentru m ulţi dintre
locuitorii planetei, cu deosebire pentru a -
ceia din lum ea a treia. Astfel, re fe rin -
du-se la A m erica Latină, Jü an Sam arria
scrie că „represiunea nu înseam nă n u ­
mai to rtu ra re a şi uciderea oam enilor, ci
şi reducerea lor la tăce re“. D ezechilibre­
le din sistem ul de com unicare fac im pe­
rioasă nevoia unei restru c tu rări elab o rate
şi discutate în diferite forum uri m on­
diale, ceea ce face ca să se vorbească tot
suferinţei întregului organism , să ştie să
le acorde tratam en tu l de urgenţă, să le
cunoască evoluţia şi deci criteriile de dis-
pensarizare, să adopte atitu d inea cea mai
potrivită în bolile cronice şi degenerative,
să fie inform at asupra posibilităţilor de
recu p erare şi rein serţie socio-profesio-
nală a bolnavului“. In tr-ad ev ăr, aşa cum
se dem onstrează statistic, incidenţa m ala­
diilor de n atu ră otorinolaringologică este
înseninată : 80 la sulă din populaţia in­
fan tilă şi 20 la sută din populaţia adultă
trebuie să fie tra ta tă la un m om ent dat
din cauza acestor afecţiuni.
După introducerea antibioterapiei, di­
m ensiunile patologiei s-au m icşorat con­
siderabil, astfel incit m edicul de speciali­
ta te s-a pu tu t dedica, in tr-o m ăsură mai
m are, studierii unor noi aspecte ale m a­
ladiilor organelor de sim ţ şi căilor respi­
ratorii superioare. In tre preocupări se
num ără analizarea p ro p rietă ţilor funcţio­
nale şi modul de conservare a lor la n i­
velul organelor specialităţii ; in terp re ta­
rea — din unghiuri inedite, cum a r fi cele
im unologice — a patologiei cervicofa­
ciale ; ap licarea m ijloacelor avansate de
investigare, de tratam en t medical, chirur­
gical şi fizio-te apic. A utorii n -au lăsat
deoparte nici elem entele sugerate de dez­
voltarea cu ad ev ărat spectaculoasă a
fonoaudiologiei, otoneurologiei, m icrochi-
rurgiei endocavitare, chirurgiei cu laser.
P en tru prezentarea tu tu ro r problem elor
m ai m ult fie de „noua ordine m ondială
a inform aţiei“, fie „noua ordine in tern a­
ţională in inform aţie şi com unicare“ ş.a.
F aptul este revelator dacă ţinem seam a
că, aşa cum afirm ă, axiom atic un gîndi-
tor contem poran „Inform aţia este p ute­
re “. Făcînd un tur de orizont al poziţii­
lor, reacţiilor şi opiniilor ex p rim ate în
cadrul diferitelor m anifestări ştiinţifice
sau politice, M arin A iftincă înfăţişează,
p e larg, poziţia Rom âniei socialiste, care
exprim ă năzuinţele şi . idealurile noastre
de a trăi în tr-o lum e a păcii şi p riete­
niei. O biectivul principal este a l unei noi
ordini internaţionale în aoest dom eniu
cheie — com unicare ,şi inform aţie, care
„sfărm ân d Babilonul inform aţiei, ridicat,
de valorile proprii societăţii profitului e -
conomic şi politic... înseam nă decoloni­
zarea spirituală a m ilioane şi m ilioane de
oam eni, restru ctu rarea relaţiilor actuale
din sfera inform aţiei şi comunicării şi
aşezarea lor pe principiile dreptului la
com unicare, in sensul de aoces şi p artici­
pare, pe circulaţia echilibrată a unei in­
form aţii obiective şi corecte, capabile să
reactiveze forţele in tern e de progres şi
să ocrotească id entitatea culturală a fie ­
cărei naţiuni, să înlesnească m ai buna cu­
noaştere în tre popoare, cooperarea între
toate statele lum ii, asigurarea păcii şi în ­
ţelegerii pe P ăm in t“.
C oncepută preponderent din punct de
vedere politic şi sociologic, cartea Babi­
lonul inform aţiei captează ate n ţia şi in te ­
resul cititorului prin bogăţia de date si
fap te ce dau su b stan ţă unei realităţi a fla ­
tă în tr-o m işcare alertă, prin volum inoa­
sa bibliografie ia care autorul face apel,,
evidenţiind im portanţa tem ei şi prin e le ­
ganta pledoarie pentru o cit mai u m an is­
tă valorificare a inform aţiei, pentru a si­
gurarea dreptului la com unicare şi in ­
form aţie, în tr-o lum e a ordinii, echilibru­
lui şi arm oniei.
Elena SOLUNCA
lu ate in discuţie, s-a străb ătu t o sem nifi­
cativă şi pertinentă bibliografie şi, last
but not least, s-a apelat curent la o bo­
gată experienţă directă, personală, din
practica de zi cu zi.
Modul de înfăţişare a m aterialului şti­
inţific, pe capitolele specialităţii, oferă
clinicianului practician posibilitatea de a
se ghida im ediat şi a pune un diagnostic
precoce ju s tw de a institui un tratam en t
eficace. Desigur, unele detalii au fost de­
liberat trecute cu vederea — sem iotica
unică a unui anum e organ sau aparat,
intervenţiile chirurgicale strict profilate
—, dar, pe ansam blu, fin alitatea B revia­
rului de a concentra cunoştinţe variate,
absolut necesare in activitatea otorinola-
ringologului este perfect conturată.
M eritele principale ale autorilor sínt
acelea de a fi stru ctu rat coerent m eto­
dele şi căile de tratam ent, de a fi atins,
in tr-u n lim baj adecvat, esenţa problem e­
lor. de a fi sintetizat adm irabil rezultatele
ultim elor cercetări din domeniu. Mai
m ult, conţinutistic şi metodologic, B re­
viarul vine şi în sp rijin u l unei pregătiri
m edicale postuniversitare, tipice practi­
cării m edicinii m oderne, fiind una dintre
acele lucrări care nu pot să lipsească din
biblioteca specialistului in otorinolarin-
gologie.
Dumitru NICU

Jurnalul artelor # Jurnalul spectacolelor • Jurnalul artelor • Jurnalul spectacolelor

v iaţa se desfăşoară după legile
nescrise ale păm intului, Ilie şi
C atrina îşi duc existenţa în tr-o
continuă în fru n tare exterioară
(bazată pe o exem plară com u­
niune interioară), tinerii Achim,
Paraschiv şi Nilă încearcă — şi
izbutesc, după întîm plări-lim ită —
„desprinderea de cuib“, fetele
T ita şi Ilinca sint m arto re şi îm ­
pricinate, cu sau fără voie, ale
dram elor diurne, copilul N iculaie
îşi poartă hotărît crucea pasiunii
pentru carte. Dincolo de gardul
gospodăriei e satul, oam enii se
întîlnesc la uluci şi-şi învîrtesc o
ţigară. Cocoşilă îşi varsă focul
isteţim ii. T udor Bălosu îşi cultivă
m etodic patim a averii, oam enii se
întîlnesc dum inica să comenteze
ziarul şi să citească discursurile
de la cam eră în fierăria (..parla­
m en tu l“) Iui Iocan. in cotlonul ei
re tras sora G uica (Ga M aria)
urzeşte şi unelteşte, perceptorul
trece prin casele oam enilor să în ­
caseze „fonciirea“. la m oară Ţ u-
gurlan se ia de p iept cu ja n d a r­
m ul şi cu prim arul încercînd —
zadarnic — să ap ere dreptatea, la
seceră iese tot satul, cu patim ile
şi arşiţele lui. Pe nesim ţite parcă,
scenariul (şi im plicit film ul) îşi
evidenţiază tram a. Era şi acesta
un risc al ecranizării : M oromeţii
nu reprezintă, practic, ceea ce
ne-am obişnuit a num i un „ro­
m an de acţiune“, în înţelesul des­
făşu rării epice. D ar tram a este în
oameni, in locuri, în ritualuri. De
la tăierea unui salcîm pînă Ia
sfîrşitul tragic al lui D um itru lui
Nae, şl m ai departe, întim plările
film ului „curg“ molcom d in tr-u n a
în alta, pînă la izbucnirea teribilă
a lui Ilie M orom ete d in sp re fi­
nal, concretizînd şi rontinuînd.
spre apogeul unui „deznodăm înt
deschis“, dram ele tim pului de
răscruce în care se desfăşoară ac­
ţiunea. Modul de v iată im p ertu r­
babil al lui Ilie M orom ete se m o­
difică trep tat, personajul îşi p ier­
de încetul cu încetul iluzia in ­
failibilităţii. destinul său prim eşte
lovitură după lovitură, pînă la
dram atica d ezertare a fiilor. Peste
universul arhaic al siliştenilor
planează, ca o am en in ţare surdă,
sem nele tim pului istoric. D um itru
lui Nae cade victim ă dem enţei
legionare, episodul este prelu at de
scenarist din Delirul (şi „moro-
m etizat“ ca tonalitate), condiţio­
n ările sociale ale acţiunii din
film dobîndind. astfel, m ai m are
pondere decit în rom an. Peşte
toţi şi peste toate — fap t eviden­
ţia t şi de opţiunea finală a erou­
lui, care num ai a resem nare de
în frîn t nu seam ănă —, p e s te 'o a -
m eni, locuri şi tim p planează
însă u n alt sem n de fo rţă al fil­
m ului. înţelepciunea lui Moro­
m ete.
Călin CALIMAN
m odifică aparenţele după cerin­ tu ră de frază : „acum înţelegeţi
Gala filmului chinez ţele genului. Spun actori m oderni că nu avea nici o legătură cu
p en tru că în stilul lor de joc se cazul ?“, povestea din film aşea­
fac sim ţite m aniere in terp retativ e ză acest grup de tineri departe
„Visul unei exteriorizale, de tip european —
in fluenţă firească în acest caz al
dezvoltării literare cinem atogra­
de crim a comisă, de m urdărie, de
sechelele unui trecut încă vizibil
— ca prin ceată, spune film ul,
actriţe“ fice de lip „policier“. Influenţa
răzbate şi din coloana sonoră or­
chestrată cu instrum ente m oderne,
d ar vizibil. Sugestia valorilor noi
pe care o Chină m odernă le naşte
şi le cultivă cu dragoste şl grijă,
■ O GALA a film ului organi­ electroniznte, sau din soluţiile este, probabil şi lucrul cel m ai de
zată cu p rileju l Zilei n aţionale a operatorice cu interioare şi c h i­ p reţ din Visul unei actriţe. L ucru
Republicii P o pulare China — puri în clar-obscur precum sufle­ care. la rîndu-i, înm ulţeşte infi­
1 octombrie. O rganizată de Con­ tele tu rb u rate ale protagoniştilor. nit sim patia noastră pentru o cul­
siliul C ulturii şi Educaţiei Socia­ Pe scurt, un realism tipic al se­ tu ră atit de d ep ărtată d ar m ai
liste la cinem atograful Studio din colului vilozei şi „iu ţirii-d e-sin e“. ales foarte apropiată.
Capitală, gala a p rileju it prezen­ D ar dincolo de stratu l exterior al
tarea film ului Visul unei actriţe, film ului a p a r — în tr-u n discret Paul S. DUM1TRESCU
o producţie recentă a stu d io u ri­ d ar lim pede subtext — relaţii
lor chineze, realizată în tr-o m o­ noi om eneşti, o atitudine m orală
d alitate de certă priză la public : şi sp iritu ală nouă, dorinţa arză­
film poliţist-psihologic, în m a­ toare de deschidere spre lum i ne­
n iera literatu rii clasice de gen. cunoscute pînă m ai deunăzi, o
în care, precum la Poirot sau asp ira ţie — m ai m ult sau m ai pu­
M aigret, in teligenţa şi fineţea ţin secretă — a paralelism ului
observaţiei sint arm ele de virf. spre tan g enţialitate. E xistă în film
Mai adăugaţi că acţiunea se p e ­ un soi de personaj colectiv se­
trece în chiar lum ea film ului — cundar, u n ..grup de p rieten i“ ai
spectacol fascinant în sine — si unei protagoniste din cercul sus­
veţi înţelege că reţeta de public pecţilor ; grup care călăreşte, m o-
este aproape asigurată. tocicleşte, m erge la vînătoare.
Regizorul Zhang Jin b iao a con­ cîntă la chitări, dansează, poartă
stru it povestea fo arte cinem ato­ jeans puternic cam braţi — dar
grafic, cu m u lte flash-back-uri sub a p aren ţa de u şu rătate ..disco“
stru ctu rate riguros, supunîndu-şi se ascund un doctor, chirurg
tiran ic p lanurile tem porale, păs- „specialist în operaţii pe creier“,
trîn d un ritm constant şi consec­ un rom ancier — ..aţi citit ultim a
vent tem ei. Şi-a ales actori m o­ lui carte Nivelul 8“? sau chiar
derni — Lin Fangbing şi Ma actriţa suspectă care se dovedeşte
X iaow ei în tre cei principali — profund integră m oral. P rin tr-o
adecvaţi unei psihologii care-şi isteaţă şi economicoasă întorsă­
CONTEMPORANUL 13

