Sunteți pe pagina 1din 35

ANALIZA STRATEGICA A MEDIULUI CONCURENTIAL

MANAGEMENT ANUL III

MULTIPLE CHOICE

1.
Care sunt principalele tendinte ale economiei mondiale la inceputul mileniului II?

a. Privatizarea si dezvoltarea sectorului particular


b. Aplicarea standardelor ISO 2000
c. Integrarea si fragmentarea
d. Implementarea noii ordini economice
e. Liberalizarea comertului
ANS: C

2.
Care este denumirea temei (capitolului) 5 din manualul Analiza strategica a mediului
concurential?

a. Caracteristici generale ale mediului de afaceri


b. Strategia firmei
c. Concurenta si avantajul competitiv
d. Modele de analiza a avantajului competitiv
e. Aplicatie a analizei strategice in mediul concuretial
ANS: D

3.
Care dintre autorii mai jos mentionati si care au elaborat lucrari de referinta in managementul
strategic nu este citat la bibliografie in manual?

a. Porter M.
b. Chandler A.D.
c. Grant M.N.
d. Prahalad si Hamel
e. Butler R.
ANS: E

4.
Cine a afirmat “Traim intr-o lume de organizatii!”?

a. Porter M.
b. Platon
c. Grant M.N.
d. Mintzberg
e. Macchiavelli
ANS: D

5.
Cine a afirmat “ organizatiile repretinta strategii umene complexe proiectate pentru a realiza anumite
obiective”?
a. Porter M., 1985
b. Argyris, 1960
c. Grant M.N., 1998
d. Mintzberg, 1989
e. Johnson, 1997
ANS: B

6.
Conform abordarilor in alocarea resurselor, dupa Johnson, 1997, alocarea resurselor prin planificare
strategica este un procedeu adecvat si include 5 componente. Indicati componenta eronata:

a. Controlul pietei
b. Planurile de jos in sus
c. Reconcilierea
d. Operarea
e. Comunicarea
ANS: A

7.
Care din urmatoarele forte ale diversitatii in internationalizare-globalizare este eronata?

a. Operarea
b. Cultura
c. Economia
d. Geografia
e. Tehnologia
ANS: A

8. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la globalizare

a. strategiile firmelor conduc la exploatarea avantajelor competitive internationale


b. liberalizarea comertului
c. pozitia de monopol pe piata locala
d. miscarile de investitii si de capitaluri
e. fluctuatiile in rata de schimb
ANS: C

9.
Dezvoltarea tranzactiilor multilaterale si a negocierilor internationale in comert si investitii impune ca
guvernele sa nu ia in considerare reguli privind:
a. standardele tehnice si de calitate
b. regimul de taxe
c. achizitiile guvernamentale
d. obligativitatea concedierilor de personal
e. subventiile interne
ANS: D

10.
Integrarea in economia mondiala presupune:
a. protejarea sectorului agricol, eliminarea tarifelor vamale, politici de respingere a
investitiilor straine directe, comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in
politicile comerciale
b. retea mondiala de comert
c. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale
d. politici de respingere a investitiilor straine directe
e. eliminarea tarifelor vamale
ANS: B

11.
Fragmentarea in economia mondiala presupune:
a. firme multinationale
b. retea mondiala de comert
c. coordonarea deciziilor in institutii supranationale
d. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale
e. interdependenta economica intre tari prin dezvoltarea investitiilor directe
ANS: D

12.
Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind consensul social in noua ordine sociala din
mileniul trei:
a. diminuarea importantei si rolului concurentei si stabilirea rolului primordial al factorului
uman
b. folosirea instrumentelor ce pot stimula cererea si oferta
c. folosirea instrumentelor fiscale si bancare
d. implicarea statului la nivel microeconomic prin sistemul de co-decizie si co-gestiune
e. cooperare si concentrare
ANS: A

13.
Printre trasaturile esentiale ale economiei de piata nu face parte:

a. liberalismul economic, in care proprietatea privata este fundamentul acestuia


b. mediul concurential, care determina luarea deciziilor celor mai profitabile
c. profitul, care este mobilul riscului asumat de intreprinzator
d. eficienta economica, care este misiunea de baza a intreprinzatorulu
e. interventia negativa a organismelor guvernamentale
ANS: E

14.
Din grupul tarilor in curs de dezvoltare nu fac parte:

a. tarile favorizate de industrializarea timpurie


b. fostele tari coloniale
c. fostele tari comuniste
d. actualele tari comuniste
e. nici unul din grupurile de mai sus
ANS: A

15.
Economia de tranzitie nu se caracterizeaza prin:

a. redefinirea rolului statului in economie


b. privatizarea
c. libera initiativa
d. controlul statului asupra preturilor
e. restructurare
ANS: D

16.
Evolutia managementului strategic nu cuprinde una din urmatoarele faze:

a. planificarea financiara de baza


b. planificarea bazata pe previziune
c. planificarea orientata extern
d. managementul strategic
e. managementul intuitiv
ANS: E

17.
Planificarea orientata extern se realizeaza prin:

a. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si
mediu
b. constructia unor alternative strategice, ca rezultat al unei analize complete a pietei
c. focalizare functionala, cu scopul asigurarii unui control operational
d. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj
competitional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare
e. utilizarea bugetelor anuale
ANS: B

18.
Managementul strategic se realizeaza prin:

a. utilizarea bugetelor anuale


b. constructia unor alternative strategice, ca rezultat al unei analize complete a pietei
c. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj
competitional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare
d. focalizarea functionala, cu scopul asigurarii unui control operational
e. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si
mediu
ANS: C

19.
Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la saltul calitativ de la planificarea strategica la
managementul strategic:

a. cresterea gradului de incertitudine in care opereaza la momentul actual organizatiile


b. cresterea gradului complexitate in care opereaza la momentul actual organizatiile
c. tendinta de globalizare a economiei
d. cresterea gradului de stabilitate in care opereaza la momentul actual organizatiile
e. cunoasterea amanuntita a culturii de organizatie
ANS: D

20.
Una din urmatoarele afirmatii reprezinta resursele organizatiei in managementul strategic:

a. cercetare stiintifica si viteza in inovare


b. motivarea personalului
c. valorile tangibile, intangibile si umane
d. eficienta in distributia produselor
e. capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie
ANS: C

21.
Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta capabilitati ale organizatiei in managementul strategic:
a. valorile tangibile, intangibile si umane
b. cercetare stiintifica si viteza in inovare
c. eficienta in distributia produselor
d. capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie
e. motivarea personalului
ANS: A

