CAPITOLUL I

Caracteristici generale ale biodiversității:

Romania este caracterizata de un nivel ridicat de biodiversitate – din punct de
vedere al numărului de specii, al habitatelor si al ecosistemelor pe care le formează si
din punct de vedere al suprafețelor deținute de acestea, însă modificările actuale de
peisaj pun in evidenta amenințări serioase: intensificarea activităților agricole ce
afectează cu precădere zonele mai productive si abandonarea activităților agricole ce
se manifesta mai ales in zonele slab productive.

Romania este caracterizata de o mare diversitate biologica, manifestata atât

intraspecific cat si interspecific, remarcându-se atât prin numărul mare de ecosisteme
cat si prin numărul de specii, dar in prezent multe specii de plante si animale sunt
amenințate cu dispariția, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al
deteriorării mediului. In ceea ce privește flora, in Romania au fost identificate 3.700
de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt
extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile si 1.253 sunt Programul National de
Dezvoltare Rurala 2007-2013 35 rare. Din numărul estimat al taxonilor identificați in
Romania, o proporție semnificativa (aprox.60 %) este reprezentata de către speciile
caracteristice pajiștilor alpine si subalpine, pășunilor si fânețelor montane.

In ceea ce priveste fauna, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care
33.085 specii de nevertebrate si 707 specii de vertebrate. Din cele 191 specii de pesti,
38 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (11 specii periclitate, 16 specii
vulnerabile si 11 specii rare). Din cele 20 specii de amfibieni, 12 se afla intr-o stare
nefavorabila de conservare (3 specii periclitate si 9 specii vulnerabile), din cele 30
specii de reptile 5 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (4 specii periclitate si
o specie vulnerabila), din cele 364 specii de pasari 35 se afla intr-o stare nefavorabila
de conservare (18 specii periclitate si 17 specii vulnerabile) si din cele 102 specii de
mamifere, 58 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (19 specii periclitate, 26
specii vulnerabile si 13 specii rare). In urma inventarierilor, a rezultat un numar

1
aproximativ de 5.600 de ursi bruni (60% din populatia europeana de ursi bruni –
Ursus arctos), aproximativ 3.000 de lupi (40% din populatia europeana de lupi – Canis
lupus) si 1.500 de rasi (40% din populatia europeana de rasi – Lynx lynx), aceste
specii fiind un simbol al vietii salbatice si al habitatelor naturale, care pot fi folosite si
pentru a repopula alte zone din Europa, care au cunoscut un regres al acestor specii.
Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a disparut din puerile Tari boaster de mai bine de
un secol si traieste astazi numai in rezervatii.

Ecosistemele naturale si semi-naturale:

 acoperă 47% din teritoriul tarii.

Au fost identificate si caracterizate 783 tipuri de habitate:

 13 habitate de coasta
 143 habitate specifice zonelor umede
 196 habitate specifice pășunilor si fânețelor
 206 habitate forestiere
 90 habitate specifice dunelor si zonelor stâncoase
 135 habitate specifice terenurilor agricole

Habitatele:

Sunt caracterizate de o anumita compoziție a florei si a faunei, componente ale

biocenozelor si sunt influențate de diferiți factori climatici sau edafici. Influentele
climatice, ale zonelor aride din partea estica, la cele oceanice din partea vestica a tarii,
precum si diferențele climatice intre câmpie si munte impuse de altitudinea reliefului,
au determinat apariția unui mare număr de habitate. Alt factor care determina marea
varietate de habitate din Romania este reprezentat de compoziția chimica a rocilor din
substrat (sol, subsol).

2
 CAPITOLUL II

Ariile protejate:

Dintre statele membre ale U.E. – 27, Romania deține cea mai mare diversitate
biogeografica (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflându-se in
majoritate într-o stare favorabila de conservare.

Suprafața totala a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 ha si acoperă aproximativ

7,83 % din suprafața tarii:

 Rezervația Biosferei „Delta Dunării” – 576.216 ha

 13 Parcuri Naționale – 318.116 ha
 13 Parcuri Naturale – 772.128 ha
 981 Rezervații Naturale – 179.193 ha
 28 Arii Speciale de Protecție Avifaunistica – 21.052 ha.

