Ciocolată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigare Sari la căutare

Fântână de ciocolată într-un magazin din Bruxelles

Tipuri de ciocolată

Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de cacao, lapte de

cocos, zahăr, uneori lapte și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de
obicei, sub formă de tabletă, baton, praline, înghețată sau alte produse de
cofetărie.

Cuprins

 1 Tipuri
o 1.1 Ciocolata neagră
o 1.2 Ciocolata cu lapte
o 1.3 Ciocolata albă
  2 Istoria ciocolatei
 3 Sănătate
o 3.1 Sistemul circulator
o 3.2 Proprietăți afrodiziace
o 3.3 Alte beneficii
o 3.4 Riscul de obezitate
o 3.5 Acnee
o 3.6 Intoxicarea cu plumb
o 3.7 Otrăvirea cu teobromină
o 3.8 Ciocolata ca stimulent
o 3.9 Riscul de dependență
 4 Producție și consum
 5 Note
 6 Legături externe

Tipuri

Ciocolata neagră

Ciocolata neagră, numită și ciocolată amăruie, este un amestec de cacao și unt

de cacao cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao, proporția depinzând de
fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății de cacao utilizată.

Ciocolata cu lapte

Ciocolata cu lapte conține, conform reglementărilor UE[1] impuse, un minim de

25% substanță uscată de cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general
lapte praf sau lapte condensat). Prima ciocolată cu lapte a fost lansată de
elvețianul Daniel Peter în 1875.

Ciocolata albă

Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie și
alte arome.
Nu conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare
apropiată de alb.

Istoria ciocolatei

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau

inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
 Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de
cacao era practicată în America de Sud.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele
de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea
mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma,

conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de
cacao, numită "chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de
căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care
acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei

și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită
fierbinte.

Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit

cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi
timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de
preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța
și apoi din Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale

inimitabile, dar și unei aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar,
cacohuaquatl în limba incașă înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către
primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se

folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte
stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de
cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având
aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În

1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a
ciocolatei, iar doi ani mai târziu, elvetianul Daniel Peter s-a gândit să adauge un
ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire

mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la
figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în
timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu
câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment,
 ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui
produs.

Sănătate

Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată cacao/ciocolată

amăruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost
efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral,
inhibitor al tusei și inhibitor al diareei[3]. În ciuda beneficiilor posibile, consumul
excesiv de ciocolată poate favoriza obezitatea și apariția diabetului zaharat. Un
studiu prezentat de către BBC a arătat că în timpul topirii ciocolatei în gură,
creierul uman cunoaște o creștere a activității electrice, iar ritmul cardiac crește
mai mult decât în timpul unui sărut pasional și senzația durează de patru ori mai
mult.[4].

Sistemul circulator

Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului de

ciocolată amăruie și cacao. Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural,
protejând împotriva oxidării lipo-proteice, ceva mai mult decât alte alimente sau
băuturi bogate în antioxidanți polifenolici. Procesarea cacauei cu substanțe
alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat de asemenea
un efect de reducere a tensiunii arteriale și de îmbunătățire a dilatației vaselor de
sânge datorate circulației sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolată.[6]
In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect neuroprotectiv în accidentele
vasculare cerebrale de tip ischemic[7] Chiar a existat o dietă numită "Dieta
Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de ciocolată
și cacao. Oricum consumul de ciocolată cu lapte, ciocolată albă, laptelui gras cu
ciocolată infirmă beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.[8].

O treime din grăsimea ce se găsește în preparatele de ciocolată sunt grăsimi

saturate în special acidul stearic și o grăsime nesaturată numită acid oleic.
Acționând diferit față de alte grăsimi nesaturate, acidul stearic nu crește nivelul
colesterolului din sânge.[9] Consumul de ciocolată în cantități relativ mari nu
crește nivelul colesterolului, ci chiar este indicată o acțiune de scădere a
acestuia din urmă.[10]

Proprietăți afrodiziace

Cultura populară romantică a atribuit ciocolatei proprietăți afrodiziace

puternice, adeseori fiind asociate plăceri senzuale provocate de consumul
acesteia. De asemena componența de natură grasă și zaharoasă a ciocolatei
stimulează hipotalamusul, inducând o senzație plăcută, cu efect asupra nivelului
 serotoninei.[11] Deși serotonina are un efect stimulator, în cantități mari aceasta
este transformată în melatonină care duce la o reducere a apetitului sexual.[11][12].

Alte beneficii

Anumite studii statistice au relevat creșterea incidenței unor anumite forme de

cancer la persoanele care consumă, în mod curent și în cantități apreciabile,
dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar există foarte puține dovezi care să indice
proprietăți favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul
ciocolatei bogate în flavonoide. Rezultate obținute în laboratoare dovedesc
proprietăți anticancerigene ale flavonoidelor conținute în boabele de cacao și
cacao-a. Mars Incorporated, o companie americană de dulciuri, cheltuiește anual
sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.[13] Compania se afla în
tratative cu o companie farmaceutică pentru a scoate pe piață un medicament
bazat pe flavonoizi sintetizați din boabele de cacao. Conform cercetărilor
sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard, Universitatea California și
mai multe laboratoare de cercetare la universități din Europa, medicamentele pe
bază de cacao ar putea ajuta în tratamentul diabetului, demenței și a altor boli.[14]
Unele studii indică chiar efecte de temperare și reducere a tusei persistente.
Ingredientul activ în combaterea tusei, teobromina fiind de trei ori mai eficientă
în tratament decât codeina, principalul medicament utilizat contra tusei.[15] De
asemenea, ciocolata are o acțiune locală de calmare și rehidratare a mucoasei
gâtului. Flavonoidele de asemenea au o acțiune inhibatoare antidiareică, ceea ce
sugerează beneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolată.[16]

Riscul de obezitate

Îngrijorarea majoră a unor nutriționiști este faptul că, deși consumul de

ciocolată poate afecta în mod pozitiv prevalența unor biomarkeri care pot
reduce incidența bolilor cardiovasculare, această cantitate va fi destul de mare
pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un număr mare de calorii introduse
în circuitul alimentar, calorii care, nefiind utilizate în procese intensive
energetice celulare, provoacă obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu
efect, favorizând obezitatea în același timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]

Acnee

Contrar credinței populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut

confirma o acțiune sigură, deși zahărul din ciocolată poate contribui la creșterea
valorii glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza apariția acneei și în
general consumul excesiv de ciocolată cu lapte poate într-o oarecare măsură
favoriza apariția acneei.[18]

Intoxicarea cu plumb
Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentrații de plumb dintre produsele
dietetice tipice omului occidental, cu potențial de a cauza o slabă otrăvire cu
plumb. Deși studii recente au arătat că boabele absorb puțin plumb, acesta tinde
să se lege de cojile boabelor și astfel să devină contaminate. Un articol de
recenzie, publicat în anul 2006, afirmă că, în ciuda nivelului ridicat al
consumului de ciocolată, există un număr mic de date cu privire la
concentrațiile de plumb din aceste produse.