űJCUűUdlU ÍJ LÏJ O cu”
ştiinţifică, literară şi artistica
* A
T u r de
o rizo n t
■ LIBRIS ’87. In tre 21
—30 septem brie s-a des­
făşu rat la P ia tra N eam ţ
cea de a X V I-a ediţie a
Salonului — tîrg de car­
te „Libris“. In întîm pina-
rea C onferinţei Naţionale
a partidului şi a celor 40
de ani de la proclam area
Republicii, „L ibris’ 87“
prezintă producţia edito­
rială a anilor 1986 şi 1987,
la loc de cinste aflîndu-se
operele t o v a r ă ş u l u i
Nicolae Ceauşescu şi
ale tovarăşei Elena
Ceauşescu. în cadrul Sa­
lonului au fost organizate
întîlniri ale cititorilor cu
scriitori şi redactori ai
unor editu ri precum şi
standuri de carte în în tre ­
prinderi şi in stitu ţii din
m unicipiul P ia tra Neamţ.
a DIALECTICA. Rod
al colaborării unui lirg
colectiv de cadre didacti­
ce u niversitare şi cerce­
tători, recent a a p ăru t la
E ditura Academiei Re­
publicii Socialiste Româ­
nia, sub auspiciile In sti­
tutului de filosofie volu­
m ul Din istoria dialecti­
cii m arxiste (coordona­
tori : I. Tudosescu, M.
Flonta, A ngela Botez, Al.
V alentin, St. Popescu).
După cum se precizează
în „P relim inarii“, această
culegere de studii este
gindită ca o lu crare in ­
troductivă la suita de lu ­
crări ce v or alcătui seria
„D ialectica m aterialistă şi
cunoaşterea contem pora­
n ă “ (prevăzută să ap a ră
în trei volume). Lucrări
aştep tate şi binevenite in
peisajul nostru spiritual
in care filosofiei îi este
rezervat un loc de cinste.
B START. O prem ieră
absolută a acestei toam ne
- m
la T eatrul D ram atic din
Braşov : V înâtoarea de
berze de D im itrie Roman,
în regia lui M ircea M arin
şi decorurile lui Florin
H arasiu (In fotografie, o
im agine din spectacol, cu
A ndrei Ralea, C onstanţa
Comănoiu şi N ina Zăines-
cu).
B ARCIIAEUS. După
ce, astă seară, concertes-
ză în faţa publicului clu­
jean, A telierul de muzică
contem porană „A rchaeus“ :
susţine, m jine la ora 19,
la A teneui Român, un
program compus /din lu ­
crări sem nate de Ştefan
Niculescu, T iberiu Olah,
O ctavian Nemescu, Liviu
D ănceanu, Y annis X ena- i
kis, Francise Poulenc, ;
Ilja Z eljenka, Aldo Brizzi.
Ca de obicei, p a rtitu rile
alese sínt destinate dife­
ritelo r form ule in stru ­
m entale pe care — de la
solo la octet — le pot
alcătui cei opt m em bri
ai form aţiei : violonistul
Ion Georgescu, violonce­
lista Anca Vartolomei,
p ianista Rodica D ăncea-
nu, chitaristul Vasile
Colţea, clarinetistul V a­
sile Mocioc, fagotistul
V asile Macovei, precuţio-
nistul A lexandru Matei
şi conducătorul ansam ­
blului. L iviu D ănceanu.
B TRIBOTEHNICA.
Sub egida C om iţetulai
N aţional p en tru Ştiinţă
şi Tehnologie, a avut loc
la In stitu tu l Politehnic
din B ucureşti cea de a
cinoea conferinţă din do­
m eniul tribologiei, dom e­
niu m ultidisciplinar, îm -
binînd elem ente fu n d a­
m en tale din mecanica
fluidelor, m ecanica soli­
dului, m atem aticii supe­
rioare, fizică, chimie,
m etalurgie, biotehnică,
consacrat rezolvării unor
dificile problem e din do­
m eniul construcţiei de
m aşini, u tilajelo r indus­
triale, energeticii şi m e­
talurgiei. P articip area u-
n o r cunoscuţi cercetători
m peisaje de un colorit ce
rom âni din acest dom e­
niu, a lătu ri de nu m ai
puţin cunoscuţi oameni
de ştiinţă
F ran ţa,
d in U.R.Ş.S.,
Italia, fî.D.G ..
Polonia etc. a conferit a-
cestei m an ifestări valoa­
rea şi prestigiul unei re­
uniuni intern aţio n ale de
ridicat nivel ştiinţific.
B POEME. Cu Lum ina
toam nei cel m ai recent
volum a p ă ru t la E ditura
C artea Rom ânească, D a­
rie N ovăceanu, excelent
O& êi’vsàk& çna
!lW l\A
W
“ fe a h in e f H Anne M arie Vretos, Lau-
jé
tălm ăcitor a l un o r im por­
tan te opere din lite ra tu ­
ra hispanică, revine ca
poet, in spirat de păsările
cu aripi de aer, de co­
lum nele ierbii şi de iubi­
rile niciodată trecătoare.
B CONGRES. începînd
de ieri, la Biicureşti, se
desfăşoară lucrările celui
d e-al V -lea Congres n a­
ţional de endocrinologie
şi ale C ongresului balca­
nic de endocrinologie,
im portantă m anifestare
ştiinţifică la care p artici­
pă personalităţi de seam ă
ale vieţii m edicale rom â­
neşti şi din a lte ţări ale
lum ii (S.U.A., U.R.S.S.,
Iugoslavia, B ulgaria, T u r­
cia, G recia, U ngaria,
F ranţa, Italia). G rupate
pe două m ari tem e — F i­
ziologia şi patologia en­
docrină şi Cronobiologia
endocrină — com unicările
şi dezbaterile abordează
cele m ai noi aspecte ale
acestei discipline m edica­
le. In tr-u n u i din n u m ere­
le v iitoare a le revistei
vom reveni cu relatarea
mai am plă a problem elor
discutate.
B ALBUM. Sub egida
U niunii A rtiştilo r Plastici
a a p ă ru t album ul de artă
sem nat de M atilda Ulmu.
P re fa ţa t de Dan G rigo-
rescu şi conţinînd un bo­
gat şi expresiv şir de ci­
ta te ap arţin în d unor n u ­
m e din tre cele m al p res­
tigioase din ţa ră şi de
peste h otare — unde a r­
tista a av u t expoziţii :
Barcelona, Londra, Mon­
treal, Roma, F lorenţa etc
— această frum oasă tip ă ­
ritu ră este o adevărată
reuşită a întreprinderii
„A rta G rafică“. Portrete,
ţin e de vis şi taină, flori
— fiin ţe vegetale ! — în-
tr-o p erp etu ă stare de
pu ritate, sínt doar cîteva
din liniile esenţiale ale
acestei creato are de fru ­
mos.
B BALET. D um lni:ă
dim ineaţă. O pera Româ­
nă oferă m icilor săi
spectatori basm ul core-"
grafic Albă ca zăpada şi
cei 7 pitici, m ontat de
D oina Andronache, cu
renţiu G uinea şi M ade­
leine Vasilescu în roluri­
le principale. R eprezen­
ta ţia se va desfăşura sub
bagheta d irijorului Cor­
nel Trăilescu, autorul
p a rtitu rii muzicale.
B JUVENTOLOGIE. La
Liceul de industrie ali­
m en tară din Roman îşi
desfăşoară activitatea
„Clubul de Juventologie“.
A cţiunile se desfăşoară
in colaborare cu In stitu ­
tu l naţional de geronto­
logie şi geriatrie. pro-
p u n îndu-şi cunoaşterea
ap ro fu n d ată a m eca­
nism elor biologice, spe­
cifice v irstei tinere,
o rien tarea socio-profe-
sională a elevilor, gă­
sirea unor m odalităţi
specifice de an tren are a
tin eretu lu i la acţiunile
organizate de organiza­
ţiile U.T.C. E xpunerile
sínt com pletate cu p re­
zentarea unor gale de
film e, cu expoziţii de
artă fotografică şi de artă
plastică.
B ADOLESCENŢII.
Al 5-lea volum al
prozatoarei A reta Şan-
1 Areta Ş ândra | ştiinţei şi tehnicii avan­
m ä g ä z in iu « cultură, purtători ai no­
C L E P S ID R E
dru. — Magazinul de
clepsidre cuprinde in­
sp irate povestiri din
v iata adolescenţilor şi co­
piilor, auto area făcînd do­
vada unui evident sim t al
detaliului psihologic.
B POVESTIRI. Inspi­
ra te îndeosebi d intr-o
fabuloasă istorie a m e­
leagurilor buzoiene, po­
vestirile lui Florentin
Popescu ad u n ate în re-
i' .«v /'
FU)8£NT(N (-OftăCU
POVABNA
Şt ALTE POVESTIRI
oenta carte ap ăru tă la
E ditura Ion C reangă
transm it micilor cititori
o inefabilă sta re poetică.
Ilustraţiile cărţii sínt
sem nate de Teodor Bő­
gői.
B POEZIE. M ariana
Bojan. poetă şi pictoriţă
deopotrivă este prezentă
în librării, după o p eri­
oadă de reflecţie şi seri­
os travaliu asupra cuvîn-
tului cu o nouă carte :
Phantasticonul al cărui
tim bru grav şi m editativ
constituie nota dom inan­
tă a poeziei sale.
CONCURS DE CREAŢIE
IN DOMENIUL
DRAMATURGIEI
Consiliul Culturii şi
Educaţiei Socialiste, îm ­
preună cu Uniunea Scrii­
torilor organizează, în
întim pinarea C onferinţei
Naţionale a P.C.R., a ani­
versării a 40 de ani de la
proclamarea Republicii,
precum şi a evenim ente­
lor m arcante din anul
1988, un concurs de crea­
ţie in dom eniul dram a­
turgiei.
Lucrările vor fi inspi­
rate din viata şi munca
făuritorilor de bunuri
materiale şi spirituale,
activişti de partid, eroi ai
edificării celei m ai drepte
’şi mai um ane societăţi pe
păm intul României, pro­
m otori ai progresului,
sate din industrie şi agri­
bilelor idealuri de pace şi
înţelegere între to’a te ţă­
rile lum ii, de unitatea de
gind şi faptă a poporului,
a întregii naţiuni in epo­
ca m arilor prefaceri so-
cial-politice şi ctitorii des­
chisă de Congresul al IX -
lea al partidului.
Piesele vor purta un
motto, fiin d însoţite de
un plic in care se trec
num ele autorului, titlul,
m otto-ul şi se adresează
revistei „Teatrul“, str.
C onstantin Miile, nr. 6,
sector I, Bucureşti, cu
m enţiunea „Concurs de
creaţie“, pînă la 15 d e­
cembrie a.c. R ezultatele se
dau publicităţii in jurul
datei de 15 ianuarie 1988.
Lucrările prem iate vor
fi recom andate teatrelor
pentru a fi transpuse in
spectacole.
Planetă de...
S criitori
librari
B IN P EISAJU L cul­
turii române contem pora­
ne librarul ocupă un loc
distinct. El nu este doar
un sim plu m înuitor de
valori spirituale şi m ate­
riale, un sim plu distribu­
itor de carte. El estp mai
intii de toate un om de
cultură, cu un larg ori­
zont politic şi spiritual,
care reuşeşte, printr-o
tem einică pregătire de
specialitate, să contribuie
la difuzarea şi populari­
zarea cărţii. Prin talentul
şi priceperea sa este acel
om care „legitimează“ o
carte, cel care ii eliberea­
ză „certificatul de garan­
ţie“ in faţa cititorului.
Trăind in lum ea fascinan­
ta a cărţilor, difuzorii de
carte sint in acelaşi tim p
şi creatori de literatură
— scriitori. A stfel, sim ­
bioza . librar-scriitor ca­
pătă o m ai m are durabi­
litate şi trăinicie, dă un
plus de garanţie m un­
cii ce o desfăşoară.
Aşa se face că astăzi
In num eroase centre de
librării din ţară intilnim
oameni cu volum e publi­
cate, care pot astfel să
vorbească despre carte şi
rosturile e i in cunoştinţă
de cauză, din interiorul
■problemei. S ín t binecu­
noscute cititorilor n um e
precum Mircea Nedelciu,
Radu Berceanu (B ucu­
reşti), Sabin O preanu
(Băile Herculane), Cris-
tofor Filipoş, Damaschin
Herdăul (Cluj-Napoca),
Petrişor Ciorotea (Deva),
Mircea Pop (Baia Mare),
Victor R usu (Drobeta
T urnu-Severin), Ungar
Reim ar A lfred (Sibiu),
Florin Brntu, Onu Cazan,
■Stefan Stroe (Suceava),
Petre Tănase (fim. V il-
cea). Si enum erarea ar
putea continua.
Lor, acestor m odeşti
truditori ai cuvintului şi
difuzori ai slo vei scrise li
se cuvine gind de laudă.
Costeo MARINOIU
Prezenţe româneşti
■ NOI DOVEZI a le p r e ­
ţu irii d e c a re sè
lite ra tu r a ro m â n ă
b u c u ră
în
R.S.F. Iu g o sla v ia : la E d i­
tu r a M la d in sk a K n ig a d in
L ju b lja n a a a p ă r u t tra ­
d u să în lim b a slo v en ă
d e K a tja S p u ro v a , b a la d a
M io riţa ; tr a d u c e r i de
C la ra M itru ş d in sc h iţe le
lu i I.-L. C a ra g ia le a p u b li­
c a t z ia ru l „ R ilin d ja “ d in
S k o p lje, ia r te le v iz iu n e a
d in a c e la ş i o ra ş a tr a n s ­
m is o c u p rin z ă to a re e m i­
siu n e în c a re s -a fă c u t o
p re z e n ta re a ce lo r m ai
se m n ific a tiv e m o m e n te
d in e v o lu ţia poeziei
ro m â n e şti, e x e m p lific a t^
cu v e rs u ri tr a d u s e de
B ak i Y m eri. T o t în t r a ­
d u c e re a lu i B a k i Y m eri
u rm e a z ă să a p a r ă şi u n
v o lu m d in liric a lu i M a­
rin S o re sc u p u r tîn d titlu l
Vino s ă -ţi sp u n u n cu-
v în t.