Dintre acestea, câteva arii protejate prezinta interes deosebit, atât la nivel național
cat si internațional, având statut multiplu: • Rezervația Biosferei Delta Dunării –
Rezervație a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB – „Omul si Biosfera”), Zona
Umeda de Importanta Internaționala (Secretariatul Convenției Ramsar) si Sit al
Patrimoniului Natural Universal (UNESCO);

• Parcul National Retezat – Rezervație a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB –

„Omul si Biosfera”)

• Parcul National Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei (Comitetul UNESCO

MAB – „Omul si Biosfera”)

3
 • Parcul National Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei (Comitetul UNESCO
MAB – „Omul si Biosfera”)

In afara ariilor protejate de interes național, prin intermediul Programului IBA

(Important Birds Area / Arii de Importanta Avifaunistica) au fost identificate in
Romania cele mai importante arii pentru menținerea populațiilor de păsări sălbatice,
inclusiv a celor de interes internațional sau prioritare la nivel comunitar precum si a
speciilor migratoare. In Romania programul este derulat de către Programul National
de Dezvoltare Rurala 2007-2013 36 Societatea Ornitologica Romana (partener
BirdLife in Romania) si Asociația pentru Protecția Pasărilor si a Naturii “Grupul
Milvus”. Pe baza datelor adunate in special in ultimii 10 ani, au fost identificate la
nivelul întregii tari 132 de IBA-uri, acoperind cca. 17% din suprafața tarii.

Natura 2000

O buna parte din teritoriul național este acoperita de rețeaua comunitara de

arii protejate Natura 2000.
Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in Romania
se regăsesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel comunitar si a
căror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare (SAC). Pana
in prezent au fost identificate ca situri Natura 2000 un număr de:

• 108 situri SPA (Arii de Protecție Speciala Avifaunistica) reprezentând

aproximativ 11,89% din teritoriul României

• 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentând

aproximativ 13,21% din teritoriul României

Regimul de protecție pentru aceste situri de interes comunitar a fost impus la nivel
național, in conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor

4
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, prin
următoarele acte normative:

• Ordinul MMDD nr. 776/2007 pentru declararea pSCI

• Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 pentru declararea SPA. Arealul siturilor

incluse in Rețeaua Europeana Natura 2000 acoperă aproximativ 17,84% din

teritoriul național.

Conservarea biodiversității pe terenurile agricole

Terenurile agricole cu înalta valoare naturala acoperă o suprafața însemnată

din SAU a României, dar atât abandonul activităților agricole cat si
intensificarea acestora amenința buna lor conservare.

Deși in cazul României (si chiar la nivel european) exista foarte putina experiența
in utilizarea acestui concept, un pas important a fost realizat in vederea identificării
terenurilor agricole cu înalta valoare naturala, utilizându-se metode oferite de studiile
dezvoltate pana in prezent. S-a urmărit identificarea zonelor caracterizate de prezenta
abundenta a pajiștilor semi-naturale, in general asociate cu existenta unei diversități
ridicate a speciilor si a habitatelor. Rezultatul clasificării arata faptul ca in prezent cca.
2,4 milioane hectare de pajiști semi-naturale pot fi clasificate ca teren agricol cu înaltă
valoare naturala.

Pajiștile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria

terenurilor agricole, dar renunțarea in unele zone la activitățile agricole tradiționale
(cosit, pășunat) conduce la degradarea habitatelor si la modificări de peisaj. Cu
deosebire, in zona montana exista o tendință de abandonare a activităților agricole,
mai ales in cazul pajiștilor semi-naturale.

In același timp, in unele regiuni ale tarii pajiștile sunt amenințate de intensificarea
agriculturii si practicarea acesteia pe suprafețe compacte si largi, exercitându-se astfel
presiune asupra componentelor de mediu, in special asupra biodiversității.

5
 De asemenea, in unele zone ale tarii desemnate ca IBA sunt prezente păsări care
dețin in Romania o pondere importanta din populația la nivel UE – 27, cum ar fi
Lanius minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 50%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar
in unele dintre IBA sunt prezente si păsări care sunt vulnerabile, periclitate sau rare,
numărul de exemplare din aceste specii de păsări fiind foarte mic.

