REZOLVARI VARIANTE MT2 – 2009

SUBIECTUL I
Varianta 1

3!
(1) C 32  3!   6  3  6  9.
2!1!
 4 
(2) Pentru ca sa aiba sens logaritmul, trebuie ca 3 x  4  0  3 x  4  x    , 
 3 
log 5 (3 x  4)  2  3 x  4  5 2  3 x  21  x  7.
1 1 x  x1 S  b a  b 1 1
(3)   2        , unde a,b,c sunt coeficientii ecuatiei de
x1 x2 x2  x1 P a c c 2 2
gradul 2 din problema, iar S si P (conform relatiilor lui Viete) sunt suma, respectiv produsul
acestora : x 2  x  2  0  a  1; b  1; c  2.
(4) Pentru f(x) = - x2,avem a = -1, b = 0 si c = 0.
 Cum a este negativ, varful parabolei reprezinta maximul acesteia, si se
 0
localizeaza in : y v     0. Reprezentarea grafica a functiei va fi deci o parabola
4a  4
situata sub Ox. Astfel, pentru x  0,1, cum functia este continua si pe intervalul definit in
problema strict crescatoare, deducem ca functia functia va lua toate valorile intre f(0) si
f(1).
f (0)  0; f (1)  1  Imf=[-1,0].
   
(5) AB  (1  2)  i  (3  1)  j  3i  4 j  a  3, b  4. Se calculeaza astfel, intrucat pentru
 
a determina coeficientii versorilor i si j este nevoie sa calculam diferenta dintre
coordonatele punctelor ce formeaza vectorul respectiv.
(6) Folosind teorema cosinusului, obtinem :
2 2 2
ˆ c  a b AB 2  BC 2  AC 2 16  3  7 12 3 3 ˆ 
cos B        m( B )  .
2ac 2 AB  BC 8 3 8 3 2 3 2 6
 Varianta 2

(1) Radacina lui f(x) se determina astfel :

x  3  0  x  3  f (3)  0  f (4)  f (3)  ...  f (3)  f ( 4)  0.
(2)
log 2 ( x  2)  log 2 x  3  log 2 [ x( x  2)]  3  x( x  2)  8  x 2  2 x  8  0  x 2  2 x  4 x  8  0 
 x( x  2)  4( x  2)  0  ( x  2)( x  4)  0 
 Radacinile sunt x1  2 si x2  4 , respectandu-se insa conditiile de existenta
conform carora x  2  0  x  2  x  (2,  ) si x  0  x  (0,  ). Din intersectia acestora
rezulta ca sigura solutie valabila este x = 2.
(3) x 2  5 x  5  1  x 2  5 x  4  0  x 2  4 x  x  4  0  x( x  4)  ( x  4)  0 
 ( x  4)( x  1)  0 
x  1 4 
f(x) +++++0------ 0+++++++

Radacinile sunt x1  4 si x2  1. Cum rezultatele ecuatiei trebuie sa fie mai mici sau
egale cu 0 si a = 1 (a>0), inseamna ca multimea de solutii apartine intervalului incastrat
intre radacinile obtinute  x  [1,4] ,dar x    x  {1,2,3,4}.
(4)Ratia din aceasta progresie aritmetica este :
r  3 x 1  3 x  1  3 x (3  1)  1  2  3 x  1.
Rezulta ca daca si in urmatorul caz ratia este aceeasi, atunci termenii sunt
consecutivi. Verificam : p  5  3 x  1  3 x1  3 x (5  3)  1  2  3 x  1  r  Adevarat.
     