22.
Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o faza din cadrul evolutiei misiunii in strategia
manageriala:

a. Misiunea neclara
b. Misiunea generala
c. Misiunea specifica
d. Misiunea cu fixarea unor prioritati
e. Misiunea strategica
ANS: E

23.
Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind obiectivele strategice:
a. reprezinta intentii specifice exprimate pe termen scurt cu privire la diferitele unitati
operationale ale organizatiei, stari viitoare posibile si dorite ale acestora
b. sunt denumite “tinte” si reprezinta elemente cheie ale planurilor teoretice, fiind
incorporate de obicei in cadrul unor planuri anuale
c. se face distinctia intre obiectivele oficiale, publice si cele operationale, ce orienteaza
activitatea firmei
d. pot fi clasificate dupa forma si tipul lor, dar si dupa marimile in care se exprima
(financiare sau strategice)
e. reprezinta capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie
ANS: E

24.
Din punct de vedere al factorului timp, obiectivele pot fi ierarhizate astfel

a. obiective strategice - pentru orizonturi strategice de peste 5 ani


b. obiective tactice - pentru orizonturi strategice de peste 3 ani
c. obiective operationale - pentru orizonturi strategice pe termen scurt
d. toate cele de mai sus
e. numai a) si b)
ANS: D

25.
Din punct de vedere al nivelului organizational, obiectivele pot fi ierarhizate astfel:

a. obiective ale organizatiei


b. obiective ale unitatilor strategice de afaceri
c. obiective functionale
d. toate cele de mai sus
e. numai a) si c)
ANS: D

26.
In teoria manageriala, se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii, dintre
care unul nu este corect:

a. masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor)


b. acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu)
c. flexibilitate (in vederea fructificarii oportunitatilor si infruntarii amenintarilor)
d. motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor)
e. neclaritate (sunt exprimate astfel incat sa poata nu fi intelese de catre fiecare membru al
organizatiei)
ANS: E

27.
In teoria manageriala, se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii, dintre care
unul nu este corect:

a. motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor)


b. nerealism (sa poata fi infaptuite numai in conditii de consum de resurse deficitare)
c. masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor)
d. claritate (sunt exprimate astfel incat sa poata fi intelese de catre fiecare membru al
organizatiei)
e. acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu)
ANS: B

28.
Procesul strategic cuprinde urmatoarele etape:
a. analiza strategica
b. alegerea strategica
c. implementarea strategiei
d. toate cele de mai sus
e. etapele mentionate nu se refera la procesul strategic
ANS: D

29.
Care din urmatoarele modele nu se aplica la analiza mediului extern al organizatiei?

a. analiza STEP
b. modelul lui Kotler
c. analiza ciclului de viata al produsului
d. modelul Fahey si Naroyannan a macromediului
e. modelul “Celor 5 forte a lui Porter”
ANS: C

30.
Care din urmatoarele activitati nu face parte din etapa alegerea strategica?

a. identificarea optiunilor
b. evaluarea optiunilor
c. analiza asteptarilor stakeholderilor
d. planificarea si alocarea resurselor
e. selectarea strategiei
ANS: D

31.
Unul din urmatoarele concepte si modele nu se aplica la identificarea optiunilor strategice:
a. modelul Ansoff
b. modelul strategiilor generice a lui Porter
c. teoria factorilor cheie de succes a lui Grant
d. spatiu strategic
e. matricea puterii a lui Wiartonley
ANS: E

32.
Teoria rationalitatii ingradite se utilizeaza la:
a. selectarea strategiei
b. identificarea optiunilor
c. evaluarea optiunilor
d. analiza asteptarilor stakeholderilor
e. planificarea si alocarea resurselor
ANS: A

33.
Matricele Boston Consulting Group – BCG I si II se aplica la:
a. structura organizationala
b. planificarea si alocarea resurselor
c. cultura organizationala si schimbarea strategica
d. identificarea optiunilor
e. analiza asteptarilor stakeholderilor
ANS: B

34.
Implementarea strategiei ca etapa a procesului strategic nu cuprinde:

a. evaluarea optiunilor
b. planificarea si alocarea resurselor
c. cultura organizationala
d. schimbarea strategica
e. structura organizationala
ANS: A

35.
Una din urmatoarele afirmatii referitoare la concurenta nu este corecta:

a. inseamna competitie si rivalitate pe piata


b. presupune libertatea de actiune a firmelor de a produce si vinde produse si servicii la
preturi formate liber pe piata
c. este coordonata la nivel central
d. este benefica pentru cumparatori, clienti, beneficiari
e. stimuleaza sa se faca eforturi pentru a triumfa in confruntarea firmelor pe aceeasi piata
ANS: C

36.
Procesul competitiei intre firme cuprinde mai multe etape, dintre care una este incolrecta:

a. analiza pozitiei concurentiale


b. analiza structurii concurentei
c. analiza contextului concurential
d. analiza contextului intern al organizatiei
e. analiza avantajului competitiv
ANS: D

37.
Dintre etapele cuprinse in procesul competitiei fac parte:

a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul competitional


b. monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional
c. schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitional
d. toate cele de mai sus
e. numai a) si b)
ANS: D

38.
Una din urmatoarele etape cuprinse in procesul competitiei nu este corecta:

a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul stabil


b. monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional
c. schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitional
d. analiza pozitiei concurentiale
e. analiza avantajului competitiv
ANS: A

39.
Pozitia concurentiala a firmei se bazeaza pe evidentierea factorilor de succes ai firmei, care au
un caracter relativ si dinamic, fiind in continua schimbare si adaptare la mediu. Numarul criteriilor
dupa care se evidentiaza acesti factori este:
a. 9
b. 7
c. 5
d. 3
e. o multitudine
ANS: C

40.
Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei nu face parte:

a. pozitia pe piata
b. pozitia firmei fata de costuri
c. imaginea firmei si factorul comercial
d. competentele umane
e. rentabilitatea si forta financiara
ANS: D

41.
Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei fac parte:
a. rentabilitatea si forta financiara
b. competentele tehnice si tehnologice
c. pozitia firmei fata de costuri
d. toate cele de mai sus
e. numai a) si b)
ANS: D

42.
Indicele partial de concentrare se utilizeaza la:
a. analiza structurii concurentei
b. analiza avantajului competitiv
c. evaluarea strategiilor in mediul competitional
d. analiza contextului concurential
e. analiza pozitiei concurentiale
ANS: A

43.
Pentru determinarea structurii concurentei se utilizeaza:
a. indicele partial de concentrare
b. indicele HH (Herfindhal – Hirschman)
c. indicele HT (Hall – Tideman)
d. toate cele de mai sus
e. numai indicele partial de concentrare
ANS: D