Într-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultură al S.U.A) din anul 2004,

nivelul mediu de plumb din eșantioanele testate varia de la 0,0010 până la
0,09565 µg plumb per gram de ciocolată; dar un alt studiu realizat de un grup de
cercetare elvețian în anul 2002 a descoperit că unele ciocolate conțineau până la
0,769 µg per gram, aproape de limita standard internațională acceptată de plumb
din cacao pudră sau boabele de cacao, care este de 1 µg plumb per gram. [19]

În anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a coborât cu o cincime

cantitatea de plumb permisă în dulciuri, dar conformarea la această limită este
opțională. [20] În timp ce studiile arată că plumbul aflat în compoziția ciocolatei
ar putea fi absorbit doar parțial de organismul uman, încă nu este cunoscut
debutul efectelor plumbului asupra bunei funcționări a creierului copiilor și
chiar în mici cantități plumbul poate determina deficiențe ale dezvoltării
neurologice, inclusiv scăderea factorului IQ. [21]

Otrăvirea cu teobromină

În cantități suficiente, teobromina găsită în ciocolată este toxică pentru

organismele animale, precum caii, câinii, papagalii, rozătoare mici, și pisici
deoarece acestea nu sunt capabile să metabolizeze substanța chimică în sine.
Dacă sunt hrăniți cu ciocolată, teobromina va rămâne în sistemul lor circulator o
perioadă de timp de până la 20 ore, iar animalele vor experimenta crize
epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea. Tratamentul
în astfel de cazuri implică inducerea stării de vomă în cel mult două ore de la
ingerare, sau contactarea de urgență a unui medic veterinar pentru stabilirea
tratamentului medicamentos.

Un câine de talie medie care cântărește aproximativ 20 de kilograme va avea

de-a face cu disconfort intestinal sever după ingerarea a nu mai mult decât 240 g
de ciocolată amăruie, dar nu va avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia
decât dacă mănâncă cel puțin jumătate de kilogram de ciocolată cu lapte.
Ciocolata amăruie are de 2 până la 5 ori mai multă teobromină, ceea ce o face
mai periculoasă pentru câini. Conform «Merck Veterinary Manual»,
aproximativ 1,3 grame de ciocolată de casă per kilogram corp al unui câine,
sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.
 De exemplu: un baton obișnuit de 25 de grame de ciocolată de menaj este de
ajuns pentru a provoca aceste simptome unui câine de 20 de kilograme.
Bineînțeles, ciocolata de menaj este rareori folosită în consumul direct datorită
gustului ei neplăcut, dar alte toxicități canine provocate de ciocolata amăruie pot
fi extrapolate în baza acesteia. Iar deoarece câinilor le place gustul dulciurilor
de ciocolată la fel de mult ca și oamenilor și sunt capabili să găsească și să
mănânce cantități mult mai mari decât servește în mod obișnuit un om, aceștia
ar trebui ținuți departe de mult râvnita ciocolată. Există rapoarte conform cărora
salteluțele făcute din pastile de cacao sunt periculoase pentru animalele de casă
(și nu numai).[22][23][24] Gustările făcute din carob pot fi folosite în loc, acestea
nepunând în pericol sănătatea micilor prieteni. [25]

Ciocolata ca stimulent

Ciocolată topită

Dulciuri din ciocolată

Un model al lui Reichstag produs din ciocolată la un magazin din Berlin

Ciocolata conține o varietate de substanțe:

 Zahăr
  Teobromină, alcaloidul principal in cacao și ciocolată [26] și parțial
responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei
 Triptofan, un aminoacid esențial și un precursor al serotoninei
 Fenetilamină, un alcaloid; este rapid metabolizat de oxidaza
[27]

monoaminică B deci nu atinge creierul în cantități mari

 Cafeină, prezentă doar în cantitați foarte mici
[26]

Ciocolata este un ușor stimulant pentru oameni datorită prezenței teobrominei.

Are un efect mai pronunțat pentru cai, deci este interzisă utilizarea acesteia la
[28]

cursele de cai.

Riscul de dependență

Evaluările studiilor preclinice indică faptul că consumul frecvent și excesiv pe

termen lung de alimente bogate în grăsimi sau zahăr poate produce o
dependență (dependență alimentară). Aceasta poate include ciocolata. Se știe că
aroma dulce și ingredientele farmacologice ale ciocolatei creează o poftă
puternică sau se simt „de dependență” de către consumator.[29] O persoană care
are o mare plăcere pentru ciocolată se poate referi la ei înșiși ca fiind un
ciocolatic. Ciocolata nu este încă recunoscută oficial de DSM-5 ca o dependență
diagnosticabilă.[30]

Producție și consum

În anul 2016 se estima că, în medie, un european sau american consumă în jur
de 5,2 kg de ciocolată pe an.[31]

Note

1. ^ „Directiva Parlamentului European și a Comisiei Europene

200/36/EC referitoare la produsele din cacao și ciocolată destinate
consumului uman”.
2. ^ DeNoon, Daniel J. „Dark Chocolate Is Healthy Chocolate”. WebMD.
Accesat în 20 mai 2008.
3. ^ Ingall, Marjorie. „Chocolate can do good things for your heart, skin
and brain”. CNN Health. Accesat în 20 mai 2008.
4. ^ BBC NEWS „Chocolate better than kissing” Verificați valoarea |url=
(ajutor). BBC News. Accesat în 17 februarie 2007.
5. ^ Haynes, Fiona. „Chocolate as a Health Food?”. Low Fat Cooking.
Accesat în 3 martie 2006.
6. ^ „Dark Chocolate May Lower Blood Pressure”. WebMD. Accesat în 29
mai 2008.
7. ^ „Cum ne protejează ciocolata de accidentele vasculare cerebrale”.
Actualități în Neurologie. Accesat în 8 mai 2010.
 8. ^ Serafini, M., Bugianesi, R., Maiani, G., Valtuena, S., De Santis, S. &
Crozier, A. 2003. Plasma antioxidants from chocolate. Nature 424, 1013
9. ^ „Chocolate: Food of the Gods”. Yale-New Haven Hospital. Accesat în
3 martie 2006.
10.^ Kondo K, Hirano R, Matsumoto A, Igarashi O, Itakura H., Inhibition of
LDL oxidation by cocoa, Lancet, November 1996; 348(2):1514.
11.^ Kenneth Maxwell (1996). A Sexual Odyssey: From Forbidden Fruit
a b

to Cybersex. New York: Plenum. pp. 38–40. ISBN 030645405X.

