PETRACHE IONUT

ANUL II, IMAPA

UTILAJE AGRICOLE

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A UNEI FERME AGROTURISTICE

Tema 2 : Alimentarea cu energie electrica a unei ferme agroturistice. Consumatorii de

energie electrica

Utilizarea a doua sau mai multe surse de energie (din aria surselor de energie regenerabila–
solara– termala si fotovoltaica, vant, biomasa, hidro ) in functie de disponibilitatile (resursele)
geoclimatice locale, in scopul obtinerii de electricitate si caldura, sau numai a uneia dintre
aceste cerinte, poate sta la baza realizarii unor sisteme hibride.

Deoarece modul de furnizare a diferitelor surse de energie regenerabila poate fi intermitent dar
si cu modalitati diferite de intermitenta, exista posibilitatea de a realiza o buna furnizare de
electricitate prin integrarea a doua sau mai multe surse de energie, incluzand in acelasi timp si o
forma de stocare a energiei.

In acest caz alimentarea cu energie poate fi facuta cu mici intermitente, sau mult mai stabila .

Un sistem care include doua surse de energie este numit bivalent .

Un sistem care include mai multe surse este numit multi-valent.

Cateva sisteme hibride simple includ o sursa de energie regenerabila impreuna cu o sursa
conventionala de energie (ex. reteaua electrica) ca rezerva, dar acest tip de sistem nu poate fi
considerat in mod strict un sistem de energie regenerabila.

Cel mai simplu sistem hibrid include o sursa de energie regenerabila impreuna cu o sursa
conventionala de energie (ex. reteaua de electricitate) ca sursa de rezerva, dar acesta nu poate
fi luat strict ca un sistem hibrid de energie regenerabila.

Proportia utilizarii surselor de energie regenerabila in cadrul unui sistem hibrid este insemnata
acolo unde diferite forme de generare a energiei electrice sunt combinate in cadrul unui sistem
hibrid, ca de exemplu, un sistem fotovoltaic cu un generator de energie eoliana( cele mai
frecvente solutii de sisteme hibride utilizate).  

1
Concepte generale

Vom insista in cele ce urmeaza pe solutiile de alimentare cu energie

electrica utilizand cele mai dese combinatii de surse de energie
regenerabila si anume combinatia vant-solar(fotovoltaic).

Orice sistem de alimentare autonom pe baza de surse regenerabile – vant

– solar(fotovoltaic) este alcatuit din componente/subsisteme
interconectate astfel incat acesta sa asigure functionarea optima a
ansamblului sistemului.

Functie de natura aplicatiei, respectiv de cerintele

consumatorilor(izolati/neizolati, rurali/urbani, alimentati in c.c si /sau c.a.,
sistemul hibrid conceput va depinde atat de cerintele consumatorului cat
si de sistemul de alimentare propriu-zis.

Si pentru aceste sisteme, stocarea energiei se poate face in baterii de stocare dimensionate
pentru o perioada autonoma de timp optima.

In situatia in care unii consumatorii conectati la un sistem hibrid PV-vant necesita asigurarea
alimentarii cu energie electrica permanent, atunci se are in vedere cuplarea la acest grup a unui
generator diesel in rezerva (back-up diesel generator) acesta asigurnd intermitent necesarul de
energie electrica la varfuri de sarcina care nu pot fi acoperite de combinatia vant – solar.
Cerinte consumator
Sistemul hibrid este o aplicatie tipica pentru gospodariile taranesti din zonele izolate precum si
pentru alte cladiri specifice cum ar fi scolile, bisercile, asezamintele culturale, etc.
De regula, cele mai multe sisteme sunt destinate asigurarii cu energie electrica pentru: iluminat,
radio/TV, aparatura electro-casnica, pompe submersibile de apa.

Pot fi avute in vedere in acest caz alimentarea gospodariilor rurale din zonele izolate precum si
unele obiective sociale cum ar fi : scoli, biserci, asezaminte culturale, etc.

Astfel, pentru o gospodarie rurala medie este necesara asigurarea urmatoarelor servicii:
iluminat interior/exterior (5/6 puncte x 5 ore/zi) si radio/TV (4 ore/zi).

