Sunteți pe pagina 1din 12
] INTRODUCERE . 1.1, Descrierea structurilor in cadre din beton armat Structurile in cadre de beton armat sunt cele la care inc&rcirile verticale gi orizontale sunt preluate si transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitate printr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rgle). Stdlpi sunt considerati elementele portante verticale la care raportul dimensiunilor sectiunii transversale (b si A) respect conditia: h/b<5 ay Clasificarea structurilor in cadre de beton armat in funetie de numarul de niveluri este: ‘© cadre pentru constructii parter: ‘+ cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusi (P+1E .. Pr4E): «cadre pentru constructi etajate cu inaltime medic (P*SE.... P+12E): © cadre pentru constructi etajate Malte (peste P+12E). in funotie de modul cle distributie a elementelor structurale exist + cadre ortogonale; cadre dispuse dupa directii oarecare; ‘+ structuri tubulare in cadee (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple. in functie de modul de executie exista: «cadre din beton armat monolit; «cadre din elemente prefabricate din beton armat, © cadre mixte (din elemente monolite si elemente prefabricate din beton armat). In functie de moaut de armare: «cadre cu armituri flexible; © cadre cu armaturirigide sau cadre cu structura compusd otel - beton. Prezentul indrumitor se aplica la projectarea structurilor in cadre de beton armat monolit din constructiile civile si industriale avand orice regim de indltime ‘Acest indrumitor nu se referd la structurile din beton armat in cadre: diafragme, la cele constituite din cadre cu panouri de umpluturd la care structura in cadre conlucreazi din punct de vedere al rezistenfei si/sau rigiditatii cu pereti din idirie sau alte materiale, care modifica semnificativ comportarea cadrului si la ‘cadre cu armituri rigide. 1.2, Aledtuirea de ansamblu La stabilirea formei si alcétuirii de ansamblu a constructiilor cu structura jn cadre se recomanda alegerea formelor in plan regulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe indiltimea aceluiasi tronson de clade. In acest sens, structurile propuse spre proiectare si analizate in continuare sunt regulate (cadre ortogonale) prezentind urmatoarele caracteristici structurale: constructia este simetricd pe directia longitudinala (in unele eazuri si pe directia transversala); are 0 forma prismatic’, compacta (fir intrinduri pe orizontald $i rettageri pe vertical); stalpii si riglele formeazé o retea regulatS, continua (stalpti sunt continui de la fundatii pana la partea de sus a ckidiri) O astfel de structura este reprezentatd schematic in fig. 1.1 i 1 | caoayLonarupiaLmarcivat l LT] Elcannyfroncruota. coxra ee / Pole. WL Fig. 1.1. Alodtuire de ansamblu a unei structuri in cadre din beton armat. Trpansvensatl Structura vertical de rezistenfa este realizata din cadre de beton armat dispuse pe cele doua directii ale cladiri: transversal si longitudinal Dimensiunile constructiei sunt precizate prin tema de proiect (proiectul de arhitecturd) ‘© deschiderile si traveea in plan orizontal (distante interax stalpi); © iniltimi de nivel (subsol, parter, etaje) date ea inaltimi libere necesare funotie de destinatia si cerinfele functionale ale cladirii. Se observa ca distribupia stélpilor in plamul construct este uniforma, fn general, pentru evitarea formelor neregulate in plan, complicate sau cu aripi lungi constructiile vor fi fragmentate prin rosturi. De asemenea, rosturile pot favea si urmatoarele functiuni: rosturi care nu traverseazd fundatiile - de dilatare(contractie si/sau rosturi seismice; rosturi de tasare care separa si fundatiile. Dimensiunile rosturilor se stabilesc