12.^ di Tomaso E, Beltramo M, Piomelli D (1996). „Brain cannabinoids in
chocolate”. Nature. 382 (6593): 677–8. doi:10.1038/382677a0.
PMID 8751435.
13.^ „Cocoa flavonols emerging as functional food ingredients”. Nutra
Ingredients. Accesat în 17 mai 2008.
14.^ Silverman, Elissa. „The Standard - Mars talks up cocoa's medicinal
potential - World Section”. The Standard. Accesat în 27 iunie 2006.
15.^ Usmani, Omar S. (2005). „Theobromine inhibits sensory nerve
activation and cough” (PDF). FASEB Journal. 19 (2): 231–233.
doi:10.1096/fj.04-1990fje. PMID 15548587. Accesat în 27 iunie 2006.
Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
16.^ A study done at Children's Hospital & Research Center Oakland, in
collaboration with scientists at Heinrich Heine University in Germania:
Schuier, Maximilian (2005). „Cocoa-Related Flavonoids Inhibit CFTR-
Mediated Chloride Transport across T84 Human Colon Epithelia”
(PDF). Journal of Nutrition. 135 (10): 2320–2325. Accesat în 2 mai
2007. Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
17.^ Adams, Stuart J. „A Critical Look at the Effects of Cocoa on Human
Health”. Pabulum, 2004 Issue 61. Accesat în 3 martie 2006.
18.^ Magin P, Pond D, Smith W, Watson A (2005). „A systematic review of
the evidence for 'myths and misconceptions' in acne management: diet,
face-washing and sunlight”. Fam Pract. 22 (1): 62–70.
doi:10.1093/fampra/cmh715. PMID 15644386.
19.^ Karrie Heneman si Sheri Zidenberg-Cherr, "Is Lead Toxicity Still a
Risk to U.S. Children?", California Agriculture, Volumul 60, Numărul
4/2006. [1] (accesat la 15 februarie 2007)
20.^ Lorraine Heller, "FDA issues new guidance on lead in candy",
FoodNavigator.com November 29 2006. [2] (accessed 15 February 2007)
21.^ Canfield RL, Henderson CR Jr, Cory-Slechta DA, Cox C, Jusko TA,
Lanphear BP. (2003) Intellectual impairment in children with blood lead
concentrations below 10 microg per deciliter. New England Journal of
Medicine Apr;348(16):1517-26. [3] (Abstract)
22.^ „Chocolate with Animals”. Animal Poison Control Center. Accesat în
17 mai 2008.
23.^ Drolet R, Arendt TD, Stowe CM. Cacao bean shell poisoning in a dog.
JAVMA 1984;185(8): 902.
24.^ Blakemore F, Shearer GD. The poisoning of livestock by cacao
products. Vet Record 1943;55(15).
25.^ „Carob is good for animals”. Inchem. Accesat în 17 mai 2008.
26.^ a b Matissek, R (1997). „Evaluation of xanthine derivatives in
chocolate: nutritional and chemical aspects”. European Food Research
and Technology. 205 (3): 175–184.
27.^ Liebowitz, Michael R. (1983). The chemistry of love. Boston: Little,
Brown. ISBN 0316524301.
28.^ Smit HJ, Gaffan EA, Rogers PJ (2004). „Methylxanthines are the
psycho-pharmacologically active constituents of chocolate”.
Psychopharmacology. 176 (3-4): 412–9. doi:10.1007/s00213-004-1898-
3. PMID 15549276.
29.^ Nehlig A (2004). Coffee, tea, chocolate, and the brain. Boca Raton:
CRC Press. pp. 203–218. ISBN 9780429211928.
30.^ Meule A, Gearhardt AN (septembrie 2014). „Food addiction in the
light of DSM-5”. Nutrients. 6 (9): 3653–71. doi:10.3390/nu6093653  .
PMC 4179181  . PMID 25230209.
31.^ Industria ciocolatei, în declin: nici iepurașul de Paște nu o mai poate
salva, 28 martie 2016, Gândul, accesat la 28 martie 2016

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de ciocolată

 en BBC News: „Food cravings battle, pointless”

 Arta ciocolatei: o scurtă istorie, Andreea Lupșor, Historia, accesat la 15
februarie 2012
 Un tezaur mai de pret decat aurul, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu,
Descoperă
 Drumul de la Marele Preot la Johnny Depp, 19 iunie 2007, Dan-Silviu
Boerescu, Descoperă
 Viitorul ciocolatei a inceput la 3 august 2002, 19 iunie 2007, Dan-Silviu
Boerescu, Descoperă
 OPT lucruri puțin știute despre ciocolată. AFLAȚI de ce albă ciocolata
albă și ce boală poate provoca, 17 februarie 2013, Cristina Lica,
Evenimentul zilei
 Cine a inventat ciocolata?, 2 aprilie 2013, Descoperă
 Cele mai dulci - muzeele dedicate ciocolatei, 23 iunie 2012, Ziarul
Lumina
 [ascunde]

 v
 d
 m

Bomboane
 Cofetărie
 Bomboană de zahăr
După  Gumă de mestecat
categorie  Ciocolată
 Produse de cofetărie în vrac

 Listă de bomboane
 Lista celor mai vândute mărci de bomboane
 Lista mărcilor de cofetărie
Liste  Ciocolatieri
 Lista mărcilor de ciocolată
 Lista producătorilor de ciocolată

 Tipuri de ciocolată
 Ciocolată compusă
 Modelarea ciocolatei
 Ciocolată albă
 Ciocolata baton
Ciocolată
 Trufă de ciocolată
 Ciocolată cu mentă
 Ciocolată elvețiană
 Ciocolaterie

Bubble gum

 Guma de mestecat funcțională
Gumă de
 Lista mărcilor de gumă de mestecat
mestecat
 Industria gumei de mestecat

Bomboana  Bezea
de zahăr  Dropsuri
 Caramele
 Marțipan
 Drajeuri
 Praline
 Rahat
 Halva
  Nuga
 Mentolate
 Licorice
 Tafy

 Bomboane pentru gât

Bomboane  Gumă de nicotină
medicinale  Acadele

Prăjituri

 Biscuiți
 Deserturi
 Gogoașă
 Turtă dulce
 Cozonac
Dulciuri
 Cozonac secuiesc
 Patiserie
 Plăcinte, tarte și flanșe
 Gemuri
 Dulcețuri

Materiale media legate de Dulciuri la Wikimedia Commons

 BNF: cb119491244 (data)
 GND: 4053168-5
Informații  LCCN: sh85024603
bibliotecare  NARA: 10639394
 NDL: 00573643

Categorie:

 Ciocolată

Ciocolată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigare Sari la căutare
 Fântână de ciocolată într-un magazin din Bruxelles

Tipuri de ciocolată

Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de cacao, lapte de

cocos, zahăr, uneori lapte și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de
obicei, sub formă de tabletă, baton, praline, înghețată sau alte produse de
cofetărie.

Cuprins

 1 Tipuri
o 1.1 Ciocolata neagră
o 1.2 Ciocolata cu lapte
o 1.3 Ciocolata albă
 2 Istoria ciocolatei
 3 Sănătate
o 3.1 Sistemul circulator
o 3.2 Proprietăți afrodiziace
 o 3.3 Alte beneficii
o 3.4 Riscul de obezitate
o 3.5 Acnee
o 3.6 Intoxicarea cu plumb
o 3.7 Otrăvirea cu teobromină
o 3.8 Ciocolata ca stimulent
o 3.9 Riscul de dependență
 4 Producție și consum
 5 Note
 6 Legături externe

Tipuri

Ciocolata neagră

Ciocolata neagră, numită și ciocolată amăruie, este un amestec de cacao și unt

de cacao cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao, proporția depinzând de
fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății de cacao utilizată.

Ciocolata cu lapte

Ciocolata cu lapte conține, conform reglementărilor UE[1] impuse, un minim de

25% substanță uscată de cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general
lapte praf sau lapte condensat). Prima ciocolată cu lapte a fost lansată de
elvețianul Daniel Peter în 1875.

Ciocolata albă

Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie și
alte arome.
Nu conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare
apropiată de alb.

Istoria ciocolatei

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau

inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de
cacao era practicată în America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele
de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea
mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma,

conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de
cacao, numită "chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de
căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care
acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei

și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită
fierbinte.

Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit

cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi
timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de
preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța
și apoi din Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale

inimitabile, dar și unei aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar,
cacohuaquatl în limba incașă înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către
primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se

folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte
stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de
cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având
aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În

1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a
ciocolatei, iar doi ani mai târziu, elvetianul Daniel Peter s-a gândit să adauge un
ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire

mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la
figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în
timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu
câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment,
ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui
produs.
 Sănătate

Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată cacao/ciocolată

amăruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost
efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral,
inhibitor al tusei și inhibitor al diareei[3]. În ciuda beneficiilor posibile, consumul
excesiv de ciocolată poate favoriza obezitatea și apariția diabetului zaharat. Un
studiu prezentat de către BBC a arătat că în timpul topirii ciocolatei în gură,
creierul uman cunoaște o creștere a activității electrice, iar ritmul cardiac crește
mai mult decât în timpul unui sărut pasional și senzația durează de patru ori mai
mult.[4].