ZIARE - REVISTE - AGENŢII DE TRESĂ - ZIARE - REVISTE

PUNCTE zeci şl p a tru de orë, testînd din trei in
trei ore.
Plachetele sanguine au o ten d in ţă
CiRDISAIf p articu lară de a se alipi în tre orele şase
şi orele nouă. Este singura perioadă a
zilei în tim pul căreia se observă o creş­
te re sem nificativă a agregabilităţii pla-
chetare. Şi. ca o în cu rajare pentru cei
care se trezesc m ai greu dim ineaţa, a -
cest fenom en nu se m anifestă la subi­
ecţii care nu s-au dat jos din pat. C au­
la atom oelectrică „T hree M ile Island“
(S.U.A.). P en tru experim ente se u tili­
form program ului BETHSY-CATHARE,
■ rèalizat de C om isariatul pen tru E ner­
zează in sta la ţiile T PTF (analiza com­ gia A tomică in scopul studierii secu­
portam entului fluxului bifazic de agent
term ic la fisu ra rea conductei cu diam e­
rităţii reactorilor LWR. In stitu tu l JA E R I
va prezenta CEA rezultatele încercărilor
tru m are) şi LSTF (sim ularea avariei la Instalaţia LSTF.
LOCA la fisu rarea conductei cu diam e­
tru mic, precum şi a regiunilor tran zi­
torii de ex p lo atare a reactorilor PWR).
C onstrucţia instalaţiei LSTF a fost fin a­
Science et Avenir
lizată în iunie 1985. Instalaţia dă posibi­

Le Figaro
Trezirea din somn
şi riscul de infarct
B O ECHIPA de medici din Boston a
aju n s la o concluzie fo arte in teresa n tă;
infarcturile m iocardice sínt m u lt m ai
frecvente în prim ele ore a le dim ineţii,
atunci cînd se coboară d in pat după
som nul nocturn.
M edicii am ericani a u m ă su rat la cinci­
sprezece ad u lţi av in d o bună sănătate
un factor im portant în fo rm area chea­
gurilor de sînge : agregabilitatea p la-
chetară. Echipa a u rm ărit v ariaţiile a -
cestui param etru pe o perioadă de două­
14 C O N T E M P O R A N U L -■
za lui a r p u tea sta în activ area siste­
m ului nervos autonom din m om entul
trezirii sau a r rezulta din prezenţa unor
plachete m ai reactive.
P e n tru auto rii acestei cercetări, a p li­
caţia practică nu este de a sfătui pa­
cienţii să nu se scoale din somn, ci d e a
prescrie m edicam ente an tiagregante.
Express Information
Programul „Rosa“
B CERCETĂRILE în dom eniul a v a ri­
ilor cu p ierd ere de ag e n t term ic
(LOCA), conform program ului ROSA-
IV, sínt efectu ate de către In stitu tu l de
cercetare ştiin ţifică p en tru energia a to ­
m ică din Ja p o n ia (JAERI), cu începere
din an u l 11)80, după a v a ria de la cen tra­
'
litatea să se sim uleze sistem ul de răcire
a reactorului PWR cu o putere electrică
de 100 MW în proporţie de 1:48 (în ceea
ce priv eşte volum ul agentului term ic) şi
include zona activă cu înălţim ea de 3,66
m, incinta reactorului, generatorul de
a b u r etc. C heltuielile pentru construirea
instalaţiei au fost de 5,7 m iliarde yeni.
P ro g ram u l ROSA-IV se realizează in
cadrul .colaborării internaţionale, pe
baza contractului încheiat la V ersailles
în an u l 1983. In stitu tu l JA E R I a sem nat
acorduri cu comisia NRC, S.U.A. (1984)
şi C om isariatul p en tru energia atom ică
(CEA), F ra n ţa (1985). P rin acordul cu
S.U.A. se prevede liv rare a de echipa­
m ent am erican de m ăsu ră şi control şi
atrag erea de specialişti am ericani. Con­
form acordului cu F ran ţa, se preconi­
zează schim bul de specialişti şi obţine­
re a de rezu lta te a le cercetărilor con­
Informaţii record
prin fibre optice
B LA SFIRŞITU L anului viitor, bel­
gienii vor inaugura sistem ul de trasm i-
sie optică cel m ai eficient din întreaga
lum e. A dm inistraţia telefoanelor şi a
telegrafului din Belgia a făcut o co­
m andă firm ei A lcatel — CIT p en tru
realizarea unei legături de telecom uni­
caţii d e ' 50 km , in tre oraşele B ruxelles,
M alines şi A nvers. D ebitul acestei le­
gături. este absolut excepţional : 2,4 G
biţi/secundă (2,4 m iliarde inform aţii pe
secundă) respectiv de 16 ori m al m ult
decit debitele u tilizate in m od curent in
prezent.

