Motto : „Nu ştiu care este secretul succesului, însă ştiu care este secretul eşecului –

acela de a încerca săi mulţumeşti pe toţi.”

Bill Cosby

ŞCOALA GIMNAZIALǍ
NR 1
VORNICENI

PROIECT DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ

2021-2022
 STRUCTURA PROIECTULUI

CONTEXTUL LEGISLATIV

MANAGEMENTUL STRATEGIC
ARGUMENTE
VIZIUNEA
MISIUNEA

I. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC
1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ISTORICUL LOCALITĂŢII
2. DATE SOCIO-ECONOMICE
3. POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI BAZA MATERIALĂ

II. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

1. ANALIZA NEVOILOR EDUCATIVE ŞI DE FORMARE
a) INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV
b) INFORMAŢII DE TIP CALITATIV
c) CULTURA EDUCAŢIONALĂ
2. ANALIZA SOWT
a) RESURSE UMANE
b) OFERTA CURRICULARĂ
c) RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE
d) RELAŢIILE CU COMUNITATEA
3. ANALIZA P.E.S.T.

III. ŢINTE STRATEGICE

IV. SCOPURI STRATEGICE

V. PLANURI OPERAŢIONALE

VI. PLANUL OPERAŢIONAL PENTRU ANUL ŞCOLAR 2021-2022

CONTEXT LEGISLATIV
Prezentul proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput, având la bază:
 Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2010-2014
 Programul de Guvernare 2010-2014
 Programul de dezvoltare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
 Programul de dezvoltare strategică a I.S.J.
 Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ
 Probleme informative ale Proiectului de reformă a învăţământului preuniversitar.

MANAGEMENTUL STRATEGIC

ARGUMENTE
Planul de dezvoltare pe termen mediu a unităţii şcolare trebuie să reflecte strategia
educaţională pe termen mediu (4-5 ani), ţinând cont de strategia educaţională la nivel naţional,
local, de evoluţia economică a zonei în care se află situată şcoala, de mobilitatea şi cerinţele
profesionale ale pieţii muncii.
Şcoala funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a şcolii, al
personalului şcolii, elevilor şi părinţilor, aceştia alcătuind comunitatea educaţională. Planul de
dezvoltare ne arată direcţiile majore de progres, iar modul de întocmire a acestuia permite
consultarea părţilor interesate şi implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor
propuse.
La nivelul fiecarei unităţi şcolare proiectul de dezvoltare instituţională are o importanţă
deosebită deoarece concentrează atenţia asupra finalitaţilor educaţiei (dobândirea de abilitaţi,
aptitudini, competenţe), asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale
managementului(curriculum, resurse umane, material-financiare, relaţii sistemice şi comunitare) şi
asigură coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii. Se va pune un accent deosebit pe dezvoltarea
instituţională prin utilizarea oportunităţilor oferite de resursele TIC, pentru a permite adaptarea
modelului educaţional oferit de şcoală la mediul tehnologic actual şi pe dezvoltarea competenţelor
cheie în domeniul Matematicii, Ştiinţelor şi Tehnologiilor.

1. VIZIUNEA

Promovarea unui învăţământ de calitate, modern şi flexibil, creativ, în scopul înzestrării

tuturor profesori-elevi cu valori morale, intelectuale şi estetice, cunoştinţe practice şi abilităţi de
a deveni cetăţeni conştienţi, responsabili şi dinamici, care pot contribui la dezvoltarea întregii
societăţi.

2. MISIUNE :

Scoala noastra este casa noastră, unde descoperim lucruri noi, ne dezvoltăm armonios,ne
exprimăm liber şi elaborăm proiecte.
Este locul unde învăţăm să cooperăm, să utilizăm informaţia si să facem primii paşi în
realizarea visurilor şi aspiraţiilor noastre.
Punând pe primul plan educaţia, şcoala noastră îşi propune să realizeze pregătirea şi
educarea elevilor în spiritul muncii, cinstei şi onestităţii, dezvoltându-le sensibilitatea şi
personalitatea, prin dobândirea cunoştinţelor de cultură generală şi înţelegerea schimbărilor ce au
loc în viaţa socială. Un interes deosebit îl vizează latura pregătirii elevilor pentru înţelegerea şi
aplicarea principiilor democraţiei, pentru aprecierea muncii, culturii şi artei.
 Dacă existenţa şcolii noastre este justificată de contextul educaţional şi comunitar, nevoile
de educaţie identificate la nivelul societăţii şi comunităţii ne determină să definim clar misiunea
ei: o cât mai bună pregătire a elevilor pentru a se integra în noua societate.
Obiectivele şcolii derivă din obiectivele specifice, în calitatea lor de finalităţi, care orientează
valoric proiectarea şi realizarea activităţii didactice în scopul dezvoltării armonioase a
personalităţii elevilor în planul intelectual, moral, estetic şi fizic.
Pentru a răspunde exigenţelor acestui nivel de învăţământ şi specificului de vârstă al
elevilor, şcoala conduce la:
-formarea capacităţii de a formula şi rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor
din diferite domenii;
-orientarea optimă pentru piaţa muncii;
-dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri sociale diferite;
-dezvoltarea competenţelor pentru reuşita socială:comunicare, gândire critică, spirit
combativ,etc.;
-cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii în scopul împlinirii personale şi al promovării
unei vieţi de calitate;
-formarea deprinderilor de a lucra în echipă;
-dezvoltarea unui mediu modern de lucru bazat pe respectul reciproc dintre cadrele
didactice-elevi-părinţi.
În concluzie, respectând valoarea supremă „individul uman şi dezvoltarea lui” alături de
cele trei principii fundamentale:
1. respectarea şi construirea demnităţii umane;
2. parteneriatul social pentru educaţie, activ, stabil, de durată;
3. învăţământul centrat pe elev, interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic
duce la transformarea şcolii într-un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite
comunităţii.
În acest context vom căuta să satisfacem nevoia fiecărui elev de a se simţi competent în a
deţine şi utiliza informaţia, deschis spre schimbare şi spre înţelegerea şi respectarea valorilor
socio-culturale ale unei societăţi democratice.

I. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC
Şcoala şi biserica au fost, de-a lungul timpurilor, importante instituţii de cultură şi civilizaţie
pentru că au contribuit la formarea intelectualităţii satelor comunei. Începuturile şcolii la Vorniceni
sunt legate de perioada domniei lui Al.I.Cuza. În 1865, după scrierile lui Ion Ionescu de la Brad,
este consemnată funcţionarea, începând cu 1 martie 1865, a 11 şcoli în plasa Başăului, cu un număr
de 395 copii:
Primul învăţător al şcolii din Vorniceni a fost cântăreţul bisericesc Constantin Teodorescu. În
anul 1875 era învăţător Dumitru Georgian (după schimbarea numelui din Gheorghiu), fiul preotului
Constantin Gheorghiu din Vorniceni. Aceasta rezultă dintr-o foaie de catalog din 1875, iscălită de
învăţătorul Dumitru Georgian. Dumitru Georgian a fost un învăţător fruntaş în judeţ: el este cel care a
organizat cu adevărat învăţământul primar din Vorniceni. După 1880, situaţia învăţământului din
Vorniceni este pe deplin consolidată. Al doilea post de învăţător a fost înfiinţat la 1 septembrie 1907.
La 1914 s-a construit un local propriu de şcoală, ca urmare a iniţiativei lui Spiru Haret în toată
ţara, unde învăţau circa 50 de copii. În 1952, s-a construit Şcoala nr. 2, în 1963 localul fostului Liceu
Teoretic – reabilitat în anul 2011, în 1959 corpul vechi al Şcolii Dealu – Crucii, în 1968 Şcoala „Prof.
Octavian Ionescu”- reabilitată parțial în 2008, în 1977 localul grădiniţei noi – local reabilitat în anul
2016-2017, în 1976 atelierul şcolar iar în 2004 localul nou al Şcolii Dealu – Crucii. Numărul elevilor
a fost într-o continuă creştere:de la 775 (1959) la 1200 – 1500 (1963 – 1979), apoi a scăzut până
astăzi, prin imigrarea tinerilor la 887 (1985) şi la circa 500 astăzi. Între 1950 – 1960 şi până astăzi, în
majoritatea şcolilor din comună s-a învăţat în două schimburi, de obicei clasele gimnaziale dimineaţa
şi cele primare după – amiază. Învăţământul preșcolar îşi are începuturile din 1950, când era doar o
grupă, ajungând la 6 grădiniţe cu 250 de copii pe la 1985 – 1986, astăzi existând aceeaşi tendinţă de
scădere, deoarece funcţionează 3 grădiniţe cu 4 posturi la Vorniceni.
Peste 150 intelectuali cu studii superioare şi 300 cu studii medii au învăţat şi s-au instruit în
şcolile din Vorniceni (la cursurile primare şi gimnaziale) sub conducerea unor inimoşi directori,
învăţători şi profesori. Alte sute de tineri au urmat cursuri ale şcolilor profesionale şi liceale
industriale şi de meserii,care au lucrat sau lucrează în diferite colţuri ale ţării. 
Dintre personalităţile care fac cinste satului nostru este suficient să-i amintim pe: profesor
universitar doctor Octavian Ionescu, dir. prof. Dionisie Pădureţ, prof. univ. doctor Mihai Maxim,
prof. Gheorghe Bîgu, învăţătorul (ofiţer) Alexandru Hrib, dr. ing. Ştefan Ovidiu, preotul Bădărău
Ioan.
Școala s-a numit la început “Şcoala generala nr.3”, “Şcoala complementara nr.3”, “Şcoala de
arte si meserii”, “Şcoala cu clasele I-VIII nr.3”, iar in prezent “Şcoala Gimnaziala nr. 1 Vorniceni”.
Dezvoltarea profesională continuă, iniţiativa, eficienţa, lucrul în echipă, comunicarea şi
creativitatea sunt caracteristicile echipei şcolii. Identificarea nevoilor de educaţie şi profesionalizare
ale comunităţii locale, în acord cu evoluţia pieţei muncii, au impus elaborarea unei strategii de
marketing educaţional care promovarea imaginii școlii în vederea creșterii interesului pentru
activitatea din unitatea noastră din partea familiei și comunității.

I. INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI

Nivel de învăţământ Număr de copii / elevi

Preşcolar, Grupa mică și mijlocie – 4 grupe

din care Total 84
 Primar, cl. preg. – 2 clase 48
din care cl. I – 2 clase 48
cl. a –II-a – 2 clase 44
cl. a –III-a – 3 clase 52
cl. a –IV-a – 3 clase 36
Total 228
Gimnaziu, cl. a –V-a – 3 clase 67
din care cl. a –VI-a – 3 clase 60
cl. a –VII-a – 3 clase 49
cl. a –VIII-a – 3 clase 57
Total 233

II. INFORMAŢII PRIVIND RESURSELE UMANE

PERSONAL DIDACTIC DE CONDUCERE

Nume şi prenume director: Volari Adriana
Profesor I, specializare: limba și literatura română-limba și literatura engleză
grad didactic I, are norma de bază în unitatea de învăţământ
a ocupat functia prin concurs , fiind director, din ianuarie 2022.

PERSONAL DIDACTIC

Personal didactic angajat: total preşcolar primar gimnazial

- cadre didactice titulare 23 4 10 9
- cadre didactice suplinitoare / cu norma de bază în 17 - 3 14
unitatea de învăţământ

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Număr personal didactic calificat: Număr personal

didactic
Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu definitivat Fără definitivat
necalificat
- 17 6 10 7 -

 Relaţiile dintre cadrele didactice sunt bune, nu există stări conflictuale. Colaborarea
conducerii şcolii cu cadrele didactice este bună, există o permanentă comunicare şi respect
reciproc.
 Cadrele didactice se implică în problemele şcolii, în activităţile extracurriculare, manifestând
dorinţa de formare continuă şi perfecţionare şi sunt deschise spre noutăţile reformei din
domeniul învăţământului.
 Cadrele didactice urmăresc modernizarea actului de predare – învăţare, prin orientarea lui spre
formare de capacităţi şi aptitudini, utilizând strategii participative.
 Relaţiile  interpersonale sunt bazate pe colaborare, deschidere, comunicare.
PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR
Total personal didactic auxiliar: 2,5.
Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de califică ri:
Funcţia Număr persoane Calificarea (DA sau NU)
Administrator financiar 1/2 Da
Secretar 1 Da
Bibliotecar 1/2 Da
Administrator de patrimoniu 1/2 Da

PERSONALUL NEDIDACTIC (ADMINISTRATIV)

Total personal nedidactic angajat: 8

Distribuţia personalului nedidactic angajat, în funcţie de califică ri:

Funcţia Număr Calificarea (DA sau NU)

persoane
Ingrijitor 7 DA
Paznic 1 DA
Șofer 1 DA
Centralist 1 DA

III. INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE :

a) ŞCOLARE
Nr. Tipul de spaţiu Număr Suprafaţă (mp)
crt. Spaţii
1. Săli de clasă /grupă 11 1500mp
2. Cabinete* 1 -
3. Laboratoare* - -
4. Ateliere* - -
5. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* 1 -
6. Spaţii de joacă * - -
7. Alte spaţii - -
b) AUXILIARE
Nr. Tipul de spaţiu Număr Suprafaţă (mp)
crt. spaţii
1. Bibliotecă şcolară / centru de informare şi 1 30 mp
documentare
2. Sală pentru servit masa* -
3. Dormitor * -
4. Bucătărie * -
5. Spălătorie * -
6. Spaţii sanitare -
7. Spaţii depozitare materiale didactice 3 50 mp
 8. Alte spaţii*:
Grupuri sanitare 4 70 mp
Cancelarii 1 40 mp
Atelier întreținere 1 25 mp

c) ADMINISTRATIVE

Nr. Tipul de spaţiu Număr Suprafaţă (mp)

crt. spaţii
1. Secretariat 1 15
2. Spaţiu destinat echipei manageriale 1 20
3. Contabilitate * 1
4. Casierie *
5. Birou administraţie* 1 15

REZULTATE ȘCOLARE  

 Rata abandonului şcolar în ultimii 4 ani școlari este 0%.

 Toţi absolvenţii au fost admişi în învăţământul liceal.
 Rata promovabilităţii la sfârșitul celor 4 ani școlari este peste 100%.

 Date statistice pe perioada 2017-2021

Promovabilitate la sfârșitul fiecărui an școlar 

An şcolar
Nivel
2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020 2020 – 2021
Primar 100% 100% 100% 100%
Gimnazial 100 % 100% 100% 100%
Şcoala 100% 100% 100% 100%

Rezultate la Evaluarea Naţională  2019 – 2020

note note note note note note note note

Nr.
Disciplina
elevi
peste 5 <5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

Limba română 35 28 7 6 6 6 6 4 0
Matematică 35 10 25 4 3 3 0 0 0

 Rezultate la concursuri și olimpiade școlare

Participarea la olimpiadele pe discipline, la Concursuri ca Concursul Național „G. E. Palade”,

Concursul Național „Cu poluarea nu-i de joacă”, Concursul Național „Școala Zero Waste”, Concursul
Național „Sanitarii pricepuți”, au reflectat preocuparea cadrelor didactice și elevilor școlii pentru
performanță.

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII REALIZATE

A) CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ
a) Structurile instituţionale, administrative şi managerial
S-a constatat că a fost întocmit un proiect de dezvoltare pe termen mediu şi scurt fundamentat
pe analiza contextului socio-economic în care funcţionează şcoala noastră. Proiectul cuprinde acţiuni
şi programe pentru care sunt precizate obiectivele, resursele (umane, materiale), termenele de
realizare şi responsabilităţile.
Conducerea şcolii s-a asigurat că fiecare angajat al şcolii îşi cunoaşte fişa postului şi a asigurat
o funcţionare eficientă a sistemului de comunicare formală internă cu personalul şcolii şi cu elevii şi
externă cu părinţii şi alte instituţii.
Au fost organizate acţiuni şi exerciţii privind comportamentul în situaţii de criză (cutremur,
inundaţii, incendii, etc).
A fost asigurat accesul tuturor elevilor la servicii de orientare şi consiliere oferite de personal
calificat şi s-au luat măsuri de diminuare a violenţei în şcoală. Considerăm că elevii, membri
personalului şi alţi factori implicaţi se simt în siguranţă în şcoala noastră.

b) baza materială
În anul şcolar 2021-2022 s-a căutat ca în condiţiile date să se asigure condiţii optime
desfăşurării procesului instructiv educativ. Documentele şcolare şi actele de studii au fost completate
fără erori şi în conformitate cu datele reale.

c) resurse umane
Personalul didactic este 100% calificat. Peste 75% din cadrele didactice au gradul I didactic.
Majoritatea învăţătoarelor sunt institutoare sau au studii superioare.82,6% din cadrele didactice sunt
titulare.10% dintre profesori au urmat cursul de perfecţionare continuă a cadrelor didactice cu credite
transferabile (90 credite) organizat de Universitatea Bucureşti.
În cadrul comisiilor de arie curriculară s-au ţinut lecţii demonstrative, referate şi alte activităţi
în vederea îmbunatăţirii actului predării – învăţării.
Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este 100% calificat pentru postul ocupat.

B) EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ
a) conţinutul programelor de studiu
S-a constatat, de asemenea, că planificările calendaristice (la toate disciplinele, atât la ciclul
gimnazial cât şi la ciclul primar) au fost întocmite în conformitate cu programele şcolare elaborate
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Conducerea şcolii a monitorizat parcurgerea materiei (la toate disciplinele) în conformitate cu
planificările întocmite individual sau în grup.
La disciplinele: matematica, limba română, istorie, geografie, biologie, cadrele didactice au
folosit auxiliare curriculare în completarea manualelor.

b) rezultatele învăţării
S-a putut constata seriozitatea cu care au fost organizate tezele, rezultatele acestor teze
confirmă notele obţinute de elevi pe parcursul anului, dar şi testele iniţiale.
În urma orientării şcolare realizate de diriginţii claselor a VIII-a şi a conducerii şcolii peste 90%
din absolvenţi au fost admişi la liceele pe care au vrut să le urmeze. Elevii cu rezultate deosebite la
învăţătură au fost încurajaţi să participe la diverse concursuri şcolare şi au fost şi pregătiţi suplimentar
în acest scop.
Modalităţile şi orele de pregătire cu elevii care au participat la concursurile şcolare s-au realizat
cu dificultate din cauza lipsei de spaţiu necesar desfăşurării acestora. Cu toate acestea, la sfârşitul
anului şcolar nu au fost corigenţi la nivelul claselor a III-a şi a IV-a.
Elevii cu rezultate deosebite la învăţătură au fost încurajaţi să participe la diverse concursuri
şcolare şi au fost şi pregătiţi suplimentar în acest scop.
Evaluarea rezultatelor a fost realizată ritmic şi în concordanţă cu standardele curriculare şi de
evaluare. Elevii sunt informaţi din timp de planificarea lucrărilor scrise şi de metodologia folosită.
Rezultatele acestor evaluări au fost aduse la cunoştinţa părinţilor.
Au fost organizate excursii cu una sau mai multe clase. Au fost organizate vizionări de piese de
teatru şi spectacole de circ. Fiecare diriginte a organizat activităţi extraşcolare cu teme referitoare la
protejarea mediului său cu caracter de orientare şcolară şi profesională.

c) activitatea ştiinţifică sau metodică, după caz

Comisiile metodice au organizat lecţii demonstrative şi prezentări pe teme legate de îmbunătăţirea
actului predării. În luna noiembrie la nivelul claselor I – IV, s-a desfăşurat „Ziua părinţilor” – activitate
menită să apropie mai mult familia de şcoală şi să o implice în problemele şcolii, dar şi ale propriilor
copii.
Alte activităţi educative s-au bucurat de participarea entuziastă a elevilor din şcoala noastră
conduşi de învăţători şi diriginţi.
  Ziua europeană a limbilor – 26 septembrie. Elevii au prezentat cântece şi poezii în limbile
engleză, franceză;
 ,Let`Do It Romania!” - 28 sept. Curăţenie într-o singură zi în toată ţara”-activitate de
colectare deşeuri cu participarea a 50 de elevi şi 5 cadre didactice
 Ziua Mondială a Educatorului a fost marcată prin activităţi artistice, ştiinţifice, sportive,
metodice organizate de toate doamnele învăţătoare din scoală.
 Ziua mondială a alimentului „Cum şi ce mâncăm?” -–dezbatere în prezenţa diriginţilor;
 ,,Săptămâna Inimilor Darnice” 25-30 oct.-activităţi de parteneriat şi voluntariat
 Demn de menţionat este şi implicarea şi responsabilizarea prin activităţi caritabile, de
voluntariat a elevilor din clasele I-VIII, din cadrul "Săptămânii Legumelor și fructelor
donate" când elevii au adunat produse din culturile prorii pentru a-și ajuta colegii în nevoie.
 „O zi in bibliotecă”-vizite ale elevilor în noua locaţie a bibliotecii şcolii, şezătoare literară;
 “Ne distrăm de Halloween” 31 octombrie -activitate în parteneriat;
 ,,Ziua Naţională fără tutun” 15 noiembrie -activitate în parteneriat cu asistentul medical-
marcarea zilei la toate clasele de către diriginţi;
 Continuarea proiectului de parteneriat familie-şcoală-comunitate ,,Împreună pentru o viaţă
mai bună!”;
 „Să cinstim istoria patriei!” - Ziua Naţională a României -activitate cu toţi elevii şcolii,
prezentare PowerPoint, realizarea de expoziţii , moment artistic
 ,,Elevul meu, copilul dumneavoastră, cetăţeanul de mâine!”- şedinţe pe clase
 ,,Din inimă pentru inimă!” 6 dec.
 ,,Tradiţii şi obiceiuri laice şi religioase-Sfinţi şi sărbători!”
 ,,Uite, vine Moş Crăciun!”, ,,După datini colindăm!” şi ,,În Ajun de Crăciun!” 16 - 22
decembrie – serbare dedicată sărbătorii Naşterii Domnului
 ,,Eminescu-Beethoven al graiului românesc!” 15 ianuarie - donare de carte, sceneta şi
dezbatere
 ,,24 Ianuarie-Ziua Principatelor Române!”- 24 ianuarie
 ,,8 martie-ziua mamei!”- serbări dedicate în toate structurile unităţii
 ,,Călători prin Moldova!”- 7 iunie
 ”Să ne cunoaștem țara…” - 14 iunie - Excursie organizată

C) EFECTE ALE ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE

- Scăderea constantă în ultimii ani a gravităţii abaterilor disciplinare în şcoală;
- Satisfacţia personalului şcolii faţă de activitatea directorului şcolii, Consiliului de administraţie,
CEAC şi Consiliului profesoral prin munca în echipă;
- Satisfaciţa părinţilor faţă de activitatea Comitetului de părinţi, a directorului, a Consiliului de
administraţie.
- Diminuarea violenţei în şcoală prin consilierea elevilor-problemă, prevenirea eşecului şcolar şi
abandonului şcolar prin consilierea acestora de diriginţi, conducerea şcolii, dar şi ca urmare a
activităţilor extraşcolare;
- Satisfacţia părinţilor privind rezultatele şcolare, orientarea şi consilierea elevilor.
- Interes pentru studiu în clase moderne, mai bine dotate.
- Consolidarea sănătăţii elevilor.

D) MANAGEMENTUL CALITĂŢII . Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii

Ca prioritate a strategiilor şi politicilor de dezvoltare instituţionalăla nivelul sistemului şi al
unităţii de învăţământ, s-a urmărit:
 Creşterea performanţelor şcolare şi asigurarea succesului la învăţătură pentru toţi elevii,
potrivit nivelului propriu de dezvoltare , prin perfecționarea pregătirii metodice și științifice a cadrelor
didactice și asigurarea unui management performant.
 Inovarea procesului instructiv- educativ prin integrarea eficientă a noilor tehnologii.
 Dezvoltarea competenţelor cheie la elevi prin implicarea în proiecte şi activităţi extraşcolare,
într-un climat de siguranţă fizică şi psihică, de încredere şi cooperare în şcoală.
 Asigurarea condițiilor optime de studiu și de siguranță necesare   desfășurării unui invățământ
de calitate.
 Dezvoltarea dimensiunii europene a școlii prin derularea de proiecte și parteneriate locale,
naționale și europene.
 Realizarea educației pentru o dezvoltare durabilă.
 Asigurarea condiţiilor optime de studiu şi de siguranţă necesare desfășurării activităților
didactice  
 Impactul activităţii asupra altor grupuri, comunităţi locale,etc.
 Creșterea calitatea actului educaţional atât prin asigurarea unei baze materiale optimă, cât şi
prin asigurarea cu personal didactic ce prestează “servicii educaţionale” de calitate, pentru formarea
unor tineri, capabili de mobilitate profesională în spaţiul european.
 O gamă diversificată de educaţie formală şi nonformală prin implicarea şcolii în diverse
activităţi extraşcolare cu impact asupra comunităţii locale; echipa managerială îşi propune o mai mare
implicare a şcolii în programe educaţionale naţionale şi constituirea unor echipe de proiect la nivelul
parteneriatelorinternaţionale.
 Cultura organizaţională
 Este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt: cooperare, munca
în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, competiţie loială,
libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Se întâlnesc şi
cazuri de elitism profesional, individualism, intelectualism, rutină,conservatorism, automulţumire.
 Conducerea şcolii a elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind
atât activitatea elevilor cât şi a cadrelor didactice.
 În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un climat deschis,
caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat
stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respectşi
de sprijin reciproc.
 Semnul distinctiv al școlii este insigna personalizată.
 Materiale promoţionale personalizate: afișe, CD-uri, DVD-uri, flyere.
 Lucrul în echipă la nivelul managerial
 Echipa managerială a fost şi este construită pe principiul competenţei profesionale şi al
probităţii morale, capabilă să acţioneze în spirit de echipă, democratic şi să elaboreze instrumente de
evaluare pentru o monitorizare cât mai corectă a muncii fiecărui angajat, să ia decizii coerente şi în
deplină concordanţă cu legislaţia şcolară existentă.
 Echipă managerială doreşte să continue managementul de tip transformaţional şi democratic,
adoptând o strategie de atragere a cadrelor cu iniţiativă în luarea deciziilor şi de acceptarea sugestiilor
privind planurile operaţionale din cadrul Programului managerial anual, cât şi implicarea acestora în
vederea realizării şi ducerii la îndeplinire a obiectivelor propuse prin prezentul document.
 În acest sens, scopul echipei manageriale pe parcursul celor în ca 3 ani de derulare a
proiectului de dezvoltare este: trecerea de la management la leadership, la baza leadership-ului
aflându-se spiritul de echipă.
 Dezvoltarea competenţelor profesionale şi asumarea deciziilor din ce în ce mai complexe.
 Formarea continuă şi dobândirea de competenţe şi abilităţi noi trebuie privită nu numai ca o
obligaţie, ci şi ca necesitate - de aceea, un număr destul de mare de profesori urmează şi au urmat
cursuri în acest sens. Aceste competenţe sunt apoi aplicate în elaborarea de strategii educaţionale şi de
dezvoltare aşcolii.
 În vederea continuării activităţii de manager, am parcurs o rută de dezvoltare profesională,
rută ce a însemnat formarea de noi competenţe în domeniul managementului educaţional: Curs
management educaţional, Curs management şi leadership, Cursurile de formare managerială a
directorilor de unităţi şcolare. De altfel toţi membrii echipei şi-au consolidat pregătirea managerială,
atât în mod formal, cât şi informal.
 Preocuparea pentru propria carieră a însemnat şi va însemna o mare preocupare pentru cariera
celor care fac parte din echipa managerială şi din marea echipă a şcolii.
Comisia a constatat că realizarea procedurilor şi utilizarea instrumentelor de autoevaluare
instituţională au respectat prevederile legale, la procesul decisional derulat la nivelul unităţii de
învăţământ participând reprezentanţii purtătorilor majori de interese din şcoală şi din comunitate
(cadre didactice, părinţi, elevi).
Se remarcă strategia de dezvoltare managerială şi de dezvoltare profesională pentru personalul
de conducere, respectiv pentru personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic precum şi aplicarea
procedurilor interne (modalităţi, termene şi responsabilităţi) de evaluare şi monitorizare a calităţii pe
baza unor criterii, metodologii şi instrumente clare şi transparente de evaluare periodică a
personalului
Didactic.
Comisia a constatat existenţa progresului privind facilitarea studiului individual şi integrarea
elevilor cu cerinţe educaţionale speciale şi a persoanelor în situaţii de risc educaţional, progresului în
privinţa accesului corpului profesoral la resursele educaţionale ale şcolii: auxiliarele curriculare,
fondul de carte şi alte materiale din bibliotecă.
S-a întocmit baza de date în care sunt incluse toate datele şi informaţiile necesare funcţionării şi
dezvoltării organizaţiei precum şi raportării la nivel naţional şi local.