Sistemul circulator

Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului de

ciocolată amăruie și cacao. Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural,
protejând împotriva oxidării lipo-proteice, ceva mai mult decât alte alimente sau
băuturi bogate în antioxidanți polifenolici. Procesarea cacauei cu substanțe
alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat de asemenea
un efect de reducere a tensiunii arteriale și de îmbunătățire a dilatației vaselor de
sânge datorate circulației sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolată.[6]
In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect neuroprotectiv în accidentele
vasculare cerebrale de tip ischemic[7] Chiar a existat o dietă numită "Dieta
Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de ciocolată
și cacao. Oricum consumul de ciocolată cu lapte, ciocolată albă, laptelui gras cu
ciocolată infirmă beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.[8].

O treime din grăsimea ce se găsește în preparatele de ciocolată sunt grăsimi

saturate în special acidul stearic și o grăsime nesaturată numită acid oleic.
Acționând diferit față de alte grăsimi nesaturate, acidul stearic nu crește nivelul
colesterolului din sânge.[9] Consumul de ciocolată în cantități relativ mari nu
crește nivelul colesterolului, ci chiar este indicată o acțiune de scădere a
acestuia din urmă.[10]

Proprietăți afrodiziace

Cultura populară romantică a atribuit ciocolatei proprietăți afrodiziace

puternice, adeseori fiind asociate plăceri senzuale provocate de consumul
acesteia. De asemena componența de natură grasă și zaharoasă a ciocolatei
stimulează hipotalamusul, inducând o senzație plăcută, cu efect asupra nivelului
serotoninei.[11] Deși serotonina are un efect stimulator, în cantități mari aceasta
este transformată în melatonină care duce la o reducere a apetitului sexual.[11][12].

Alte beneficii
 Anumite studii statistice au relevat creșterea incidenței unor anumite forme de
cancer la persoanele care consumă, în mod curent și în cantități apreciabile,
dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar există foarte puține dovezi care să indice
proprietăți favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul
ciocolatei bogate în flavonoide. Rezultate obținute în laboratoare dovedesc
proprietăți anticancerigene ale flavonoidelor conținute în boabele de cacao și
cacao-a. Mars Incorporated, o companie americană de dulciuri, cheltuiește anual
sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.[13] Compania se afla în
tratative cu o companie farmaceutică pentru a scoate pe piață un medicament
bazat pe flavonoizi sintetizați din boabele de cacao. Conform cercetărilor
sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard, Universitatea California și
mai multe laboratoare de cercetare la universități din Europa, medicamentele pe
bază de cacao ar putea ajuta în tratamentul diabetului, demenței și a altor boli.[14]
Unele studii indică chiar efecte de temperare și reducere a tusei persistente.
Ingredientul activ în combaterea tusei, teobromina fiind de trei ori mai eficientă
în tratament decât codeina, principalul medicament utilizat contra tusei.[15] De
asemenea, ciocolata are o acțiune locală de calmare și rehidratare a mucoasei
gâtului. Flavonoidele de asemenea au o acțiune inhibatoare antidiareică, ceea ce
sugerează beneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolată.[16]

Riscul de obezitate

Îngrijorarea majoră a unor nutriționiști este faptul că, deși consumul de

ciocolată poate afecta în mod pozitiv prevalența unor biomarkeri care pot
reduce incidența bolilor cardiovasculare, această cantitate va fi destul de mare
pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un număr mare de calorii introduse
în circuitul alimentar, calorii care, nefiind utilizate în procese intensive
energetice celulare, provoacă obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu
efect, favorizând obezitatea în același timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]

Acnee

Contrar credinței populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut

confirma o acțiune sigură, deși zahărul din ciocolată poate contribui la creșterea
valorii glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza apariția acneei și în
general consumul excesiv de ciocolată cu lapte poate într-o oarecare măsură
favoriza apariția acneei.[18]

Intoxicarea cu plumb

Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentrații de plumb dintre produsele
dietetice tipice omului occidental, cu potențial de a cauza o slabă otrăvire cu
plumb. Deși studii recente au arătat că boabele absorb puțin plumb, acesta tinde
să se lege de cojile boabelor și astfel să devină contaminate. Un articol de
 recenzie, publicat în anul 2006, afirmă că, în ciuda nivelului ridicat al
consumului de ciocolată, există un număr mic de date cu privire la
concentrațiile de plumb din aceste produse.

Într-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultură al S.U.A) din anul 2004,

nivelul mediu de plumb din eșantioanele testate varia de la 0,0010 până la
0,09565 µg plumb per gram de ciocolată; dar un alt studiu realizat de un grup de
cercetare elvețian în anul 2002 a descoperit că unele ciocolate conțineau până la
0,769 µg per gram, aproape de limita standard internațională acceptată de plumb
din cacao pudră sau boabele de cacao, care este de 1 µg plumb per gram. [19]

În anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a coborât cu o cincime

cantitatea de plumb permisă în dulciuri, dar conformarea la această limită este
opțională. [20] În timp ce studiile arată că plumbul aflat în compoziția ciocolatei
ar putea fi absorbit doar parțial de organismul uman, încă nu este cunoscut
debutul efectelor plumbului asupra bunei funcționări a creierului copiilor și
chiar în mici cantități plumbul poate determina deficiențe ale dezvoltării
neurologice, inclusiv scăderea factorului IQ. [21]

Otrăvirea cu teobromină

În cantități suficiente, teobromina găsită în ciocolată este toxică pentru

organismele animale, precum caii, câinii, papagalii, rozătoare mici, și pisici
deoarece acestea nu sunt capabile să metabolizeze substanța chimică în sine.
Dacă sunt hrăniți cu ciocolată, teobromina va rămâne în sistemul lor circulator o
perioadă de timp de până la 20 ore, iar animalele vor experimenta crize
epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea. Tratamentul
în astfel de cazuri implică inducerea stării de vomă în cel mult două ore de la
ingerare, sau contactarea de urgență a unui medic veterinar pentru stabilirea
tratamentului medicamentos.

Un câine de talie medie care cântărește aproximativ 20 de kilograme va avea

de-a face cu disconfort intestinal sever după ingerarea a nu mai mult decât 240 g
de ciocolată amăruie, dar nu va avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia
decât dacă mănâncă cel puțin jumătate de kilogram de ciocolată cu lapte.
Ciocolata amăruie are de 2 până la 5 ori mai multă teobromină, ceea ce o face
mai periculoasă pentru câini. Conform «Merck Veterinary Manual»,
aproximativ 1,3 grame de ciocolată de casă per kilogram corp al unui câine,
sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.