Avand in vedere natura consumatorilor mentionati mai sus, rezulta ca sistemul de alimentare
trebuie sa permita alimentarea atat in curent continuu (12/24/48 V c.c) cat si alimentarea in
curent alternativ (220 V c.a.)

De asemenea, in mod necesar trebuie asigurata alimentarea la nivel cel putin minim, si in
perioadele de timp nefavorabile(noapte, zile cu nor, zile fara vant) pentru functionarea
sistemelor; in acest caz se impune un sistem adecvat pentru asigurarea cu energie electrica si

2
pentru aceste perioade, si anume utilizarea bateriilor de stocare a energiei (autonomia si
capacitatea acestora depinzand de la caz la caz).

Pentru cerintele mentionate mai sus nivelul de putere de varf a generatorului electric PV – vant
se poate situa de regula in plaja 500W – 1000W.
Imaginea de mai sus (dreapta) reprezinta un mic sistem hibrid pentru alimentarea cu energie
electrica a unei mici ferme taranesti dintr-o zona izolata din Romania(satul Surducel – judetul
Bihor, Transilvania; sistem hibrid PV/eolian – 3,424kW; consum zilnic asigurat pentru
aproximativ 3kWh).

In ceea ce priveste sistemul hibrid de alimentare solar – eolian, acesta trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte specifice:

   parametrii electrici de intrare trebuie sa fie compatibili cu parametrii electrici de iesire,

avand in vedere in special:

             - plaja larga de variatie a parametrilor electrici de iesire ai generatorului solar
                sau eolian, datorita variatiilor intensitatii radiatiei solare sau vitezei vantului
             - plaja redusa de variatie a parametrilor electrici de incarcare – descarcare a bateriilor de
                acumulatori, fiind necesar controlul acestui regim prin intermediul unui regulator
(charge controller)

   compatibilitatea in diferite regimuri de functionare ale sarcinii prin interconecatrea

unor interfete corespunzatoare (atat pentru partea de c.c. cat si de c.a.)

Un sistem hibrid tipic de mica putere trebuie sa contina urmatoarele componente:

Generatorul solar PV , care contine un numar de module solare fotovoltaice conectate

serie/parallel (functie de tensiunea necesara), incluzand elemente de protectie si
conectare(diode de by-pass/ sau blocare). Acest grup de echipamente livreaza partea de energie
electrica prin conversia energiei solare.

Energia solară reprezintă o sursă imensă de energie. În agricultură este utilizată pentru
uscarea seminţelor, încălzirea adăposturilor, încălzirea apei, etc. Astfel, această formă de
energie poate fi transformată în energie mecanică, termică, chimică şi electrică.
Captarea energiei radiante solare se poate face prin intermediul unor instalaţii
reprezentate prin captatoare solare (cu focar sau plane, captatoare cu celule foto voltaice).
Utilizarea energiei solare prezintă o serie de avantaje :
- este o sursă de energie inepuizabilă;
- este disponibilă chiar la locurile unde există cerere de energie, fără să fie nevoie de
sisteme de distribuţie;
- este o energie nepoluantă, uşor de supravegheat şi fără riscuri de accidentare pentru
utilizatori;
- se obţine energie la costuri mici.

3
 Prezintă şi dezavantaje :
- în funcţie de condiţiile meteo, energia solară nu poate fi utilizată în orice moment al
zilei;
- energia radiantă solară este variabilă, în funcţie de anotimpuri.

Generatorul eolian , produce partea de energie electrica necesara prin conversia energiei
mecanice produsa de vant.

