Considerații generale privind administrația publică și dreptul administrativ

Drept administrativ
Definește noțiunea de administrare în sensul realizării unor “afaceri private” sau exercițiul unei puteri
publice
Sensul derivă din cuvântul minister , care înseamnă servitor , subordonat al unui oficial imperial, având în
vedere această semnificație etimologică , se consideră că administrația trebuie să acționeze în folosul
societății în folosul cetățeanului ,

În doctrina clasică a dreptului administrativ adm. a fost percepută ca fiind întreaga activitate a statului ,
reglementată de lege , asistând ulterior în perioada regimului comunist la o altă interpretare a noțiunii de
administrație în sensul că a fost acceptată doar sub o anumită formă fundamentală de activitate a statului –
activitatea administrativă (existând principiul unicității puterii de stat) activitatea statului se realiza prin
anumite categorii de organe ale statului

Constituția României din 1991 nu mai prevede un sistem unic de organe ale statului recunoaște
organizarea statului potrivit principiului separației puterilor legislativă- executivă- judecătorească în
cadrul democrației constituționale
În arhitectura constituțională , administrația publică nu este limitată la sfera exclusivă a puteri
executivă deși prin natura sa rămâne legată de această putere.
(executivul îndeplinește funcții administrative , dar nu se confundă cu administrația publică și nici
nu se limitează la conducerea acesteia)
Adm pub. trebuie înțeleasă ca un concept inovator care include adm de stat (adm înfăptuită de
președinte guvern ministere prefect servicii publice deconcentrate ale ministerelor) și adm pub locală
(adm înfăptuită de autorități pub. alese prin sufragiu universal egal direct secret și liber exprimat) într-o
structură sistemică multipolară cu regimuri juridice diferite și raporturi de natură administrativă
Adm poate fi activă (când execută legea prin acte administrative ) sau în limitele legii prestează un
serviciu public
Funcție consultativă – atunci când elaborează proiecte anchete (sociale) referate , statistici , studii
preliminare și avize (în scopul de a pregătii soluția problemelor administrative de către organele în drept)
Funcția deliberativă – atunci când adoptă măsuri obligatorii cu privire la administrația activă
In literatura de specialitate contemporană se consideră că administrația poate fi și jurisdicțională
atunci când are ca obiect rezolvarea unor litigii juridice prin hotărâri ce se bucură de o stabilitate
asemănătoare puterii de lucru judecat și care sunt elaborate cu respectarea unei proceduri apropiate (nu
asemănătoare) de ce judiciară
Doctrină de drept adm.
Prin adm. pub. se înțelege ansamblul activităților președintelui României guvernului autorităților
adm. autonome, centrale , locale și după caz structurilor subordonate acestora prin care prin regim de
putere publică se aduc la îndeplinire legile sau în limitele legii se prestează servicii publice
 Codul administrativ , stabilește ca fiind principii generale aplicabile adm pub. (8 principii)
Principiul legalității
Principiul egalității
Principiul transparenței
Principiul proporționalității
Principiul satisfacerii interesului public
Principiul imparțialității
Principiul continuității
Principiul adaptabilității

Potrivit codului adm.

adm. pub. este definită ca fiind totalitatea activităților desfășurate în regim de putere publică , de
organizare a executării și executarea în concret a legii cât și de prestarea de servicii publice în scopul
satisfacerii interesului public
același cod definește categorii de autorități
– adm publică centrală - totalitatea activităților desfășurate in regim de putere publică de organizare a
executării și de executare în concret a legii cât și prestarea de servicii în scopul satisfacerii interesului
public național sau general
- administrația publică locală- totalitatea activităților desfășurate in regim de putere publică de organizare
a executării și de executare în concret a legii cât și prestarea de servicii în scopul satisfacerii interesului
public local
Caracteristici adm pub
Activ. Adm. pub. se realizează de autoritățile sale se împart in două mari categorii
- Aut. ale adm de stat
o Ex. președintele României și guvernul României ce se află în vârful structurii ierarhice
al adm. pub. având în vedere că realizează o activitate preponderent politică
o Ex. ministerele și alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului cât și
structurile subordonate acestora (instituții publice , regii autonome , companii
naționale)
o Ex. autoritățile administrative autonome organizate la nivel central(banca națională a
României , serviciile de informații) și structuri subordonate acestora (regii, companii ,
instituții publice)
o Ex. serviciile publice deconcentrate (structurile de specialitate ale ministerelor și ale
altor organe de specialitate din unitățile administrative teritoriale ale administrației
publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoie de interes public general in
concordanță cu obiectivele politicilor si strategiilor sectoriale ale guvernului)
o Ex. prefectul ca reprezentant al guvernului in teritoriu