astfel inedt si se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele de clidire alsturate 2 Planseele structurilor in cade pot fi realizate in orice solutie constructiva care asigura conditiile functionale, de rezistenfa si stabilitate, Solutiile de alcatuire ale planseelor din beton armat sunt: monolite; prefabricate; mixte Conditille de rezistenta se referi la preluarea si transmiterea incdrcdrilor gravitationale si realizarea efectului de saiba orizontala rigida. Pentru a nu se reduce sensibil rigiditatea si rezistenta in plan orizontal s-au evitat golurile mari in plansee (cu exceptia casei scarilor - fig. 1.1). De asemenea la plangeele realizate din elemente prefabricate s-a previizut suprabetonarea cu un strat de beton armat monolit si detalii de alcatuire care sA asigure transmiterea luneedrilor intre elementele prefabricate Aledtuirea planseelor este precizata prin tema de proiect iar descrierea ‘acestor solufii constructive este prezentata in continuare, Plangeele cu placd monolitd pot fi prevazute cu grinzi mumai pe eonturul panourilor de plaed (fig. 1.2) - grinzi principale care reprezinta si grinzile de cadru. [grind tanvese | H Fig. 1.2. Aledtuire si plan cofraj plangeu cu plac’ monolita 3 Se recomanda ca suprafata panourilor de placa si nu dey pentru a nu rezulta din dimensionare grosimi de plici neeconomice. Pentru reducerea suprafetei panourilor de placa se prevad si grinzi secundare (fig. 1.3). Grinzile secundare se pot dispune pe directie transversal longitudinala (fig. 1.3) sau combinat pe diferite deschideri si travee ale cadrelor. De regula, grinzile secundare vor rezulta ea grinzi continue Fig. 1.3. Aleatuire si plan cofraj plangeu monolit cu grinzi secundare. Plangeele monolite cu placa si grinzi dispuse pe dowd directii pot avea placa armati pe una sau pe doud directii, functie de raportul dimensiunilor panourilor de placi. Deschiderea optim’ a plicilor armate pe o directie este J=(1,5 3,0) m, 4 Plangeele total sau partial prefabricate prezinté avantaje cum ar fi rapiditatea in executie (necesar redus de cofiaje si manopera) dar si dezavantaje cum arfi costuri de realizare mai mari Solutii partial prefabricate pentru plangeele din beton armat sunt plicile prefabricate tip predale (fig. 1.4) sau semi-predale plus suprabetonarea monolitd BX. rinda z teas enaly 2 so eS Monohia A |. predala_ gretabricata © _ SL . ees _ bead —_ if 3 [suprabetonar Fig. 1.4. Aleatuire si plan cofraj plangeu predala Grinzile acestor plangee pot fi realizate monolit sau prefabricat, Grinzile monolite pot fi turnate tnainte de montajul predalelor sau odata cu suprabetonarea monolita Predalele pot fi rezemate pe grinzile preturnate sau dispuse la fata acestora (fig, 1.4) legitura dintre ele realizindu-se prin armaturile prelungite din predale si monolitizarea prin suprabetonare. Indiferent de solutia de rezemarc aleasa, predalele prefabricate sunt sprijinite provizoriu cu popi pané la intarirea suprabetonarii monolite, alta solutie prefabricata pentru plangee este cea cu fist prefabricate plus suprabetonare monolita prezentatd in fig. 1.5 [lisie pretabricataba. Fig. 1.5. Aledtuire gi plan cofraj planscu din fasii prefabricate Fagiile prefabricate sunt rezemate pe grinzi preturnate si pot fi dispuse pe directie transversal, longitudinala (fig. 1.5) sau combinat pe diferite deschideri gi travee ale cadrelor. Dimensiunile in plan ale fasiilor (Iungime Z si latime 2) se pot alege diferite functie de deschiderile plangeului ce trebuie acoperite. 