Energia eoliană este una din cele mai vechi forme de energie utilizate în procesele de
producţie a bunurilor materiale. În ţara noastră înainte de apariţia energiei fosile, a avut o mare
dezvoltare folosirea morilor de vânt pentru măcinat şi pompat apa. În prezent energia eoliană
este utilizată pentru alimentările cu apă în mediul rural, pentru producerea energiei electrice în
zonele unde nu există reţea electrică, pentru acţionarea pompelor din cadrul instalaţiilor de
irigat, în zonele de câmpie cu vânt puternic.
Avantajele pe care le prezintă utilizarea energiei eoliene sunt următoarele :
- este gratuită, inepuizabilă şi nepoluantă;
- vântul bate în perioada în care este mare nevoie de energie : iarna pentru încălzit,
primăvara şi toamna când rezervele de apă din sol sunt reduse şi această energie
poate fi folosită pentru acţionarea instalaţiilor de pompare din cadrul sistemelor de
irigaţii.
Dezavantajele utilizării acestei forme de energie sunt :
- vânturile au un caracter aleator (intensitatea, direcţia şi durata cunosc variaţii mari)
şi pentru folosirea energiei eoliene sunt necesare instalaţii de stocare;
- viteza minimă a vântului trebuie să fie de 3 m/s pentru a putea acţiona turbina
eoliană;
- cost ridicat al instalaţiilor datorate înălţimii lor.
Pentru transformarea energiei eoliene în energie mecanică sunt folosite turbinele
eoliene. Clasificarea turbinelor se face după următoarele criterii :
 după numărul de pale.
-turbine multipale – pornesc uşor la viteze mici, dar puterea nu creşte odată cu
viteza vântului;
-turbine cu 2-3 pale – pornesc greu la viteze mari ale vântului, dar puterea creşte
odată cu viteza vântului.
 după poziţia axului turbinei.
-cu ax orizontal;
-cu ax vertical (Savonius).

Unitatea de stocare (un set de baterii de acumulatori). Sunt folosite de obicei bateriile cu Pb,
dar si bateriile Ni-Cd sau Ni-Fe, au fost utilizate in aplicatiile din aria surselor de energie
regenerabila. Este de notat ca bateriile Ni-Cd vor fi scoase treptat din uz, deoarece utilizarea lor
intra sub incidenta Directivei UE privind manipularea substantelor periculoase.

4
Unitatea de conditionarea energiei . Acesta poate fi un convertor c.c./c.c. (pentru sarcini in c.c.)
si/sau invertor (pentru sarcini in c.a.)
Deşi ar fi trebuit să fie instrumentul care să transpună clar normele europene privind sectorul
energetic, recent intrata în vigoare Lege a energiei nu aduce îmbunătăţiri spectaculoase faţă de
cea veche. Cu atat mai grav cu cat neresponsabilizarea actorilor implicaţi în piaţa de energie se
răsfrange, în final, asupra consumatorului de rand.
EXEMPLU:

S.C. FERMA NOVA S.R.L.

1. Date referitoare la biotop (fermă)

a. Aşezare, caracteristici de amplasare (vale, şes, distanţa faţă de cursurile de apă, de drumuri,
şosele, cale ferată etc.).
Ferma este amplasată în localiatea Clinceni, Jud. Ilfov, la aproximativ 2 km distanţă de Drumul
Naţional 6 Bucureşti-Alexandria şi la aproximativ 3 Km de Şoseaua de Centură a Capitalei.
Curs de apă din apropiere : râul Sabar.
Cale ferată : Domneşti, calea ferată Bucureşti Nord-Giurgiu.
b. Caracteristicile microclimatului :
- specificul constructiv al adăposturilor (orientare, tip, volum...)
Două adăposturi specifice creşterii păsărilor, orientare Est-Vest, construite din beton armat.
- constantele fizice ale microclimatului (temperatură, umiditate...)
Temperatura şi umiditatea, precum şi ceilalţi factori de microclimat (iluminat, curenţi de aer,
etc.) din adăposturile de animale sunt cele recomandate în cazul creşterii prepeliţelor, în funcţie
de faze şi categorii de păsări.
2. Aprecierea biocenozei
a. Biocenoza fermei
- Inventarirea populaţiilor de animale
Specia de păsări exploatate în cadrul fermei este reprezentată de prepeliţe, respectiv populaţia
de prepeliţe de ouă- carne „de Baloteşti” şi populaţia de prepeliţe de carne „Faraon”. În
prezent, în cadrul fermei se lucrează la selecţia şi ameliorarea populaţiilor prezente de păsări,
urmărindu-se a se obţine prepeliţe specializate în direcţia producţiei de ouă, precum şi
obţinerea unui hibrid de carne de prepeliţă.
- Analiza structurii efectivelor (specii, rase, vârstă, sex, stări fiziologice).
Specia : prepeliţe. Rase : Baloteşti, Faraon, Nova M, Nova C, Nova O. Vârstă : majoritar 1-8 luni
de ouat.
- Tipuri de exploatare.
Există trei sisteme de exploatare în cadrul fermei : sistemul de creştere a tineretului de prepeliţă
la sol pe aşternut permanent (faza I), sistemul de creştere a tineretului de prepeliţă în baterii de
creştere speciale şi sistemul de exploatare a prpeliţelor adulte pentru producţia de ouă în baterii
speciale.
b. Stabilirea acţiunii fluxului materiei din ecosistem (intrări şi ieşiri).
Intrări în ecosistem : Utilaje tehnologice, materiale furajere (cereale, premixuri, şroturi, enzime
etc.), energie umană, echipament tehnologic, energie electrică, combustibil etc.
Ieşiri din ecosistem : ouă de prepeliţă şi carne de prepeliţă.