„Societatea dramatică“
Ludovic FELDMANN - 110 ani
LUDOVIC FELDMAN
(25 V 1893 — 11 IX. ■ SOCIETATEA DRAMA­
TICA — constituită la Bucu­
1987) aparţine, fără în ­
doială, categoriei de p er­ reşti in 1877, aşad ar in urm ă
sonalităţi de prim ă cu 110 ani — reprezintă mo­
m ărim e pe care le-a a - dalitatea su perioară şi e fi­
vut muzica rom ânească cientă de organizare a vieţii
în secolul XX. Dacă a r te a tra le din ţa ra noastră re-
fi. pe de a ltă p arte, să zultind din Legea pentru or­
stabilim constelaţia u n i­ ganizarea şi adm inistrarea
versală în ale cărei co­ teatrelo r din România, votată
ordonate şi-a plasat de­ de Cam eră la 30 m artie lo ri
m ersul componistic, şi publicată în M onitorul
acesta a r cuprinde, pro­ Oficial nr. 76, din 6 aprilie.
babil, pe am ericanul Legea îm plinea un dezide­
Elliott C arter, pe fra n ­ r a t - a l m işcării .testrale ro­
cezul H enri D utilleux, pe polonezul W itold Luto- m âneşti, încununa lu p ta tu ­
slawski, pe italianul G dffrsdo P etrassi etc., toţi, turor celor serios preocupaţi
muzicieni care şi-au revizuit perspectiva creatoa- de rolul însem nat ce-T re ­
rë, după al doilea război m ondial, în funcţie de venea teatrului in România
inovaţiile introduse de tinerii deceniului şase. Mă m odernă şi de situ aţia slu ji­
refer la structuralism ul serialist, al cărui adept torilor scenei. Societatea
a devenit Ludovic Feldm an ; cum grano salis, dram atică, mod specific de
însă. Fiindcă — şi aceasta este o tră să tu ră organizare a vieţii teatrale
care particularizează întreaga m uzică rom âneas­ în B ucureşti şi în celelalte
că post-belică — a rtistu l a adap tat anu m ite stra ­ centre ale ţării, inspirată de
tegii tehnice ale serialism ului unei viziuni m ar­ m o d alităţile in care funcţio­
cate de clasicism ul funciar al gîndirii sale. na Comedia franceza, punea
Ludovic Feldm an a avut o afin itate specială capăt vechiului sistem al
pentru m uzica reprezentanţilor noii şcoli vieneze, concesiunilor. In organizarea
aceea a prim ei faze a lui Schönberg, ori a tulbu­ Societăţii dram atice — au to ­
rătoarei „im purităţi", evocînd post-m odernism ul, nom ă in fiecare centru —
a opusurilor lui A lban Berg. Sugestiile acestea, u rm a să fie strîn şi la un loc
compozitorul rom ân le-a coroborat cu cele prove­ la B ucureşti, Iaşi şi Craiova,
nite din folclor, din vechea a rtă bizantină, cu pu­ a rtiştii de atunci, e lib e n n -
ternicele m etafore sonore ale unui spaţiu deosebit, d u -i astfel pe ei şi te a tra l
conţinute în m uzica -iui Enescu şi Bartok. de serv itu tea concesiunilor
şi a com ercialism ului. Acum,
V iaţa lui Ludovic Feldm an, aproape centenară,
se îm parte, aproxim ativ în două : în prim a ju m ă­ în cadrul organism ului nou
creat, pe prim plan tre ­
tate, el este interp re tu l ; în a doua, ex istenţa sa ceau sarcinile educative ale
se confundă cu cea a com p o zito ru lu i.
institu ţiei teatrale, u rm ările
¥1330111 la G alaţi, dedicîndu-se viorii. Ludovic in prim ul rind şi îndepli-
Feldm an studiază la B ucureşti şi Viena — cu pe­ te în bună m ăsură, in ciudă
dagogi de ţalia lui K iének şi O ndricek. Este unor piedici organizatorice şi
prim -violonist în orchestra O perei din Zagreb, in neînţelegeri adm inistrative.
orchestra O perei Române, solist al Filarm onicii In viaţa te a tra lă Societatea
bucureştene. îm pătim it d e muzica de cam eră, d ra m a tic i a prom ovat, do­
face p arte din num eroase ansam bluri de prestigiu. m inant, criterii artistio e-e-
La 50 de ani, Ludovic Feldm an începe studiul ducative în repertoriu, în
compoziţiei cu M ihail Jó ra —, şi, de acum în ­ d istribuţii şi spectacole, in
colo, cum spuneam , v iaţa lui devine, in prim ul pregătirea şi' difuzarea lor.
rm d, lupta pentru a-şi defini personalitatea. Noul organism a av u t m eni­
P ersonalitate care răzbate, cu forţă, din pagini- • rea să creeze condiţii cores­
le sim fonice ori cam erale ce n e-a lăsat. Păstrînd punzătoare de v iaţă şl crea­
arcuirile de construcţie furnizate de principiul ţie pentru a rtişti şi în gene­
m arii forme, Ludovic Feldm an utilizează un vo­ ral să evidenţieze însem nă­
cabular m odern, unde dodecafonism ul şi serialis- ta te a m enirii lor de slu jito ri-
mul sint am biguizate de modalism. Am în faţă, educatori ai poporului, cu
de pildă, splendida p a rtitu ră a Sim foniei de ca­ rol im portant în propăşirea
m eră (1969), unde stru ctu rarea în patru părţi (ale naţională şi socială.
ciclului sim fonic, clasic) se îm pleteşte cu îndrăz­ C onstituirea Societăţii d ra ­
neţe căutări tim brale şi de ierarh izare a spaţiului m atice se înscrie ca un m o­
sonic. Deşi excelent cunoscător al tehnicilor in ­ m ent de însem nătate deose­
strum entale, el însuşi virtuoz al viorii şi p ra c ti­ bită in evoluţia şi stato rn ici­
cian al in terp re tării în orchestră sau ansam blu rea pe tem eiuri solide a m iş­
cam eral, Ludovic Feldm an nu are. o scriitură cării teatrale rom âneşti. Ea
uşoară, nici la nivelul orchestraţiei, nici la acela a pus capăt repertoriului
al diferitelor voci ale ei. P artitu rile lui Ludovic
Feldm an cuprind am p ren ta unei încrederi totale
in puterea sunetului, a intransigenţei n ecru ţăto a­
re faţă de com odităţile şi autom atism e! e retoricii
instrum entale, convins fiind că îm p ărtăşirea întru
muzică e un fapt grav şi complex. De aceea, viaţa
m uzicală rom ânească a r cîştiga substantial prin re ­
cuperarea opusurilor lui Ludovic Feldm an în cir­
cuitul program ărilor de concert.
Ludovic Feldm an şi-a încheiat traiectul vieţii
fizice ; o d esp ărţire de incă un ctitor al conştiin­
ţei adevăratei contem poraneităţi în m uzica rom â­
nească. Ne răm ine îndatorirea de a adinei m edi­
taţia în m arginea rem arcabilei opere ce n e-a lăsat
şi de a o face îndrăgită de ascultătorii de azi
şi de cei ai viitorului.
Fred POPOVICI
Desen de BA DA SHAN REN
Umbra poetului
n eraţii : aşa cum l-am cunoscut, uriaşul
delicat şi ingenuu im un pină şi la m i­
cile rău tăţi care puteau afecta, pe ne­
drept, perso n alitatea poetului, era
ap ro ap e a n ah o ret din prudentă socială
şi discreţie profesională. Avea prezenţa
unei um bre deloc insidioase ci dim po­
trivă, securizante. Era unul d in tre ace!
m ari anonim i din redacţiile publicaţiilor,
p en tru oare trim iterea la tip a r a unui
m aterial al altu ia valora cit o creaţie
proprie. C îţiva redactori tineri la înce­
p u tu l carierei noastre, am în v ăţat de la
e l m isterul prin care un m anuscris nu
îndeajuns de prezentabil poate deveni
publicabil, spre bucuria autorului. Era
ag er in această pedanterie, avea umor
în chiţibuşerie. Nu era in stare de nici
o ră u ta te , ex ceptînd situ aţia în oare
prostia devenea agresivă. L -am cunoscut
■ NE-A PARASIT pen tru to tdeauna
A urel G urghianu, unu l dintre poeţii de şi am colaborat a p ro ap e douăzeci de ani
re fe rin ţă ai culturii rom âneşti contem ­ (ca şi ceilalţi colegi ai mei, A drian P o­
porane, cel care, in tr-u n m om ent greu pescu. Eugen U ricaru, M. G hiţulescu şi
a l deceniului şase, avea cu raju l să se O ctavian B our — cei zişi tineri) însă
num ească intim ist. De la început redac­ poetul nu s-a dezm inţit niciodată. P rin
tor, apoi cooptat în conducerea revistei 1972 începuse în Steaua o rubrică de în ­
Steaua îşi ciştigă p rin conştiinţă, com­ sem nări in actu a litate, co ntinuată apoi
petenţă, prudenţă, echilibru şi in ţelp - in T ransilvania, descoperind o bucurie
eiune, statu tu l de profesor, aşa cum din copilărească în cotidian. Participam cu
consideraţie şi respect av ea să-l n u ­ toţii la această in g enuitate care, de fapt,
m ească şi generaţia m ea, după 1970. însem na un fel de „reeducare“ a p oetu­
S -a r putea să fiu subiectiv, d ar cu toate lu i p rin realita te a im ediată din care au
riscurile, spun — în num ele acestei ge­ ieşit, p ină Ia u rm ă două cărţi de m are
i
BA DA SHAN REN ]
CASA MEMORIALÀ. in
prom ovat cu precădere pe
care Ba Da Shan Ren —
criteriul succesului la pu­ unul d in cei m ai de sea­
blic, un public incă nefor­ m ă pictori ai Chinei —, a
m at, pe care teatru l urm a tră it o m are parte a vie­
să-i form eze prin au ten tice ţii sale zbucium ate şi
valori literar-d ram atice. S-au exem plare prin sensul
deschis, astfel, porţile m a­ unei necurm ate lupte. îşi
relui repertoriu universal şi decupează solitară albul
a fost prom ovată cu respon­ zidurilor în tre lan u rile
sab ilitate d ram aturgia rom â­ verzi de orez din îm pre­
nească prin lucrări reprezen­ jurim ile oraşului N an-
tative, m ulte din ele azi ope­ chang, capitala provinciei
re clasice. Societatea d ram a­ Jiangxi. Soarele torid al
tică a înlesnit ap a riţia şi a sudului obligă oam enii să
susţinut afirm area pleiadei poarte pălării de pai ţu ­
do m aeştri ai scènei rom â­ guiate, cu boruri largi, aşa cum ap a re şi Ba Da
neşti de la sfîrşitul secolului Shan Ren in portretul pictat de H uang Auping. Un
al X IX -lea şi începutul ce­ vechi pod de p iatră arcu it te duce la poarta p rin ­
lui de-al X X -lea. "Condusă cipală a aşezării pe frontonul căreia.pietrarii au
de un director şi un com itet g ravat după caligrafia m aestrului cuvintele : „P o ar­
compus din personalităţi de ta - m i n u n il o r Ş ir u l încăperilor etalează, a e ra t dis­
prim plan a le a rte i şi lite ra ­ puse, caligrafii, desene şi picturi a le m arelui prinţ
tu rii rom âneşti. Societatea a l a rtelo r care a fost Ba Da Shan Ren.
dram atică d e la B ucureşti,
co nstituită în 1877 l-a avut A devăratul num e al pictorului era Zhu Da. M em­
ca d irector — şi toto d ată di­ bru al fam iliei im periale Ming, dinastie (1368—1614)
recto r general a l teatrelo r — sub care a rtele a u cunoscut o m are înflorire, a trăit,
pa Ion Ghfca, ia r mem bri :n se pare, 69 de ani. datele naşterii şi m orţii stînd
com itet pe : V asile Aleasa n- .insă sub sem nul in certitudinii [1626(7) — 1705(7)].
dri, C.A. Rosetti. B.P. H aş- în v ăţase din fragedă copilărie a rta caligrafiei, v er­
deu şi alţii. P e lingă „socie­ sificaţiei. desenului şi picturii p en tru care dovedea
ta ri”, eare-i aveau in frunte o excepţională înzestrare. La 19 ani, seninul ado­
pe Matei Miliő, M ihail Pas- lescenţei i se fringe prin răstu rn area dinastiei Ming
caly, E ufrosina Popescu, şi venirea la putere a dinastiei m anciuriene Qing,
«e a flau ca an g aja ţi aşa- uzu rp are Îm potriva căreia va lu p ta pină ia ultim a
num iţi gagişti şi totodată suflare. Mai întîi a ales calea „ retrag erii” din viaţa
un num ăr de elevi. Din civilă devenind călugăr budhist la o m ănăstire izo­
lată în m unţi. A junge m are m aestru şi elocvent
rindul ceior din urm ă
au făcut p arte Gri gore Ma- predicator. In tre tim p îi m or soţia şi copiii Profund
afectat revine, după zece ani de sihăstrie, in .Yioţa
nolescu, A ristizza Roma­ lum ească“, se recăsătoreşte, a re noi copii şi îşi ciş-
n e s e s strălu ciţii de mai
tîrziu A gatha Bàrsescu, C.I. tigă traiu l din pictură. Schim bîndu-şi credinţa şi
N ottara şi alţii. aderînd la taoişm. construieşte lingă N anchang m ă­
Societatea dram atică a năstirea şi tem plul din oare face un centru de luptă
fost în fiin ţată îr.tîi la B ucu­ îm potriva m anciurienilor, dar este asediat şi alungat
reşti, apoi La Iaşi şi Craiova de aici de noile au torităţi. Singurul m ijloc de e x ­
şi a constituit m odalitatea prim are ii răm ine arta. Pseudonim ul cu ca-e îşi sem ­
organizatorică dom inantă a nează cele m ai m ulte creaţii, Ba Da Shan Ren, sem ­
teatrelo r naţio n ale tim p de nifică ,,a deplinge sau a rîde de ceva“.
mai m ulte decenii. In fru n ­ In buna trad iţie chineză, picturile lui Ba Da Shan
tea teatrelo r de la Bucureşti, Ren sínt însoţite de poezii im pecabil caligrafiate.
laşi şi Craiova s-a u aflat Casa m em orială, a m en a jată ca m uzeu in an ii ’70,
îndeobşte personalităţi ele expune pe lingă peisaje de m unţi şi a p e — care se
artei şi cultu rii rom âneşti, detaşează sensibil de m inuţia clasică, sim plificind
ştiin d u -se că p rin tre d irec­ linia, clîndu-i o tuşă m ai groasă, uşor vaporoasă,
tori au fost : I.L. Caragiale. an u n ţîn d parcă expresionism ul european — o serie
Al. Davila. Pom piliu Eliade, de păsări albe şi negre dc o tulburătoare expresi­
M ihail Sadoveanu, Emil vitate. Păsările albe. sim bolizînd îndrăgita lui di­
G ârleanu, Victor Eftim iu. nastie Ming. sírit gracile, suave, privesc cerul in­
Ion Minulescu, Camil P e- tr-o senină şi m obilă reverie ; p ăsările nçgre sínt
trescu. Z aharia B ârsan. Li- agresive, fioroase, privesc în jos, stupid, cu groso­
viu Robreanu si alţii, ale lănie. Un alt simbol frecvent folosit pentru ridicu­
căror d irectorate s-a u în­ lizarea dinastiei Qing îl constituie păsările cu un
scris m em orabile în istoria singur picior, simbol -mitologic fam iliar chinezilor
te a tru lu i rom ânesc. pentru in trare a in declin şi prevestirea dezastrelor.
P ărin te ai stilului „ochi albi către oam eni“. Ba Da
Virgil BRADÂŢEANU Shan Ren a exercitat o influenţă considerabilă
asupra pictorilor de flori şi păsări. El preferă
tablourile monocrome, objinînd o gam ă im presio­
nantă de tonuri a tît p rin subtilitatea p rep arării tu ­
şului negru, „cerneala de C hina“, cit şi prin in e­
galabila m ăiestrie cu care distribuie nuanţe şl um ­
bre ce redau fidel aspectul n atu ral al unui obiect.
In sim bolism ul său pictural, nuanţele corespund
unor grade diferite de extaz contem plativ, aplicate
cu un sigur instinct estetic şi un sentim ent al
arm oniei im pus de „tiran icu l“ ataşam en t la trad i­
ţia clasicism ului. P rin ochii albi ai păsărilor şi
peştilor schiţaţi din două trăsătu ri de penel, un
cerc şi un punct cărora le dă o in fin itate de ex­
presii, compune un discurs discret şi pasional al
tristeţii şi revoltei obsesive. Desigur, opera sa. oa
orice operă de geniu, îşi ascunde tainele in tuşa
vaporoasă ca ceaţa de pe m untele Lushan, invitind
m ereu şi m ereu, privirea, inim a şi gîndul să le
dezlege.
Victor BOTEZ
V
popularitate. P oet a l cerem onialurilor pesc de-a lungul m arelui bulevard. / N i­
pină atunci, a deprins
p en tru fap tu l divers,
brusc apetenţa
uim ind adeseori
p rin ineditul im pactului cu acesta in oeie
mic neprevăzut nu se poate intim pia /
din m om ent ce eu tin t aici st te aştept. /
Num ăr stopurile din clipa cind ai plecat /
m ai diverse reg istre : de la percepţia pui şi-m i mai răm ine tim p şi pentru mici
lirică pină la una gratuit-onirică, bru tal- supoziţii. /. C um se schimbă verdele
realistă sau grotescă. Tot cam îh aceeaşi ochilor tăi, 'bunăoară... / C ind cobori
perioadă, surprinzînd p rin tr-o m etam or­ scara troleibuzului / Nu te copleşesc cu
foză a poeziei sale cu două volum e de epitete ornate. / Sínt bucuros sau puţin
referin ţă nu num ai în creaţia sa dar şi concentrat, 1 Cu gîndul la cele ce-m i
în lite ra tu ra actu a lă : P o artă cu săgeţi spui. / Aşa facem drum ul spre casă /' in
şi T em peratura cuvintelor. A urel G ur- tim p ce cocul tău se leagănă-n mers / ca
ghianu in tra in deceniul opt com petitiv o cometă cc-ar pluti pe stradă. I P riviri­
cu noile m odalităţi lirice, definindu-se lor tale nim ic nu le scapă, / inclusiv
ca poet prin excelenţă citadin, oraşul fa p tu l că toate-s mai bătrine c-o zi".
constituind prin el o stare sufletească, o
av en tu ră in terio ară m ai m ult decit o A urel G urghianu a îm plinit 63 de ani
re a lita te arh itectu rală. în luna m ai şi, cu toate că a av u t o
Ream intesc, totodată, secţiunea de viaţă discretă, răm ine unul d in tre scri­
erotice din volum ul N um ăraţi eait am u r­ itorii tem einici ai lite ra tu ri contem pora­
gului în care întîlnim bucuria ingenuă a ne. Inapt p en tru relaţii, avea rara a p ti­
unei geneze dram atice plină de tan d reţe tudine aproape cultică p en tru prietenie,
şi duioşie. O pudoare a p ro ap e paternă,
pentru rev ista Steaua, la care a lucrat
o fu rişată strîn g ere de m ină, o nelinişte
aproape 40 de ani, in num ele căreia, de
d e o nesfirşită candoare provocată dc fapt, în num ele culturii rom âne, a dus
insom nia iubitei — ia tă coordonatele bătălii p en tru o bună literatu ră, alătu ri
unei erotici oasnice in care singura tris­
de m ai ap ro p iaţi şi iubiţi colegi ai săi,
teţe nu poate fi decit un suris dăruit p rin tre oare nu m ă îndoiesc că se nu­
trecutului, precum în acest solem n r i ­ m ără cu p rio ritate A.E. Baconsky, D u­
tual al aştep tării, unde conştiinţei senc- m itru R adu Popescu, V ictor Felea, A urel
tuţii i se su b stitu ie un suav sentim ent Rău, Leonida N eam ţu. V eronica Bora,
virginal : „La aceeaşi stafie aştept. / precum şi m ai tinerii în tre care şi sem ­
Ş tiu ora sosirilor — ştiu pauza dintre n ataru l acestor rînduri.
sosiri. / Văd departe culoarea şi num ă­
rul. I Acesta e 25. ! Acesta e 34. / P ri­ Petru POANTA
CONTEMPORANUL 15
: 1 Av y ■) i l i -j I V *-■)
 Reluarea lucrărilor Reuniunii
general-europene de la Viena

ÍN DISCUŢIE: SITUAŢIA
CONTINENTULUI NOSTRU
IT DE BUN sfetnic a insă asp ecte insurm ontabile si pe calea

C fost pauza estivală

p en tru acele delegaţii
negocierilor se poate a ju n g e la soluţii
reciproc acceptabile. Cu condiţia, desi-
obişnuite să privească . gur, să se tin ă seam a de realităţi:
realităţile de p e -continent prin lentilele
deform ante a le prejudecăţilor, se va v e­
dea în această e ta p ă a lucrărilor re ­
uniunii general-europene relu ate in urm ă
In ceea ce priveşte cooperarea econo­
mică. tehnico-ştiintifică şi protecţia m e­
diului înconjurător, propunerile a flate pe
masa de lucru a C onferinţei sin t n u ­
0 imagine complexă a vieţii şi
cu puţine zile în capitala A ustriei,
Zicala ' po trivit căreia
num ără bobocii“ şe potriveşte şi actu a­
„toam na se
lei faze a reuniunii, reprezentanţii, celor
„
m eroase. şi din e le se degajă, cu evi­
dentă, dorinţa, de a lărgi cooperarea .în ;
aceste domenii. Fireşte', sint încă nuanţe,
după, cum nu lipsesc nici rezervele în
preocupărilor din China populară
35 de state fiind c h e m a ţi-să treacă, în le g ă tu ră ' cu organizarea u nei reuniuni „în treg u l partid trebuie să ţină seam a
Í sfîrşit, la elaborarea .docum entului final, - distinctej în dom eniile respective în ca- , de interesul generai şi să im pulsioneze
. 'â ţ ş cárjai prevederi v o t'tre b u i să fie. ac- d ru l" procesului de contin u itate a e d ifi­ dezvoltarea economiei naţionale“ ; „Să
I oeptoto prin " consens. ' E 'drept, lu ­ cării , séduritátii Şi cooperării in Europa. . facem ordine in toate dom eniile“ ; ,;Să
crările a u l iriceput. sub .'a u to ip ii. rnai Pornind Ide "la cerinţa v ita lă *a unor pro­ m anifestăm respect faţă de însuşirea
. bune! in tr-o situ a ţie ’ nouă . 'iată.'Ide ţre -' grese- su bstanţiale care să' intereseze, n e ­ cunoştinţelor şi faţă de oam enii in ­
! ç u tù l, apropiat creată. în linjia înţelegerii m ijlocit i toate ţările. Rom ánia a -p ro m p - stru iţi“ ; „G îndirea Mao Zedong trebuie
; récente in tre U niunea Sovietică şi Ş ţa- vat şi prom ovează activ propunerile re - ■ înţeleasă corect şi privită ca un tot
: tele' U nite ale .Ä m ericii cu priviec la feriţoare- la necesitatea dezvoltării, neîp- u n ita r“ ; „Să m enţinem cu ferm itate
i. sem narea. în perioada- urm ătoarei, in afcjst - g iăd ite à schim burilor com erciale si ca- . principiul rep artiţiei d u p ă v m uncă“ ;
! an. a ţin u i acord caïè să ..cândtfcă la eli­ operării ieconomiee fără obstacole şi dis- „Clasa m uncitoare trebuie să aibă contri­
m inarea rach etelo r cu rază tneijip -de a'c- . - crim inări. Concepţia conducătorului s ta ­ buţii cu totul deosebite la înfăptuirea
; t.iu n e s i a c e lo r. o p erativ-tactice. d in -'E u -, tului nostru despre rolul hotărî tor al şti­ cejor patru m odernizări“ ; ,,Să ne em an­
j ropa. !A ceastă perspectivă a 'f o ş t privită inţei si tehnicii pentru progresul econo- cipăm gîndirea, să căutăm adevărul in
! cu d răsufiare.' de u şu ra re ! de-.opinia' pii-, ‘ mico-socîal ; şi-a găsit m aterializarea în ■ fapte, să ne unin» strins şi să privim în
i blică. fiipd salu tată dţpc&pdueătyjiii gta-^, propăm etea avan sată de a se organiza o perspectivă“ ; „Linia organizatorică iisi-
; ţelor participante, la reuniune gfş* ăăf.cSnr^-inţă spegiajă cop şacrată cooperării gură înfăptuirea liniei ideologice şi a -li­
j . ^ël'Csi,! de .„oameni •.politicj/adj!,.„pte"ţoatti dom enii. > co n ferin ţă pe care niei politice“ ; „C adrele superioare tte -
; m eridianele. .. In ceea c p . p o v e s t e , , f ' ta r ă 'noastră" se e fe ţ^ -şă o,-găzduiască:,; buië să se situeaze in fru n tea m enţine­
R om âniaţ; ca re t 's-a .situ at 1 Staţopţţc.i încă . .'R eferifor- la schimburile..■qLiÎţurafe, l a - rii' şi îm bogăţirii bunelor tracii ţii ale
I . din"! Tâzâpc^a. m âi:'critică a,, c rite r curo- problem ele •• educaţiei, ihforinatdeig' şi:.;.:. p artidului“ ; „Prim a sarcină a cadrelor
i rache.telor.- pe; o . p o ziţie'• tre a lis tă ,, .fiind ... "ş eh im huiţilor um ane (parte d n ie g r a n tă ta ■ veterane este să selecţioneze şi să pro­
: protagonişţa.'up.or valoroase inj.tiati.vetdâ-' •,- , sec-britătjt ‘şi c o o p e ră r ii. pe- continent) : moveze cadre tinere şi c e virstă m ijlo­
* to ràtetjtô v arÿ jp ld i ’• Njcdţae Ceáiwescű,' à T poate' spune, -;i#a baza ^desfăşurării ,de . cie“ ; „Sim plificarea structurii adm inis­
I a p Æ ciàt'là ‘justa sa valoare ^icesi act. po- pipâ-iacum â ' iuebarilor ré ü m u iú i;'ică ele . trativ e constituie o adevărată revoluţie“ ;
i litic. „Considerăm această înţelegere şi au fe s t .cele m ai controversate, fiin d fo ­ „Instituirea Comisiei consultative este o
r perspectiva 1 sem nării unili asem enea losite dej- unele delegătii că ' elem ente; de rfiăsură d e tranziţie pentru abolirea sis­
: a c o r d , a r a t ă p reşedintele tă riitrio a s tre polemică. CU încercâro.a -vădită dç. a m e s­ tem ului funcţiilor de conducere pe v ia ţă “ ;
! -n ca un evenim ent de însem nătate isto­ tec in - freburiie ' interne.'- S -a ■îngprcjţit - ! „R ealizarea m arilor obiective ale
rică si n e exprim ăm sp eran ţa -şi dorinţa s.unradijiţerişionârea un o r aspecte margi - . construcţiei economice im pune folosirea
ca acest acord să fie sem nat in Cel mai nale.\ trejrindu-se -su b tă c e re 'ă d e v ă ru lf c ă ă. “ şK "T ' ECF.SITAT'EA îm bu­
in lum oâ de astăzi, a tiţ de com plexă şi l z i - o ătăţirii ’ continue a raţională a p e rso n alu lu i. tehnico-ştiinţi-
scurt timp. A ceasta răspunde intereselor fic“ ; „Să acordăm im portanţă valorifică­
tu tu ro r popoarelor, inclusiv ale poporului , contradictorie. cultura, a rta , - eddeatia 4 activităţii în diversele
sovietic şi poporului am erican“. ■ trebuie ,Să slujească apropierii şi bunei dom enii ale dezvoltă­ rii resurselor intelectuale“ ; „Să făurim
I ■ Aceste bune auspicii ar fi norm al să se cunoaşteri, că aceste dom enii nu p o t să rii naţionale ca preocupare perm anentă civilizaţia m aterială şi civilizaţia sp iri­
fie ram pe de, .lansară a u n o r idei nocive ’ a conducerii şi activului P artidului tuală proprii societăţii socialiste“ ; „R ea­
regăsească în întreaga desfăşurare a lu­ lizarea obiectivului grandios ai celor
crărilor reun iu n ii de la Viéria, pentru ca pentru dBîrl-tul oam enilor, pen tru valori Coibunist Chinez : este num itorul com un
suprêm e cum- sint, pacea, lib ertatea, in ­ al cuvîntărilor şi intervenţiilor în d i­ p aţru m odernizări şi politica noastră
I ele să se încheie p o trivit dorinţelor si fundam entală“ ; „In revoluţie şi in con­
i aşteptărilor tu tu ro r popoarelor. Desigur, dependenta şi Coexistenta. In num ele verse form e, convorbirilor cu factori de
acestor idealuri profund um aniste. Rom ă- ‘ răspundere ai m inisterelor, organelor strucţie trebuie să mergem pe o calo
I hu e s te . nici sim plu şi. nici uşor să u'r- p roprie“ ; „Principiile coexistenţei paşnice
j- monrzezi disonantele : de concoptii. de in­ nia jş-a făcut p u rtăto area unor propuneri ‘ súppripare d é partid, c a d re;d e conducere
tenţii ş i- interese. De aceea, se im pune . carp vizează răsp u n d erea slu jito rilo r cui- ‘ âjn a rm a tă , cu personalităţi din alte sint pline de vitalitate“.
‘ tnai, m ult ca oricind. realism politic, _do- turii ’şi-tartei' fa tă dé prezentul, ş i viito­ ţări, ’com entarii pe m arginea unor docu­ Astfel, după cum s-a subliniat şi în
rrfiîg de conlucrare şl d e , înţelegere. ' - rul cónsjiintelop. colaborarea' în a lc ă tu i­ m ente — to a te incluse in volum ul Deng cadrul intilnirii prieteneşti organizată la
' Aţd^vînd pe baza orient'arilor şi indi-' rea un o r cârti ' şi m anuale care să re - ' X iaoping — Opere alese 1915—1981, B ucureşti cu p rilejul ap ariţiei volum u­
... cp ţii iar, tovarăşu lu i Nicolae'! Ceausescu, . - flectşj ö d e ! -.istoria, lite ra tu ra , geografia a p ă ru t în limba ro m ân ă, la 'E d itu ra Po­ lui, cititorilor din ţara noastră ic eşte
Cjelegâtia rom ână s-a situ at de ! â bun „ fiecărei ’riatrüTn'.‘~ !n ”'eônditi!rë''''révbIütiêi' litică” (traducerea' din lim ba'chineză fiind p rileju ită cunoaşterea unor problem e ; şi
I început pe o poziţie c o n stru c tiv ă .'a for- ' t tehnieo-^ţiinlilicşe; cînd m ijloacele de. in- sem nată d e C ristian Mocanu şi C onstan­ preocupări fundam entale din viaţa ac­
m u lat"p ro p u n eri de larg în tçres ...vijind form are fin una s ă p o a rtă in rrîod evident tin Lupeanu). tuală a poporului chinez prieten, a P a rti­
edificarea unui sistem trainic 'à ê Cecuri- ' ^ Pécéfeg í6elo£ -mâi noi cuceriri'; ale*, ge­ ' O rdinea dispunerii în volum este cro­ dului Comunist Chinez, precum şi din
late, înfăptuirea dezarm ării, şi’ţdezvolta­ niului üfhánD dedsébit de,: in ip o rta n t este nologică, fireşte, dar chiar sim pla p a r­ activitatea internaţională a Chinei.
re a , neîngrăd ită a cooperării pe conţi- - T aportul Jo r-lă .'e d u c a re a opiniei publice,; cu rgere' a sum arului oferă o im agine su­ Şi nu putem să nu revenim la cuvinte;
i hónt. a púi hit un viii .si p^ritiaţleht: dïa-- , I i i formtaeä* er' în -spirih.il prieteniei -şi J; gestivă â ideii-fo rţă care străbate aceste autorului dind expresie unei concepţii d-,
log cu toate celelalte delegaţii.'.'m âniies- rèspéctufui. al păcii, lib ertăţii şi progre­ tex te şi care poate fi ilustrată prin chiar viaţă şi de acţiune, unei chem ări la mai
i tind receptivitate '.f a t ă de", prop'uhertle su lu i.'economic şi social.- .De aici. -derivă--ro cuvintele tovarăşului Deng Xiaoping, bir.e, la nou, la perfecţionare generală :
i num eroase fabtite de rep rezen tan ţii ce- şi ad ev ă ra te le d rep tu ri a le om ului-: —' preşedintele Comisiei C entrale C onsulta­ „U nindu-ne strins, acţionind îm preună,
i lorlalte ţă ri. ; ■' ' „■ , •la mtinea şi viată, la educâţie şi pace.’ ' tive a P a rtid u 'u i Comunist Chinez : cliberîndu-ne gîndirea, punindu-ne m in­
, ! Pornind . c}e Ia adevărul că iul se ,p o a te In această direcţie, delegaţia’ro m ân ă a „Este necesar să avem o politică clară în tea la contribuţie şi străduindu-ne să în ­
I 'vorbi rlc o reală . se c u rita te . atfta vrem e propus .-ca reu n iu n ea şă . dezbată şi să leg ătu ră cu problem ele existente i n m o­ văţăm ceea ce nu ştiam înainte, vom
ţ cit pe “ te rito riu l continentului! se - p u n ă in j a te n ţie situ aţia fem eii şi tin e ­ m entul de fată. T rebuie să pornim de putea in mod sigur să accelerăm paşii pe
1 află un intens arsen al de arm e retului in lum ea de-vazii problem ele reci­ lâ interesul general şi să le soluţionăm drum ul noului m are m arş.“ P entru că în
i nucleare ’şi.-, cogiventionale. Rom ânia a lor de m ilioane de oam eni fără posibili“ fără întîrziere.“ această afirm aţie-apel se reflectă un
' d efin it-’Cu cia rtia tê "idfeôâ tinor- uţfuiuri t-ătea de. a -şi cişţig:;. pâinea prin m uncă Şi pen tru că nimic nu n e p o a te spune m are adevăr general-um an, actualizat de
concrete pentru elim inarea totală a a r ­ cinstită, Uipsa .de . locuinţe, flagelul dro- m ai m ulte despre o carte decit propriul efortul revoluţionar al tu tu ro r celor care
m am entelor nucleare, a chgma.t., la .- de­ guriior. ăl crim inalităţii — fenom ene so­ ei conţinut, şi pentru ca în cazul de construiesc societatea nouă ■ — socialistă.
clanşarea procedurii de dezarm are con- . ciale d e /m a să in -a ih e le -ţă ri-rep rezen tate faţă conţ'nutul este fidel oglindit în
- venţionalâ, la, ad o p tarea'.u n o r m ăsuri cu in m ar,ea. sală a reuniunii de Îă Vi-ena. titluri,., să cităm, cîteva „dintre acestea : G a b rie la D O LG U
eficientă practică 3e'"control" asu p ra ïé-* ------ -Agenda d e 'fttc rn rir^rosTer~nöi efâ pë 'S " “
ducerii tu tu ro r categoriilor de arm am en-. lucrărilor forum ului eimopean al statelor
- te. După cum bine -se' ştie,; ţara' noastră . este incârcaţg. CŢu numai, cil probleme, şi
prin giâsul de suprem ă au to ritate al p re ­ ; propuneri, ci; şi' cu Ó .'imensă răspundere
şedintelui,- s-a p ro n u n ţa t, tu m ult . timp. ■ ia tă de prezenţii] şi viitorul cotitihentu-
în Pripă pentru Începerea d e negocieri lui. "De aici şi .necesitatea finei abordări
în dom eniul ; d ezarm ării , convenţionale a.„întregii ţematief,- abordare ;elibe-
între statele care p articip ă .la cele' două ra tă -de închistare, de id e i, preconcepute,
blocuri m ilitare, sustinînd totodată n e­ ' 'd é Spirit de grup.
cesitatea ca toate ţările să acţioneze De aici si n ecesitatea găsirii de soluţii
pentru o E uropă cu mai puţine asem enea n<?â dem ocratice, în consens cu a sp ira ­
arm e. cu efective şi cheltuieli m ilitare ţiile si interesele vitale ale popoarelor.
reduse substantial. în scrierea în docu­ In chiar zilele de început ale actualei
m entul final a un o r astfel de prevederi, etape a C onferinţei europene pentru în ­
ca şi a a lto r m ăsuri de n a tu ră să a si­ credere. secu ritate şi dezarm are de la
gure încrederea şi securitatea, a r re p re ­ Viena, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
zenta cu ad ev ărat un m are pas înainte spus : „ A ş d o ri s ă e x p r im d o r in ţa şi h o -
pe drum ul păcii şi liniştii creatoare a t ă r i r e a f e r m ă a R o m â n ie i s o c ia lis te d e a
popoarelor. c o n tr ib u i c u to a te f o r ţ e l e la r e a l i z a r e a
Din respect fa tă de ad ev ăr trebuie u n o r în ţe le g e r i şi a c o r d u r i co resp u n z ă­
spus că în priv in ţa dim ensiunii m ilitare to a r e , c h e m a te s ă d u c ă la î m b u n ă t ă ţ i r e a
a securităţii, există îhcă diferite şcoli de r e l a ţiilo r ş i a c o la b o r ă r ii î n t r e ţ ă r i le e u ­
gîndire, ca să le num im aşa, care elabo­ r o p e n e în to a te d o m e n iile d e a c tiv ita te ,
rează o serie de teorii ce tin fie do la o E u ro p ă u n i t ă în d i v e r s i t a t e a o r in -
scoaterea arm elor nucleare din sfera tra ­ d u ir iio r s o c ia le , o E u ro p ă a p ă c ii, a d e z ­
tativelor pentru ado p tarea de noi m ă­ v o ltă r ii d e m o c r a tic e , a i n d e p e n d e n te i şi
suri de încredere şi securitate, fie dé o p r o g r e s u lu i e c o n o m ic ş i s o c ia l“.
viziune proprie referito are la „corecta­ Pe malul apei (Anonim, sec. XVI—XVII, în-imaginea de sus)
rea dezechilibrelor“ existente. Nú sín t Ion M Ä R G IN E A N U YA MING : Transportînd răsaduri de oiet

Redactor şef : DUMITRU RADU POPESCU

ù m le tn fiû ïa n u £ Redactor şef adjunct : Corr.elîu LEU
Secretar responsabil d e redacţie : M ircea HERIVAM
Revistă editată de Consiliul Culturii ţi Educaţiei Şocioliste

Redacţia si odm inlstralio Bucuiesli. Piaio Scinleii ni. f, tel. t ) 60 10, C ăsuţa ooştalfi 4 103. A bonam entele se lo t la oliciile oostole aţin to d o iii oojtali si d d u ia iii «o
iu«tort din intieprinderi si instituţii. Cititoiii din s tră in ă tate se d o i abona prin ROMPRESFILAÏEIIA - sectorul expert import presă P O BCX 12-201, t e t e i 103)6 prslir 135 2 0 6
Bucureşti, C alea 6 n » i|e i nr. 64-M .
 REVISTA FONDATA IN SAPTAMINAL POLITIC-SOCIAL-CUITURAL
9 OCTOMBRIE 1987 16 PAG. - 3 LEI

■ ■ ÎH I SS MBS

Y N CURS DE DESFĂŞURARE la ora cînd revista noastră se
I află sub tipar. vizita oficială de prietenie efectuată in
Bulgaria de înalţii oaspeţi români - tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU — la invita­
ţia tovarăşului TODOR JIVKOV, se prefigurează ca un nou mo­
ment de referinţă în cronica relaţiilor româno-bulgare. Din relată­
rile presei cotidiene, opinia publică din ţara noastră are posibi­
litatea să desprindă semnificaţia acestui nou dialog la nivel inait
menit să confere dimensiuni determinante tradiţionalei prietenii şi colaborări
dintre cele două ţări. Faptul acesta a fost pregnant evidenţiat în cadrul
convorbirilor oficiale ce se desfăşoară la Sofia, în cadrul cărora, după o
informare reciprocă privind mersul construcţiei socialiste în ţările respective,
a fost unanim apreciat cursul mereu ascendent al relaţiilor dintre cele
două ţări, estimîndu-se că potenţialul in continuă creştere al economiilor
naţionale ale României şi Bulgariei oferă condiţii favorabile pentru conti­
nua extindere a cooperării şi specializării în importante ramuri ale produc­
ţiei, că aceasta precum şi promovarea susţinută a conlucrării pe plan poli­
tic, tehnico-ştiinţific, cultural corespund intereselor ambelor popoare, servesc
cauzei socialismului, progresului şi păcii în lume. Discutarea celor mai
ardente probleme ale vieţii internaţionale a fost marcată de unanimitatea
punctelor de vedere, cei doi conducători de partid şi de stat salutînd pro­
gresul realizat prin înţelegerea de principiu dintre Uniunea Sovietică şi
S.U.A. privind realizarea unui acord în domeniul rachetelor nucleare cu rază
medie de acţiune şi operativ-tactice.
Vizita înalţilor oaspeţi români pe pâmîntul Bulgariei se desfăşoară
într-o atmosferă de caldă prietenie, de stimă şi înţelegere reciprocă - carac­
teristice de altfel colaborării multiple dintre cele două ţări. Semnificativă
în acest sens este aprecierea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în
toastul rostit la dineul oficial : „Noi dăm o deosebită apreciere stadiului
actual al relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările, partidele şi po­
poarele noastre. Considerăm că trebuie să facem şi în continuare totul
pentru ca, in spiritul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală-,
dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, rela­
ţiile româno-bulgare să se afirme tot mai puternic ca un exemplu de ra­
porturi intre ţări socialiste vecine şi prietene care colaborează fructuos pen­
tru edificarea noii orînduiri, pentru cauza socialismului şi păcii in lume".
Ideea a fost subliniată şi de tovarăşul Todor Jivkov care, cu acelaşi'
prilej, a relevat : „Intilnirile şi convorbirile la cel mai inait nivel dintre ţări­
le noastre constituie o bună tradiţie. Cred că veţi fi de acord cu mine că
aceste intilniri joacă un rol important in promovarea relaţiilor bulgaro-
române. Popoarele noastre sínt legate de o prietenie trainică şi sinceră, pe
care se preocupă să o dezvolte şi să o îmbogăţească continuu. Colaborarea
şi conlucrarea noastră sint intr-adevăr fructuoase".

COMPETENTĂ Şl RESPONSABILITATE ■ Eveniment: Un riguros program de disciplină economică,’pentru progresul

' activ ităţilo r sociale, în strin sa lor in te r­
'acest fenom en al creşterii continue a
. b rilor societăţii. Este ceea ce cu un te r­
E MĂSURĂ ce socie­
P tatea noastră — ca şi
orice societate de a lt­
fel — înaintează către
noi cote ale dezvoltării, devenind mai
bogată, mai puternică, m ai prosperă, se
perfecţionează şi relaţiile sociale, d e p ro ­
ducţie, de cooperare in tre oameni, în tre ­
prinderi, instituţii şi organizaţii d e tot
felul. P e scurt, se poate spune că socie­
tatea in care trăim şi muncim devine tot
m ai complexă, că această • com plexitate
e ste însoţită de un ritm fo arte dinam ic
a l proceselor care au loc în sistem ul eco­
nomic, tehnico-ştiinţific, organizational
etc. S tăpînirca şi d irija re a acestei com ­
p lex ităţi crescînde şi in evitabile sínt
problem e de a căror bună soluţionare
depinde d esfăşu rarea norm ală a tuturor
acţiu n e şi interdetarm inare. Bineînţeles,
com plexităţii a re loc în condiţiile a fir­
m ării preg n an te a noii revoluţii indus­
triale, a le pen etrării in sfera producţiei,
a com unicaţiilor şi inform aţiei a u n o r noi
achiziţii ale cunoaşterii ştiinţifice şi crea­
ţiei tehnice. Sint aspecte care dau epocii
contem porane ffrofilul ei istoric distinct,
a cărui notă dom inaiită este aceea a m a ­
n ifestării puternice a creativităţii um a­
n e în toate planurile, a potenţării re s u r­
selo r creatoare a le societăţii.
Se poate spune, aşadar, că factorul
um an îşi p une tot m ai vizibil şi decisiv
pecetea asu p ra tu tu ro r latu rilo r activităţii
sociale, fa r cînd spunem factorul um an
avem în vedere a tit nivelul pregătirii
profesionale, d e cultură, ştiinţific, cit şi
profilul m oral-politic, atitu d in ea civică,
patriotică, idealurile şi năzuinţele m em -
m en generic se num eşte conştiinţă, în ţe ­
leasă în toate determ in ările ei, form a
su perioară de întruchipare fiind conştiin­
ţa revoluţionară, prom otoare pe toate
căile a progresului, a tot ceea ce este
avansat, nou şi util dezvoltării ascenden­
te a societăţii n o astre socialiste. P e
aceea, bătălia pen tru o nouă calitate a
m uncii şi a v ieţii, este în prim ul rîn d o
bătălie p en tru o nouă calitate a conşti­
inţei oam enilor ca factor fundam ental al
tu tu ro r îm pliniriloi* pe care le avem şi
spre care năzuim . P e bună dreptate,
„Contemporanul“
(C ontinuare în pag. 2)
multilateral al ţării - de Alex. Vasilescu (3) ■ Viaţa spirituală a judeţelor şl
localităţilor ţării: Costineşti, Botoşani, Arad ■ Cmtarea României: două dintre
multiplele forme de manifestare a festivalului (4-5} Aplicabilitatea medicală
ca sens al cunoaşterii - de prol. dr. doc.-loan Moroni şi dz. Caius Dragornif —j
H Semisoteliţii - de Alexandru Mironov | Studiul octului creator sau „logica
creativităţii^ —de tonet I. Punea (6-7) | Folclorul — flacără de puritate a tra­
diţiei - articole şî comentarii de Octav Păun, Claude Karnoouh, Paul Petrftscurf j
Rostás Zottăn. Mrhai Coman, N-ineta Crainici (8-9-10) ■ Privindu-ne în ochi
- de Adrian Paunescu (11) ■ Cronica literară - de Laurenţiu Ulici (13)
înaltă misiune, orizonturi largi
educaţiei si culturii
Y NTREAGÄ obşte ca- concepţiei revoluţionare despre lum e şi
! re-şi d esfăşoară actí- .viaţă — afirm ării înaltelor principii alo
1 vitatea ín dom eniul um anism ului revoluţionar, ale eticii şi
invăţăm întului, cerce­ echităţii socialiste.
tării ştiinţifice şi in diferitele form e de Exem plar nu num ai în definirea teo­
propagare a culturii — institu ţii teatrale
retică ci şi in personificarea înaltelor
şi muzicale, editu ri, poligrafie, producţie atrib u te de creativitate spirituală, da
cinem atografică etc. — îşi consacră ta ­
patriotism şi iniţiativă socială, de u m a­
lentul şi capacităţile de creaţie îm plini­ nism revoluţionar, pilduitor deci pe to a­
rii, in intîm pinarea C onferinţei N aţionale
te planurile esenţiale a le construcţiei
a partidului, a sarcinilor de perspectivă noii personalităţi um ane este rolul tova­
im ediată izvorîte din am plul program de
acţiune adoptat de cel de al III-lea Con­
gres al educaţiei politice .şi culturii so­
cialiste, el insuşi com ponentă a am plelor
răşului NICOLAE CEAUŞESCU, em i­
nent conducător al poporului neutru. Erou
al păcii, exponent al raţiunii politice
m enită să instituie pe plan m ondial cli­
deschideri spre orizontul 2000 conturate m atul încrederii, colaborării şi respectu­
de directivele Congresului a l X lII-le a al lui reciproc in tre popoare şi state. Deose-
P.C.R.
In cen tru l tu tu ro r solicitărilor adresate Dobriţa ŢIGARAN
fo ru rilo r educaţiei spirituale, m orale şi
-civice se află. m isiunea de im portanţă Preşedinte al C om itetului Uniunii
.fundam entală- a . form ării om ului nou — sindicatelor din invătăm înt. ştiinţă,
constructor conştient şi' responsabil a l so­ cultură, poligrafie, presă şi edituri
cietăţii socialiste m u ltilateral dezvoltate,
p atrio t devotat. rirl~ il* |;|;i prom otor al (C ontinuare în p a g . 2)

' B

Pe tema
autenticităţii
CAPODOPERA a li­
■
O
teraturii dramatice na­
tionale — piesă, de
mita de actori şi de public, de mare suc­
a ltfel, foarte soare,
ces in anul prem ierei, 1909, şi d u ţ t a-
ceea - a trezit unora mari sem ne de
întrebarer a dat naştere atunci la dezba­
teri şi puncte de vedere diam etral opuse
tn ceea ce priveşte valoarea literar-dra-
matică. Era categoric contestată o operă
în care socotea V lahuţă .* „Prin uriaşa
putere de evocare (...) prin puterea ma­
gică a cuvintului“, Delavrancea „trezeşte
cetatea Sucevei din zilele m arelui S te ­
fa n “, in care „se redeschid gurile am u­
ţite de patru sute de ani şi-şi reiau fi­
rul vorbei de unde l-au lăsat“, o operă
de o irezistibilă forţă care dramatic îl
reînvia cald, convingător şi im presionant
pe unul d in trt marii eroi ai neam ului.
Un însoţitor ■
fidel
U O D A T A , c in d r ă s ­
N fo im o c a r te p e c a re
e d ito r u l a p r e v ă z u t-o
c u ilu s tr a ţii n u lu ă m
tn s e a m ă , a şa c u m s - a r c u v e n i, p a r tic ip a ­
r e a d e s e n u l u i la p l ă c e r i l e p e c a r e l e c t u r a
n i le p r o c u r ă ş i z i c e m c ă a c e s t a e d o a r
u n a d ju v a n t u ş o r d e în lă tu r a t şi n u d e to t
n e c e s a r , c r e a to r , p o a te , d e a tm o s fe r ă ca
ş i m u z i c a p e c a r e o p u n e m la p a t e f o n c a
să în s o ţe a s c ă r o s tir e a c u v o c e în c e a tă , ca
p e n tr u n o i, a v e r s u r ilo r iu b ite . S i to tu ş i,
Dialoguri
interioare
a n t e z ia părăsită de
F raţiune
gogeşti. Iar raţiunea
părăsită de fantezie
naşte m onştri
naşte dogme. M onstrul şi dogma fată-n
fată s-ar arunca, cu furie oarbă,
unul asupra celuilalt. In încercarea lor
de a se distruge, distrug insă totul in
ju r. Iar ei îşi întăresc puterile, caută
în a ltă m isiu n e ,
o rizon tu ri la r g i
ed u ca ţiei ş i cu ltu rii
(U rm are dîn pog. 1)
b it de valoroasă şL eficien tă e ste în
această p riv in ţă p rofunda im plicate a
tovarăşei academ ician doctor inginer
E lena Ceauşescu, em in en tă personalitate
politică, om de ştiin ţă d e largă recunoaş­
te re internaţională, contribuţia pe care o
aduce la tran sp u n erea in v iaţă a politicii
'p artid u lu i şi statu lu i, la dezvoltarea în -
văţăm întului, ştiinţei şi culturii ca fac­
tori de prim ordin ai progresului social.
In anii care a u trecu t d e la Congresul
a l IX -lea al partid u lu i a crescut rolul
şcolii ca principal factor d e cu ltu ră şi
civilizaţie. S -a c re a t u n am plu şi com­
plex sistem de preg ătire şi perfecţionare
a tit sub aspectul m uncii didactice, cit şi
a l calităţii şi com petenţei celor ce slu­
jesc învăţăm întul, p en tru creşterea efi­
cienţei procesului instructiv-educativ, în
p articiparea lo r la activ ita te a de in te ­
g ra re a în v ăţăm în tu lu i cu cercetarea şi
producţia. In sp iritu l acestei preocupări
m ajore, C om itetul U niunii sindicatelor
d in învăţăm înt, ştiinţă, cultură, poligra­
fie, presă şi edituri, îm preună cu Mi­
n isteru l E ducaţiei şi Învăţăm întului, a
organizat cea d e a IlI-a e d iţie a m ani­
festării m etodico-ştiinţifice „C reativitate
şi eficien ţă în in v ăţăm in t“, avînd ca
tem ă : E ducaţia patriotică, m ilitan t-rev o -
luţionară a preşcolarilor, elevilor şi s tu ­
denţilor în procesul in structiv-educativ,
acţiune dev en ită tradiţională, in cadrul
căreia la e ta p a ju d eţean ă şi pe centre
u n iv ersita re au fost prezen tate aproape
64 000 com unicări şi m ijloace d e în v ăţă­
m în t de concepţie nouă, fa ţă d e circa
25 000 la ed iţia a Il-a . La faza naţio n ală
care a a v u t loc in-- lu n a iunie la P iatra
N eam ţ, a u fost p rezen tate în cele 13 sec­
2 CONTEMP OR ANUL
RI
In ciuda capacităţii literar-artistice de­
m onstrate de către interpreţi şi de spec­
tacol, atestate de public, piesa era con­
testată de literaţi cu ştiintă in ale tea­
trului, in num ele „legilor dram ei“ care
— considerau ei — tn Apus de soare nu
fuseseră respectate de Delavrancea.
Acesta crease o operă fără pereche, de
o deplină autenticitate prin ambianta is­
torică şi suflul românesc, prin adevărul
şi forţa caracterelor, prin calitatea pro­
prie teatrului de a em oţiona şi ciştiga
suflete, de a transm ite şi a im planta in
fiinţa umană valori spirituale active. Cu
forfă de concepţie, cu sinceritate şi cu
strălucită capacitate de transfigurare lite­
rară, Delavrancea a dat prin Apus de
bine pri­
tantă.
cu originalitate pentru unii deru­
un m om ent de com uniune cu per­
m anenta, o întilnire vibrantă cu marile
v irtu ţi şi responsabilităţi um ane, patrio­
tice şi cetăţeneşti. Publicul de atunci şi
de azi, publicul dintotdeauna, a preţuit-o
şi o va preţui ca pe o pagină de aur din
cartea spiritualităţii noastre. Istoricul
Ion Bogdan, ca şi literatul Aleocandru
Vlahuţă şi alţii asemenea lor, istorici şi
literati, precum lorga şi Caragiale şi n e-
desm infit publicul, aproape in unanim i­
tate, atestau valoarea unei opere literar-
artistice surprinzătoare, dar incontesta­
bilă prin adevărul şi sinceritatea ei şi
prin calitatea de a recrea un univers şi
de a -i da valori de entitate artistică ac­
in asemenea cazuri, pictorul, gravorul ori
desenatorul e mai m u lt decit atit, el nu
ne dă un adaos intim plător de lectură pe
care il p u tem , m odifica după capricii,
schim bind plăcile de sub acul unui
p ick-u p ; contribuţia lui e adeseori hotă-
ritoare. El este un însoţitor fid el pe care
cartea l-a ales şi, poate chiar mai m ult,
urm a lăsată de el e consubstanţială cu
cartea şi face parte din ea.
Această înţelegere adincă a literaturii,
adusă pină la punctul unde creafia e una
şi doar form ele pe care le înfăţişează,
apoi, se deosebesc, e, in ceea ce se chea­
mă — cu o form ulă nu tocm ai nim erită —
„ilustraţia de carte“. Cei care se rem ar­
că în acest dom eniu sint nu puţini, dar
un fa p t p ertinent m i se pare a fi tin e­
reţea citorva dintre cei m ai înzestraţi :
evoluţia conjugată spre viitor a artelor,
pare, de aceea, a f i asigurată. Iată. de p il­
dă. ilustraţiile lui Traian A lexandru Fi­
lip, un grafician a cărui dotare nu se m ai
diabolic punctul slab al adversarului şl
luptă pină la epuizare. Dacă insă m on­
strul descoperă raţiunea pentru a se um a­
niza, iar dogma — fantezia pentru a se
personifica, din înţelepciune şi sensibili­
tate apare Omul.
UN PUMN de păm int îndelung m ărun­
ţii intre degete aspre de ţăran. M uiat
mai apoi cu stropi reci din iazul satului
in fiorul soarelui-răsare. O părere de iar­
bă strivită sub tălpi de copil.
Boabe de griu plesnindu-şi preaplinul.
O creangă m lădie de arţar nerăzbit de
furtună.
Un strop de lapte cu miros dulce de
iesle, cind năm eţii stau să se prăvale.
Clocotul izvoarelor îm perecheate in rîu,
in tum ultul de potop.
ţiuni, a p ro ap e 300 de com unicări d e o
în a ltă ţin u tă m etodică, ştiinţifică şi ideo­
logică, ia r în expoziţia o rganizată cu
acest prilej au fost ex p u se m ijloace de
in v ăţăm in t care s-au rem arcat prin n o u ­
ta te a şi eficien ţa lo r în procesul in stru c­
tiv-educativ.
In teatre, m uzee, filarm onici, ed itu ri
şi studiouri cinem atografice, organele şi
o rg anizaţiile sindicale, sub conducerea
organizaţiilor d e partid, şi-au adus o
contribuţie sp orită la în deplinirea indi­
catorilor a rtistici, educaţionali şi econo­
mici concretizaţi în co n ţin u tu l şi calita­
tea u n o r spectacole d e te a tru şi cinema,
in prom ovarea unor creaţii lite ra re şi
ştiinţifice valoroase, in valorificarea m ai
bună a patrim oniului naţional. In u lti­
m ii ani a u fost realizate 146 film e de
lung m etraj, num eroase film e docum en­
ta re şi d e anim aţie. Au fost ed ita te 16 000
titlu ri de carte, in tr-u n tira j de 340 000 000
exem plare. Este sem nificativ faptul că in
u ltim a perioadă în re p erto riile teatrelo r
a devenit p reponderentă dram atu rg ia
originală, ja r p ractica p rezentării de
spectacole în m ijlocul u n o r colective de
oam eni ai m uncii şi organizarea de
tu rn ee în c e n tre m uncitoreşti s-a extins.
R eunind toate categoriile de oam eni ai
m uncii ce-şi d esfăşoară activ ita te a în
p erim etru l vast a l educaţiei politice şi
cultu rii socialiste, Com itetul U niunii, în
strîn să colaborare cu M inisterul Educa­
ţiei şi în v ăţăm în tu lu i şi C onsiliul C ul­
tu rii şi Educaţiei Socialiste, şi-a o rie n ta t
activ itatea în cadrul celei d e a V l-a e d i­
ţii a F estivalului n aţio n al „C lntarea
Rom âniei“, sp re stim u larea preocupării
sindicatelor în dom eniul creaţiei tehnice,
ştiinţifice ş i'a rtis tic e , p en tru prom ova­
re a valorilor perene a le v ieţii m ateriale
şi sp iritu a le a poporului. In dom eniul
creaţiei ştiinţifice şi tehnice, institu ţiile
de in v ăţăm in t superior a u contribuit in
an u l 1986 la soluţionarea u n o r im portan­
te obiective d in P lan u l Unic de Dezvol­
tivă. purtătoare ă e , energii specifice,
transm isibile.
A stfel, plecind de la creaţia in cauză,
s-ar părea că autenticitatea in literatură
si artă reprezintă reflexul capacităţii de
a crea universuri active, nu prin repro­
ducere ci prin specifică proiectare. N u
s-ar putea da, desigur, o refetă a auten­
ticităţi i, se pot insă releva circum stanţe
«i frecvenţe, poate chiar mecanism e, con­
diţii determ inante în faptul de artă, dem
in creaţia autentică. Există de fiecare
dată o capacitate anum e a creatorului
de receptare, de aprofundare şi transfi­
gurare, există disponibilitatea cultivată,
există universul convertitor in fa p t de
artă. M ihail Dragomirescu se apropie de
o taină a creaţiei specifice piesei am intite.
„Imaginile din realitate pătrunzînd in
atm osfera sufletească a lui Delavrancea,
se aprind st dobindesc o strălucire mai
puternică decit realitatea insăşi“. Scriito­
rul. artistul cu cunoştinţele şi experien­
ţele sale, cu receptivitatea şi capacitatea
de transfigurare, pe care le condiţionează
şi le exprim ă talentul, devine dem iurg
şi opera sa creaţie autentică, fie că res­
pectă ceea ce unii socotesc a fi legi ale
unui gen sou altuia, fie că prin origina­
litatea de concepţie şi forţă de transfi­
gurare le arată a nu fi im uabile.
Există „izbucniri“ de originalitate, de
autenticitate aparent „la prima m ină“,
dar venind, de fapt, de undeva, din a-
cum ulări, din tainice depozite ştiute doar
pune in discuţie. El şi-a descoperit un
stil care dezvoltă enigm atica medievală,
cultivind parabola şi simbolul, aducind
intr-o lum e m odernă rem iniscenţe ale
unei m aterii su fleteşti pe care o cultiva­
se şi Dürer, insă a cărei sorginte coboară
in epoci m ai vechi, in gravurile italie­
neşti de quattrocento. A cest aer de stra-
nietate, derivat dintr-o gindire cu putere
de a abstractiza şi m ai pufin din organi­
zări in direcfie insolită, scoate din fig u ­
rativ efecte pe care alţii le-ar fi putut
extrage dintr-o disoluţie' a form elor care
de obicei răm ine fără urmări. Principiile
care prezidează acest fe l de a crea sint,
fără de îndoială, poetice, analogia inte-
m eindu-se pe o filosofie şi nu pe alătu­
rări de o clipă. E o tradiţie criptografică
aci. întilnită in aria E vului Mediu, cu
ecouri şi la români, ceea ce înseam nă că
autorul se aşează în serii sigure de cu ltu ­
ră. C ertitudine in direcţia tradiţiei e şi
in grafica (industrioasă insă atentă) a iui
Idealuri m istuite in lacrima dorinţei
m ereu căutate.
Strigăt de şoim peste piscurile neantu­
lui.
Viata !
„ M A TU RITATE A este virsta la care te
opreşti şi încerci să vezi ce ar mai fi de
făcut“. A i încercat să construieşti un edi­
ficiu, adică o casă, o operă, principii, idei.
Desigur insă, nu toti locuitorii cetăţii sint
constructori...
„Maturitatea este . virsta m axim ei inten­
sităţi a trăirii. La care încerci să am ­
plifici sau să înfrum useţezi construcţia".
Dar pot apărea, ici-colo, fisuri. Fisu­
rile m uncii tale de-o viaţă, răsfrinte asu­
pra ta asem eni unor răni. Ce faci a tunci?
Te consideri nedreptăţit, furia in tu n e-
ta re Economică şi Socială : 123 obiective
în coordonare şi 502 în colaborare — p re­
cum şi la rezolvarea a peste 3 000 obiec­
tiv e din p lanurile m inisterelor econom i­
ce, centralelor industriale, institutelor d e
cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnolo­
gică. In cele aproape 226 000 form aţii şi
cercuri literare, de a rtă populară, de a rtă
plastică, film e de am atori, faza de m asă
a ultim ei ed iţii a Festivalului naţional
„C întarea R om âniei“ a Înregistrat peste 5
m ilioane participanţi. Prezenţa actorilor,
regizorilor, cineaştilor, cadrelor didactice,
editorilor, ziariştilor, poligrafilor în ca­
d ru l acestei u riaşe m anifestări culturale
a fost ev id en tă a tit în îndrum area şi pre­
g ătirea a m ii de form aţii artistice cît şi
su b ra p o rtu l prezenţei efective pe sce­
nele festivalului a u n o r echipe de p ro ­
fesionişti şi am atori, reprezcntînd sindi­
catele din teatre, filarm onici, grădiniţe,
şcoli, facultăţi, studiouri cinem atografi­
ce, în trep rin d eri poligrafice şi centre do
librării.
Avem o rien tări clare, ştiinţific fu n d a­
m en tată, înscrise in h otărîrile C ongresu­
lu i a l X III-le a al partidului, în ap recie­
rile şi indicaţiile tovarăşului Nioolae
Ceauşescu la C ongresul educaţiei politi­
ce şi cultu rii socialiste şi in cuvintarea
ro stită cu p rileju l deschiderii an u lu i de
in v ăţăm in t.
A şadar, n e exprim ăm convingerea că
organele şi organizaţiile sindicale din in -
văţăm înt, cuitură, presă, din industria
poligrafică, sistem ul editorial şi al d ifu ­
zării cărţii, d in cinem atografie, toţi o a ­
m enii m uncii, pornind de la m isiunile
d e în altă răsp u n d ere ce le revin în ca­
dru l acţiunii politice p rio ritare consa­
c ra te form ării om ului nou în spiritul
nobilelor idealuri şi concepte ale u m a­
n ism ului rev o luţionar socialist isii vor
investi întreaga capacitate şi forţă crea­
to a re p e n tru a in tim ai na cu rez u lta te de
în a ltă valoare sp iritu ală C onferinţa N a­
ţională a p artidului şi îm plinirea â 40
de a n i d e la proclam area Republicii.
creatorului, uneori chiar lui neştiute, în ­
deobşte urm ind unui proces foarte per­
sonal şi nu unei form ule. Creaţie model
de autenticitate, A pus de soare a însem ­
nat o asemenea „izbucnire“ la un scri­
itor care pină atunci nu se arătase în ­
deosebi preocupat de istorie şi nici de
teatru, care, in fond, la peste 50 de ani
de viată, debuta prin această piesă in
literatura dramatică şi debuta cu o ca­
podoperă. N u era unicul, cu ci ti va ani
înainte, în condiţii similare, debutase, de
asemenea, cu o capodoperă. A l. Davila.
C um ? De unde ? Există st in tr-u n caz
şi în celalalt, posibilitatea de observare
a proceselor de acum ulare si o relevării
circum stanţelor de declanşare. Există, tw-
tr-un caz şi in celălaft, îndeplinită con­
diţia primă, aceea a talentului, acel „ac­
cident“ despre care vorbea I.L. Caragi­
ale, al calităţii ca prin sem na intelese şi
sim ţite de oameni să fie făcute accesi­
bile — sensibile trăiri ale oam enilor din^
tr-o epocă sau alta, din vrem i trecute
sau de azi, pentru oam enii de azi şi din-
totdéauna.
In literatură şi artă autenticitatea re­
prezintă rezultanta disponibilităţii speci­
alizate, a capacităţii de a concepe şi a
transfigure, a acum ulărilor şi a m om en­
tului inspiratei plăsm uiri, autenticitatea
este sinonim ul creaţiei.
Virgil BRÂDÂŢEANU
Sabin Ştefănuţă, care nu aplică princi­
piile perspectivei ci ale „em blem ei“. G ra­
ficianul adoptă un stil „cult" pe esenţe de
gindire folclorică şi pe simboluri care a-
parţin solaritătii, trecind, in nişte recon­
stituiri de im agini populare (care arată
ca o (esătură), brîuri de covoare, sim etrii
de ştergar şi de năfram e, o geom etrie
care, la origine, trebuie să fi fost ilustra­
ţie. Cind aceste ornam ente capătă, câte­
odată, chip, înţelegem că graficianul a
gindit simbolic $i em blem atic şi că, îna­
inte de a calcula efectul, el şi-a însuşit
viziune asupra lum ii care e depusă, d.
vrem uri im em oriale, intr-o civilizaţie d t
anonimi.
Cartea împodobită cu astfel de „exp li­
caţii“ e un „întreg“, luind aceasta in în ţe­
lesul deplin al cuvintului ; poezia se orin-
duieşte in alte m ăsuri poetice, oglindită,
cum este, în mari străfunduri de ins.
Artúr SILVESTRI
cindu-ţi raţiunea? Nu, păstrează-fi răga­
zul pe care ţi-l dă clipa de gindire, îna­
intea actului pe care vrei să-l in fă p tu -
ieşti. Foloseşte-ţi clocotul pentru recon­
strucţie, nu pentru distrugere. A i răbda­
re s-aşezi cu răbdare fiecare lucru la lo­
cul lui. Chiar dacă locul lui nu m ai este
cel dinainte. Im portant este să fie arm o­
nios aşezat. A stupă fisurile cu palm ele
tale şi cind te dor, nu striga. Strigătul
să fie in tine şi din el să-ti crească pu­
terea de a-ti îm plini idealul. N u -ţi folosi
energia, adunind şi cărind cu tine cioburile
vasului spart.
O cupă-te mai m ult de lucrul tău decit
de al altora. C onstruieşte-te pe line, con­
struind 1
Gheorghe NEAG^
C om p eten ţă
ş i r e sp o n sa b ilita te
(U rm ore din pag. 1)
secretarul general al partidului nostru,
tovarăşul Nicoîae Ceauşeecu, S subliniat
în re p e ta te rîn d u ri că de conştiinţa oa- ;
m enilor, de nivelul lor d e înţelegere a
legităţilor din n atu ră şi societate, de p a­
tosul şi dăruirea lor in m uncă depinde 1
în m od h o tărito r înaintarea ferm ă a ţă ­
rii pe noi culmi de progress şi civilizaţie.
C onştiinţa nu treb u ie în ţe le a s ă 'în s ă ca "
ceva abstract, ci ca m odalitate concretă j
de asum are de către fiecare, cu m axim ă ■’
responsabilitate, a sarcinilor ce-i revin
in an grenajul com plicat şi complex al
vieţii sociale, la locul de m uncă, în ac­
tiv itatea politică şi social-obştească. în
cu v în tarea ro stită la recenta P lenară a
C om itetului C entral a l Partidului Comu­
n is t Român, tovarăşul Nicolae C eauşescu
a pus u n aocent deosebit pe nevoia de
ordine, răspundere şi disciplină in toate
dom eniile, ca o ex p resie a m anifestării
concrete a conştiinţei înaintate, a sp iri­
tului civic şi patriotic. „Trebuie — arăta
secretaru l general a l partidului nostru —
să ridicăm spiritul d e răspundere, sp iri­
tul revoluţionar al partidului, al activu­
lui de pariid şi de stat, al tu tu ro r oam e­
nilor m uncii. Problem ele noi, complexe,
care se pun în fa ţa noastră, cer un spi­
rit nou de m uncă, un sp irit de discipli­
nă şi de ordine, o m are răspundere revo­
lu ţio n ară pen tru a pu tea să asigurăm
m ersul ferm înainte spre comunism , în­
tă rire a continuă a patriei, a independen­
ţei şi suveranităţii sale". E ste un patetic
apel către an g aja rea plenară a conştiin­
ţei noastre, a tu tu ro r in m arile idealuri
şi proiecte în care ţa ra în treag ă este
an g aja tă.