44.
Analiza contextului se realizeaza prin aplicarea unuia sau a mai multor modele de analiza:
a. modele grafice
b. modele matriciale
c. modele tabelar
d. toate cele de mai sus
e. nici unul
ANS: D

45.
Concurenta este in esenta un regulator al pietei. Dintre functiile sale ca regulator nu face parte:

a. Functia de stimulare a productiei


b. Functia de stimulare a reducerii costurilor
c. Functia de nivelare a profiturilor
d. Functia de stimulare a reducerii preturilor
e. Functia de control
ANS: E

46.
Concurenta se manifesta prin instrumentele sale: economice si extraeconomice. Dintre instrumentele
extraeconomice face parte:
a. discountul
b. vanzarea pe credit
c. vanzarea in rate
d. vanzarea la domiciliu
e. branding-ul
ANS: E

47.
Concurenta imbraca mai multe forme, in functie de criteriile care caracterizeaza piata si in
functie de instrumentele folosite. Concurenta nu poate fi:

a. dirijata
b. pura si perfecta
c. imperfecta
d. loiala
e. neloiala
ANS: A

48.
Dintre caracteristicile pietei cu concurenta pura si perfecta nu face parte:

a. atomicitatea cererii si ofertei


b. neomogenitatea produsului
c. fluiditatea deplina
d. transparenta perfecta a pietei
e. mobilitatea perfecta
ANS: B

49.
Concurenta in care firmele ofertante si consumatorii sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze
pretul produselor si serviciilor este:

a. pura
b. perfecta
c. imperfecta
d. loiala
e. neloiala
ANS: C

50.
Dintre formele de manifestare a concurentei imperfecte nu face parte:
a. Concurenta neloiala
b. Concurenta oligopolista
c. Concurenta monopsonica
d. Concurenta de monopol
e. Concurenta monopolista
ANS: A

51.
Concurenta monopsonica se caracterizeaza prin :

a. atomicitatea cererii si ofertei, omogenitatea produsului, fluiditatea deplina, transparenta


perfecta a pietei, mobilitatea perfecta a factorilor de productie
b. faptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori
c. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a
cantitatii vandute
d. aptul ca nici un producator nu controleaza piata si pretul, dar poate influenta deciziile
privitoare la productie si preturi
e. faptul ca produsele sunt diferentiate, avand particularitati si caracteristici care conduc la
determinarea pretului
ANS: B

52.
Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin :
a. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a
cantitatii vandute
b. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a
cantitatii vandute
c. faptul ca produsele sunt diferentiate, avand particularitati si caracteristici care conduc la
determinarea pretului
d. aptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori
e. atomicitatea cererii si ofertei, omogenitatea produsului, fluiditatea deplina, transparenta
perfecta a pietei, mobilitatea perfecta a factorilor de productie
ANS: B

53.
Concurenta neloiala se refera la:

a. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot
oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator
b. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul
pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator
c. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice, in conditiile accesului liber
pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala
d. aplicarea unor mijloace incorecte, de crestere artificiala a potentialului si a fortei de
vanzare a produselor si serviciilor
e. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a
cantitatii vandute
ANS: D

54.
Concurenta loiala se refera la:

a. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot
oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator
b. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul
pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator
c. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice, in conditiile accesului liber
pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala
d. aplicarea unor mijloace incorecte, de crestere artificiala a potentialului si a fortei de
vanzare a produselor si serviciilor
e. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a
cantitatii vandute
ANS: C

55.
Dintre sursele externe de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte:

a. creativitate
b. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor
c. innovatie
d. reconfigurarea firmei
e. rearanjarea “lantului valorii”
ANS: B

56.
Dintre sursele interne de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte:
a. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor
b. schimbari ale preturilor
c. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic
d. creativitatea si capabilitatea de inovare
e. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor
ANS: D

57.
Dintre conditiile necesare obtinerii avantajului competitiv prin imitare de catre o firma nu face
parte:

a. sa fie capabila sa identifice faptul ca rivalii poseda un avantaj competitiv


b. sa fie sigura ca investind in imitare poate obtine un profit superior
c. sa fie capabila sa faca o analiza diagnostic a strategiei rivalilor sai
d. sa fie in stare sa achizitioneze prin transfer resurse si capabilitati necesare
e. sa nu imite resurse si capabilitati ale competitorilor
ANS: E

58.
Sursele avantajului competitiv bazat pe diferentiere sunt:
a. promovarea a ceea ce este “unic”,
b. economia de scara
c. tehnologia de proces
d. utilizarea capacitatilor
e. eficienta reziduurilor.
ANS: A

59.
Dintre avantajele economiei de scara face parte:
a. reducerea costurilor
b. lipsa de diferentiere a produselor
c. lipsa de flexibilitate
d. probleme de coordonare si motivare
e. nu exista avantaje
ANS: A

60.
Dintre factorii care nu contribuie la crearea unicitatii prin diferentiere fac parte:

a. nivelul tehnologic incorporat in proiectare si productie


b. lipsa activitatilor de marketing
c. caracteristicile si performantele produselor si serviciilor
d. procedurile care influenteaza conducerea fiecarei activitati
e. gradul de integrare pe verticala
ANS: B

61.
Macromediul cuprinde:
a. clientii
b. concurentii
c. furnizorii
d. organisme publice
e. factorii ecologici
ANS: E

62.
Micromediul nu cuprinde:
a. clientii
b. concurentii
c. furnizorii
d. organisme publice
e. factorii ecologici
ANS: E
63.
Analiza mediului, dupa Kotler, poate fi realizata pe patru nivele, din care nu face parte:
a. mediul de sarcini
b. mediul comparativ
c. mediul competitiv
d. mediul public
e. macro-mediul
ANS: B

64.
Modelul de analiza a mediului extern care trebuie inteles ca un sistem in care fiecare factor este in
conexiune si influenteaza alti factori este:

a. modelul Kotler
b. modelul STEP
c. modelul Fahey si Narayanan
d. modelul “Celor 5 forte” a lui Porter
e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei
ANS: C

65.
Modelul de analiza a mediului extern in care factorii de influenta majora asupra organizatiilorsunt
clasificati pe baza naturii influentei exercitate asupra organizatiei este
a. modelul Kotler
b. modelul STEP
c. modelul Fahey si Narayanan
d. modelul “Celor 5 forte” a lui Porter
e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei
ANS: B

66.
Modelul Fahey si Narayanan ofera un cadru de analiza, identificare, previziune si evaluare a
macro – mediului. Analiza consta in parcurgerea a patru etape, dintre care nu face parte:

a. scanarea mediului pentru a detecta vectori de schimbare


b. monitorizarea tendintei specifice a mediului si a eventualelor tipare de evolutie
c. previziunea directiilor viitoare de schimbare a macro-mediului
d. evaluarea schimbarilor curente si viitoare pentru determinarea implicatiilor asupra firmei
e. evaluarea elementelor ce definesc tehnologia actuala
ANS: E