6 Solutia de planseu monolit cu nervuri dese este prezentat heky ath GNeig shy _pardoscala [placa ba. Fig, 1.6, Aleatuire si plan cofraj planseu monolit cu nervuri dese. La plangecte cu nervuri dese pe o singura directie (fig. 1.6) distanta libera intre nervuri este de maximum 70 em. Pentru deschideri ale nervurilor de peste 4 m se recomanda ca la maximum 3 m distanti sa se prevada nervuri transversale de aceleasi dimensiuni, pentru rigidizarea plangeului Amplasarea si alcdtuirea peretilor exteriori de inchidere si interiori de compartimentare si despactitori sunt precizate prin proiectul de arhitectura Aledtuirea infrastructurii constructiei (fundatii si subsol) este exemplificata in fig. 1.7. Dimensionarea si proiectarea infrastructurii constructiei nu constituie obiectul avestei luerati hy a perete ba, subsol A planseu parter ‘Obs. ‘Obs: Treazal subsolului ALA Tredaal subsolului ALA jrosimea minima a i planseal se realizeaza ca petetilor din beton armat = placa monolita din beton ‘este de 40cm, 1] pardoseala armat de grosime a | KZ placa bs. 106m rynirma 200m, siilpba | [mia | yr fundatie E continua 2 perste 5 fundate aS Fig. 1.7. Aleatuire fundati si subsol. in general, la constructile civile si industriale noi este necesari prevederea adfposturilor de protectie civila - ALA. Acestea se proiecteazi gi se executi conform normelor tehnice specifice. Adiposturile ALA amplasate si amenajate in subsolul cliditilor, pe suprafaia tial sau pati armat monolit, proiectati la actiuni specifice, respectind prevederile de aleatuire urmatoare: © grosimea placii planseului va fi de cel putin 20 em, * grosimea peretilor exteriori va fi de cel putin 40 em. acestuia, yur avea stiuctura de reristengi din beton ‘Aleituirea unor acoperiguri de elidiri, in varianta garpanti sau terasd, este prezentata in fig. 1.8 si exemplificati tn capitolele urmitoare, Dimensionarea si proiectarea acoperisurilor tip sarpanti sau tip terasd nu constituie obiectul acestei luerari. rs sarpanta ana tras H=b+h Potis. 3.0) % tera reuabila 1 (80.100) em - eras sireaabila P=(20. 60) % -terasa nese 30, 40) om tera neireulbia Fig. 1.8. Aledtuirea unor acoperiguri tip sarpanta gi tip terasa. 1.3. Predimensionarea elementelor structurale (proiectarea preliminara) Se apreciaza, conform unor prevederi cu caracter constructiv, dimensiunile sectiunilor de beton ale elementelor structurale, Predimensionarea este necesard pentru: determinarea greutitii proprii a structurn 1 a rigiditaqii elementelor, in seopul efeetuarll analizet statice, dimensionarea elementelor structurale din beton armat. Predimensionarea se poate baza pe dou categorii de criteri: eriterii de rezistenti; criterii de rigiditate minima, in vederea limitirii deformatiilor elementelor structurale, 1.3.1. Predimensionarea plicilor Grosimea plicilor, functie de plangeu din care fac parte, se alege cel putin cea previzuta in tabetul 1.1, multiplu de 10 mm, Tabelul 1.1 Grosimi minime pentru placite plangeelar fy win Tipul plangeului Tas Plangee eu grinzi gi - plici armate pe o directie: ‘© simplu rezemate + incastrate elastic - pldci armate pe douti direct: '* _simplu rezemate '* incastrate elastic - 60 mm, pentru placile monolite; - 30 mm, pentru placile prefabricate; ‘Se recomanda: - 70 mm, pentru placile plangeetor intermediare ale cladirilor civile: - 80 mm, pentru plicile planseelor intermediare ale cladirilor industriale; - 100 mm, pentru planseele earosabil. Plangee monolite cu nervuri dese |-30 mm, pentru plangee cu corpuri de Jin | umplutur 30-50 mm, pentru plansee fra corpuri de umplutura Plangee predala |- hy = (30-70) mm, pentru predala prefabricati: - f= (80-200) mm, pentru suprabetonarea monolit | |. faigia prefabricatl de dimensiuni (L, 2, #) conform Plangee din fsiiprefabricate | sortimentului de prefubricate (vezi tabelul 2.4); (40-60) mm, pentru subrabetonare monolita. Daci grosimea necesari a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este ‘mai mare de 10 mm, diferenta se adauga si la grosimea ima admis a placii. 