(5) OA  OB  (4  0)i  (8  0) j  (6  0)i  (3  0) j  10i  5 j  Vectorul OA  OB are
coordonatele (10,-5).
1
24
AB  AC  sin A 2  2.
(6) Aria ABC  
2 2
 Varianta 3

(1) Sirul este o progresie aritmetica de ratie r = 7 – 1 = 6, rezulta ca al zecelea termen

al sirului va fi a10 = 1 + 9r = 55 .
(2) Intrucat multimea din care trebuie sa alegem cifrele pentru numar este formata din
2 elemente, si trebuie sa formam numere cu cate 3 cifre , inseamna ca sunt 23 numere
posibil de format, adica 8. Dintre acestea insa , doar 2 dintre ele sunt divizibile cu 3 (
pentru a fi un numar divizibil cu 3, trebuie ca suma cifrelor acestuia sa fie ea insasi
divizibila cu 3) si anume 111, si 222. Probabilitatea se calculeaza prin raportarea
numarului de cazuri favorabile la cel de cazuri posibile. Se obtine astfel :
2
p  0,25  25% sanse.
8
(3) Pentru ca radicalul sa aiba sens, deducem conditia de existenta
x  2  0  x  2  x   2,  
2  x  x | 2  2  x  x 2  x 2  x  2  0  x 2  x  2 x  2  0  x( x  1)  2( x  1)  0 
 ( x  1)( x  2)  0  Radacinile sunt x1 = -1 si x2 = 2,ambele valabile.
(4) f (2)  f ( 1)  f (0)  f (1)  3  1  1  3  0.
(5) Calculam panta dreptei (m).
yB  y A  2  1
m   1.
xB  x A 1 2
Ecuatia dreptei este : y – yA = m (x – xA)
 y  1  1( x  2)  y  1  x  2  0  y  x  3  0  x  y  3  0.
1
2
AB  AC  sin A 1
(6) S ABC   2  .
2 2 2
 Varianta 4

(1) ( x  1) 2  x  7  0  x 2  2 x  1  x  7  0  x 2  x  6  0 
 x 2  2 x  3 x  6  0  x( x  2)  3( x  2)  0  ( x  2)( x  3)  0 
x -inf -2 3 +inf
f(x) +++++0------ 0+++++++
Radacinile sunt x1 = -2 si x2 = 3. Cum rezultatele ecuatiei trebuie sa fie mai mici
decat 0 si a = 1 (a>0), inseamna ca multimea de solutii apartine intervalului incastrat intre
radacinile obtinute  x  (2,3) ,dar x    x  {1,0,1,2}.
(2) r = a2 – a1 = 3 – 1 = 2. Suma primilor 5 termeni este obtinuta din formula :
(a1  an )  n (1  1  4  2)  5 10  5
S    25.
2 2 2
b  
(3) Daca valoarea maxima a functiei este 5, inseamna ca varful V   ,  este
 2a 4a 
maximul pe care-l atinge functia, astfel incat
  64  12m
 5  5  64  12m  20m  64  32m  m  2.
4a 4m
(4) Conditiile de existenta ale logaritmilor sunt :
 x  2  0  x  2  x  (2,  )
 Din intersectia acestora  x  (5,  ).
 x  5  0  x  5  x  (5,  )
x2 x2
 log 2 ( x  2)  log 2 ( x  5)  3  log 2 3  8  x  2  8 x  40 
x5 x5
 42  7 x  x  6, valabila.
(5) Daca 2 vectori ce sunt exprimati prin versori sunt coliniari, atunci coeficientii
versorilor celor 2 vectori sunt proportionali.
3 a2
  3a  2a  4  a  4.
2 a
(6) Aplicam teorema sinusurilor in triunghi :
AB AC BC AB 3
   2R   2 R   2 R  R  3.
sin C sin B sin A sin C 1
2
 Varianta 5

(1) x  1  2  2  x  1  2  1  3  x  1  x   3,2,1,0,1  5 elemente.