67.
Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte:

a. puterea de negociere a furnizorilor


b. puterea de negociere a competitorilor
c. puterea de negociere a cumparatorilor
d. nivelul rivalitatii
e. amenintarea produselor de substitutie
ANS: B
68.
Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte:
a. amenintarea produselor de substitutie
b. amenintarea noilor intrati
c. puterea de negociere a cumparatorilor
d. puterea de negociere a furnizorilor
e. imbunatatirea competitivitatii pe piata
ANS: E

69.
Nivelul rivalitatii, ca forta componenta a modelului celor 5 forte a lui Porter, caracterizeaza:
a. dependenta de gradul de importanta a resurselor oferite
b. importanta relativa a beneficiarului in ansamblul afacerii
c. raportul performanta-pret
d. intensitatea concurentei intr-o anumita industrie pentru ocuparea unui anumit segment de
piata
e. elasticitatea preturilor pentru fiecare produs in parte
ANS: D

70.
Faza de maturitate din cadrul modelului Analiza ciclului de viata a industriei se caracterizeaza prin:
a. penetrarea pe piata se accelereaza
b. tehnologia devine standardizata
c. preturile scad
d. piata da semne de saturatie si cresterea incetineste
e. produsele nu sunt cunoscute suficient
ANS: D

71.
Modelul de analiza a grupurilor strategice consta in:

a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe


piata pe langa aceste grupuri
b. segmentarea industriei in piete
c. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success
d. previziunea comportamentului individual al firmelor
e. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor
ANS: A

72.
Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul de analiza a industriei prin segmentare:

a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe


piata pe langa aceste grupuri
b. segmentarea industriei in piete
c. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success
d. previziunea comportamentului individual al firmelor
e. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor
ANS: A
73.
Dimensiunea strategica nu include intre acele variabile de decizie care fac afacerea distincta si
pozitioneaza firmele competitive in cadrul modelului de analiza a grupurilor strategice:

a. gama produselor
b. canale de distributie
c. nivelul calitatii produselor
d. gradul de integrare pe orizontala
e. alegerea tehnologiilor
ANS: D

74.
Analiza competitorului nu are ca scop:
a. previziunea strategiilor viitoare ale rivalilor
b. previziunea reactiilor la initiativele strategice ale firmei
c. determinarea comportamentului rivalilor pentru a putea fi influentat in favoarea firmei
d. cunoasterea si intelegerea rivalilor, a strategiilor, tacticilor si reactiilor la miscarile pe piata
e. producerea si difuzarea cunostintelor despre piata
ANS: E

75.
Dintre barierele care se pot constitui in calea “amenintarii noilor intrati” din modelul celor 5 forte a
lui Porter nu face parte una din urmatoarele categorii:
a. curba de invatare
b. curba experientei
c. politicile guvernamentale
d. identificarea industriilor atractive
e. diferentierea produselor
ANS: D

76.
Una din urmatoarele afirmatii nu constituie etapa in segmentarea industriei dupa Grant:

a. identificarea categoriilor si variabilelor de segmentare


b. construirea matricei segmentelor
c. evaluarea rezultantei intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi
d. analiza atractivitatii segmentelor
e. identificarea factorilor de succes in fiecare segment
ANS: C

77.
Rezultanta intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi este un element component aditional al
modelului:

a. modelul Kotler
b. modelul STEP
c. modelul Fahey si Narayanan
d. modelul “Celor 5 forte” a lui Porter
e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei
ANS: D

78.
In cadrul oportunitatilor pentru diferentiere bazata pe preturi, intre caracteristicile produselor nu
face parte:

a. performanta
b. nivelul pretului
c. localizarea geografica
d. marimea fizica
e. serviciile post vanzare
ANS: C

79.
Observarea a ceea ce face si ceea ce spune rivalul se refera la una din urmatoarele directii de analiza
si previziune ale modelului de analiza a competitorului dupa Grant:

a. identificarea stratregiei curente


b. identificarea obiectivelor
c. identificarea prezumptiilor rivalilor
d. identificarea capabilitatilor rivalilor
e. prevederea comportamentului rivalilor
ANS: A

80.
Resursele strategice se clasifica dupa continutul lor in:
a. umane, materiale, financiare
b. de productie, financiare, de personal
c. comeriale, de cercetare si de informatica
d. tangibile, financiare si fizice
e. materiale, financiare si de productie
ANS: A

81.
Dintre resursele umane fac parte:
a. structura si cultura organizationala
b. cultura organizationala si puterea
c. comunicarea si abilitatile interactive
d. avantajul competitiv
e. sistemul de management
ANS: C

82.
In functie de calitatea competentelor, organizatia se poate afla intr-una din urmatoarele pozitii:
a. avantaj competitional
b. paritate competitionala
c. dezavantaj competitional
d. numai a)
e. avantaj competitional, paritate competitionala si dezavantaj competitional
ANS: E
83.
Dintre capabilitatile strategice nu fac parte:

a. capabilitati multifuctionale
b. capabilitati aferente subiective
c. capabilitati functionale de baza
d. capabilitati specializate
e. capabilitati singulare
ANS: B

84.
Competentele functionale se definesc prin:
a. utilizarea resurselor intr-un mod specific functiilor firmei
b. amplasarea geografica, capacitatea de productie, calitatea
c. selectia si evaluarea personalului
d. calitatea informatiilor
e. controlul resurselor financiare
ANS: A

85.
O analiza eficienta a competentelor organizatiei se poate realiza pe baza a patru caracteristici grupate
sub initialele V.R.I.O. , din care nu face parte:

a. valoare
b. raritate
c. informatie
d. inimitabilitate
e. organizatie
ANS: C

86.
Legatura dintre competentele organizatiei si pozitia sa competitionala se analizeaza prin prisma
modului in care activitatile organizatiei genereaza valoarea adaugata. Fundamentarea teoretica a
acestei legaturi se realizeaza prin “analiza lantului valorii”, model elaborat de:

a. Johnson
b. Mintzberg
c. Porter
d. McKinsey
e. Hamel si Prahalad
ANS: C

87.
Una dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul “analiza lantului valorii” a lui Porter:

a. se bazeaza pe descompunerea procesului creator in sase tipuri de activitati


b. se utilizeaza la optimizarea alocarii resurselor in vederea crearii unui avantaj
competitional
c. se bazeaza pe identificarea activitatii celei mai eficiente, in vederea concentrarii eforturilor
organizationale asupra acesteia
d. activitatile unei organizatii sunt impartite in doua mari categorii: activitati primare si
activitati de sustinere (suport)
e. analizeaza legatura dintre competentele (resursele) organizatiei si pozitia sa
competitionala
ANS: A

