MASTERAT MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE

Anul universitar 2021-2022, Anul II, Semestrul I

CURS. Dezvoltarea comunităților și Asistența

socială rurală

MATRICE COMUNITARĂ ȘI DEZVOLTARE LOCALĂ. Investigații în ruralul

Munților Apuseni (1986-2007)
– după Pascaru (2003) și Pascaru (2007) –

Selecție realizată de Cristina Faludi

MATRICEA COMUNITARĂ ca unitate între dimensiunile intercunoaștere, comunicare și acțiune comună la
nivelul unei comunități (teritoriale sau nu) poate fi unitatea din care ia naștere ansamblul manifestărilor și
elementelor de viață cotidiană ale unei comunități.

Schema 1. Niveluri ale intercunoașterii

Nivelul maxim Nivel intermediar 1 Nivel intermediar 2 Nivel intermediar 3 Nivelul minim
Toată lumea știe totul Unii știu totul despre Unii știu totul despre Unii știu unele lucruri Nimeni nu știe nimic
despre toată lumea. toată lumea. unii. despre unii. despre nimeni.

Schema 2. Niveluri ale comunicării

Nivelul maxim Nivel intermediar 1 Nivel intermediar 2 Nivelul minim

Toată lumea discută cu Unii discută cu toată Unii discută cu unii. Nimeni nu discută cu
toată lumea. lumea. nimeni.

Schema 3. Niveluri ale acțiunii comune

Nivelul maxim Nivel intermediar 1 Nivel intermediar 2 Nivelul minim

Toată lumea lucrează în Unii lucrează cu toată Unii lucrează cu unii. Nimeni nu lucrează cu
comun cu toată lumea. lumea. nimeni.
Aspecte metodologice:
„A ști totul” – a cunoaște o serie de aspecte considerate esențiale la un moment dat într-o comunitate.
În studiile lui Pascaru, s-au avut în vedere:
1) vârsta;
2) pregătirea școlară;
3) ocupația și locul de muncă;
4) dacă a fost bolnav/ă în ultimul timp;
5) dacă a fost plecat/ă din localitate în ultimul timp;
6) dacă a vândut sau a cumpărat ceva deosebit în ultimul timp.
Note:
a) La modul absolut, nivelul maxim și minim din schemă nu au corespondent real, ci rămân doar puncte de reper
abstracte.
b) Fiecare nivel are momentele, etapele sau treptele sale, parcurse ascendent sau descendent, de regulă
descendent, de regulă, în cazul trecerii de la comunitate la societate, respectiv de la tradițional la modern.
c) Similar cu modul de abordare a problemelor intercunoașterii pot fi abordate și aspectele care privesc comunicarea
și acțiunea comună într-o comunitate.
„A discuta cu toată lumea” – a comunica cu o anumită frecvență
„A lucra în comun cu toată lumea” – la un anumit interval sau într-un anumit interval, astfel:
1) în ultima săptămână;
2) în ultima lună; Acțiunea – într-ajutorare sub forma muncii în comun, a împrumutului sau a
3) în ultimele 3 luni; schimbului de bunuri, fără implicarea unui interes sau câștig imediat.
4) în ultimul an;
5) în ultimii 3 ani;
6) niciodată.
Stabilirea INDICELUI MATRICEI COMUNITARE

– S-au luat în considerare cele trei dimensiuni menționate: 1) cunoașterea; 2) comunicarea; 3) acțiunea comună.
– S-a stabilit că primii doi itemi reflectă dimensiunea cunoașterii, cu două aspecte:
i) modalitatea de identificare a membrilor comunității de către subiectul chestionat și
ii) cunoașterea unor aspecte din viața și activitatea membrilor comunității asupra cărora subiecții au fost chestionați.

A fost folosită următoarea scală:

a) identificarea după nume – 5 puncte (p);
b) identificarea după nume și ciufală (poreclă) – 4 p;
c) identificarea după nume, ciufală și prenumele soțului sau soției – 3 p;
d) identificarea după nume, ciufală, prenumele soțului sau soției și prenumele copiilor – 2 p;
e) identificarea după datele de mai sus și alte amănunte biografice – 1 p;
f) nerealizarea identificării – 0 p.

În aplicarea efectivă a chestionarului, fiecărui subiect chestionat i se spunea numele unui locuitor din sat și dacă îl
recunoștea după nume, primea valoarea 5 etc.