3
(2) Singurele numere rationale din acea multime sunt 1, 3 8 , 3 27 . Inseamna ca
3 1
probabilitatea sa extragem un numar rational din acea multime este p    10%.
30 10
(3) 2 f ( x )  3 g ( x)  5 
 2( x  3)  3( 2 x  1)  5 
 2 x  6  6 x  3  5 
 8 x  3  5 
 8 x  8  x  1.
p 4p
(4) p  20% p  320  p   320   320  4 p  1600  p  400 .
5 5
          
(5) 5u  3v  5(3i  2 j )  3(5i  j )  15i  10 j  15i  3 j  7 j .  Coordonatele sunt (0,7).
(6) Intr-un triunghi dreptunghic, stim ca ipotenuza este egala cu dublul medianei din
varful unghiului drept  BC  2 AD  2  5  10.
Conform teoremei lui Pitagora intr-un triunghi dreptunghic, obtinem ca
AB 2  BC 2  AC 2  100  36  64  AB  8.
 Varianta 6

(1) a  b  4 | 2  (a  b) 2  16  a 2  2ab  b 2  16  a 2  b 2  16  2ab 

 a 2  b 2  16  2  3  a 2  b 2  10.
(2) Graficele functiilor f si g au puncte de intersectie daca si numai daca la egalarea
celor doua functii (adica sa aiba acelasi f(x)) se poate extrage cel putin o radacina reala.
 f ( x)  g ( x)  x 2  x  1  x  4  x 2  2 x  3  0 
 x 2  x  3x  3  0 
 x( x  1)  3( x  1)  0 
 ( x  1)( x  3)  0 
 Radacinile sunt x1  1 si x3  3. 
 Punctele de coordonate (-1,g(-1)) si (3,g(3)) , apartin ambelor grafice 
 Punctele sunt (-1,3) si (3,7).
(3) Daca sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice, inseamna ca diferenta
dintre ei , doi cate doi (adica ratia), trebuie sa fie egala.
3
3 3 3
  lg x  lg x   lg x  lg x  3  lg x x  3  lg x 2  3  lg x  3 
2 2 2
 lg x  2  x  100.
(4) Singurele numere rationale din multimea respectiva sunt 4 , 9 (adica 2 numere)
din totalul de 9 posibile, deci probabilitatea ca alegand un numar acesta sa fie rational este
de :
2
p .
9
(5) Cele doua drepte sunt paralele daca si numai daca pantele celor 2 sunt egale (m 1
si m2) sau daca coeficientii pe care ii au x si y sunt proportionali. Astfel :
2 1
   a  4.
a 2
(6) Conform teoremei cosinusului , obtinem :
c 2  a 2  b 2 AB 2  BC 2  AC 2 1  5  4 2 1 5
cos Bˆ       .
2ac 2 BC  AB 2 5 2 5 5 5
 Varianta 7

(1) Conform relatiilor lui Viete, stim ca:

b c
S , P  , unde a = 1 , b = -2 si c = -2.
a a
2 2
 x1  x 2  x1 x 2  S  P    0.
1 1
1  1
(2) f ( x)  1  4 x  3  4 x  1  4 x  2  8 x  x   x    , .
4  4
(3) x este sub radical  x  0  x  0,  .
x
1
3     3 x 2  3 1
x 2
  x
 3 x 2  3  x  x  2   x  (1)  2  x  x 2 
3
 4  4 x  x 2  x  x 2  5 x  4  0  x 2  x  4 x  4  0  x( x  1)  4( x  1)  0 
 ( x  1)( x  4)  0 
Conditia de existenta a ecuatiei 2  x  x este : 2  x  0  x  2, x  0,    din
intersectia celor 2 conditii rezulta ca x  0,2
 Radacinile sunt x1  1( [0,2]) si x2  4( [0,2]) , deci singura solutie valabila este x=1.
(4) log 3 27  log 2 8  3  3  0.
(5) Dreptele AB si CD sunt paralele, inseamna ca pantele acestora sunt egale :
yB  y A 1  a y  yC  2  2
m1    1  a si m 2  D   2.
xB x A 2a xD  x C 13
 m1  m2  1  a  2  3  a  a  3.
(6) Folosind teorema cosinusului, obtinem :
ˆ AC 2  AB 2  BC 2 25  36  49 12 1
cos A     .
2 AB  AC 60 60 5
 Varianta 8