5
c. Stabilirea fluxului acţiunii fluxului energetic (solară, convenţională, neconvenţională).
A. Energie activă
1. Consumuri de energie activă directă
1.1. Energie electrică
Sistem de încălzire tineret prepeliţe (eleveuze).
Sistem iluminat tineret prepeliţe şi adulte.
Sistem ventilaţie tineret prepeliţe şi adulte.
Sistem adăpare tineret prepeliţe şi adulte şi folosire apă tehnologică.
Sistem preparare furaje.
Sistem incubaţie şi ecloziune.
Sistem păstrare ouă (instalaţie frigorifică).
Sistem păstrare carne (instalaţie frigorifică).
Consumuri administrative (calculator, iluminare, ventilare, incălzire etc).
1.2. Combustibili (GPL/Benzină)
Mijloace de livrare a produselor
Deplasări administrative.
1.3. Energie umană
Sistem creştere tineret de prepeliţă şi adulte.
Sistem preparare şi administrare a furajelor
Sistem adăpare şi apă tehnologică.
Sistem incubaţie şi ecloziune.
2. Consumuri de energie activă indirectă
2.1. Material biologic
Sistem incubaţie şi ecloziune.
2.2. Lubrifianţi
Mijloace de livrare a produselor.
Deplasări administrative.
2.3. Consumuri de energie pasivă
Mijloace tehnice.
Adăposturile animalelor.
Alte clădiri.
Materiale inerte.
Ambalaje.
Medicamente.
Apă spălări tehnologice.
Materiale diverse.
d. Stabilirea fluxului informaţional.
3. Date tehnologice
a. Stabilirea fluxului tehnologic şi al circulaţiei animalelor
Tineretul de prepeliţă este crescut în două sisteme : în prima fază la sol pe aşternut permanent,
iar în a doua fază în baterii de creştere special destinate tineretului de prepeliţă.
Prepeliţele adulte sunt crescute în baterii special destinate prepeliţelor ouătoare.
Fluxul tehnologic la tineret : vid sanitar-- creşterea tineretului la sol –creşterea tineretului în
baterii—vid sanitar.

6
Fluxul tehnologic la adulte : vid sanitar-- creşterea tineretului la sol –creşterea prepeliţelor
adulte în baterii—vid sanitar.
- popularea şi depopularea adăposturilor.
La tineret populare se face la vârsta de 1 zi, depopularea la vârsta de 42 zile. La adulte se face
transferul la 35 de zile, iar depopularea la vârsta de 275 zile.
- Circuitul femelelor, al tineretului etc.
b. Date referitoare la controlul alimentaţiei.
Furajele sunt preparate în cadrul fermei sub forma nutreţurilor combinate, după reţete proprii
ale fermei. Furajele sunt controlate sanitar-veterinar.

c. Date privind controlul reproducţiei.

În cadrul fermei există loturi de păsări de reproducţie cărora li se aplică tehnici moderne de
selecţie.

d. Analiza acţiunilor tehnice din fermă (marcări, lotizări etc.).