Persoanele despre care subiecții investigației erau chestionați – numite persoane de referință – puteau fi cinci (număr ales
arbitrar, în funcție de resursele materiale și de timp ale anchetelor) sau patru (atunci când unul dintre subiecții chestionați
era și persoană de referință). Astfel, scorul maxim ce se putea obține la nivelul cunoașterii, itemul modalitatea de
identificare, era de 25 sau 20 de puncte.
– Scorul astfel obținut s-a însumat cu cel obținut în cunoașterea unor aspecte (selectate în baza relevanței sociale): 1)
vârsta; 2) pregătirea școlară; 3) ocupația și locul de muncă; 4) dacă a fost bolnav/ă în ultimul timp; 5) dacă a fost
plecat/ă din localitate în ultimul timp; 6) dacă a vândut sau a cumpărat ceva deosebit în ultimul timp.
– Răspunsurile au fost notate astfel:
a) știe exact – 1 p;
b) știe aproximativ – 0,5 p;
c) nu știe – 0 p.
– În cunoașterea unor aspecte, scorul maxim care se putea obține era de 30 de puncte – pentru 5 persoane de
referință și 24 de puncte – pentru 4 persoane de referință.
– Pentru evaluarea comunicării și a acțiunii comune, s-a luat în considerare momentul la care a avut loc ultima
discuție dintre subiectul chestionat, respectiv data la care s-au implicat ultima oară într-o acțiune împreună cu
fiecare dintre ceilalți cinci membri ai comunității – persoane de referință – acordând răspunsurilor, pe variante,
următorul punctaj:
1) în ultima săptămână – 5 p;
2) în ultima lună – 4 p;
3) în ultimele 3 luni – 3 p;
4) în ultimul an – 2p;
5) în ultimii 3 ani – 1p;
6) niciodată – 0 p.
– Punctajul maxim care se poate obține în cazul dimensiunii comunicare, respectiv a acțiunii comune este de 25 de
puncte – 5 persoane de referință - și 20 de puncte – pentru 4 persoane de referință.
Precizări legate de calculul Indicelui matricei comunitare:

– Pentru estomparea diferențelor dintre punctajul maxim la nivelul cunoașterii, pe de o parte, și punctajul maxim
la nivelele comunicării și al acțiunii comune, pe de altă parte, s-a propus utilizarea unui indice dat, la nivelul
fiecărei dimensiuni, de:
– raportul dintre punctajul real obținut de subiecții chestionați și punctajul maxim posibil.
Acest indice poate avea, teoretic, valori cuprinse între 0 și 1.

– INDICELE MATRICEI COMUNITARE se calculează ca:

– medie aritmetică a indicilor cunoașterii, comunicării și acțiunii comune.
Și acest indice, desigur, poate avea valori între 0 și 1.
APLICAȚII PRACTICE
EXEMPLUL 1 – Primele cercetări sistematice: Mușca-Lupșa (1986 și 2000)

Anul Cunoaștere Comunicare Acțiune comună IMC

1986 0,67 0,42 0,20 0,43
2000 0,77 0,79 0,16 0,57

Observații și explicații:
– creșterea IMC între anii studiați;
– 2 direcții explicative:
→ retradiționalizarea satului ca urmare a întoarcerii la munca din agricultură a lucrătorilor angajați
anterior în activitățile industriale din perioada comunistă;
→ introducerea unei centrale telefonice prin care se deservea gratuit întregul sat.

Prescurtare: IMC = Indicele matricei comunitare

EXEMPLUL 2 – Cercetări în comuna Horea (1999)
Scop – investigarea asocierii dintre mărimea localității (măsurată prin numărul gospodăriilor) și
intensitatea relațiilor interumane (măsurată prin IMC)
Participanți – au fost validate răspunsurile la întrebările din cercetare pentru 79 locuitori din comuna
Horea (județul Alba).
Număr gospodării/ Indici
Satul localitate Cunoaștere Comunicare Acțiune comună IMC
Horea 94 0,74 0,47 0,22 0,45
Petreasa 23 0,81 0,82 0,60 0,74
Preluca 32 0,86 0,71 0,52 0,68
Teiu 26 0,76 0,83 0,49 0,70
Trifești 36 0,84 0,75 0,41 0,66