(a1  a n )  n (1  13)  7 14  7
(1) 1  3  5  ...  13     49.
2 2 2
(2) Daca punctul in discutie are abscisa egala cu ordonata, inseamna cu x = f(x).
 x  f ( x)  x  2 x  1  1  x  x  1. Deci punctul are coordonatele (-1,-1).
(3) 2 x  2 x 3  36  2 x (1  8)  36  2 x  4  x  log 2 4  x  2.
4! 4!
(4) A44  C 44    24  1  25.
0! 4!0!
(5) Calculam panta dreptei 4x+2y+5=0. Luam 2 valori la intamplare care sa apartina
acestei drepte, astfel :
5
x A  0  2 y A  5  y A 
2
9
x B  1  2 y B  9  y B  .
2
Deci panta acestei drepte va fi :
95
yB  yA 2   4  2.
m1  
xB x A 1 0 2
Inseamna ca si panta celei de-a doua drepte va fi tot egala cu -2.
Astfel, ecuatia dreptei va fi :
y  y0  m2 ( x  x0 )  y  1  2( x  1)  y  1  2 x  2  2 x  y  3  0.
(6) Pentru aducerea din catranul 2 in primul cadran se foloseste egalitatea :
sin(130 O )  sin(180 O  130O ).
Egalitatea devine deci :
sin(180 O  130 O ) 2  cos(50 O ) 2  sin(50 O ) 2  cos(50 O ) 2  1.
 Varianta 9

1
 log 3 3 2  log 2 2 3  log 4 4 1  2  3  1  1  1  Adevarat.
(1) log 3 9  log 2 8  log 4
4
(2) Pentru ca ecuatia sa aiba solutii reale , inseamna ca   0.
Astfel, pentru ecuatia x 2  2mx  4m  0 ,
  4m 2  16 m  0 
 m( 4m  16)  0 
 Radacinile pentru m ale ecuatiei de mai sus sunt : m1  0 si m2  4. 
 Semnul functiei 4 m 2  16  0 va fi :
x -inf 1 4 +inf
f(x) +++++0------0+++++++
 m  (,0]  [ 4, ).
(3) 3
x 2  x  3  1 3  x 2  x  3  1 
 x2  x  2  0 
 x 2  x  2x  2  0 
 x( x  1)  2( x  1)  0 
 ( x  1)( x  2)  0 
 Radacinile ecuatiei sunt : x1  1 si x2  2.
80
(4) Rata dobanzii este : d   100  8%
1000
 
(5) AB  i  j  Coordonatele vectorului AB sunt (1,1), adica exact coeficientii
 x B  x A  1  x B  1  3  4.
versorilor. Atunci :   B(4,5) , unde xB si xA , yA si yB sunt
 yB  y A  1  yB  1  4  5
coordonatele celor 2 puncte A si B, relatia avand loc deoarece x AB  x B  x A ; y AB  y B  y A .

3 9
(6) S  AB  AD  sin A  3 3   .
2 2
Varianta 10

4 1 3
1 1
(1) a 4  27     27     1.
 3  3
2
(2) f ( x)  2 f ( x)  3  0 
 (2 x  1) 2  2(2 x  1)  3  0 
 4x 2  4x  1  4x  2  3  0 
 4x 2  4  0 
4
 x2   x2  1 
4
 Solutiile ecuatiei sunt : x1  1 si x2  1
(3) Substituim p=2x :
 p2  3p  2  0 
 p2  p  2 p  2  0 
 p ( p  1)  2( p  1)  0 
 ( p  1)( p  2)  0 
 Solutiile sunt :
x2
p 1  1  2 x1  1  x1  log 2 1  x1  0 si p 2  2  2  2  x2  log 2 2  x 2  1.
4! 4!
(4) a  C 41  C 43    8.
1!3! 1!3!
b  C 30  C 31  C 32  C 33  2 3  8.
 a  b.
           
(5) w  2v  3u  2(3i  4 j )  3(2i  3 j )  6i  8 j  6i  9 j  17 j  Coordonatele sunt (0,17).
AB  AC  sin A 1
(6) S   15  60 sin A  30  sin A  .
2 2