Ca o amenințare a ultimilor ani se remarca gripa aviara care poate afecta pasările
sălbatice, mai ales in zonele de mare concentrare a pasărilor migratoare cum ar fi
Delta Dunării. In general, se poate spune ca populațiile al căror habitat îl constituie
terenurile agricole si forestiere înregistrează o stare favorabila de conservare si nu
exista presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este in mare măsura
urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii in Programul National
de Dezvoltare Rurala 2007-2013 37 Romania. In particular, exista si areale asupra
cărora presiunea exercitata de către activitățile antropice s-a resimțit printr-o evoluție
nefavorabila asupra stării de conservare a speciilor sălbatice.

6
 CAPITOLUL III

Agro-biodiversitatea

Romania deține o importanta baza genetica atât in rândul plantelor de cultura

cat si al animalelor domestice, strâns legata de agro – sistemele tradiționale.

In ceea ce priveste agro-biodiversitatea, Romania este una dintre putinele tari

europene in care agrosistemele tradiționale reprezintă rezervoare semnificative din
punct de vedere al diversității genetice a plantelor de cultura si a animalelor
domestice, care s-au conservat la locul de formare si dezvoltare.

Romania este interesata sa conserve o serie de specii locale de animale domestice,

specifice unor regiuni, si care sunt in pericol de dispariție. In catalogul mamiferelor
domestice sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt încă active, 19 in potențial pericol
si 34 dispărute). Trebuie notat totuși ca multe rase locale (Turcana, Tigaie, Capra
Carpatina etc.) au un sistem de reproducție in comunități locale (izolare reproductiva
pe o anumita arie, fără registru genealogic si controlul oficial al producției, selecția
fiind făcută după preferința proprietarilor).

Ca varietăți de plante exista populații locale aflate pe cale de dispariție, distribuite

in multe regiuni. O importanta mare este acordata si livezilor.

Conservarea biodiversității pe terenurile forestiere

Romania dispune de o mare diversitate forestiera si este una dintre putinele

tari europene care mai poseda păduri virgine. Multe dintre aceste păduri joaca

7
roluri importante de mediu si ca spațiu recreațional, dar reprezintă in același
timp si o importanta valoare economica.

In ceea ce priveste relația dintre păduri si managementul biodiversității, Romania

este una dintre putinele tari europene care încă deține păduri virgine – aproximativ

300.000 ha, prezente in cea mai mare parte in zona montana. Pădurile dețin funcții
multiple, spre exemplu, aici se regăsesc habitate importante pentru fauna sălbatica
(mai ales acolo unde exista potențiale situri Natura 2000), asigura funcția de protecție
in bazinele torențiale, dar dețin si alte funcții de protecție si asigura, de asemenea,
importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunităților umane.

Acolo unde aceste valori sunt considerate de importanta mare sau cruciala, pădurile
pot fi clasificate ca având valoare înalta de conservare. Pana la finalul anului 2005,
1.119,7 mii ha de păduri in Romania au fost certificate prin Sistemul de Certificare
Forestiera (SCF). Peste 9% din suprafața forestiera (574.878 ha) este situata in arii
protejate, managementul acesteia vizând conservarea biodiversității (sursa: Regia
Naționala a Pădurilor – Romsilva, 2006 – Managementul ariilor forestiere din cadrul
Parcurilor Naționale).

Biodiversitatea agricola

Noțiune si atribute.

În producția agricola se folosește o diversitate biologica de culturi agricole (culturi

de câmp) compusa din specii, soiuri, hibrizi, care reprezintă plantele cultivate, ce se
diferențiază între ele prin ciclul biologic, cerințele fata de factorii de vegetație, morfo-
anatomia lor; destinația de producție. Fitotehnia se ocupa cu studiul si tehnica a peste
45 de plante agricole adaptate la condițiile pedoclimatice din România, iar numărul
soiurilor cultivate trece de 300. De exemplu la grâul de toamna se recomanda 37 de
soiuri, iar la porumb 190 de hibrizi, cu coacerea foarte diferita.