De exemplu: un baton obișnuit de 25 de grame de ciocolată de menaj este de

ajuns pentru a provoca aceste simptome unui câine de 20 de kilograme.
Bineînțeles, ciocolata de menaj este rareori folosită în consumul direct datorită
gustului ei neplăcut, dar alte toxicități canine provocate de ciocolata amăruie pot
 fi extrapolate în baza acesteia. Iar deoarece câinilor le place gustul dulciurilor
de ciocolată la fel de mult ca și oamenilor și sunt capabili să găsească și să
mănânce cantități mult mai mari decât servește în mod obișnuit un om, aceștia
ar trebui ținuți departe de mult râvnita ciocolată. Există rapoarte conform cărora
salteluțele făcute din pastile de cacao sunt periculoase pentru animalele de casă
(și nu numai).[22][23][24] Gustările făcute din carob pot fi folosite în loc, acestea
nepunând în pericol sănătatea micilor prieteni. [25]

Ciocolata ca stimulent

Ciocolată topită

Dulciuri din ciocolată

Un model al lui Reichstag produs din ciocolată la un magazin din Berlin

Ciocolata conține o varietate de substanțe:

Zahăr
 Teobromină, alcaloidul principal in cacao și ciocolată [26] și parțial
responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei
 Triptofan, un aminoacid esențial și un precursor al serotoninei
  Fenetilamină, un alcaloid;[27] este rapid metabolizat de oxidaza
monoaminică B deci nu atinge creierul în cantități mari
 Cafeină, prezentă doar în cantitați foarte mici
[26]

Ciocolata este un ușor stimulant pentru oameni datorită prezenței teobrominei.

Are un efect mai pronunțat pentru cai, deci este interzisă utilizarea acesteia la
[28]

cursele de cai.

Riscul de dependență

Evaluările studiilor preclinice indică faptul că consumul frecvent și excesiv pe

termen lung de alimente bogate în grăsimi sau zahăr poate produce o
dependență (dependență alimentară). Aceasta poate include ciocolata. Se știe că
aroma dulce și ingredientele farmacologice ale ciocolatei creează o poftă
puternică sau se simt „de dependență” de către consumator.[29] O persoană care
are o mare plăcere pentru ciocolată se poate referi la ei înșiși ca fiind un
ciocolatic. Ciocolata nu este încă recunoscută oficial de DSM-5 ca o dependență
diagnosticabilă.[30]

Producție și consum

În anul 2016 se estima că, în medie, un european sau american consumă în jur
de 5,2 kg de ciocolată pe an.[31]

Note

32.^ „Directiva Parlamentului European și a Comisiei Europene

200/36/EC referitoare la produsele din cacao și ciocolată destinate
consumului uman”.
33.^ DeNoon, Daniel J. „Dark Chocolate Is Healthy Chocolate”. WebMD.
Accesat în 20 mai 2008.
34.^ Ingall, Marjorie. „Chocolate can do good things for your heart, skin
and brain”. CNN Health. Accesat în 20 mai 2008.
35.^ BBC NEWS „Chocolate better than kissing” Verificați valoarea |url=
(ajutor). BBC News. Accesat în 17 februarie 2007.
36.^ Haynes, Fiona. „Chocolate as a Health Food?”. Low Fat Cooking.
Accesat în 3 martie 2006.
37.^ „Dark Chocolate May Lower Blood Pressure”. WebMD. Accesat în 29
mai 2008.
38.^ „Cum ne protejează ciocolata de accidentele vasculare cerebrale”.
Actualități în Neurologie. Accesat în 8 mai 2010.
39.^ Serafini, M., Bugianesi, R., Maiani, G., Valtuena, S., De Santis, S. &
Crozier, A. 2003. Plasma antioxidants from chocolate. Nature 424, 1013
40.^ „Chocolate: Food of the Gods”. Yale-New Haven Hospital. Accesat în
3 martie 2006.
41.^ Kondo K, Hirano R, Matsumoto A, Igarashi O, Itakura H., Inhibition of
LDL oxidation by cocoa, Lancet, November 1996; 348(2):1514.
42.^ Kenneth Maxwell (1996). A Sexual Odyssey: From Forbidden Fruit
a b

to Cybersex. New York: Plenum. pp. 38–40. ISBN 030645405X.

43.^ di Tomaso E, Beltramo M, Piomelli D (1996). „Brain cannabinoids in
chocolate”. Nature. 382 (6593): 677–8. doi:10.1038/382677a0.
PMID 8751435.
44.^ „Cocoa flavonols emerging as functional food ingredients”. Nutra
Ingredients. Accesat în 17 mai 2008.
45.^ Silverman, Elissa. „The Standard - Mars talks up cocoa's medicinal
potential - World Section”. The Standard. Accesat în 27 iunie 2006.
46.^ Usmani, Omar S. (2005). „Theobromine inhibits sensory nerve
activation and cough” (PDF). FASEB Journal. 19 (2): 231–233.
doi:10.1096/fj.04-1990fje. PMID 15548587. Accesat în 27 iunie 2006.
Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
47.^ A study done at Children's Hospital & Research Center Oakland, in
collaboration with scientists at Heinrich Heine University in Germania:
Schuier, Maximilian (2005). „Cocoa-Related Flavonoids Inhibit CFTR-
Mediated Chloride Transport across T84 Human Colon Epithelia”
(PDF). Journal of Nutrition. 135 (10): 2320–2325. Accesat în 2 mai
2007. Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
48.^ Adams, Stuart J. „A Critical Look at the Effects of Cocoa on Human
Health”. Pabulum, 2004 Issue 61. Accesat în 3 martie 2006.
49.^ Magin P, Pond D, Smith W, Watson A (2005). „A systematic review of
the evidence for 'myths and misconceptions' in acne management: diet,
face-washing and sunlight”. Fam Pract. 22 (1): 62–70.
doi:10.1093/fampra/cmh715. PMID 15644386.
50.^ Karrie Heneman si Sheri Zidenberg-Cherr, "Is Lead Toxicity Still a
Risk to U.S. Children?", California Agriculture, Volumul 60, Numărul
4/2006. [1] (accesat la 15 februarie 2007)
51.^ Lorraine Heller, "FDA issues new guidance on lead in candy",
FoodNavigator.com November 29 2006. [2] (accessed 15 February 2007)
52.^ Canfield RL, Henderson CR Jr, Cory-Slechta DA, Cox C, Jusko TA,
Lanphear BP. (2003) Intellectual impairment in children with blood lead
concentrations below 10 microg per deciliter. New England Journal of
Medicine Apr;348(16):1517-26. [3] (Abstract)
53.^ „Chocolate with Animals”. Animal Poison Control Center. Accesat în
17 mai 2008.
54.^ Drolet R, Arendt TD, Stowe CM. Cacao bean shell poisoning in a dog.
JAVMA 1984;185(8): 902.
 55.^ Blakemore F, Shearer GD. The poisoning of livestock by cacao
products. Vet Record 1943;55(15).
56.^ „Carob is good for animals”. Inchem. Accesat în 17 mai 2008.
57.^ a b Matissek, R (1997). „Evaluation of xanthine derivatives in
chocolate: nutritional and chemical aspects”. European Food Research
and Technology. 205 (3): 175–184.
58.^ Liebowitz, Michael R. (1983). The chemistry of love. Boston: Little,
Brown. ISBN 0316524301.
59.^ Smit HJ, Gaffan EA, Rogers PJ (2004). „Methylxanthines are the
psycho-pharmacologically active constituents of chocolate”.
Psychopharmacology. 176 (3-4): 412–9. doi:10.1007/s00213-004-1898-
3. PMID 15549276.
60.^ Nehlig A (2004). Coffee, tea, chocolate, and the brain. Boca Raton:
CRC Press. pp. 203–218. ISBN 9780429211928.
61.^ Meule A, Gearhardt AN (septembrie 2014). „Food addiction in the
light of DSM-5”. Nutrients. 6 (9): 3653–71. doi:10.3390/nu6093653  .
PMC 4179181  . PMID 25230209.
62.^ Industria ciocolatei, în declin: nici iepurașul de Paște nu o mai poate
salva, 28 martie 2016, Gândul, accesat la 28 martie 2016

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de ciocolată

 en BBC News: „Food cravings battle, pointless”