Observații și exemplificări:
– Cu cât numărul gospodăriilor este mai mare, cu atât IMC este mai mic (corelație negativă).
– De exemplu, în cel mai mare sat – Horea – întâlnim cel mai mic IMC, iar în satul cel mai mic – Petreasa – se
înregistrează cel mai mare IMC.
 EXEMPLUL 3 – Matrice comunitară și grupuri de poziție – Corna, Roșia Montană (2003)

Dimensiune Indici
Cunoaștere 0,72 Notă metodologică: În calculul IMC, în cercetările de
Comunicare 0,42 la Corna, în cazul dimensiunii cunoaștere, a fost
valorificat în final doar itemul identificare.
Acțiune comună 0,12
IMC 0,42

Tipuri de grupuri:
– Tipuri de grupuri în sens clasic: a) grupul de sarcină; b) grupul de formare psiho-socială; c) grupul de acțiune
comunitară; d) grupul format la sfârșitul unei cercetări; e) grupul de învățare; f) grupul de loisir; g) grupul de persoane
dintr-o rezidență; f) familia (Pascaru, 2009, p. 86, după Neculau, 2003).
– Există și grupări care nu pot fi considerate grupuri în sens clasic, cum ar fi – agregatele fizice, de mulțime și rețele – și
agregate statistice – categorie de persoane regrupate în funcție de criterii de clasificare exterioare voinței lor
(Neculau, 2003).
→ Agregatele statistice au fost punctul de plecare în abordarea grupurilor de poziție în cazul satului
Corna, Roșia Montana, sat amenințat cu dispariția în cazul punerii în practică a proiectului Roșia
Montana Gold Corporation (RMGC).
→ Indicii matricei comunitare stau aici la baza descrierii Grupurilor de poziție, structurate în jurul
acordului sau dezacordului, mai mult sau mai puțin explicit, față de proiectul RMGC și a consecințelor sale.
EXEMPLUL 3 – Matrice comunitară și grupuri de poziție – Corna, Roșia Montană (2003)

Metodologie:

– Indicii matricei comunitare pentru fiecare participant descriu grupurile de poziție, în studiul de față, „a fi
sub medie” sau „a fi peste medie” reprezentând pe fiecare dimensiune și pentru IMC un mod de a caracteriza
„imediat” un grup anume, fără a-l defini neapărat prin toate caracteristicile sale.

– Din multitudinea de itemi urmăriți în cursul investigației, pot fi considerați reprezentativi pentru descrierea
unei anumite poziții față de Proiectul RMGC, și deci pentru descrierea unor grupuri de poziție, următorii:

1) Acordul / dezacordul cu ideea construirii unui iaz de decantare pe locul satului Corna;
2) Aprecierea influenței proiectului asupra zonei;
3) Aprecierea existenței/ inexistenței unor alternative la proiect;
4) Schimbările în proiectele individuale și mai ales sensul acestor schimbări;
5) Aprecierile asupra publicațiilor prin care RMGC își promova proiectul în zonă și în afara ei (p. 87)
Acordul / dezacordul cu ideea construirii unui iaz de decantare pe locul satului Corna
Răspunsul % Indicii matricei comunitare (media / valoare indice pentru întrebare)
Cunoaștere Comunicare Acțiune comună IMC
De acord, fără a 9,4 0,82 0,57 0,50
le părea rău
De acord, dar le 28,1
părea rău 0,72 0,42 0,12 0,42
Dezacord 29,7 0,19 > 0.42
Alt răspuns 32,8

Notă: În tabel sunt redați doar unii dintre indicii matricei comunitare corespunzători răspunsurilor la întrebarea
analizată, deoarece autorii s-au referit doar la aceștia.

Comentarii:
– Cei de acord cu proiectul RMGC fără nici o părere de rău aveau un IMC peste medie (0,50 față de 0,42),
datorită mai ales indicelui mare al cunoașterii (0,82) și indicelui mare al comunicării (0,57).
– Și cei care declarau că nu sunt de acord au avut un IMC mai mare , mai mult peste medie înregistrând indicele
acțiunii comune (0,19 față de 0,12).
 Credeți că proiectul va avea o influență pozitivă asupra zonei?

Răspunsul % Indicii matricei comunitare (media / valoare indice pentru întrebare)

Cunoaștere Comunicare Acțiune comună IMC
Da 31,3 0,79 0,46
Nu 48,8 0,72 0,73 0,42 0,43 0,12 0,13 0,42 0,43
Alt răspuns 19,9

Notă: În tabel sunt redați doar unii dintre indicii matricei comunitare corespunzători răspunsurilor la întrebarea
analizată, deoarece autorii s-au referit doar la aceștia.