Biodiversitatea plantelor agricole este vitala pentru întreaga omenire, fiind singura
sursa sigura de alimente. De aceea rolul Statului si al cultivatorilor este esențial în

8
conservarea si protejarea speciilor vegetale utile omului, cu atât mai mult ca ele si
varietățile lor constituie fundamentul ecosistemului

Biodiversitatea este unul din pilonii dezvoltării durabile a agriculturii si determina

starea de sănătate a populației, prin diversificarea producției agricole. Reducerea
biodiversității, de fapt a numărului de plante cultivate, nu este numai o problema de
mediu, dar si una de politica sociala si economica rurala

Componentele biologice ale unei tehnologii, de fapt însăși rațiunea de a fi a

acesteia, sunt reprezentate prin specie soi si hibrid, care stau la baza biodiversității ca
numar si importanta economica

Specia reprezintă un grup mare de plante, cantonate pe areale ecologice

(biogeografice) întinse (chiar pe diferite continente), în diferite condiții pedo-
climatice, care au însușiri biologice si morfo-anatomice distincte, dar asemănătoare.
Specia reprezintă de fapt în producție planta cultivata (grâul, porumbul) si este
constituita din subspecii si varietăți (grâul tare si grâul moale, porumbul obișnuit si
porumbul zaharat), din soiuri si hibrizi.

Soiul reprezintă un grup de plante din aceeași specie sau varietate, ce au însușiri
omogene biologice, morfo-anatomice si de producție la toți indivizii din parcela
cultivata. De exemplu, un soi de grâu într-o parcela trebuie sa aibă aceeași înălțime,
spic identic pentru a se putea recolta mecanic si a obține o producție medie uniforma.
Soiul este unitatea biologica, componenta biologica a fluxului tehnologic ce
influențează direct recolta. Un ansamblu de mai multe soiuri constituie un sortiment
de baza cu soiurile de baza în cultura si auxiliar cu soiurile importante si create în tara,
care sunt în curs de verificare pe tot teritoriul României.

Hibridul reprezintă, de asemenea, o grupa omogena de plante, dar spre deosebire

de soi el este format din 2,3 sau 4 parteneri (părinți, mama+ tata), care se încrucișează
(hibridează) în fiecare an, după tehnici speciale.

9
 CONCLUZII SI RECOMANDARII

România este caracterizată de o mare diversitate biologică, manifestată atât

intraspecific cât şi interspecific, remarcându-se atât prin numărul mare de ecosisteme cât
și prin numărul de specii, dar în prezent multe specii de plante şi animale sunt amenințate
cu dispariția, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării
mediului.

Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi

silviculturii, precum şi a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai
competitive şi pentru a contribui la creșterea economică și convergența veniturilor din
spațiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și
protecția mediului din aceste zone.

Menținerea şi îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale ale României,

prin promovarea unui management durabil atât pe suprafețele agricole, cât şi pe cele
forestiere.

10
 BIBLIOGRAFIE

https://www.researchgate.net/figure/Protected-areas-including-NATURA-2000-
sites-in-Romania-based-on-the-relief_fig4_49614685

https://lege5.ro/Gratuit/gm3temzqgq/analiza-situatiei-actuale1-caracterizata-
prin-puncte-tari-si-puncte-slabe-strategia-aleasa-pe-baza-acesteia-si-evaluarea-
ex-ante-program?dp=gy2temjrgi3di

http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate-54784fdbc3ea5.pdf

http://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/Ghid_managementul-resurselor-
agricole1.pdf

https://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/nature_biodiversity/
RO.pdf

http://www.anpm.ro/documents/840392/43048986/
Cap.V+Protectia+naturii+si+biodiversitatea.pdf/338c5b6e-e751-4d5e-afa1-
68c6c7d98fe2

https://www.ebrd.com/documents/environment/esia-49149-bmpr.pdf

11
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiversitate

https://council.science/ro/current/blog/biodiversity-as-insurance-aligning-
economic-stimulus-packages-with-long-term-nature-conservation-goals-says-dr-
jasper-meya-environmental-economist/

12
13