CONCLUZII
Funcţionarea unor comunităţi dinamice de învăţare poate fi asigurată doar prin colaborarea
eficientă dintre membrii comunităţi. Profesorul, lider al propriei activităţi, împărtăşeşte succesele şi
provocările sale cu colegii, cadre didactice interesate.
De asemenea, printr-o colaborare fructuoasă, el se asigură că iniţiativă este acceptată de
colegi; obţine ajutor, suport şi resurse necesare; contribuie la dezvoltarea profesională a colegilor etc.
Totodată rezultatele activităţi profesorului lider realizează un impact pozitiv asupra unui număr mai
mare de studenţi, elevi şi 88 asupra capacităţii de dezvoltare şi culturii organizaţionale a şcolii.
Activitatea de management al schimbărilor produse prin intermediul colaborării poate fi realizată
urmând paşii descrişi mai jos:
1. Consultarea colegilor şi a principalilor actanţi educaţionali. Este important să elaborăm un
plan personal de dezvoltare şi unul de acţiuni, pentru că astfel vom fi capabili să consultăm, să cerem
opinia părţilor interesate, a potenţialilor parteneri şi a tuturor celor care ar putea sprijini activitatea
noastră şi ar contribui la depăşirea eventualelor obstacole.
2. Informarea sistematică a colegilor şi a tuturor părților interesate. Consultarea nu trebuie
privită ca un moment unic, neimportant, ci ca un început al unui proces sistematic. Activitatea de
cercetare / dezvoltare se poate confrunta cu dificultăţi în cazul în care unii colegi nu sunt siguri că
această cercetare este şi în interesul lor.
3. Stabilirea grupelor de interes. Se obişnuieşte ca în anumite instituţii să se formeze grupuri
nonformale care sunt focusate pe anumite aspecte ale procesului de predare-învăţare-evaluare (de ex.
„evaluarea învăţării”).
 4. Lucrul în cadrul echipei. Echipele care activează în majoritatea instituţiilor de învăţământ
constituie una dintre trăsăturile definitorii ale acesteia. Echipele deja existente în cadrul şcolii oferă
probabil cele mai evidente oportunităţi de colaborare în desfăşurarea unor eventuale activităţi comune
(de ex. de planificare).
5. Stabilirea parteneriatelor în cadrul şcolii. Procesul activităţii de cercetare poate fi sporit şi
eficientizat prin formarea unor parteneriate pentru observare reciprocă, mentorat, coaching sau orice
alte tipuri de activităţi de colectare a datelor (de ex., între catedre în vederea realizării unei cercetări
comparative).
6. Lucrul cu elevii. Opinia elevilor poate fi foarte uşor auzită prin intermediul organizării unor
focus grupuri sau prin implicarea directă a acestora în activităţi de cercetare.
7. Activităţi de cercetare / elaborare la nivel de instituţie. Ca oportunităţi ideale pentru
prezentarea propunerilor de cercetare colegilor, de implementare a unor activităţi de formare sau de
iniţiere a unor discuţii vizavi de rezultatele cercetărilor am putea propune Zile ale activităţii de
cercetare / elaborare pentru întregul colectiv.
8. Stabilirea parteneriatelor cu alte şcoli. În special, de o integrare profesională într-o
comunitate academică au nevoie profesorii tineri, care vin de pe băncile universității și de multe ori se
simt pierduți și lipsiți de susținere profesională (Johnson, 2004). Suntem de acord cu faptul că, pentru
realizarea cu succes a activităților instructiv-educative, nu este suficient să te pregătești de lecții și să-
ți faci lecţiile conform orarului. Comunitatea de învăţare este o condiţie importantă în realizarea unui
proces eficient de promovare şi aplicare a leadershipului educaţional. Diversitatea comunităţilor de
învăţare se conturează în funcţie de specificul activităţii didactice realizate de cadrul didactic.
Un alt studiu (E. Leithwood și K. Jantzi, 1990) oferă o serie de descrieri ale modului în care
liderii școlari oferă oportunități pentru profesori de a participa la luarea de decizii și la ghidarea școlii
în procesul de dezvoltare. Acest lucru evidențiază următoarele condiții importante pentru funcționarea
unei comunități de învățare și formarea profesorului-lider:
 distribuirea responsabilității și puterii pentru conducere / leadership la scară largă în întreaga
școală;
 luarea participativă a deciziei, cu implicarea tuturor cadrelor didactice;
 asigurarea condițiilor pentru realizarea propriilor decizii de către cadrele didactice;
 luarea în considerație a opiniilor și sugestiilor tuturor cadrelor didactice;
 asigurarea condițiilor pentru soluționarea constructivă a problemelor pe parcursul ședințelor
cu conducerea;
 asigurarea autonomiei pentru profesori;
 modificarea condițiilor de muncă, astfel încât personalul să dispună de timp pentru a planifica
cooperând;
  asigurarea condițiilor pentru implicarea adecvată a profesorilor în procesul de luare a
deciziilor referitoare la noi inițiative în școală;
 crearea de oportunități pentru dezvoltarea personalului.
Liderul are 3 îndatoriri principale (L. Hackman, 2002):
1. crearea condițiilor pentru îndeplinirea sarcinilor;
2. formarea și menținerea unității echipei;
3. instruirea și susținerea echipei, în vederea obținerii succesului.
În cadrul organizaţiei de tip educaţional se desfășoară pregnant activități de: planificare,
organizare, control, evaluare.
 Planificarea este o activitate prin care se stabilesc modalităţile de utilizare a resurselor
unei organizaţii (umane, materiale, financiare, de timp), pentru atingerea obiectivelor stabilite.
 Organizarea asigură aplicarea planurilor, prin stabilirea celei mai potrivite
configuraţii a unei organizaţii (ORGANIGRAMA), prin utilizarea optimă a personalului, a resurselor
materiale, financiare şi informaţionale.
 Controlul este o funcţie a conducerii prin care se verifică dacă obiectivele stabilite
sunt atinse şi în ce măsură
 Evaluarea se refera la modul în care au fost realizate obiectivele propuse. se
realizează evaluarea rezultatelor obţinute de elevi, evaluarea personalului didactic, didactic auxiliar şi
administrativ, evaluarea curriculum-ului, evaluarea logisticii didactice, evaluarea managementului,
evaluarea organizaţiei în ansamblu.
Întreaga activitate managerială poate fi rezumată, în esenţă, la o înlănţuire de decizii.
Complexitatea şi diversitatea în creştere a mediului în care activează organizaţia publică (şcoala)
generează în permanenţă probleme a căror soluţionare impune luarea şi aplicarea unor decizii.
Caracterul limitat al resurselor umane, materiale, financiare sau informaţionale implică o anume
responsabilitate în atingerea obiectivelor potrivit condiţiilor celor mai avantajoase căi de alocare şi
utilizare a acestora.
Momentul esenţial al procesului managerial îl reprezintă decizia managerială. Decizia se
regăseşte în toate funcţiile managementului; în acelaşi timp, calitatea deciziilor adoptate influenţează
sensibil eficacitatea procesului managerial:
- previziunea se încheie cu decizia privind obiectivele şi direcţiile de acţiune,
- organizarea se încheie cu decizia privind formele şi metodele de organizare,
- coordonarea se încheie cu decizii de armonizare a personalului şi activităţilor,
- antrenarea se încheie cu decizii privind stimulentele care motivează personalul,
- controlul se încheie cu decizii de corecţie în vederea realizării obiectivelor.
Calitatea unei decizii trebuie judecată nu atât după rezultatul obţinut, cât mai ales în funcţie
de:
 ● informaţiile disponibile;
● abundenţa alternativelor posibile identificate (sau proiectate);
● folosirea unor raţionamentelor adecvate; toate considerate în momentul adoptării deciziei.