88.
Una din componentele modelului de analiza a resurselor si capabilitatilor a lui Grant se refera la:
a. competente ce ofera organizatiei avantaje concurentiale pe piata
b. elementele de mediu extern ce pot aduce dezavantaje organizatiei
c. potentialul de resurse si capabilitati pentru sustinerea avantajului competitiv
d. elementele de mediu extern ce pot aduce avantaje organizatiei
e. competentele ce genereaza dezavantaje competitionale
ANS: C

89.
Analiza SWOT este un model de analiza a:

a. relatiei dintre mediul intern si mediul extern al organizatiei


b. unei noi abordari strategice a structurii organizationale
c. utilizarii resurselor intr-un mod specific functiilor firmei
d. capacitatii de a afecta iesirile organizationale
e. structurii competitiei
ANS: A

90.
Dintre elementele componente ale paradigmei culturii organizationale dupa Johnson nu fac parte:
a. mituri si istorii
b. ritualuri si rutine
c. simboluri
d. structuri ale puterii
e. inovarea creativa
ANS: E

91.
Mintzberg, 1979 propune o noua abordare strategica a structurii organizationale care cuprinde 4 grupe
de parametrii. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la acesti parametrii:

a. pozitia individuala
b. superstructura
c. corelatiile laterale
d. criteriile de determinare a puterii
e. sistemul de luare a deciziilor
ANS: D

92.
Matricea puterii stakeholderilor, dupa Winstey (1995), cuprinde 4 cadrane bazate pe doua coordonate
(criteriul puterii si puterea operationala), dintre care nu face parte:

a. puterea intre indivizi


b. puterea “lungimea bratului”
c. puterea operationala
d. lipsa de putere
e. puterea intelegerii
ANS: A

93.
Modelul Peteraf (1993) de analiza a avantajului competitiv se refera la 4 calitati care afecteaza
acumularea de resurse si limiteaza resursele superioare disponibile, dintre care una nu se refera la
modelul citat:

a. sa fie rare
b. sa fie durabile
c. sa fie usor de substituit
d. sa nu fie usor de substituit
e. sa nu fie usor comercializate
ANS: C

94.
Raritatea in contextul modelului Peteraf (1993) nu se refera la urmatoarea conditie:

a. eterogenitatea
b. limite in competitie ex post
c. limite in competitie ex ante
d. mobilitatea imperfecta
e. mobilitatea perfecta
ANS: E

95.
Mobilitatea imperfecta in contextul modelului Peteraf (1993) se refera la:

a. unele resurse sunt foarte valoroase in interiorul firmei si nu pot practic sa fie
comercializate, fie ca nu au valoare decat in cadrul firmei, fie ca valoarea este atat de mare
ca nici nu i se poate fixa un pret
b. manunchiuri de resurse si capabilitati care sunt diferite intre firmele care opereaza in
aceeasi industrie
c. firmele cu resurse superioare care nu vor produce mai economic sau nu vor satisface mai
bine nevoile clientilor, deoarece acestea sunt limitate in oferta pe o perioada indelungata
sau nelimitat
d. faptul ca pentru a se mentine “rare” resursele trebuie sa fie greu de imitat de catre rivali si
greu de inlocuit cu produse de substitutie
e. numarul limitat de firme care concureaza pentru o resursa
ANS: A

96.
In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv resursele nu pot fi balansate
prin:

a. alocarea resurselor
b. concentrarea resurselor
c. acumularea resurselor
d. resurse complementare
e. conservarea resurselor
ANS: A

97.
In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv aranjamentele de tip
“outsourcing” (servicii din afara) fac parte din:

a. alocarea resurselor
b. concentrarea resurselor
c. acumularea resurselor
d. resurse complementare
e. conservarea resurselor
ANS: C

98.
Abordarea Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv nu cuprinde:
a. strategia ca procedura de intindere
b. competitia ca o procedura de potrivire
c. levierul resurselor
d. portofoliul de competente
e. competitia ca o colaborare
ANS: B

99.
Modelul strategiilor generice de analiza a avantajului competitiv se asociaza lui:
a. Porter
b. Prahalad si Hamel
c. Peteraf
d. Grant
e. Ansoff
ANS: A

100.
Modelul factorilor de succes de analiza a avantajului competitiv a fost elaborat de:

a. Porter
b. Prahalad si Hamel
c. Peteraf
d. Grant
e. Ansoff
ANS: D

101.
Modelul strategiilor generice a lui Porter (1980) nu genereaza alternativa stategica :
a. conservarea resurselor
b. strategia de lider prin cost
c. strategia focalizarii asupra costurilor
d. strategia diferentierii
e. strategia focalizarii asupra diferentierii
ANS: A

102.
Dintre strategiile organizate in cele patru cadrane care compun modelul de analiza SPACE (Rowe,
Mason, Dickel, 1982) nu fac parte:

a. strategii conservative
b. strategii agresive
c. strategii de diferentiere
d. strategii concurentiale
e. strategii defensive
ANS: C

103.
Din cadrul modelului matricial a lui Ansoff (1965) nu face parte:

a. strategia de penetrare a pietei


b. strategia de lider prin cost
c. strategia dezvoltarii de noi piete
d. strategia dezvoltarii de noi produse
e. strategia diversificarii
ANS: B

104.
Obtinerea unui avantaj competitiv prin reducerea costurilor sub cele ale concurentilor face parte din:
a. strategia de penetrare a pietei
b. strategia de lider prin cost
c. strategia dezvoltarii de noi piete
d. strategia dezvoltarii de noi produse
e. strategia diversificarii
ANS: B

105.
Modelul marilor strategii a lui David (1989) utilizeaza doua coordonate:
a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei
b. atractivitatea pietei si pozitia competitionala
c. volumul vanzarilor si timpul
d. perspectivele pietei si competitivitatea
e. maturitatea activitatii si pozitia competitionala
ANS: A