 Arta ciocolatei: o scurtă istorie, Andreea Lupșor, Historia, accesat la 15
februarie 2012
 Un tezaur mai de pret decat aurul, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu,
Descoperă
 Drumul de la Marele Preot la Johnny Depp, 19 iunie 2007, Dan-Silviu
Boerescu, Descoperă
 Viitorul ciocolatei a inceput la 3 august 2002, 19 iunie 2007, Dan-Silviu
Boerescu, Descoperă
 OPT lucruri puțin știute despre ciocolată. AFLAȚI de ce albă ciocolata
albă și ce boală poate provoca, 17 februarie 2013, Cristina Lica,
Evenimentul zilei
 Cine a inventat ciocolata?, 2 aprilie 2013, Descoperă
 Cele mai dulci - muzeele dedicate ciocolatei, 23 iunie 2012, Ziarul
Lumina

[ascunde]
  v
 d
 m

Bomboane
 Cofetărie
 Bomboană de zahăr
După  Gumă de mestecat
categorie  Ciocolată
 Produse de cofetărie în vrac

 Listă de bomboane
 Lista celor mai vândute mărci de bomboane
 Lista mărcilor de cofetărie
Liste  Ciocolatieri
 Lista mărcilor de ciocolată
 Lista producătorilor de ciocolată

 Tipuri de ciocolată
 Ciocolată compusă
 Modelarea ciocolatei
 Ciocolată albă
 Ciocolata baton
Ciocolată
 Trufă de ciocolată
 Ciocolată cu mentă
 Ciocolată elvețiană
 Ciocolaterie

Bubble gum

 Guma de mestecat funcțională
Gumă de
 Lista mărcilor de gumă de mestecat
mestecat
 Industria gumei de mestecat

Bomboana  Bezea
de zahăr  Dropsuri
 Caramele
 Marțipan
 Drajeuri
 Praline
 Rahat
 Halva
 Nuga
  Mentolate
 Licorice
 Tafy

 Bomboane pentru gât

Bomboane  Gumă de nicotină
medicinale  Acadele

Prăjituri

 Biscuiți
 Deserturi
 Gogoașă
 Turtă dulce
 Cozonac
Dulciuri
 Cozonac secuiesc
 Patiserie
 Plăcinte, tarte și flanșe
 Gemuri
 Dulcețuri

Materiale media legate de Dulciuri la Wikimedia Commons

 BNF: cb119491244 (data)
 GND: 4053168-5
Informații  LCCN: sh85024603
bibliotecare  NARA: 10639394
 NDL: 00573643

Categorie:

 Ciocolată

Ciocolată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigare Sari la căutare
 Fântână de ciocolată într-un magazin din Bruxelles

Tipuri de ciocolată

Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de cacao, lapte de

cocos, zahăr, uneori lapte și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de
obicei, sub formă de tabletă, baton, praline, înghețată sau alte produse de
cofetărie.

Cuprins

 1 Tipuri
o 1.1 Ciocolata neagră
o 1.2 Ciocolata cu lapte
o 1.3 Ciocolata albă
 2 Istoria ciocolatei
 3 Sănătate
o 3.1 Sistemul circulator
o 3.2 Proprietăți afrodiziace
 o 3.3 Alte beneficii
o 3.4 Riscul de obezitate
o 3.5 Acnee
o 3.6 Intoxicarea cu plumb
o 3.7 Otrăvirea cu teobromină
o 3.8 Ciocolata ca stimulent
o 3.9 Riscul de dependență
 4 Producție și consum
 5 Note
 6 Legături externe

Tipuri

Ciocolata neagră

Ciocolata neagră, numită și ciocolată amăruie, este un amestec de cacao și unt

de cacao cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao, proporția depinzând de
fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății de cacao utilizată.

Ciocolata cu lapte

Ciocolata cu lapte conține, conform reglementărilor UE[1] impuse, un minim de

25% substanță uscată de cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general
lapte praf sau lapte condensat). Prima ciocolată cu lapte a fost lansată de
elvețianul Daniel Peter în 1875.

Ciocolata albă

Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie și
alte arome.
Nu conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare
apropiată de alb.

Istoria ciocolatei

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau

inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de
cacao era practicată în America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele
de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea
mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma,

conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de
cacao, numită "chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de
căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care
acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei

și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită
fierbinte.

Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit

cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi
timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de
preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța
și apoi din Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale

inimitabile, dar și unei aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar,
cacohuaquatl în limba incașă înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către
primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se

folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte
stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de
cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având
aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În

1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a
ciocolatei, iar doi ani mai târziu, elvetianul Daniel Peter s-a gândit să adauge un
ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire

mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la
figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în
timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu
câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment,
ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui
produs.
 Sănătate

Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată cacao/ciocolată

amăruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost
efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral,
inhibitor al tusei și inhibitor al diareei[3]. În ciuda beneficiilor posibile, consumul
excesiv de ciocolată poate favoriza obezitatea și apariția diabetului zaharat. Un
studiu prezentat de către BBC a arătat că în timpul topirii ciocolatei în gură,
creierul uman cunoaște o creștere a activității electrice, iar ritmul cardiac crește
mai mult decât în timpul unui sărut pasional și senzația durează de patru ori mai
mult.[4].

Sistemul circulator

Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului de

ciocolată amăruie și cacao. Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural,
protejând împotriva oxidării lipo-proteice, ceva mai mult decât alte alimente sau
băuturi bogate în antioxidanți polifenolici. Procesarea cacauei cu substanțe
alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat de asemenea
un efect de reducere a tensiunii arteriale și de îmbunătățire a dilatației vaselor de
sânge datorate circulației sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolată.[6]
In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect neuroprotectiv în accidentele
vasculare cerebrale de tip ischemic[7] Chiar a existat o dietă numită "Dieta
Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de ciocolată
și cacao. Oricum consumul de ciocolată cu lapte, ciocolată albă, laptelui gras cu
ciocolată infirmă beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.[8].

O treime din grăsimea ce se găsește în preparatele de ciocolată sunt grăsimi

saturate în special acidul stearic și o grăsime nesaturată numită acid oleic.
Acționând diferit față de alte grăsimi nesaturate, acidul stearic nu crește nivelul
colesterolului din sânge.[9] Consumul de ciocolată în cantități relativ mari nu
crește nivelul colesterolului, ci chiar este indicată o acțiune de scădere a
acestuia din urmă.[10]

Proprietăți afrodiziace

Cultura populară romantică a atribuit ciocolatei proprietăți afrodiziace

puternice, adeseori fiind asociate plăceri senzuale provocate de consumul
acesteia. De asemena componența de natură grasă și zaharoasă a ciocolatei
stimulează hipotalamusul, inducând o senzație plăcută, cu efect asupra nivelului
serotoninei.[11] Deși serotonina are un efect stimulator, în cantități mari aceasta
este transformată în melatonină care duce la o reducere a apetitului sexual.[11][12].

Alte beneficii
 Anumite studii statistice au relevat creșterea incidenței unor anumite forme de
cancer la persoanele care consumă, în mod curent și în cantități apreciabile,
dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar există foarte puține dovezi care să indice
proprietăți favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul
ciocolatei bogate în flavonoide. Rezultate obținute în laboratoare dovedesc
proprietăți anticancerigene ale flavonoidelor conținute în boabele de cacao și
cacao-a. Mars Incorporated, o companie americană de dulciuri, cheltuiește anual
sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.[13] Compania se afla în
tratative cu o companie farmaceutică pentru a scoate pe piață un medicament
bazat pe flavonoizi sintetizați din boabele de cacao. Conform cercetărilor
sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard, Universitatea California și
mai multe laboratoare de cercetare la universități din Europa, medicamentele pe
bază de cacao ar putea ajuta în tratamentul diabetului, demenței și a altor boli.[14]
Unele studii indică chiar efecte de temperare și reducere a tusei persistente.
Ingredientul activ în combaterea tusei, teobromina fiind de trei ori mai eficientă
în tratament decât codeina, principalul medicament utilizat contra tusei.[15] De
asemenea, ciocolata are o acțiune locală de calmare și rehidratare a mucoasei
gâtului. Flavonoidele de asemenea au o acțiune inhibatoare antidiareică, ceea ce
sugerează beneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolată.[16]

Riscul de obezitate

Îngrijorarea majoră a unor nutriționiști este faptul că, deși consumul de

ciocolată poate afecta în mod pozitiv prevalența unor biomarkeri care pot
reduce incidența bolilor cardiovasculare, această cantitate va fi destul de mare
pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un număr mare de calorii introduse
în circuitul alimentar, calorii care, nefiind utilizate în procese intensive
energetice celulare, provoacă obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu
efect, favorizând obezitatea în același timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]

Acnee

Contrar credinței populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut

confirma o acțiune sigură, deși zahărul din ciocolată poate contribui la creșterea
valorii glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza apariția acneei și în
general consumul excesiv de ciocolată cu lapte poate într-o oarecare măsură
favoriza apariția acneei.[18]

Intoxicarea cu plumb

Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentrații de plumb dintre produsele
dietetice tipice omului occidental, cu potențial de a cauza o slabă otrăvire cu
plumb. Deși studii recente au arătat că boabele absorb puțin plumb, acesta tinde
să se lege de cojile boabelor și astfel să devină contaminate. Un articol de
 recenzie, publicat în anul 2006, afirmă că, în ciuda nivelului ridicat al
consumului de ciocolată, există un număr mic de date cu privire la
concentrațiile de plumb din aceste produse.

Într-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultură al S.U.A) din anul 2004,

nivelul mediu de plumb din eșantioanele testate varia de la 0,0010 până la
0,09565 µg plumb per gram de ciocolată; dar un alt studiu realizat de un grup de
cercetare elvețian în anul 2002 a descoperit că unele ciocolate conțineau până la
0,769 µg per gram, aproape de limita standard internațională acceptată de plumb
din cacao pudră sau boabele de cacao, care este de 1 µg plumb per gram. [19]

În anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a coborât cu o cincime

cantitatea de plumb permisă în dulciuri, dar conformarea la această limită este
opțională. [20] În timp ce studiile arată că plumbul aflat în compoziția ciocolatei
ar putea fi absorbit doar parțial de organismul uman, încă nu este cunoscut
debutul efectelor plumbului asupra bunei funcționări a creierului copiilor și
chiar în mici cantități plumbul poate determina deficiențe ale dezvoltării
neurologice, inclusiv scăderea factorului IQ. [21]

Otrăvirea cu teobromină

În cantități suficiente, teobromina găsită în ciocolată este toxică pentru

organismele animale, precum caii, câinii, papagalii, rozătoare mici, și pisici
deoarece acestea nu sunt capabile să metabolizeze substanța chimică în sine.
Dacă sunt hrăniți cu ciocolată, teobromina va rămâne în sistemul lor circulator o
perioadă de timp de până la 20 ore, iar animalele vor experimenta crize
epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea. Tratamentul
în astfel de cazuri implică inducerea stării de vomă în cel mult două ore de la
ingerare, sau contactarea de urgență a unui medic veterinar pentru stabilirea
tratamentului medicamentos.

Un câine de talie medie care cântărește aproximativ 20 de kilograme va avea

de-a face cu disconfort intestinal sever după ingerarea a nu mai mult decât 240 g
de ciocolată amăruie, dar nu va avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia
decât dacă mănâncă cel puțin jumătate de kilogram de ciocolată cu lapte.
Ciocolata amăruie are de 2 până la 5 ori mai multă teobromină, ceea ce o face
mai periculoasă pentru câini. Conform «Merck Veterinary Manual»,
aproximativ 1,3 grame de ciocolată de casă per kilogram corp al unui câine,
sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.

De exemplu: un baton obișnuit de 25 de grame de ciocolată de menaj este de

ajuns pentru a provoca aceste simptome unui câine de 20 de kilograme.
Bineînțeles, ciocolata de menaj este rareori folosită în consumul direct datorită
gustului ei neplăcut, dar alte toxicități canine provocate de ciocolata amăruie pot
 fi extrapolate în baza acesteia. Iar deoarece câinilor le place gustul dulciurilor
de ciocolată la fel de mult ca și oamenilor și sunt capabili să găsească și să
mănânce cantități mult mai mari decât servește în mod obișnuit un om, aceștia
ar trebui ținuți departe de mult râvnita ciocolată. Există rapoarte conform cărora
salteluțele făcute din pastile de cacao sunt periculoase pentru animalele de casă
(și nu numai).[22][23][24] Gustările făcute din carob pot fi folosite în loc, acestea
nepunând în pericol sănătatea micilor prieteni. [25]

Ciocolata ca stimulent

Ciocolată topită

Dulciuri din ciocolată

Un model al lui Reichstag produs din ciocolată la un magazin din Berlin

Ciocolata conține o varietate de substanțe:

Zahăr
 Teobromină, alcaloidul principal in cacao și ciocolată [26] și parțial
responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei
 Triptofan, un aminoacid esențial și un precursor al serotoninei
  Fenetilamină, un alcaloid;[27] este rapid metabolizat de oxidaza
monoaminică B deci nu atinge creierul în cantități mari
 Cafeină, prezentă doar în cantitați foarte mici
[26]

Ciocolata este un ușor stimulant pentru oameni datorită prezenței teobrominei.

Are un efect mai pronunțat pentru cai, deci este interzisă utilizarea acesteia la
[28]

cursele de cai.

Riscul de dependență

Evaluările studiilor preclinice indică faptul că consumul frecvent și excesiv pe

termen lung de alimente bogate în grăsimi sau zahăr poate produce o
dependență (dependență alimentară). Aceasta poate include ciocolata. Se știe că
aroma dulce și ingredientele farmacologice ale ciocolatei creează o poftă
puternică sau se simt „de dependență” de către consumator.[29] O persoană care
are o mare plăcere pentru ciocolată se poate referi la ei înșiși ca fiind un
ciocolatic. Ciocolata nu este încă recunoscută oficial de DSM-5 ca o dependență
diagnosticabilă.[30]

Producție și consum

În anul 2016 se estima că, în medie, un european sau american consumă în jur
de 5,2 kg de ciocolată pe an.[31]

Note

63.^ „Directiva Parlamentului European și a Comisiei Europene

200/36/EC referitoare la produsele din cacao și ciocolată destinate
consumului uman”.
64.^ DeNoon, Daniel J. „Dark Chocolate Is Healthy Chocolate”. WebMD.
Accesat în 20 mai 2008.
65.^ Ingall, Marjorie. „Chocolate can do good things for your heart, skin
and brain”. CNN Health. Accesat în 20 mai 2008.
66.^ BBC NEWS „Chocolate better than kissing” Verificați valoarea |url=
(ajutor). BBC News. Accesat în 17 februarie 2007.
67.^ Haynes, Fiona. „Chocolate as a Health Food?”. Low Fat Cooking.
Accesat în 3 martie 2006.
68.^ „Dark Chocolate May Lower Blood Pressure”. WebMD. Accesat în 29
mai 2008.
69.^ „Cum ne protejează ciocolata de accidentele vasculare cerebrale”.
Actualități în Neurologie. Accesat în 8 mai 2010.
70.^ Serafini, M., Bugianesi, R., Maiani, G., Valtuena, S., De Santis, S. &
Crozier, A. 2003. Plasma antioxidants from chocolate. Nature 424, 1013
71.^ „Chocolate: Food of the Gods”. Yale-New Haven Hospital. Accesat în
3 martie 2006.
72.^ Kondo K, Hirano R, Matsumoto A, Igarashi O, Itakura H., Inhibition of
LDL oxidation by cocoa, Lancet, November 1996; 348(2):1514.
73.^ Kenneth Maxwell (1996). A Sexual Odyssey: From Forbidden Fruit
a b

to Cybersex. New York: Plenum. pp. 38–40. ISBN 030645405X.