Nu este cazul. Se face doar în cazul înlocuirii loturilor de reproducţie.
e. Date privind factorul uman din ecosistem (forţa de muncă etc.).
Personalul fermei este format din doi directori generali, un inginer zootehnist, personal
administrativ, îngrijitori păsări.
4. Date privind acţiunile sanitar-veterinare
a. Dezinfecţie, carantină, igiena corporală a animalelor etc.
După depopulare, atât la tineret, cât şi la adulte se recurge la efectuarea vidului sanitar
(spălarea, curăţarea şi dezinfecţia utilajelor, spălarea, curăţarea, dezinfecţia şi dezinsecţia
halelor).
b. Date epizootologice (focare etc.).
Nu este cazul.
5. Date privind factorii de exploatare din fermă
a. Natalitatea şi mortalitatea animalelor
b. Parametrii producţiilor (producţiile medii, consumuri specifice etc.).
c. Capacitatea fermei : peste 50.000 de prepeliţe ouătoare. Situaţia actuală : peste 15.000 de
prepeliţe ouătoare (în dezvoltare).
Se încadrează în normele prevăzute de literatura de specialitate
6. Analiza situaţiei economico-financiare.
Nu este cazul.
7. Analiza factorilor perturbatori ai echilibrului dinamic al fermei şi măsuri de înlăturare a lor.
Factorii perturbatori sunt : neasigurarea alimentării fermei cu energie electrică, neasigurarea
fermei cu materiale furajere la timp, fluctuaţii în forţa de muncă etc. Măsuri de înlăturare a
factorilor perturbatori : controlul strict al acestora.
8. Concluzii
S.C. FERMA NOVA S.R.L. este cel mai mare producător şi distribuitor de ouă de prepeliţă la nivel
naţional. Ferma este în dezvoltare îi are în vedere şi intrarea pe piaţă cu produsul carne de
prepeliţă, după construcţia unui abator specializat în abatorizarea prepeliţelor. Pe lângă aceasta,
în cadrul fermei se execută cercetări amănunţite în legătură cu materialul biologic şi
caracteristicile productive ale acestuia în colaborare cu cadre didactice de la Facultatea de

7
Zootehnie din cadrul U.Ş.A.M.V. Bucureşti. (vezi : productiaanimnala.blogspot.com).

9. Recomandări

· Intrarea în contact cu Direcţia pentru Protecţia Resurselor Genetice de la Agenţia pentru

Reproducţie şi Ameliorare în Zootehnie pentru asigurarea statutului de fermă de elită.
· Efectuarea de demersuri în verea construirii unui abator specializat în abatorizarea
prepeliţelor.
· Mărirea capacităţii productive în vederea satisfacerii cererii mari de ouă de prepeliţă.
· Asigurarea cu furaje a fermei pentru o perioadă de minim 15 zile avans.
· Aplicarea unor măsuri de reducere a consumului de energie electrică şi asigurarea de surse
regenerabile de energie, etc.

Actul normativ-cheie pentru piaţa energiei electrice, Legea nr. 13/2007, după care este guvernat
un sector strategic pentru orice economie naţională, mai are mult pană la perfecţiune. Cuprinde
destul de multe generalităţi, lasă loc ici-colo interpretărilor şi mută miza reglementărilor în
spatele legislaţiei secundare, afirmă specialiştii. „Problema la noi o reprezintă legile secundare.
Legea energiei spune ceva, dar mă pot trezi că este pus un punct undeva, care poate fi
interpretat la un moment dat", a declarat pentru Adevărul preşedintele Asociaţiei
Consumatorilor de Energie din Romania (ANCER), Iulian Florescu.

Concret, legea nu proiectează regulile de bază ale pieţei energiei: de funcţionare şi

monitorizare, antitrust şi de acces la interconexiuni. În plus, rolurile autorităţilor sunt departe de
a fi clare. Atribuţiile autorităţilor din domeniile ape şi mediu, educaţie şi cercetare, administraţie
publică - centrală, locală şi sectorială -, lucrări publice, locuinţe etc. lipsesc. Producătorii de
energie nu sunt obligaţi prin lege să vandă la vedere, după modelul achiziţiilor publice, iar
autorităţile nu răspund de vanzările acestora.