106.
Matricea ADL (Arthur D. Little, 1999) utilizeaza doua coordonate:
a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei
b. atractivitatea pietei si pozitia competitionala
c. volumul vanzarilor si timpul
d. perspectivele pietei si competitivitatea
e. maturitatea activitatii si pozitia competitionala
ANS: D
107.
Matricea ADL (Arthur D. Little) propune pentru analiza strategica o matrice cu doua
dimensiuni: gradul de maturitate a activitatii si pozitia competitionala. Pozitia competitionala poate
avea cinci variante, dintre care una este eronata:
a. pozitia dominanta, generata de o superioritate puternica, de un avantaj competitiv,
determinat de succesul strategiei bazate pe costuri sau pe diferentiere
b. pozitia puternica, este rezultatul succesului obtinut de pe urma strategiei aplicate pe
termen lung, situatie in care reactia concurentilor poate fi controlata
c. pozitia favorabila, in care o serie de capabilitati ii confera un oarecare avantaj fata de
concurenta, iar altele o pozitie paritara
d. pozitia defavorabila, in care exista factori de succes, dar nu confera firmei un avantaj
competitiv
e. pozitia de succes, in care firma supravietuieste, neavand importanta pentru concurenti
ANS: E

108.
Efectul experientei este una dintre coordonatele matricei:

a. General Electric - McKinsey


b. Boston Consulting Group (B.C.G.)
c. Royal Dutch - Shell
d. David
e. Arthur D. Little (A.D.L.)
ANS: B

109.
Modelul dezvoltat B.C.G. poate fi utilizat pentru analiza situatiei strategice in care avantajul
competitional se pozitioneaza pe urmatoarele tipuri de industrii, dintre care unul este eronat:

a. industrii fragmentate (independente)


b. industrii specializate
c. industrii in impas
d. industrii de succes
e. industrii de volum (anvergura)
ANS: D

110.
Benchmarking-ul este:

a. un instrument de evaluare si dezvoltare a capabilitatilor strategice prin compararea


permanenta si detaliata a acestora cu cele ale altor firme care opereaza in aceeasi industrie
sau pe aceasi piata
b. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse
c. un instrument utilizat pentru stabilirea tendintelor prin repetarea analizelor la anumite
intervale de timp
d. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare concurent
in parte pe o anumita piata
e. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata
ANS: A

111.
Viteza cu care se erodeaza avantajul competitiv depinde de
a. abilitatea competitorilor de a provoca prin inovare sau imitare
b. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor
c. schimbari ale preturilor
d. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor
e. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic
ANS: A

112.
Pozitia competitionala in matricea Arthur D. Little (A.D.L.) poate avea cinci variante, din care una este
eronata. Indicati eroarea.
a. pozitia dominanta
b. pozitia puternica
c. pozitia favorabila
d. pozitia concurentiala
e. pozitia slaba
ANS: D

113.
Johnson si Scholes (1988) au sugerat trei seturi de teste bazate pe criteriile:
a. adecvare; fezabilitate si metoda scorurilor
b. adecvare; fezabilitate si acceptabilitate
c. adecvare; fezabilitate si arborele decizional
d. adecvare; fezabilitate si planificarea scenariilor
e. adecvare; stabilirea logicii si acceptabilitate
ANS: B

114.
Procesul de analiza a adecvarii consta in parcurgerea a doua etape:

a. stabilirea logicii, rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea


meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului
strategic
b. intelegerea bazelor si analizarea strategiei
c. considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor
d. considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor
e. considerarea profitului si a riscului
ANS: A

115.
Fezabilitatea consta in:
a. stabilirea logicii, rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea
meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului
strategic
b. masura in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia
c. intelegerea bazelor si analizarea strategiei
d. considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor
e. considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor
ANS: B
116.
Acceptabilitatea strategiilor poate fi evaluata prin considerarea:
a. profitului, riscului si a reactiilor stakeholderilor
b. masurii in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia
c. intelegerii bazelor si analizarea strategiei
d. logicii, rationamentului pentru fiecare optiune strategica
e. stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul
procesului strategic
ANS: A

117.
Masurarea riscului implementarii strategiei ofera o imagine asupra gradului de incertitudine a optiunilor
strategice. Aceasta se realizeaza prin:
a. analiza de senzitivitate "ce se intampla daca?"
b. analiza cost-beneficiu in urma aplicarii strategiei
c. analiza fluxului de numerar actualizat
d. determinarea valorii prezente nete a meritelor strategiei implementate
e. determinarea ratei profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei
ANS: A

118.
Analiza profitului se refera nu numai la marimea absoluta a acestuia sau a tendintei in viitor, ci
urmareste:
a. analiza de senzitivitate „ce se intampla daca?"
b. ciclul de viata
c. pozitia pe piata
d. lantul valorii
e. rata profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei
ANS: E

119.
Rumelt (1995) sugereaza patru teste de evaluare a strategiilor proiectate, cu care se evalueaza
unramtoarele caracteristici, dintre care una este eronata. Indicati eroarea.

a. Consistenta
b. Consonanta
c. Acceptabilitatea
d. Avantajul competitiv
e. Fezabilitatea
ANS: C

120.
Consistenta dupa Rumelt se caracterizeaza prin o serie de elemente, dintre care unul nu se refera la
consistenta. Indicati eroarea :

a. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma
actioneaza
b. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf, atunci este necesar sa se
aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse
standardizate cu cost mic
c. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare,
tehnologie, productie si vanzari
d. relativ la mediul sau, firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze
mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma
(costuri) si trebuie sa concureze cu alte firme care, de asemenea, incearca sa se adapteze
mediului si sa prospere
e. determina daca valoarea creata este suficienta sau nu, daca este creata sa sustina cererea
pentru strategie pe termen lung
ANS: E

121.
Consonanta dupa Rumelt se refera la

a. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma
actioneaza
b. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf, atunci este necesar sa se
aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse
standardizate cu cost mic
c. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare,
tehnologie, productie si vanzari
d. crearea valorii sociale, la relatiile economice care caracterizeaza afacerea si determina
daca valoarea creata este suficienta sau nu, daca este creata sa sustina cererea pentru
strategie pe termen lung
e. relativ la mediul sau, firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze
mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma
(costuri) si trebuie sa concureze cu alte firme care, de asemenea, incearca sa se adapteze
mediului si sa prospere
ANS: D

122.
Avantajul competitiv dupa Rumelt se refera la

a. arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare;


resurse superioare si pozitie superioara
b. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma
actioneaza
c. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf, atunci este necesar sa se
aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse
standardizate cu cost mic
d. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare,
tehnologie, productie si vanzari
ANS: A

123.
La ce se refera eficienta din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei ?
a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat
pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor
si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat
b. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu
scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta
eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat
c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru
bani”, sa nu fie risipite
d. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini
superioare; resurse superioare si pozitie superioara
e. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitiv
trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor
ANS: A

124.
Ce reprezinta eficacitatea din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei?
a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat
pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor
si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat
b. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu
scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta
eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat
c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru
bani”, sa nu fie risipite
d. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini
superioare; resurse superioare si pozitie superioara
e. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitiv
trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor
ANS: B