- Aut. ale adm. pub. locale

o Consiliul județean, consiliul local(autorități sau organe deliberative)
o Primarul (autoritate executivă )
 o Organe, instituții publice, regii autonome și alte structuri subordonate autorităților
publice locale (unitățile de învățământ, muzee, )
Activitate adm. pub. constă în aducerea la îndeplinire a legii cât și organizarea prestării ori prestarea
propriu zisă de servicii publice
1. Prima activitate a adm pub recunoscută în mod tradițional încă de la început , cea de aducerea
la îndeplinire a legii se poate realiza sub două forme
a. Organizarea executării legii , activitatea de adoptare a unor acte normative cu forță
juridică inferioară acesteia în vederea creării sub aspect administrativ a condițiilor
necesare aplicării în concret a legii (proceduri administrative la aspecte instituționale
logistice de resurse umane cât și materiale )
b. Aplicarea în concret a legii în situații determinate prin forme specifice de realizare a
activității administrației publice respectiv prin emiterea de acte administrative
realizarea de operațiuni materiale și operațiuni tehnico administrative
2. Prestarea de servicii publice este cea de a doua formă a activității administrației publice ce
desemnează activitățile desfășurate sau organizate de o autoritate a adm pub pentru realizarea
unor nevoi de interes public și codul administrativ definește ca fiind activitatea sau ansamblul
de activități organizate de către o autoritate sau instituție publică în scopul satisfacerii unor
nevoi cu caracter general sau a unui interes public în mod regulat și continu
a. Faptul că autoritatea care are in responsabilitatea realizarea unui serviciu public poate
să îl presteze efectiv sau prin anumite structuri ori delegarea prestării acestuia doar in
condițiile legii către o persoana juridică de drept privat ce se află sub controlul său
b. se realizează într-un regim de putere publică
i. regimul de putere publică este redat de poziția de inegalitate juridică a părților ,
de subordonare specifică raporturilor de drept administrativ iar forța obligatorie
a deciziilor administrative respectiv caracterul executoriu din oficiu al actelor
administrative sânt o consecință a acestuia.

Doctrină (misiune și scop)

Misiunea socială a administrației publice
(fundamente redate de către cercetători ai dreptului administrativ)

- autoritățile adm pub au fost crate în mod special pentru a executa legea
- aut. adm. pub. au ca misiune socială generală înfăptuirea politici interne și externe a statului
prin executarea legii
- adm. pub. ca de alt fel și alte activități statale este în principal o activitate juridică
- activitatea de executare desfășurată de autoritățile adm pub cuprinde acte normative și acte
administrative individuale , urmărindu-se executarea legilor cât și a celorlalte acte juridice
până la fapte materiale concrete (ex. plata unei amenzi contravenționale, demolarea unui
imobil, desfășurarea procesului de învățământ)

scopul administrației publice

- poate fi pe deplin înfăptuit doar dacă organele adm pub realizează operativ în mod concret
toate interesele populației atât cele generale cât și cele locale sau speciale
- se impune din partea adm pub o implicare directă imediată si eficientă in toate problemele
vieții interne si internaționale prin adoptarea unor măsuri operative pentru soluționarea
acestora , cât și pentru realizarea optimă atât ale intereselor generale ale societății cât și ale
intereselor personale, legale ale fiecărui membru al colectivității
ramura a dreptului public are cuprinde norme juridice ce reglementează raporturi sociale referitoare la
organizarea si activitate administrației publice , precum și raporturile administrației publice cu persoanele
particulare atunci când aceste raporturi privesc prerogative ale subiectelor de drept public
-Normele dreptului adm. care reglementează organizarea administrației publice, activitatea
administrativă, modalități de valorificare a bunurilor din domeniul public statutul funcționalilor publici,
răspunderea administrativă, contenciosul administrativ
- norma de drept administrativ este acea regulă juridică ce reglementează relații sociale ce fac obiectul ,
dreptului administrativ ca ramură de drept
Putem definii dreptul adm ca fiind.
Ramura dreptului public ce cuprinde , normele juridice ce reglementează relații sociale referitoare
la organizarea activitatea controlul și răspunderea administrației publice precum și cele referitoare la
raporturile conflictuale dintre autoritățile administrației publice și particularii vătămați , în drepturile sau
interesele lor legitime prin actele administrative emise de aceste autorități
Obiectul dreptului administrativ
Îl formează două categorii de raporturi sociale , respectiv
o raporturi sociale care privesc aplicarea legii, prestarea de servicii publice în limitele
legii de către autoritățile administrației publice și în mod excepțional de către
organisme de drept privat autorizate (ex. raporturi de administrație activă)
o raporturi sociale care privesc soluționarea litigiilor dintre autoritățile administrațiilor
publice precum și dintre aceste autorități și particulari.(ex. raporturi de administrație
contencioasă)

Trăsăturile dreptului administrativ

În doctrină au fost enunțate mai multe trăsături caracteristici ale dreptului adm. însă cele cu un
numitor comun (interesul ocrotit de norma de drepte)pot fi enunțate astfel
1. drept adm. este o ramură a dreptului public
2. drept. adm. este dominat de principiul legalității
3. drept. adm. interesul public are prioritate față de interesul particular