Comentarii:
– Cei care au răspuns afirmativ au avut un IMC peste medie (0,46), mai ales datorită indicelui mare al
(inter)cunoașterii (0,79).
– Cei care au răspuns cu nu au obținut la toți indicii valori foarte apropiate de medie.
 Există alternative dacă proiectul RMGC nu se pune în practică?

Răspunsul % Indicii matricei comunitare (media / valoare indice pentru întrebare)

Cunoaștere Comunicare Acțiune comună IMC
Da 46,9
Nu 31,9 0,72 0,42 0,39 0,12 ~0 0,42 0,40
Alt răspuns 21,2

Notă: În tabel sunt redați doar unii dintre indicii matricei comunitare corespunzători răspunsurilor la întrebarea
analizată, deoarece autorii s-au referit doar la aceștia.

Comentariu:
– Cei care spuneau că nu există alternative au obținut un IMC sub medie (0,40), mai ales datorită unui indice al
comunicării scăzut (0,39) și unui indice al acțiunii comune practic nul.
V-ați schimbat planurile dvs. de viitor după venirea Goldului?
Răspunsul % Indicii matricei comunitare (media / valoare indice pentru întrebare)
Cunoaștere Comunicare Acțiune comună IMC
Da 53,1
0,72 0,42 0,12 0,42
Nu 46,9 0,63 ~0 0,37

Note:
În tabel sunt redați doar unii dintre indicii matricei comunitare corespunzători răspunsurilor la întrebarea
analizată, deoarece autorii s-au referit doar la aceștia.
Goldul este numele RMGC-ului utilizat de către locuitorii din zonă.

Comentarii:
– Cei care spuneau că nu și-au schimbat planurile de viitor au obținut un IMC mai mic decât media (0,37), mai
ales datorită indicelui identificării sub medie (0,63) și unui indice al acțiunii comune aproape nul.
– S-au calculat indicii pe dimensiuni și IMC și în funcție de răspunsurile celor care au răspuns afirmativ la
întrebare. Variantele de răspuns au fost:
a) Erau obligați să plece, deși nu și-au dorit acest lucru.
b) Puteau să vândă și să plece în altă parte, deși nu credeau că se va întâmpla prea repede acest lucru.
c) Ar fi plecat, dar acum aveau posibilitatea să lucreze în zonă.
Aprecierile asupra sincerității publicațiilor RMGC
Răspunsul % Indicii matricei comunitare (media / valoare indice pentru întrebare)
Cunoaștere Comunicare Acțiune comună IMC
Scriu numai
17,2 0,31 0,36
minciuni.
Uneori scriu
42,2
adevărul. 0,72 0,42 0,12 0,42
Scriu numai
6,3 0,85 0,52 ~0 0,48
adevărul.
Alt răspuns 34,3
Notă: În tabel sunt redați doar unii dintre indicii matricei comunitare corespunzători răspunsurilor la întrebarea
analizată, deoarece autorii s-au referit doar la aceștia.

Comentarii:
– Cei care considerau că publicațiile Goldului nu spun adevărul aveau un IMC sub medie (0,36 față de 0,42),
datorită mai ales indicelui săzut al comunicării (0,31).
– Cei care declarau că publicațiile Goldului spun adevărul au avut un IMC peste medie (0,48), datorită indicelui
cunoașterii peste medie (0,85) și indicelui mare al comunicării (0,52).
BIBLIOGRAFIE:

Pascaru, M. (2009). Matrice comunitară și dezvoltare locală. Investigații în ruralul

Munților Apuseni (1986-2007). În Bădescu, I., Cucu Oancea, O., Şişeştean, G.
(coord.). Tratat de sociologie rurală (pp. 82-97). Bucureşti: Mica Valahie.
Pascaru, M. (2007). Investigații exploratorii în microregiunea Albac-Scărișoara-Horea,
județul Alba. Sociologie Românească, V, 1/2007, 90-103.
Pascaru, M. (2003). Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună
în satul contemporan. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Suplimentară:
Neculau, A. (2003). Grupul în psihologia socială. În Neculau, A. (coord.), Manual de
psihologie socială (pp. 129-153). Iași: Polirom.