125.
La ce se refera economia din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei?

a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat
pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor
si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat
b. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu
scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta
eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat
c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru
bani”, sa nu fie risipite
d. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitiv
trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor
e. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini
superioare; resurse superioare si pozitie superioara
ANS: C

126.
Ce rol are capitalul (equity) din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei?
a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat
pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor
si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat
b. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini
superioare; resurse superioare si pozitie superioara
c. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu
scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta
eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat
d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru
bani”, sa nu fie risipite
e. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitiv
trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor
ANS: E

127.
Modelul PIMS are o serie de caracteristici enuntate mai jos, din care una este eronata. Indicati eroarea.
a. reprezinta o baza de date utilizata ca instrument de evaluare empirica a performantelor
asociate unei strategii
b. analizele isi propun sa explice diferentele de profitabilitate ce apar intre diferitele domenii
de activitate
c. analizele isi propun sa gaseasca legatura intre marimea profitabilitatii si factorii de med
d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru
bani”, sa nu fie risipite
e. abordarea PIMS cauta sa evidentieze un set de principii calauzitoare, pornind de la
experienta colectiva a unui esantion diversificat de firme
ANS: D

128.
Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie – performanta. Dintre principiile
de mai jos una este eronata. Indicati eroarea.
a. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului
comparativ cu concurenta
b. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea
c. o intensitate redusa a investitiilor afecteaza profitabilitatea
d. referitor la matricea B.C.G., multi „caini” si multe „semne de intrebare” genereaza
numerar, dar multe „vaci de muls” nu!
e. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri
ANS: C

129.
Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie – performanta. Dintre principiile
de mai jos una este eronata. Indicati eroarea
a. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului
comparativ cu concurenta
b. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea
c. o intensitate inalta a investitiilor afecteaza profitabilitatea
d. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri
e. majoritatea factorilor strategici ce influenteaza hotarator coeficientul de rentabilitate a
investitiilor nu influenteaza valoarea actiunilor pe termen lung
ANS: E

130.
Problema cea mai dificila in Benchmarking este:
a. de a stabili unitatile de masura a performantelor care sa permita compararea intre firme
b. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse
c. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare
concurent in parte pe o anumita piata
d. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata
e. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse
ANS: A

131.
Benchmarking-ul consta in analizarea performantelor factorilor cheie ai succesului si asocierea unei baze
de comparatie care sa permita optimizarea activitatii prin parcurgerea a 5 etape, dintre care una este
eronata. Indicati eroarea.

a. identificarea factorilor cu influenta negativa asupra firmei


b. identificarea firmelor etalon – in raport cu fiecare factor-cheie – nu neaparat din domeniul
de activitate al organizatiei
c. colectarea si prelucrarea datelor
d. determinarea abaterii nivelului de performanta actual si definirea nivelului de performanta
dorit
e. definirea obiectivelor si planurilor de actiune
ANS: A

132.
In aceasta etapa „definirea obiectivelor si planurilor de actiune” din Banchmarking se intocmeste un
tablou de bord ce cuprinde

a. factori cheie – exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti


b. elemente obiectiv
c. elemente etalon
d. elemente obiectiv si elemente etalon
e. factori cheie – exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti, elemente obiectiv
si elemente etalon
ANS: E

133.
Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie, in cadrul a cinci mari categorii. Una
dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea.
a. pozitia pe piata
b. costurile asociate diferitelor functii ale organizatiei
c. imaginea si pozitia comerciala
d. competentele manageriale
e. performantele financiare
ANS: D

134.
Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie, in cadrul a cinci mari
categorii. Una dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea.

a. pozitia pe piata
b. beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei
c. imaginea si pozitia comerciala
d. competentele tehnice si tehnologice
e. performantele financiare
ANS: B

135.
Una dintre categoriile enuntate mai jos face parte din este etapa benchmarking denumita
“identificarea factorilor cheie”:

a. pozitia pe piata
b. beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei
c. imaginea managerilor si actionarilor
d. competentele personalului
e. performantele bancare
ANS: A

136.
O definitie mai completa a schimbarii este:

a. schimbarea este un proces caracteristic si continuu


b. schimbarea este un proces care poate fi planificat sau neplanificat
c. schimbarea este un proces care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari
d. schimbarea este un proces caracteristic si continuu, care poate fi planificat sau neplanificat
e. schimbarea este un proces caracteristic si continuu, care poate fi planificat sau neplanificat
si care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari
ANS: E

137.
Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin:
a. stress
b. flexibilitate
c. consum de timp si bani
d. ingrijorare
e. iritare
ANS: B

138.
Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin o serie de atribute dintre care
unul este eronat. Indicati eroarea.

a. Dinamism
b. Flexibilitate
c. Incertitudine
d. Activitate
e. Motivatie
ANS: C

139.
Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin

a. Stimulare
b. Ingrijorare
c. Iritare
d. Incertitudine
e. Esec
ANS: A
140.
Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de
a. ingrijorare
b. dinamism
c. flexibilitate
d. activitate
e. motivatie
ANS: A

141.
Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de:

a. Dinamism
b. Flexibilitate
c. Activitate
d. Incertitudine
e. Stimulare
ANS: D

142.
Schimbarile pot fi provocate de mediul extern, care in general nu se afla sub controlul managerial.
Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern!

a. structura concurentei si a pietei


b. cererea pe piata
c. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi si numirea unor persoane noi in
conducere
d. modificari in sistemul de finantare
e. inflatie si rata dobanzilor
ANS: C

143.
Schimbarile pot fi provocate de mediul extern, care in general nu se afla sub controlul managerial.
Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern!

a. structura concurentei si a pietei


b. cererea pe piata
c. modificari in sistemul de finantare
d. inflatie si rata dobanzilor
e. reorganizare interna a unor compartimente
ANS: E

144.
Schimbarile pot fi provocate de mediul din interiorul intreprinderii, care se afla sub controlul
managerial, schimbarile fiind planificate. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu
sunt provocate de mediul intern!
a. dezvoltarea unor produse sau activitati noi
b. modificari in sistemul de finantare, inflatie si rata dobanzilor
c. reorganizare interna a unor compartimente
d. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi
e. introducerea unui sistem nou de instruire sau de evaluare a personalului
ANS: B

145.
Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul
schimbarii sa aiba un succes competitiv. Dintre factorii enumerati unul este eronat.
Indentificati eroarea!

a. Incoerenta
b. Mediul
c. Conducerea schimbarii
d. Corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala
e. Incoerenta resursele umane ca active si pasive
ANS: A