74.^ di Tomaso E, Beltramo M, Piomelli D (1996). „Brain cannabinoids in
chocolate”. Nature. 382 (6593): 677–8. doi:10.1038/382677a0.
PMID 8751435.
75.^ „Cocoa flavonols emerging as functional food ingredients”. Nutra
Ingredients. Accesat în 17 mai 2008.
76.^ Silverman, Elissa. „The Standard - Mars talks up cocoa's medicinal
potential - World Section”. The Standard. Accesat în 27 iunie 2006.
77.^ Usmani, Omar S. (2005). „Theobromine inhibits sensory nerve
activation and cough” (PDF). FASEB Journal. 19 (2): 231–233.
doi:10.1096/fj.04-1990fje. PMID 15548587. Accesat în 27 iunie 2006.
Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
78.^ A study done at Children's Hospital & Research Center Oakland, in
collaboration with scientists at Heinrich Heine University in Germania:
Schuier, Maximilian (2005). „Cocoa-Related Flavonoids Inhibit CFTR-
Mediated Chloride Transport across T84 Human Colon Epithelia”
(PDF). Journal of Nutrition. 135 (10): 2320–2325. Accesat în 2 mai
2007. Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
79.^ Adams, Stuart J. „A Critical Look at the Effects of Cocoa on Human
Health”. Pabulum, 2004 Issue 61. Accesat în 3 martie 2006.
80.^ Magin P, Pond D, Smith W, Watson A (2005). „A systematic review of
the evidence for 'myths and misconceptions' in acne management: diet,
face-washing and sunlight”. Fam Pract. 22 (1): 62–70.
doi:10.1093/fampra/cmh715. PMID 15644386.
81.^ Karrie Heneman si Sheri Zidenberg-Cherr, "Is Lead Toxicity Still a
Risk to U.S. Children?", California Agriculture, Volumul 60, Numărul
4/2006. [1] (accesat la 15 februarie 2007)
82.^ Lorraine Heller, "FDA issues new guidance on lead in candy",
FoodNavigator.com November 29 2006. [2] (accessed 15 February 2007)
83.^ Canfield RL, Henderson CR Jr, Cory-Slechta DA, Cox C, Jusko TA,
Lanphear BP. (2003) Intellectual impairment in children with blood lead
concentrations below 10 microg per deciliter. New England Journal of
Medicine Apr;348(16):1517-26. [3] (Abstract)
84.^ „Chocolate with Animals”. Animal Poison Control Center. Accesat în
17 mai 2008.
85.^ Drolet R, Arendt TD, Stowe CM. Cacao bean shell poisoning in a dog.
JAVMA 1984;185(8): 902.
 86.^ Blakemore F, Shearer GD. The poisoning of livestock by cacao
products. Vet Record 1943;55(15).
87.^ „Carob is good for animals”. Inchem. Accesat în 17 mai 2008.
88.^ a b Matissek, R (1997). „Evaluation of xanthine derivatives in
chocolate: nutritional and chemical aspects”. European Food Research
and Technology. 205 (3): 175–184.
89.^ Liebowitz, Michael R. (1983). The chemistry of love. Boston: Little,
Brown. ISBN 0316524301.
90.^ Smit HJ, Gaffan EA, Rogers PJ (2004). „Methylxanthines are the
psycho-pharmacologically active constituents of chocolate”.
Psychopharmacology. 176 (3-4): 412–9. doi:10.1007/s00213-004-1898-
3. PMID 15549276.
91.^ Nehlig A (2004). Coffee, tea, chocolate, and the brain. Boca Raton:
CRC Press. pp. 203–218. ISBN 9780429211928.
92.^ Meule A, Gearhardt AN (septembrie 2014). „Food addiction in the
light of DSM-5”. Nutrients. 6 (9): 3653–71. doi:10.3390/nu6093653  .
PMC 4179181  . PMID 25230209.
93.^ Industria ciocolatei, în declin: nici iepurașul de Paște nu o mai poate
salva, 28 martie 2016, Gândul, accesat la 28 martie 2016

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de ciocolată

 en BBC News: „Food cravings battle, pointless”

 Arta ciocolatei: o scurtă istorie, Andreea Lupșor, Historia, accesat la 15
februarie 2012
 Un tezaur mai de pret decat aurul, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu,
Descoperă
 Drumul de la Marele Preot la Johnny Depp, 19 iunie 2007, Dan-Silviu
Boerescu, Descoperă
 Viitorul ciocolatei a inceput la 3 august 2002, 19 iunie 2007, Dan-Silviu
Boerescu, Descoperă
 OPT lucruri puțin știute despre ciocolată. AFLAȚI de ce albă ciocolata
albă și ce boală poate provoca, 17 februarie 2013, Cristina Lica,
Evenimentul zilei
 Cine a inventat ciocolata?, 2 aprilie 2013, Descoperă
 Cele mai dulci - muzeele dedicate ciocolatei, 23 iunie 2012, Ziarul
Lumina

[ascunde]
  v
 d
 m

Bomboane
 Cofetărie
 Bomboană de zahăr
După  Gumă de mestecat
categorie  Ciocolată
 Produse de cofetărie în vrac

 Listă de bomboane
 Lista celor mai vândute mărci de bomboane
 Lista mărcilor de cofetărie
Liste  Ciocolatieri
 Lista mărcilor de ciocolată
 Lista producătorilor de ciocolată

 Tipuri de ciocolată
 Ciocolată compusă
 Modelarea ciocolatei
 Ciocolată albă
 Ciocolata baton
Ciocolată
 Trufă de ciocolată
 Ciocolată cu mentă
 Ciocolată elvețiană
 Ciocolaterie

Bubble gum

 Guma de mestecat funcțională
Gumă de
 Lista mărcilor de gumă de mestecat
mestecat
 Industria gumei de mestecat

Bomboana  Bezea
de zahăr  Dropsuri
 Caramele
 Marțipan
 Drajeuri
 Praline
 Rahat
 Halva
 Nuga
  Mentolate
 Licorice
 Tafy

 Bomboane pentru gât

Bomboane  Gumă de nicotină
medicinale  Acadele

Prăjituri

 Biscuiți
 Deserturi
 Gogoașă
 Turtă dulce
 Cozonac
Dulciuri
 Cozonac secuiesc
 Patiserie
 Plăcinte, tarte și flanșe
 Gemuri
 Dulcețuri

Materiale media legate de Dulciuri la Wikimedia Commons

 BNF: cb119491244 (data)
 GND: 4053168-5
Informații  LCCN: sh85024603
bibliotecare  NARA: 10639394
 NDL: 00573643

Categorie:

 Ciocolată