Contextul decizional este cadrul de împrejurări care determină submulţimea de obiective
relevante, care contează efectiv pentru decident în momentul luării deciziei pentru a rezolva o anume
problemă chiar dacă sistemul de valori rămâne mai larg şi relativ schimbat.
Decizia managerială poate fi descrisă ca acţiunea conştientă (parte într-un comportament
raţional) de selectare a unei variante preferate (numită „soluţie”) din mai multe posibile, alegere
bazată pe considerente economice, dar şi psihologice, sociologice, politice, etc.
Procesul decizional ca procesul prin care un agent / sistem inteligent recunoaşte oportunitatea
şi stabileşte pertinenţa unei schimbări în comportamentul său, elaborează alternative posibile de
acţiune în acest sens, selecţionând apoi pe cea preferată, acţiunea îndreptată conştient către atingerea
scopului propus.
Decizia administrativă poate fi definită ca un proces complex de alegere a unei variante
decizionale din mai multe posibile, în vederea realizării unui obiectiv al administraţiei publice şi care
influenţează activitatea a cel puţin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ în
ansamblul lui sau a societăţii, în general. Orice decizie administrativă este dependentă de sistemul
legislativ în vigoare. Calitatea deciziei depinde de respectarea legilor şi de cunoaşterea corectă a
acestora de către funcţionarii publici. Fundamentarea juridică a deciziilor administrative constituie o
condiţie hotărâtoare pentru aplicarea lor.
Intr-o organizaţie şcolară, managerii sunt preocupaţi de construirea unor sisteme, de
proiectarea şi utilizarea unor pârghii, în cea mai mare parte formale, de natură să-i sprijine în creşterea
productivităţii, a obţinerii de performanţe
Performanţele sunt stabilite şi ele prin elemente de natură formală, plecând de la strategiile
elaborate şi continuând cu diferitele documente organizatorice (ROF, regulamente de ordine
interioară, fişe de post etc.) şi în care sunt precizate limitele decizionale şi acţionale pentru fiecare
membru al organizaţiei. Liderii aduc un nou suflu în organizaţie. Implicarea lor poate fi definită
oarecum ca fiind în primul rând spirituală.
Ei transmit şi insuflă valori, apelează pe scară largă la simboluri pentru aşi transmite mesajele.
Foarte importantă este viziunea pe care reuşesc să o construiască, viziune în care se vor regăsi cea mai
mare parte dintre susţinătorii acestora. Gândirea şi percepţiile diferite ale liderilor îi va determina pe
aceştia să exploreze şi să proiecteze modalităţi noi de interacţiune cu susţinătorii lor.
Capacitatea de empatie se dovedeşte a fi un lucru foarte important pentru aceştia. Abordarea
predominant informală în relaţiile cu stakeholderii are desigur şi avantaje şi dezavantaje.
Spre deosebire de manageri, care pot apela la o diversitate de mecanisme formale, care sunt
cunoscute şi acceptate în mare parte, liderii sunt obligaţi să inoveze pentru a ajunge la rezultatele
dorite. Eforturile pe care aceştia le fac sunt mai mari deoarece ei trebuie să obţină recunoaşterea
necesară iar, în timp, vor trebui să fie capabili să o menţină şi chiar să o dezvolte.
Clarificarea valorilor este un pas important în evoluţia leadership-ului unei persoane. Valorile
liderilor vor intra în contact şi vor cunoaşte o metamorfozare în timp, astfel încât, în final să avem o
combinaţie a valorilor iniţiale ale liderilor şi cele ale colaboratorilor săi.
Există voci care spun că secolul trecut a fost al managementului şi că acesta aparţine de
departe leadership-ului. Se argumentează că, de multe ori, managementul este focalizat pe stabilitate,
pe a perpetua o anumită birocraţie organizaţională, în timp ce leadership-ul este orientat mai mult
către schimbare. Mai mult, managerii sunt adepţii stabilităţii, a schimbărilor evoluţioniste, treptate, în
timp ce liderii se implică de multe ori în schimbări majore la nivelul organizaţiei Managerii obţin
rezultate în perioade de liniaritate în care mecanismele birocratice funcţionează şi organizaţia nu se
confruntă cu şocuri.
Liderii intervin şi îşi manifestă clasa, în perioade dificile pentru organizaţie, în momente de
cumpănă, în care se face simţită nevoia unor decizii rapide şi a construirii unei viziuni atractive cu
privire la viitorul organizaţiei Altă diferenţă considerată majoră este aceea că managerii au o abordare
mai mult de detaliu, pe componente organizatorice, de procese etc. în timp ce liderii sunt focalizaţi pe
ansamblu. Viziunea reprezintă o caracteristică majoră a liderilor autentici, cu toate elementele
defintorii ale acesteia. Cele două dimensiuni nu sunt antagoniste, nu se exclud reciproc. Chiar din
contră, ar fi de dorit ca ele să se regăsească la aceeaşi persoană, să se completeze.
Un lider autentic combină abordările profesionale cu cele personale, construind împreună cu
cei din jurul său, un mediu stimulativ pentru toţi stakeholderii organizaţiei. Dintre cele mai importante
aspecte ce contribuie la atragerea personalului şi la obţinerea unor performanţe ridicate, putem
menţiona următoarele: Atractivitatea, Respectul, Conducerea prin exemplu – Implicarea, Acordarea
încrederii, Arătarea aprecierii, Distracţia, Valorizarea.
Dacă liderul arată că apreciază diversitatea, că sprijină manifestarea elementelor culturale
specifice unor persoane, grupuri, dar că toate acestea se desfăşoară într-o manieră integratoare prin
care să se amplifice forţa grupului, creativitatea acestuia, posibilitatea de evoluţie a sa, atunci aceste
comportamente vor fi replicate şi afişate de către un număr tot mai mare de membri.
Leadership-ul şcolar este crucial pentru succesul şcolii şi calitatea serviciilor oferite, fiind
factorul cheie al efectivităţii. Activitățile de leadership care se desfășoară conform principiilor
descrise mai sus contribuie la formarea continuă a profesorului, oferindu-i soluții la variate situații cu
care se confruntă și, totodată, asigură motivarea comunității școlare pentru implicare în activități
similare și dezvoltarea competențelor profesionale, construirea de cunoștințe în baza acțiunii de
cercetare pe care o desfășoară într-un context școlar firesc.
Din această perspectivă, liderii şcolari sunt importanţi agenţi ai schimbării. Ei trebuie să ţină
cont de noile cerinţe externe (culturale, sociale, economice, ale comunităţii sau ale mediului), ale
sistemului (politica educaţională şi administrativă) şi ale şcolii (cadre didactice, elevi, părinţi,
personal nedidactic şi auxiliar, comisii).
În concluzie, subliniem faptul că Leadershipul educațional prin definiție și abordare,
contribuie la dezvoltarea profesională a cadrului didactic, la formarea competențelor profesionale prin
implicarea acestuia într-un proces sistematic de căutare, de identificare de soluții întru optimizarea
activității practice pe care o realizează. Iar prin dezvoltarea unei culturi profesionale în care inovaţia,
asumarea de riscuri profesionale, colaborarea, consolidarea și împărtășirea cunoștințelor sunt
apreciate și prin oferirea șanșei de a face un schimb de experiență avansat, asigură formarea unei
comunități de învățare durabile atât la nivel de clasă și școală, cât și la nivel de sistem educațional.
Numai printr-o muncă de echipă care ţine cont de aspectul relaţional uman, cu o viziune
comună bazată pe dezvoltare profesională şi responsabilizare, se va putea găsi cheia atingerii
obiectivelor propuse.

a) CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
 Se caracterizează prin profesionalism propice obţinerii de performanţe, atât la învăţătură
cât şi la disciplină. Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect
reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul faţă de profesie, libertatea de exprimare,
receptivitate la nou, dorinţa de afirmare, creativitate. Se întâlnesc şi cazuri de
automulţumire, individualism, rutină, conservatorism, lipsa de interes care vor fi reduse
ca număr şi integrate în echipa şcolii.
  Conducerea şcolii a elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme şi
elemente de referinţă pentru personalul şcolii, cadre didactice, personal auxiliar,
nedidactice şi pentru elevi.
 Climatul organizaţiei este deschis, caracterizat prin dinamism şi grad de angajare a
membrilor instituţiei şcolare; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile
dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
 Directorul şcolii este deschis, ascultă sugestiile cadrelor didactice, face aprecieri
frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţa, le oferă o largă autonomie,
îi sprijină şi evită un control birocratic. Toate acestea se reflectă pozitiv şi în activitatea
instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

2) ANALIZA S.W.O.T.
Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, am apelat la metoda S.W.O.T.,
analizând atât mediul intern cât şi mediul extern pe următoarele paliere:
-resurse umane
-resurse materiale şi financiare
-oferta curriculară
-relaţiile cu comunitatea

a) Resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- cadre didactice pregătite din punct de
vedere profesional;
- existenţa unui număr mare de cadre
didactice calificate cu gradele II si I
- interesul crescut al cadrelor didactice
pentru propria dezvoltare profesională;
- perfecţionarea majorităţii cadrelor
dicactice prin stagii de formare în
problematica reformei în specialitate,
iniţiere în utilizarea calculatorului;
- numărul mare de elevi capabili de
performanţe;
-existenţa Consiliului elevilor care poate fi
o pârghie în ameliorarea relaţiei profesor-
elev;
OPORTUNITATI
-deschiderea faţă de nou;
- existenţa multiplelor posibilităţi de
informare (internet) şi de formare a
cadrelor didactice;
- varietatea cursurilor de formare şi
perfecţionare organizate de CCD, ONG,
-creşterea ponderii elevilor cu performanţe ;
-întâlniri frecvente cadre didactice –părinţi
- rigiditatea in folosirea metodelor moderne
activ-participative si utilizarea metodelor
alternative de evaluare de unele cadre
didactice;
- neimplicarea unor cadre didactice in
actul decizional si educational;
-slaba motivare a cadrelor didactice având în
vedere salariile mici;
-conservatorismul unor cadre didactice şi
rezistenţa la schimbare;
AMENINTARI
scăderea motivaţiei şi interesului pentru
activităţile profesionale (colaborare cu
părinţii, perfecţionare, activităţi
extracurriculare etc.);
-criza de timp a părinţilor datorită actualei
situaţii economice reduce participarea
familiei în viaţa şcolară, cu implicaţii atât în
relatia profesor-elev cât şi în performanţa
şcolară a elevilor;
-lipsa de motivaţie a unor elevi

b) Resurse materiale si financiare
PUNCTE TARI
-spaţiul educational se află într-o stare
bună;
-existenţa mobilierului şcolar personalizat
în proporţie de 100%;
- construirea unui grup sanitar nou cu toate
dotarile necesare;
-existenţa în şcoala a unei reţele de 10+1
calculatoare şi a alta de 25+1 din dotarea
MEN şi 2 calculatoare din Proiectul
“Şcoala de lângă şcoala” , 10 din proiectul
EBC , 4 din donatii ;
- obtinerea autorizaţiei sanitare de
funcţionare (şcoală şi grădiniţă)
- şcoala beneficiază de sala de sport;
-terenurile de sport sunt amenajate
corespunzător;
-un CDI modern dotat cu calculatoare legate
la internet
OPORTUNITǍŢI
-realizarea şi implementarea unor proiecte
de dotare a şcolii, finanţate de Guvernul
României din surse externe;
- implicarea primăriei în identificarea
posibilităţilor de finanţare a lucrărilor
necesare în Şcoală;
- parteneriate cu comunitatea locală, ONG-
uri, firme în vederea obţinerii de fonduri
necesare dotării şcolii;
- posibilitatea antrenării elevilor şi
părintilor in activitati de intretinere a
scolii;
- descentralizare şi autonomie instituţională.
pentru învăţăura;
-existenţa tendinţei de neşcolarizare a unor
elevi din ciclul gimnazial;
PUNCTE SLABE
- materialul didactic este insuficient ;
- fondurile băneşti sunt insuficiente pentru
achiziţionarea unor materiale didactice şi
echipamente necesare întreţinerii spaţiilor
şcolare;
-vestiarele nu sunt finalizate pentru a putea
elevii sa se schimbe pentru orele de
educţie fizică
AMENINŢǍRI
- administrarea necorespunzătoare a
resurselor materiale şi financiare existente;
- degradarea spaţiilor şcolare datorită
fondurilor banesti limitate, alocate pentru
intretinerea scolii;
- constiinta morala a elevilor privind
pastrarea si intretinerea spatiilor scolare;
- ritmul accelerat al schimbărilor
tehnologice conduce la uzura morală a
echipamentelor existente;
a) CURRICULUM
PUNCTE TARI
-unitatea dispune de întregul material
curricular (planuri de învăţământ,programe
şcolare, auxiliare curriculare,manuale,ghiduri
de aplicare,caiete de lucru,culegeri de
probleme ) pentru fiecare nivel de şcolarizare
-munca în echipă pentru proiectarea,
elaborarea şi implementarea CDŞ
-respectarea opţiunilor elevilor
OPORTUNITĂŢI
-identificarea necesităţii de formare a cadrelor
didactice în elaborarea de programe CDŞ
-CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de
informare şi cunoaştere în diferite domenii de
activitate
-oferta de formare şi perfecţionare
-CDŞ permite valorificarea abilităţilor
individuale
-existenţa manualelor alternative şi ghiduri
profesionale de CDŞ
d) Relaţiile cu comunitatea
PUNCTE TARI
-structura activă si dinamică a unor
membri ai comitetelor de părinţi pe clasa
şi pe şcoală;
- şcoală este antrenata în derularea unor
programe educaţionale privind sprijinirea
elevilor cu părintii plecaţi în străinatate;
-întruniri lunare cu comitetele consultative
ale părinţilor, suplimentate de consultatii
individuale cu parintii;
- contactele cu diverse instituţii pentru
realizarea unor activităţi extracurriculare
precum: excursii, vizite la muzee, vizionări
de spectacole;
OPORTUNITǍŢI
- disponibilitatea şi responsabilitatea unor
instituţii de a veni în sprijinul şcolii
(Primăria,Biserica, Poliţia, Instituţii
PUNCTE SLABE
-schema orară nu satisface nevoile tuturor
elevilor
-insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor
didactice în raport cu solicitările elevilor
-slaba implicare a părinţilor privind opţiunile
elevilor
-lipsa de acomodare a unor cadre didactice la
schimbarea reală a învăţământului, la
schimbarea mentalităţilor
- folosirea insuficientă a echipamentelor
moderne;
-neimplicarea profesorilor în proiecte
internaţionale şi de finanţare
AMENINŢĂRI
-insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la
cerinţele şi solicitările părinţilor poate scădea
motivaţia pentru învăţare
- baza materiala insuficientă nu permite
realizarea tuturor solicitărilor. Numărul
calculatoarelor este insuficient
-dezechilibrul real dintre numărul de
ore, conţinuturile programelor şi nivelul
de
cunoştinţe cu care elevul trece de la un nivel
de şcolarizare la altul
PUNCTE SLABE
-număr mic de părinţi care se implică în
activităţile desfăşurate de şcoala privind
co-participarea părinţilor;
-absenţa educaţiei pentru colaborarea cu
comunitatea;
-organizarea periodică a unor întâlniri cu
reprezentanţi ai comunităţii în scopul
prevenirii delicvenţei juvenile şi a
absenteismului;
AMENINŢǍRI
-organizarea defectuoasă a activităţii de
parteneriat poate conduce la diminuarea
sau chiar inversarea efectelor scontate;
culturale);
-implicarea părinţilor în susţinerea şi
rezolvarea unor sarcini educaţionale;
-sprijinul comunităţii în obţinerea de
fonduri pentru îmbunătăţirea bazei
materiale a şcolii;
-implementarea noii legislaţii pentru
rezolvarea obiectivelor comune şcoala-
comunitatea locală
3) ANALIZA P.E.S.T.
ANALIZA CONTEXTULUI POLITIC
-politica educaţională aplicată în şcoală se
dovedeşte eficientă în dezvoltarea pozitivă
a activităţii;
-politica aplicată de Consiliul local în
domeniul educaţiei este de a sprijini actul
de învăţământ, de aceea colaborarea dintre
primarie şi şcoala este bună;
-pentru a ridica nivelul de promovabilitate al
elevilor la examenele de sfarsit de ciclu , au
fost elaborate programe de pregătire
suplimentară a elevilor.
-pentru a preîntâmpina frecvenţa scăzută la
ore, abandonul şcolar, indisciplina elevilor,
învăţătorii şi diriginţii sunt în permanentă
legătură cu părinţii elevilor prin lectorate cu
părinţii, prin vizite la domiciliul elevilor şi
monitorizează în mod permanent situaţia
elevilor.
-se desfăşoară în fiecare an activităţi de
prevenire a delincvenţei juvenile, de
educaţie civică şi consiliere .
ANALIZA CONTEXTULUI SOCIAL
-problemele sociale întâlnite sunt într-o
strânsă relaţie cu situaţia materială
precară a unor locuitori, beneficiari ai
ajutorului social;
- pentru unii părinţi şcoala reprezintă o
sursa de venit din alocaţia copiilor;
-lipsa locurilor de muncă a generat în
rândul populaţiei active fenomenul de
migraţie în străinătate în scopul căutării de
locuri de
muncă.
- nivelul de educaţie şi timpul limitat al
părintilor poate conduce la slaba implicare
a acestora în viaţa şcolară;
- deficienţe în ceea ce priveşte atitudinea
şi comportamentul unor părinţi faţă de
unitatea de învăţământ;
-lipsa de interes a părinţilor în raport cu
evoluţia şi educaţia propriilor copii;
-plecarea la muncă în străinătate a multor
părinţi încât copiii rămân în grija bunicilor şi
sunt prea puţin supravegheaţi ;
-problemele sociale, financiare cu care se
confruntă unele familii;
ANALIZA CONTEXTULUI ECONOMIC
- veniturile locuitorilor sunt mici şi foarte
mici, de aceea nivelul economic al
localităţii este scazut. In localitate nu exista
întreprinderi, iar societăţile comerciale au o
cifra de afaceri mică. Dezvoltarea
economică a localităţii nu-i permite
comunităţii locale să acorde şcolii un
sprijin financiar deosebit;
- şanse reduse pentru absolvenţii de studii
medii de a găsi un loc de muncă
ANALIZA CONTEXTULUI
TEHNOLOGIC
-şcoala dispune de un nivel acceptabil de
utilare cu aparatura moderna: laborator de
informatică cu 10+4,25+1 calculatoare
moderne legate in retea, 3 imprimante cu
Xerox., 2 televizoare, o sală multifuncţională
cu 4 calculatoare , cabinet C.D.I. cu 7
calculatoare ;
-sunt câteva familii care nu sunt conectate
la energia electrica;
- majoritatea familiilor beneficiază de
televiziune prin cablu; elevii pot urmări
programe educative pe canale ca Animal
 Planet, Cultural, Naţional Geographic
- mai mult de 70% dintre elevi au acasă
calculatoare;

In urma analizelor S.W.O.T. si P.E.S.T., conducerea şcolii a folosit punctele tari de

care dispune să elimine ameninţările şi punctele slabe, astfel încât să se realizeze cea mai
mare parte din oportunităţile ce stau în atenţia colectivului de cadre didactice al unităţii.
Din această analiză s-au desprins următoarele nevoi:
 formarea continuă a cadrelor didactice şi participarea lor la programe în domenii
cum ar fi tehnologia informaţiei şi comunicării, a managementului educaţional etc.;
 necesitatea refacerii legăturilor între şcoala şi principalii reprezentanţi ai comunităţii
locale;
 coordonarea unor activităţi care pot rezolva unele nevoi locale ale comunităţii (crearea de
locuri de muncă, implicarea în proiecte care să atragă fonduri la nivelul comunei, activităţi
culturale);
 dezvoltarea la elevii şcolii a componentelor de comunicare socială şi de relaţii
interpersonale;
 utilizarea consecventă şi eficientă a activităţii în echipă şi participarea la decizii;
 dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale cu mijloace didactice moderne;
 cooperarea între cadre didactice – elevi – părinţi;
 asigurarea accesului tuturor elevilor la tehnologia modernă de calcul şi de
prelucrare a informaţiei;
 promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual;

III-IV. ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE

1. Dezvoltarea instituţională prin utilizarea oportunităţilor oferite de resursele TIC;

Argument
Pentru eficientizarea actului educational consideram necesara dotarea cabinetelor si a
salilor de clasa cu tehnologie informatica si de comunicare
Opţiuni strategice
Curriculum: corelarea curriculumului cu sursele de informatie electronica, folosirea
tehnologiei informatice si de comunicare in proiectarea si realizarea activitatilor didactice.
Resurse umane: cadrele didactice vor identifica, încuraja şi îndruma elevii interesaţi de
activitatile extrascolare.
Resurse materiale: se va achiziţiona tehnologie informatica si de comunicare.
Relaţii comunitare: colaborări cu fundaţii, ONG-uri pentru promovarea şi valorificarea
activităţii elevilor.
2. Cresterea calitatii procesului instructiv–educativ, prin participarea cadrelor didactice la
cursuri de perfectionare si formare continua.
Argument
Scoala noastra are un colectiv de cadre didactice calificate, majoritatea avand gradul
didactic I si II. Pentru a valorifica acest potenţial în scopul unei pregătiri de performanţă a
elevilor noştri trebuie să menţinem deschiderea cadrelor didactice pentru modernizarea şi
eficientizarea procesului didactic prin participarea la diferite forme de perfectionare
Opţiuni strategice
Curriculum: Creşterea ponderii metodelor activ-participative în proiectarea activităţilor de
predare – învăţare. Identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice. Identificarea
furnizorilor de formare.
Resurse umane: Motivarea cadrelor didactice pentru participarea la stagii de formare
acreditate, Organizarea unor cursuri de formare în şcoală
 Resurse materiale: Folosirea spatiilor din scoala pentru orele de curs, suporturi de curs
multiplicate, copiatoare, topuri de hartie
Relaţii comunitare şi parteneriate: Colaborarea cu CCD Botoșani , alti furnizori de
formare profesionala

3. Realizarea unei oferte de Curriculum la decizia şcolii în colaborare cu părinţii şi elevii , cu

scopul de a-i orienta pe elevi pentru o anumită meserie de viitor şi pentru eliminarea
absenteismului;
Argument

Curriculum-ului optional este deja cunoscut si agreat de parinti iar creativitatea cadrelor
didactice permite un răspuns favorabil la interesul elevilor şi aşteptările părinţilor.
Opţiuni strategice
Curriculum: proiectarea de cursuri opţionale ţinând cont de propunerile elevilor şi ale
părinţilor precum si de disponibilitatea cadrelor didactice.
Resurse umane: valorificarea experienţei unor cadre didactice în dezvoltarea de curriculum
opţional;
Resurse materiale: utilizarea internetului şi a bibliotecii pentru elaborarea de materiale
suport;
Relaţii comunitare şi parteneriate: consultarea părinţilor, alte instituţii şcolare.

4. Creşterea ofertei de activităţi extraşcolare, a ofertei de petrecere a timpului liber cu

implicarea părinţilor în derularea acestor activităţi;
Argument
În scoala se deruleaza activităţi si proiecte extracurriculare la care elevii participă cu
bucurie. Elevii scolii dovedesc interes pentru studierea aprofundată a unor domenii din
afara curriculumului. Concursurile de desene si colaje, pictura, literatura, eseuri, teatru,
religie, activitati cu caracter ecologic si de promovare a educatiei pentru sanatate le-au dat
elevilor ocazia să-şi aplice ideile şi mai ales le-au dat satisfacţia implicării în găsirea unor
soluţii pentru viaţa şcolii ca parte a comunităţii.
Opţiuni strategice
Curriculum: identificarea domeniilor de interes ale elevilor şi familiilor privind activitatea
extracurriculară; valorificarea abilităţilor şi competenţelor dobândite la disciplinele de
trunchi comun.
Resurse umane: cadrele didactice vor identifica, încuraja şi îndruma elevii interesaţi de
activitatile extrascolare.
Resurse materiale: se vor achiziţiona materiale şi mijloace necesare desfasurarii
activităţilor extracurriculare.
Relaţii comunitare: colaborări cu fundaţii, ONG-uri pentru promovarea şi valorificarea
activităţii elevilor.

5. Promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi

autonomie instituţională.
Argument
Aprecierea continua si crescanda a parintilor precum si evolutia ascendenta a scolii noastre
ne solicita trecerea de pe o pozitie modesta la adoptarea unei imagini publice, mai vizibile
in comunitate, in societatea romaneasca si internationala.

Opţiuni strategice
Curriculum: Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în popularizarea rezultatelor şcolii în
rândul părinţilor; Actualizarea site-ului care va cuprinde informaţii despre realizările şcolii;
Realizarea de parteneriate pentru desfăşurarea de activităţi culturale în comunitate
 Resurse umane: Popularizarea prin mass-media a factorilor implicaţi în activităţile de
parteneriat; Motivarea participanţilor prin acordarea de diplome
Resurse materiale: Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea materialelor
promoţionale;Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor de mediatizare
şi diseminarea a informaţiilor
Relaţii comunitare: Implicarea părinţilor în acţiuni de promovare a imaginiii şcolii;
Realizarea unor activităţi extracurriculare în parteneriat

V. PLANURI OPERATIONALE
Sunt mijloace prin care vor fi atinse ţintele strategice, respectând opţiunile strategice într-
o perioadă de un an.
Pentru a trece la întocmirea planurilor operaţionale, va trebui să alcătuim mai întâi
câteva tipuri de programe:

1. Programul de dezvoltare curriculară:

Subprograme:
- reconsiderarea managementului la nivelul unităţii şi al clasei în vederea
egalizării şanselor şi al asigurării calităţii în educaţie;
- reconsiderarea disciplinelor opţionale în concordanţă cu necesităţile actuale
de educaţie şi cu necesităţile comunităţii;
- îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor în Centrul de
Documentare si Informare şi sala de sport

2. Programul de dezvoltare a resurselor umane:

Subprograme:
- asigurarea cu personal didactic calificat a tuturor catedrelor
- participarea la cursuri de perfecţionare pe domeniile impuse de
necesităţile unităţii;
- combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar, prin atragerea şi
menţinerea la şcoala a tuturor copiilor de vârstă şcolară;
- asigurarea siguranţei şi securităţii elevilor în perimetrul unităţii .

4. Programul de dezvoltare a resurselor financiare extrabugetare.

Subprograme:
- identificarea surselor de finanţare;
- încheierea de contracte de sponsorizare;
- achiziţionarea de materiale şi mijloace didactice;
- extinderea spaţiului existent prin extinderea şcolii pentru desfăşurarea
activităţii într-un singur schimb;

5. Programul pentru dezvoltarea relaţiilor comunitare

Subprograme:
- identificarea potenţialelor instituţii partenere: Biserica, Primăria, Poliţia,
Cabinet medical individual , instituţii publice ;
- participarea cadrelor didactice la unele acţiuni comunitare (recensământ,
comisii electorale, proiecte de dezvoltare comunitara etc.).
 PLAN OPERAŢIONAL 2021-2022

ŢINTA 1 : Dezvoltarea instituţională prin utilizarea oportunităţilor oferite de resursele TIC

Nr.crt. Activitatea Obiective Resurse Termen Etape Responsabil Rezultate anticipate
1. Asigurarea accesului -Utilizarea - cadre Conform -realizarea unui CEAC -Creşterea
tuturor elevilor la calculatorului de către didactice graficului grafic de acces CA performanţei şcolare
tehnologia modernă de fiecare elev în - elevi la laboratorul Director a elevilor.
calcul şi de prelucrare a desfăşurarea lecţiilor interesaţi de de informatică -Asigurarea accesului
informaţiei folosirea -realizarea fiecărui elev la
- Iniţierea elevilor în tehnologiei activităţilor calculator.
Stabilirea unui program utilizarea INTERNET- moderne; conform -Desfăşurarea orelor
de activităţi integrate care ului, a platformelor graficului de specialitate pe
face studiul MaST mai educaţionale calculator utilizând
prietenos, participativ şi programul AEL
proactiv. -Realizarea unor
activităţi integrate-
matematică, ştiinţe,
tehnologii.

ŢINTA 2 : Cresterea calitatii procesului instructiv–educativ, prin participarea cadrelor didactice la cursuri de
perfectionare si formare continua.
Nr.crt. Activitatea Obiective Resurse Termen Etape Responsabil Rezultate anticipate
1. Formarea corpului -Stimularea cadrelor - resurse Permanent - participarea Comisia de -Creşterea numerică a
profesoral pentru didactice în vederea educaţionale din cadrelor perfecţionare disciplinelor şi orelor
aplicarea metodelor participării la domeniul TIC didactice la CEAC la care se utilizează
active folosind mijloace cursuri de formare -resurse activitatea de Director tehnologiile
moderne de predare -Dezvoltarea materiale formare; Responabilii informatice şi de
pregătirii (calculatoare, - obţinerea de comisiilor comunicare
Dezvoltarea resurselor profesionale internet) grade metodice; - Creşterea numărului
umane in contextul individuale - chestionare didactice; Consiliul de de cadre didactice
educaţiei centrate pe -Formarea şi de nevoi - utilizarea în administratie; formate prin CCD
competenţe si elev perfecţionarea adresate activitatea Toate cadrele privind aplicarea
cadrelor
 cadrelor didactice în didactice curriculară şi didactice; metodelor active,
domeniul utilizării - ofertele CCD extracurriculară folosind mijloace
TIC şi ale altor a resurselor şi moderne de predare
instituţii de instrumentelor - Creşterea numărului
formare TIC de cadre didactice
- aplicarea formate în domeniul
metodelor TIC şi IT
moderne la
clasă;
- elaborarea
unităţilor de
învăţare şi
desfăşurarea
activităţii la
clasă, pe baza
acestora, prin
valorificarea
resurselor TIC

ŢINTA 3 : Realizarea unei oferte de Curriculum la decizia şcolii în colaborare cu părinţii şi elevii , cu
scopul de a-i orienta pe elevi pentru o anumită meserie de viitor şi pentru eliminarea absenteismului;
Nr.crt Activitatea Obiective Resurse Termen Etape Responsabil Rezultate anticipate
1. Monitorizarea zilnica a -Reducerea absenţelor - cadrele Permanent -constituirea Director -Reducerea
aplicarii procedurii de nemotivate a elevilor didactice comisiei Comisia de substanţială a
,, asigurare a frecvenţei de la ore. -comunitatea disciplină , absenţelor nemotivate
-plan de măsuri
elevilor la ore’’ -Stabilirea de măsuri locala şcolarizare şi a elevilor de la ore.
pentru îmbunatăţirea -stabilirea de frecvenţă -Imbunătăţirea
frecvenţei elevilor activităţi rezultatelor la
-Colaborarea cu comune elevi- învăţatură.
familiile elevilor şcoală-părinţi -O bună colaborare
şcoala- familie
2. Aplicarea de chestionare -cunoasterea optiunilor -parintii, Ianuarie -intocmirea Comisia de - Efectuarea unor lectii
chestionarelor
 părinţilor şi elevilor elevilor, parintilor elevii , -stabilirea ofertei curriculum de calitate in cadrul
referitoare la oferta de privind CDS cadrele curricular orelor din CDS
discipline opţionale din didactice - participarea cu interes
anul şcolar trecut şi la ore
propuneri pentru anul
şcolar în curs
-realizarea CDS-
Orientarea C.D.S.-urilor -realizarea de CDS-uri Cadrele Septembrie ului
spre abordări integrate ale integrate didactice
conţinuturilor (temelor
intradisciplinare şi
interdisciplnare) ceea ce va
permite o explicare de
calitate a conţinuturilor

ŢINTA 4. Creşterea ofertei de activităţi extraşcolare, a ofertei de petrecere a timpului liber cu implicarea
părinţilor în derularea acestor activităţi
Nr.crt. Activitatea Obiective Resurse Termen Etape Responsabil Rezultate anticipate
1. Organizarea de excursii cu -Realizarea unei - cadrele Permanent -informarea CEAC -implicarea unui numar
diferite teme (sa comunicari obiective si didactice, periodică a Director mai mare de elevi in
descoperim orizontul eficiente intre actorii elevii, părinţi părinţilor Cadrele didactice viata scolii , prin
local, istoria locurilor, campului educational privind oferta
participarea la diverse
aspecte din viata de ieri si activitatilor
de azi etc.) ; -Asigurarea extrascolare a activitati educative
Organizarea unui club de transparenţei actului unitatii extracurriculare ;
week-end (cenaclu literar, educaţional -diversificarea
activitati sportive, cerc -stabilirea activitatilor
foto);CDI -Petrecerea timpului graficelor de extracurriculare pentru
Vizionarea de filme cu liber in mod placut si desfăşurare a atragerea elevilor ;
caracter documentar si util; activitatilor
-implicarea parintilor
istoric; -Depistarea elevilor
Realizarea de serbări talentati la anumite -realizarea in organizarea si
şcolare la sfărşit de an activitati activitatilor desfasurarea
şcolar şi cu ocazia altor - Elevii vor asimila
 evenimente . cunostinte legate de activitatilor ;
istoria si traditiile -organizarea
locurilor natale activitatilor educative
pentru securitatea
personala a elevilor ;
-implicarea tuturor
elevilor scolii in
activitati de protectia
mediului .
-Imbunatăţirea
rezultatelor la
învăţătura.
-Număr crescut de
elevi promovaţi
-obţinerea de rezultate
la concursuri şi
olimpiade şcolare

ŢINTA 5 : Promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi

autonomie instituţională
Nr.crt. Activitatea Obiective Resurse Termen Etape Responsabil Rezultate anticipate
1. Implicarea elevilor şi Cadrele permanent - constituirea Director -Implicarea unui
cadrelor didactice în Planificarea de didactice echipei pentru Coordonator de număr mare de cadre
popularizarea rezultatelor activităţi comune activităţi proiecte şi didactice in
şcolii în rândul părinţilor; şcoală-comunitate Comunitatea extraşcolare; programe popularizarea scolii;
locala - desfăşurarea
Se va actualiza site-ul Colaborarea cu alte activităţilor; -Promovarea pe
scolii permanent cu şcoli în vederea -participarea internet a activitatilor
rezultatele si activitatile realizării de activităţii cadrelor si rezultatelor
desfasurate ; extracurriculare didactice la
proiecte permanent prin site-ul
Se vor edita pliante şi scolii , gradinitei
afişe care vor cuprinde
informaţii despre
realizările şcolii;

Realizarea de parteneriate
pentru desfăşurarea de
activităţi culturale în
comunitate.
Stabilirea şi derularea
programului săptămânii
« Scoala altfel :Să ştii mai
multe , să fii mai bun ! »

Realizarea de expoziţii;

Programe artistice

Inscrierea şi participarea
la proiecte educaţionale şi
competiţii

Dezvoltarea de relaţii de
parteneriat cu instituţii din
localitate

Implicarea părinţilor în
acţiuni de promovare a
imaginii şcolii

Actualizarea site-ului

Propunător,
Prof.
DANALACHE IOAN
DRAGOȘ