146.
Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii sa
aiba un succes competitiv. Dintre factorii enumerati unul este eronat. Indentificati eroarea!
a. Coerenta
b. Mediul
c. Conducerea schimbarii
d. Necorelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala
e. Resursele umane ca active si pasive
ANS: D

147.
O strategie trebuie sa se caracterizeze prin: consistenta, prin adaptarea raspunsului firmei la
mediu; prin avantaj, prin oferirea unui avantaj competitiv mentinut pe termen lung si prin fezabilitate,
adica sa nu creeze probleme de nerezolvat. Afirmatia se refera la unul dintre factorii de baza
identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes
competitiv:
a. Coerenta
b. Mediul
c. Conducerea schimbarii
d. Corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala
e. Resursele umane ca active si pasive
ANS: A

148.
In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau se considera patru aspecte:
evaluarea combina analiza, judecata si actiunea; procesul este insotit de logica dominanta a industriei;
recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie si analiza, judecata si actiunea
reflecta starea de ordine indusa de planificare. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de
baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes
competitiv:

a. coerenta
b. mediul
c. conducerea schimbarii
d. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala
e. resursele umane ca active si pasive
ANS: B

149.
In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau (Pettigrew si Whipp,1993)
se considera patru aspecte, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea.

a. evaluarea combina analiza, judecata si actiunea


b. procesul este insotit de logica dominanta a industriei
c. recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie
d. analiza, judecata si actiunea reflecta starea de ordine indusa de planificare
e. nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii
ANS: E

150.
Nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii. In functie de circumstante liderul
schimbarii este ales de cei care decid schimbarea, iar deciziile acestuia sunt ingradite de mediu.
Conducerea schimbarii inseamna corelarea actiunilor oamenilor de la toate nivelele firmei. Aspectele
prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca
managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv:

a. coerenta
b. mediul
c. conducerea schimbarii
d. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala
e. resursele umane ca active si pasive
ANS: C

151.
Procesul de integrare a schimbarii operationale in schimbarea strategica are nu numai un caracter de
intentie, ci si de obligatie. Intentiile sunt transformate in timp si implementate. Efectul cumulativ al
implementarii actiunilor separate poate fi extrem de puternic si poate conduce la un nou context pentru
o optiune strategica viitoare. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati
de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv:
a. coerenta
b. mediul
c. conducerea schimbarii
d. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala
e. resursele umane ca active si pasive
ANS: D

152.
Managementul resurselor umane se refera la setul intreg de cunostinte, aptitudini si atitudini cu care
firma concureaza. Schimbarea implica un proces indelungat de invatare si o spirala in dezvoltare a
creatiei. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp
(1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv:
a. coerenta
b. mediul
c. conducerea schimbarii
d. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala
e. resursele umane ca active si pasive
ANS: E

153.
Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii
este analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951). Cele doua categorii de forte sunt:
forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. Daca schimbarea consta in
penetrarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care
favorizeaza schimbarea:
a. managementul firmei
b. familiile salariatilor din vanzari
c. managementul competitiei
d. actionarii competitiei
e. comunitatea din noul segment de piata
ANS: A

154.
Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii
este analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951). Cele doua categorii de forte sunt:
forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. Daca schimbarea consta in
penetrarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care se opun
schimbarii:
a. managementul firmei
b. salariatii din vanzari
c. managementul si actionarii competitiei
d. furnizorii
e. media
ANS: C

155.
Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice
modelului SIS:

a. starea viitoare, starea actuala si implementare


b. starea viitoare, starea actuala si starea de tranzitie
c. diagnosticare, proiectare si implementare
d. diagnosticare, proiectare si starea de tranzitie
e. starea actuala, diagnosticare, si implementare
ANS: C

156.
Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modelului
OD:
a. starea viitoare, starea actuala si implementare
b. starea viitoare, starea actuala si starea de tranzitie
c. diagnosticare, proiectare si implementare
d. diagnosticare, proiectare si starea de tranzitie
e. starea actuala, diagnosticare, si implementare
ANS: B

157.
Care din urmatoarele trasaturi ale abordarii strategiei dezvoltarii organizationale (OD) este
eronata?

a. este o abordare de ansamblu, sustinuta pe termen mediu si lung, este multi-metodologica


si are in vedere corelarea schimbarii interne cu cea de mediu
b. se bazeaza pe rezultatele si metodologia stiintei comportamentale, impreuna cu teoria
organizationala, psihologia, sociologia, antropologia si stiinta politica pentru intelegerea
functionarii organizatiei si a cailor prin care poate fi transfor-mata cu eficacitate
c. este orientata spre proces si mai putin spre obiectiv, avand in vedere faptul ca obiectivele
fixate in cadrul schimbarii pot fi realizate numai printr-un anumit proces
d. presupune existenta unui facilitator care sa provina din afara sistemului in care are loc
schimbarea si sa aiba cunostinte, abilitati si experienta in domeniul schimbarii
e. nu este participativa, intrucat nu ofera retete sau formule si se bazeaza pe procese
decizionale colective, pe consens in elaborarea misiunii, scopurilor si valorilor org
ANS: E

158.
Intre strategia SIS si strategia OD sunt diferente. Principala diferenta este:
a. SIS se aplica in situatii definite, iar OD in schimbari complexe, nedefinite
b. SIS presupune munca in echipa, ideea de proiect si definirea sponsorului proiectului
c. OD este conditionata de existenta unor aspecte conflictuale
d. OD se caracterizeaza prin ambiguitate
e. OD se caracterizeaza prin inexistenta unei solutii unice
ANS: A

159.
In definirea restructurarii intervin o serie de afirmatii, dintre care una este eronata. Indentificati eroarea.
a. restructurarea defineste constrangerile sub care opereaza organizatia si solutiile pentru o
mai buna performanta
b. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea structurii organizatiei in
scopul relaxarii constrangerilor
c. restructurarea este un proces al certitudinii si implica costuri mici pentru a avea efecte
pozitive
d. restructurarea este un proces al incertitudinii si implica costuri serioase pentru a avea
efecte pozitive
e. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea culturii organizatiei in
scopul relaxarii constrangerilor
ANS: C

160.
Exemple de schimbari in Romania sunt: retehnologizarea si inovatia tehnica; introducerea
noilor tehnologii si a sistemelor de control managerial; dezvoltarea mediului de piata a capitalului;
schimbarea mentalitatii, a climatului productiv, a culturii prin managementul strategic al resurselor
umane. Aceste schimbari fac parte din:

a. restructurarea economiei Romaniei


b. banchmarking
c. matricea B.C.G.
d. modelul PIMS
ANS: A