1.3.2. Predimensionarea grinzilor Grinzile pot avea, in lungul deschide sau pot fi prevazute cu vate i, sectiune constant sau variabila Dimensiunile sectiunii transversale a grinzilor de diferite tipuri se aleg conform tabelului 1.2: indltimea A functie de deschiderea /; latimea > functie de rapoartele Ib, | Dimensiunea Tnalfimes minima, Fs Pentru grinzi monolite: STR(S0 mm) daca # < 800 mm Tabelul 1.2 Dimensiuni ale grinzilor Prescriplit si recomandari L ‘ 1 757 Bina principale; {~-rigle de eadre seismices — ‘3p srina secundare si nervuri dese simplu rezemate; 2 [A= 9 100mm) | 2 nervuri dese incastate east, daca #> 800 mm cts erinzi principale; inskimea optima, fay |S = grinzi secundare. RG egal Latimen grinitr, b_ |= '5-30~ section dreprunghilare; h i Pentru grinzi monolite: |= 20...30-sectiuni T - 6 = 120; 150; 180 mm} h acd b <200mm | <2,0- pentru cazurile in care Migs /Mincor 21/33 |b = 950 mm) act. =200 mm [bmn 60mm, pentru nervuri dese 1.3.3. Predimensionarea stalpilor La stabilirea formei si dimensiunilor initiale ale sectiu tilpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: constructiei cazul structurilor etajate, stélpii pot avea sectiuni diferite pe inaltimea se recomanda ca retragerile (reducerea sectiunii) sa nu se faci concomitent pe ambele direct constant si la cel putin 2-3 nivele si se pistreze sectiunea stilpii din faade se executd, de regula, cu lifime constant pe toata inaltimea, cu retrageri numai spre interiorul elidiri prevederile, prescriptiile si recomandarile pentru predimensionarea stilpilor sunt cuprinse in tabelul 1.3; Tabelul 1.3 Elemente pentru predimensionarea stalpilor Prevederi Prescripti si recomandairi [Forma sectiunii | patratl, dreptunghiulard (plina sau cu goluri): Iransversale; +L, T, I, casetatd, circular, poligonal, ete; \dimensiuni |- multiplit de 50 mm. Dimensiuni minime ale ‘sectiunilor |- b, A= 300 mm; - b, h> 250 mm in situatii justificate; Ly fh asetate din beton greu; | \-1; fi <140- pentru beton greu (recomandat |; /i £85 ): | h/b 25; 25- Ia sectiuni drept,, T, I, -h/b < 1,5- pentru stilpi din structuri antiseismice. © pentru stalpii cadrelor antiseismice se poate utiliza relatia: N O3b i (12) in care forta axiala din stilp se poate evalua functie de suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de nivele; ‘© pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+E definite in Normativul P100-92 se va evita realizarea de proportii specifice stalpilor scurti. Se consider stalpi iri cei la care raportul dintre indltimea stilpului H si indltimea sectiunii transversale h este: H/hs4 (13) Relatia este valabila pentru stilpii considerati incastrafi la capete. inaltimile stalpilor interax (vezi sectiunile verticale din fig. 1.2-1.7) se determin functie de inaltimile libere de nivel (/, fp si h,) ast: ‘© indlsimile libere de nivel (ih, si.) sunt precizate prin tema de proiectare sau proiectul de arhitecturd, reprezentind distanta de Ia fata finité a pardoselii pani la marginea inferioara a celui mai jos element de rezistenta sau finisaj (ex.: tavan fals, tencuiala) din spatiul util de la nivelul respectiv; se aleg solutiile de finisaje ale plangeetor inclusiv placa de bazi de la primul nivel (pardoseli, tavane, etc.) si grosimea acestora; se predimensioneaza clementele de rezistenti ale planseelor; la primul nivel (/f, sau H,) se considera de la nivelul de incastrare a stdlpului in fundatie pana in axul grinzii de cadru superioare; «Ia nivelele curente (#,) se considera intre axele grinzilor de cadru inferioare gi superioare. 12