Actele si faptele de drept adm. sunt forme de activitate a organelor adm. pub. și care sunt supuse
controlului organelor puterii judecătorești
Revenind la norma de drept administrativ în doctrina au fost date mai multe criterii de clasificare ale
acestora însă cele mai importante și cu o aplicabilitate directă, enunțăm următoarele
Clasificare
după finalitatea lor
după sfera lor de cuprindere
după scopul efectelor cele care produc
 după finalitatea lor
1. norme prin care se ,organizarea, competența materială și teritorială a organelor administrației
publice, raportul acestora cu alte organe ale statului, controlul asupra activității lor
2. norme prin care se stabilesc modalități de organizare a adm pub , raportul cu pers fiz si jur, drept și
obgl. reciproce
3. norme prin care se stabilește procedura activității organelor adm pub in raport și de subiectele
exterioare
după sfera lor de cuprindere
1. norme generale au o gamă largă de aplicabilitate juridică codul administrativ
2. norme speciale aplicabile numai în anumite situații, reglementează un grup mai restrâns de relații
sociale,
3. norme excepționale, de excepție ce se emit pentru luarea măsurilor de lichidare a urmărilor
provocate de calamități naturale

structura normei de drept adm.

pornind de la cele trei elemente ale unei norme juridice , vom analiza structura normei de drept
adm. care va avea un anumit specific.
Ipoteza – este mai dezvoltată decât celelalte două elementele ale normei juridice în sensul
că trebuie să prevadă cât mai clar și complet condițiile, împrejurările în care aplică și subiectele la
care se referă.
Dispoziția – prezentată în formă onerativă, conținând obligația de a acționa într-un anume
mod , ea poate devenii astfel categorică imperativă
Sancțiunea – de cele mai multe ori lipsește întrucât , ea nu apare ca o necesitate (norme ce
stabilesc competența unui organ , acestea nu prevede sancțiuni întrucât toate actele emise de către
un organ ce încalcă competența sunt nule , chiar dacă nu există o prevedere expresă în acest sens.)

Normele juridice împreună cu relațiile sociale născute în baza acestora alcătuiesc

întotdeauna o ordine de drept., xxxxxxxxxxxxxxxxx cu ajutorul ei se prefigurează în abstract
subiectele de drept , conduita acestora si faptele juridice, care duc la apariția modificarea sau
stingerea raporturilor juridice
Raporturile de drept adm sunt relații sociale ce se formează în principal in legătură cu
organizarea și exercitarea competenței organelor adm pub , relații sociale ce sunt supuse
reglementărilor normelor dreptului administrativ ,
Prin raportate la obiectul dreptului adm sunt evidențiate o serie de trăsături care
diferențiază raporturile de drept adm de celelalte raporturi juridice
1. Rap de drept adm presupune ca unul din subiecte să fie o entitate ce acționează pentru
realizarea autorității publice
2. Rap de drept adm sunt raporturi de putere pentru că ele apar in sfera relațiilor sociale
3. Rap jur vor apărea in procesul de executare a legii , iar org adm pub vor acționa strict
in funcție de competența stabilită prin lege.
 Clasificarea rap de drept adm.
După conținut
1. Rap de subordonare
2. Rap de colaborare
3. Rap de tutelă administrativă
4. Rap de coordonare
După locul de apariție
1. In interiorul adm pub
2. In afara adm pub

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Izvoare scrise
Constituția României cu cea mai mare forță juridică având în vedere supremația acesteia în ierarhia
actelor normative interne
Codul administrativ o forță superioară de legiferare care a luat ființă prin OUG 57/2019 și care
reglementează ca lege cadru organizarea si funcționarea autorităților și adm pub devenind principalul
izvor al dreptului administrativ
Legea ca izvor de drept administrativ în măsura în care conține norme cu aplicabilitate în domeniile de
reglementare ce alcătuiesc această ramură de drept
- Legile constituționale ce au ca obiect revizuirea Constituției României se înscriu la această
categorie de izvoare doar dacă are dispoziții referitoare la sfera administrației publice, legea
429/2003 care a revizuit constituția din 1991 care cuprinde norme ce vizează acest domeniu
- Legile organice și legile ordinare
- Ordonanțele guvernului simple sau de urgență sunt emise de executiv si sunt izvoare de drept
adm având în vedere autoritatea emitentă guvernul cât și domeniile în care au aplicabilitate
prin obiectul de reglementare
- Hotărârile guvernului
- Ordinele si instrucțiunile administrației ministeriale și ale conducătorilor celorlalte organe
centrale ale adm pub subordonate sau autonome
- Actele conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, actele prefecților , cât și actele emise
de autoritățile publice locale.
- Decretele președintelui
- Tratatele si convențiile internaționale , pentru ca un tratat să fie izvor de drept adm el trebuie
să îndeplinească următoarele condiții
 Să fie un act legal conform normelor de drept internațional
 Să fie încheiat și ratificat de către organele competente conform legilor
internele
 Să reglementeze relații sociale ce fac obiectul de reglementare al dreptului
administrativ și România să fie parte la acel tratat
 Ratificarea se face prin lege, doar tratatele la nivel guvernamental pot fi
ratificate si prin ordonanță de urgență a guvernului in situații
extraordinare
Izvoare nescrise
Cele invocate tradițional
1. Cutumă
2. Jurisprudență
3. Doctrină