„Art. 40 cere participanţilor la piaţă să furnizeze operatorului pieţei centralizate toate

informaţiile <în conformitate cu reglementările autorităţii competente>. Este numai în aparenţă
o prevedere de transparentizare a pieţei, inclusiv a preţurilor, deoarece natura şi periodicitatea
informaţiilor este lăsată la discreţia reglementatorului", a declarat, la randul său, fostul
preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei Electrice (ANRE), Jean
Constantinescu.

Producătorii, lăsaţi la mana intereselor de moment

Astfel se face că producătorii de stat au vandut cum au vrut energia, la preţuri care nu au putut
fi stăpanite şi în afară de un director-doi demişi de ochii lumii, mutaţi apoi cu o funcţie mai jos în
aceeaşi companie, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru pagubele aduse bugetului de stat.
Nimic nu este imputabil nimănui şi nu ştii cui aparţine vina cea mai mare: producătorului,
ministerului care îl guvernează sau autorităţii care ar fi trebuit să monitorizeze şi să semnaleze
problemele din sistem?

8
„De la noua Lege a energiei electrice erau de aşteptat repere clare pentru orice reglementare
secundară, atribuţie sau acţiune din domeniu, în acord cu Directivele UE (...), acordandu-se o
prioritate impreciziilor legislative care au tolerat disfuncţiile cunoscute din sector", a adăugat
Constantinescu.

Drepturi neclare pentru consumatorii de energie

În ciuda privatizării distribuitorilor de electricitate cu firme de renume din domeniu, furnizorii

consumatorilor reglementaţi au putut deseori să-şi impună propriile condiţii. Neorganizaţi într-o
structură solidă care să le apere interesele, consumatorii de rand se văd lipsiţi de apărare în faţa
marilor companii care ştiu, de fiecare dată, cum să-şi apere legal interesul. Neinstruiţi,
consumatorii nu ştiu ce informaţie să ceară, iar legea nu obligă pe furnizori să informeze
consumatorii cu datele relevante privind costul şi calitatea serviciului.

"Costurile reale, şi cu rare excepţii structura achiziţiilor de energie de către furnizori, nu au fost
cunoscute de către consumatori, iar eforturile ANRE în acest sens nu s-au putut sprijini pe
prevederi legale clare", susţine Constantinescu. O altă imprecizie care afectează consumatorii
ne-a fost semnalată de Asociaţia Naţională a Furnizorilor de Energie Electrică (ANFEE). În art. 60
(4), legiuitorul stabileşte foarte clar obligaţia operatorului de distribuţie de a presta serviciul de
măsurare a energiei electrice. „În aliniatul 5 al aceluiaşi articol însă legiuitorul introduce
permisiunea de a nu presta acest serviciu şi obligă consumatorul să-şi asigure acest serviciu pe
cheltuiala sa, anuland conţinutul alin. 4", susţine ANFEE.

Ignoranţa consumatorilor, cea mai puternică armă

Şi totuşi, preşedintele ANCER, Iulian Florescu, a remarcat că un lucru bun al legii energiei este
includerea în reglementări a noţiunii de „furnizor implicit". Întrucat asigură alimentarea cu
electricitate, aceasta vine mai ales în sprijinul consumatorilor casnici care, din comoditate sau
neştiinţă, nu îşi vor schimba furnizorul. El recunoaşte însă că, bazandu-se pe acest avantaj creat
chiar de consumatori, furnizorii impliciţi (filialele şi fostele filiale Electrica – n.r.) vor practica
preţuri mai mari decat cei privaţi.

Că Legea nu este foarte prietenoasă faţă de consumator se datorează totuşi şi acestuia din
urmă. „În ţările europene cu tradiţie, drepturile consumatorilor au disciplinat foarte bine
regulile pieţei. Satisfacţia clientului a devenit un indice care arată cat de bine funcţionează piaţa.
La noi se crede că este o chestiune simplă şi se folosesc de ignoranţa consumatorilor pentru a-i
stăpani. Consumatorul trebuie să fie informat, să decidă singur, pentru că dreptul de a alege
este motorul democraţiei", a declarat Eliade Mihăilescu, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor.