Prin dreptul civil intelegem acea ramura a sistemului de drept

romanesc alcatuita dintr un ansamblu de norme juridice care

reglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre
persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitie de egalitate
juridica , aceasta definitie curine urm elemente sau trasaturi cum ar
fii:
* apartenenta a ramurii de drept civil la sist de drept romanesc
* Continutul ramurii de drept civil este format sin ansamblul normelor
juridice (izvoare de drept civil cum ar fii legile) care reglementeaza
anumite relatii sociale
* Obiectul dreptului civil constituit din 2 mari categorii de raporturi
respectiv raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale cu
subdiviziunile lor
* Sunt subiectele sau partile raporturilor juridice de drept civil
* In raporturile juridice ce constituie obiecul dreptului civil adica
raporturile patrimoniale si nepatrimoniale , subiectele sau partile
acestor raporturi se afla pe pozitie de egalitate juridica , acest ultim
element pozitia de egalitate juridica pt dreptul civil este si o metoda
de reglementare
* *analiza acestor 5 elemente este necesara pt a intelege cu ce se
ocupa dreptul civil in general

Apartenenta dreptului civil la sistemul romanesc

-dreptul civil prezinta aceleasi trasaturi esentiale pe care le are
intregul din care face parte

Continutul dreptului civil

-are in cedere ansamblul de norme juridice ce stau la baza
reglementarii institutiilor de drept civil
-aceste norme de drept civil le vom regasii in institutiile dreptului
civil ce urmeaza a fii parcurse in toti cei 4 ani de studiu precum
* actul juridic civil
* Prescripția extinctiva
* Subiectele sau persoanele dreptului civil
* Drepturile reale principale
* Obligatiile civile
* Contractele civile
* Succesiunile sau mostenirile
* Proprietatea inelectuala

Obiectiul dreptului civil

-contine 2 mari categorii de raporturi juridice si sibdiviziunile lor
respectiv raporturile patrimoniale si raporturile nepatrimoniale

Rport juridic civil : o relatie sociala patrimoniala ori nepatrimoniala

reglementata de norma de drept civil

Pentru raporturile patrimoniale avem urm subdiviziuni

* raporturile reale sunt acele relatii sociale care au in continutul lor:
* -dreptul de proprietate imobiliara sau mobiliara prcum si alte
drepturi reale ce deriva din dreptul de proprietate cum ar fii : dreptul
de uz , de servitute , de abitatie de superficie , drptul de administrare ,
de folosinta , de concesiune
* Raporturile obigationale
* - sunt acele relatii sociale care au in continutul lor : dreptul de
creanta , adica acele drepturi in care subiectul activ care are o
denumire distincta de creditor , poate pretinde subiectului pasiv care
are si el o denumire distincta sa efectueze o anumita prestatie ce
consta intr-o indatorire de a face , a da sau a nu face ceva; intra in
aceasta categorie toate raporturile obligationale cum ar fii cele ce se
nasc din contractul de vanzare , din raportul de inchiriere , raportul de
imprumut sau raportul nascut dintr-un delict civil(fapt ilicit savarsit
fara intentie de a produce efecte juridice fiind cauzator de prejudicii
ex:accident de circulatie prin care se cauzeaza unei persoane o dauna
materiala sau fizica)

Raportul juridic nepatrimoniale cuprinde urm subcategorii

* raporturile care au in continutul lor dreptul patrimoniale care se
subiectele de drept care intra in raporurile juridice de drept civil cum
ar fii pt pers fizica dreptul la nume , prenume , domiciliu sau pt
persoana juridica dreptul la denumire , la sediu
* Raporturile care au in continutul lor drepturi nepatrimoniale care
privesc existenta si integritatea subiectelor de drept , drepturile omului
la viata , la sanatate , la reputatie , onoare
* Raporturile care au in continutul lor drepturile nepatrimoniale
izvorate din creatia intelectuala cum ar fii raporul in care intra dreptul
la paternitatea operei stiintifice etc. , ori dreptul de autor al unei
inventii sau inovatii ; de retinut ca raporturile care au in continutul lor
drepturi nepatrimoniale izvorate din creatia intelectuala pot avea si o
latura patrimoniala , latura nepatrimoniala vuprinde numai dreptul la
paternitate , nasterea operei , sau paternitatea unei inventii sau inovatii
; in momentul in care opera , inventia sau inovatia este afusa la
vinostinta publica , ptiin tiparire cum este la opera sau punere in
aplicatie a inventiei ssuntem in relatie patrimoniala
* Aceste categorii de raporturi juridice pot fii impartite in 3 categorii ,
in ceea ce priveste sensul calitatii subiectului de drept :
* - avem raporturi civile numai intre persoane fizice ex: contractul de
vanzare cumparare
* -raporuri juridice care se incheie atat intre persoane fizice cat si
juridice
* -potrivit codului civil exista 2 categorii de subiecte de drept ;
persoana fizica(omul individual) , persoana juridica( grupare sau o
enetitate de persoane care intrunind conditiile prevazute de lege ,
organizare de sine statatoare , un petrimonio propriu si distinct )
* Pozitia de egalitate juridica a subiectelor raportului juridic civil care
este de egalitate juridica , una din partile raportului juridic civil se afla
pe aceeasi pozitie cu cealalta parte , partile raportului civil nu se afla
pe pozitie de subordonare

Rolul dreptului civil

-dreptul civil se caracterizeaza prin rolul jucat ca drept comun fata de
alte ramuri de drept , ceea ce inseamna ca ori de cate ori pentru
celelalte ramuri de drept nu exista reglementari proprii ori sunt
insuficiente , acestea vor face apel , adica se pot imprumuta la normle
corespunzatoare din dreptul civil , din acest pct de vedere codul civil
stabileste ca prezentul cod este alcatuit dintr-un ansamblu de reguli
care constituie dreptul comun pt toate domeniile la care se refera litera
sau spiritul dispozitiilor sale , acest lucru se intampla si datorita
faptului ca , cosul civil reglementand mare parte din raporturile
patrimoniale cu precadere dreptul de proprietate precum si alte
institutii ale dreptului civil , celelate ramuri se pot imprumuta de la
codul civil sau alte legi pt rezolvarea cazurilor concrete pe care le
gestioneaza ; ex: dreptul muncii

Dreptul civil contribuie prin normlelor sale este chemat sa contribuie

la garantare valorilor omului patrimoniale sau nepatrimoniale.
Dreptul civil prin normelor sale contribuie la intarirea ordinii de drept
si la formarea unei morale sanatoase precum si la influentarea
comportamentului social al oamenilor cu prilejul sanctionarii de ordin
civil al celor care incalca normele de drept in favoarea celor care isi
exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu buna credinta

Dreptul civil are un rol deosebit in aplicarea corecta a legii precum si

la continua perfecționare a legii civile
Principiile dreptului civil Sunt elemmentle de baza pe care se
fundamenteaza o teorie stiintifica in speta dreptul
-sunt reguli de drept ce traseaza linii corectoare pt intreaga legislatie
civila precum si reguli de baza care se aplica uneia sau mai multor
institutii ce formeaza ramura de drept civil
-aceste principii se refera intotdeauna la ceea ce este esential si
hotarator in dreptul civil
-in dreptul civil ca ramura de drept sunt 3 categorii de principii
* principii fundamentale ale dreptului romanesc si formeaza obiect de
studiu pt tgd cum ar fii principiul democratiei , separatiei puterilor in
stat , egalitatii in fata legii ; aceste principii sunt prevazute in
constitutie
* Principii generale ale dreptului civil sunt idei calauzitoare sau
drepturi de baza avand aplicabilitate in toate institutiile dreptului civil
si fac parte in principiile generale
* -proprietatiile
* -egalitatii
* -imbinarii intereselor personale cu cele generale
* -principiul ocorotirii si garantarii drepturilor civile
* -principiul unei credinte

Principiul dreptului de proprietate este elementul gotarator al

raporturilor in societate ai este eleement principal sau fundamental al
dreptului civil , cu toate ca principiul proprietatii este consacrat de
constitutie , codul civil ramura a codului de drept , dispozitiile codului
civil defineste proprietatea evidentiindui continutul ce consta in 3
elemente , respectiv posesia , adica dreptul de a se servii de un lucru
cunoscul iusutendi , cel de al 2 lea elem este folosinta ce consta in
dreptul de a culege fructele si veniturile acestuia cunoscut ca sub
iusiudendi , al 3 lea elem este dispozitia cel mai imp elem. Care
confera titularului sau de a dispune cum doreste de un lucru iar
instrainandul , deasemenra dispozitia din codul civil evidentiaza si
mijloacele specifice prin care este aparat dreptul de proprietate , este
vorba de actiunile reale din care un loc principal il ocupa actiunea in
revendicare , potrivit dispozitiilor legale , dreptul de proprietate este
de 2 categorii: publica care apartie statului si unitatilor administrativ
teritoriale asupra bunurilor care prin natura lor sau prin lege sunt de
uz ori interes public cu o singura conditie de a fii dobandite prin unul
din modurile prevazute de lege
Dreptul de proprietate privata este acela ce apartine persoanelor
fizice , juridice , inclusiv statului si unitatilor administrativ teritoriale (
primarii , consilii locate , judetene) asupra bunurilor care sunt de uz
sau interes privat .
Potrivit legilor amintite ( constitutie , cod civil) bunurile proprietate
publica prezinta urm trasaturi
* sunt ilanienabile ( nu pot fi instrainate) , in schimb pot fi date in
folosinta , administrare sau pot fi concesionate , inchiriate
* Dreptul de proprietate este insesizabil , nu pot fii supuse executarii
silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale
* Actiunile ce apara , bunurile proprietate publica sunt inprescriptibile
, adica nu pot fii dobandite de catre alte persoane prin prin efectul
posesiei de buna credinta asupra bunurilor comune

Dreptul de proprietate privata are urm caracteristici

* in principiu sunt alienabile , pot fii instrainate prin act juridic in
conditiile legii , inclusiv drept de proprietate privata ce apartine
statului
* Sunt sesizabile adica pot fi supuse executarii silite si asupra lor se
pot constitui garantii reale
* Sunt imprescriptibile distinctiv , ceea ce inseamna ca protectia
dreptului de proprietate privata prin actiune in justitie nu este limitata
in timp
* Principiul legalitatii , acest principii este aplicabil diferit , in fct de
pers fizice sau juridice ;
* -pt persoane juridice , acest principiu trebuie inteles in sensul ca
toate pers juridice , dintr-o anumita categorie se supun in mod egal
legilor civile adoptate pt reglementarea acelei categorii ; ex: partidele
politice
* Principiu imbinarii intereselor personale cu cele generale;
* Principiul garantarii dreptului de proprietate

Delimitarea dreptului civil

-se folosesc mai multe criterii de delimitare
* Obiectul de reglementare ( fundamental)
* Metoda de reglementare , caracterul normelor juridice aplicabile ,
calitatea subiectelor , specificul sancțiunilor , principiile proprii
fiecare ramuri de drept (auxiliare)

Pt dreptul civil metoda de reglementare este egalitatea juridica a

partilor unui astfel de raport.

Caracterul normelor juridice aplicabile

* imperative (nu se poate deroga de la acesta)
a -onerative , cele care prevad expres obligația pt parti de a avea
o anumita conduita asa cum o prescrie legea ex: contract de donație
b -prohibitive , acestea interzic o anumita conduita a partilor
* dispozitive , părțile se pot abate fără nici o consescinta juridica de la
normele respective
* -permisivie , care permit partilor sa aleaga conduita pe care o doresc
, dar din mai multe prevazute de lege

Principiile proprii

Teoria legii civile

-izvoarele sau sursele dreptului civil roman
-aplicarea legii civile
-interpretarea legii civile

Categori sau surse ale dreptului civil

1- legile: sunt adoptate de parlamentul Romaniei, parlament investit

de catre legea fundamental a statului roman iar potriviti constitutiei
cele doua camera ale parlamentului adopta legi hotarari si motiuni in
prezenta majoritatii deputatilor si senatorilor. De interes de drept civil
din actele normative adoptate de parlament sunt legile. Exemplu:
Contistutia Romaniei(legea fundamental a statului) Codul civil(legea
fundamental a acestei ramuri de drept)

2-Ordonantele si hotararile adoptate de Guvernul Romaniei.

Ordonantele se emit de catre guvern in temeiul unei legi speciale de a
abilitare data de catre parlamentul Romaniei in limitele si conditiile
prevazute de legea fundamentala. Ordononta este expresia unei
competente legislative delegate. Hotararile se emit pentru origanizarea
executarii legilor adoptate de catre parlamentul Romaniei, tot
character de izvor al dreptului civil alea si adoptata de catre un
ministru sau seful al unui alt organ al administratiei de stat cum ar fi
ordin al ministrului instructiune si chiaar regumanent. De retinut ca nu
toate ordonantele hotarile sau oridinele ale ministrilotr sunt inzvoare
ale dreptului civil. In sensul ca acestea reglementeaza raporturi
patrimoniale si nepatrimoniale specific dreptului civil .

Dispozitiile dreptului civil regementeaza ierahia dispozitiilor dr civil

caz in care acoperea toate actele normative indifferent de organul de
stat de la care emana. ------------- se aplica uzantele iar in lipsa
acestora vor fi aplicabile dizpozitiile legale privitoare la situatii
asemanatoare. In situatia in care nu exista astfel de dispozitii se vor
aplica principiile generale ale dreptului. In categoria izvoarelor directe
ale dreptului civil trebuie incadrate si normele dreptului U.E. care la
fel ca legile adoptate de parlament au aplicatibilitate directa si in cele
mai multe cazuri au effect prioritar fata de legile statului.
---------emise de catre conducatori organelor centrale ale
administratiei de stat si actele normative adoptate de organele
administratiei publice locale.
Aceasta ultima categ de acte normative prezinta sursa sau izvor al
dreptului civil numai in masura inca care reglementeaza relatii sau
acorduri patrimoniale si nepatrimoniale care intra in sfera obictului
dreptului civil.
Actele adoptate de catre aceste organe sunt : Consiliile Locale si cele
judetene adopta hotarari si emit dispozitii iar prefectii emit ordine,
primarii pot emite decizii.
Uzantele prin aceastea se intelege obiceiul si uzurile personale.
Cutuma este o regula de conduita stabilita si respectata timp
indelungat de catre o anumita comunitate iar pentru a fi recunoscute
ca izvoare a dreptului civil trebuie sa fie conforme cu ordinea publica
si bunele moravuri. Uzurile profesionale au fost si ele incluse in
categoria izvoarelor de drept civil pentru ca intr-o masura destul de
importanta aceste uzuri profesionale au legatura si chiar se aplica in
anumite raporturi dintre profesionisti precum si dintre acestia si orice
alte subiecte de drept.
In sistemmul nostru de drept jurisprundenta nu reprezinta izvor al
dreptului civil pe considerentul ca organul de judecata este abilitat sa
solutioneze cazul concret cu care a fost sesizat prin aplicare normelor
de drept la situatia defapt pe care a fixat-o cu ajutorul probelor de
administrare in cauza si nu are atributia de a emite norme juridice.
In prezent constitutia Romaniei stabileste ca judecotorii sunt
independenti si se supun numai legii iar codul civil in dispozitiile sale
stabileste ca interpretarea legii de catre instanta se face numai in
scopul aplicarii ei in cazul dedus judecatii.
In practica nimeni nu se opune procedeului ca un judecator sa ia in
considerare in cazul pe care il judeca o solutie data de aceiasi istanta
printr-o alta hotarare judecatoreasca intr-un proces analog, insa
aceasta solutie ar influenta mai multe procesee nu se transforma intr-o
norma obligatorie intrucat nu este creatoare de drept. Totusi in prezent
pentru aplicarea unitara a legii este avuta in vedere jurisprudenta curtii
constitutionale si a inaltei curti de casatie si justitie.

APLICARE LEGII CIVILE

Actele normative enumerate si care constituie izvoare ale dreptlui

civil actioneaza simultan sub 3 aspecte :
1- pe un anumit interval de timp
2-aplicare legii civile pe un anumit terioriu intrucat exista atatea legi
nationale cate statate suverane exista si suntem in prezenta aplicarii
legi civile in spatiu
3-orice act normativ se adeseza anumitor destinatari deoarece nu
avem o singura lege care sa se aplice tututor subiectelor de drept si
suntem in prezenta aplicarii legii civile asupra persoanelor.

Aplicarea legii civile in timp: orice act normativ adoptat de catre

organele statului abilitate cu prerogativa legiferarii are un moment
initial ( de iceput)intrarea acestia in vigoare iar ca moment final
iesirea legii civile din vigoare. Atat intrarea cat si iesirea din vigoare
se raporteaza la elementul timp iar atat intrare si iesirea din vigoare a
unui act normativ se refrang asupra celor 3 aspect e : timp, spatiu si
destinatar. Normele juridice de drept civil fiind norme de conduita se
adreseaza oamenilor ca subiecti ai raporturilor de drept civil fie priviti
individuali ca persoane fizice fie ca entitati iar pentru ca acesti
subiecti sa se poata conforma nu este suficienta numai adoptarea
actelor normative ci este necesara si aducerea acestora la cunostinta
subiectelor de drept prin publicare. Potrivit legislatiei in vigoare
princippiul sau regula in privinta intrarii in vigoare a unui act
normativ civil cat si ordonantele emise de guvern in temeiul unei legi
speciale de abilitare intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii lor
in monitorul oficial al Romaniei partea intaia intrucat aici este adusa
la cunostinta subiectelor de drept .Exceptia de la acest principiu sau
regula o constituie faptul ca o lege sau o ordonanta emisa de guvern in
temeiul unei legi de abilitare intra in vigoare la o data ulterioara
prevazuta in textul ei. Ordonantele de urgenta alea guvernului intra in
vigoare la data publicarii lor in monitorul oficial al Romaniei partea
inataia cu conditia supunerii lor prealabila la camera parlamentara
competenta a fi sesizata cu execptia cazului in care in cuprinsul lor
este prevazuta o data ulterioara. Clelalte acte normative intra in
vigoare la data publicarii lor in monitorul oficial al Romaniei Partea
inaintia cu exceptia cazului in care in textul lor este stabilita o data
ulterioara. De retinuit este faptul ca la momentul intrari in vigoare
orice act normativ incluvi cel care reglementeaza raporturi de drept
civvil devine oblicatorie si prin publicare se presupune ca este
cunoscuta de toti cei carora norma respectiva li-se adreseaza. Punctul
final al actiunii unei legi civile este momentul iesirii din vigoare.
Procedeul tehnico juridic de iesire din vigoare al unei legi poarta
denumirea de abrogare. Abrogarea unei legi poate fi expresa sau
implicita(tacita) .
Abrogarea este expresa atunci cand se precizeaza in mod formal in
continutul unui act normativ ca se abroga.
Abrogarea implicita (tacita) este vazuta atunci cand noua
reglementare contine dispozitii incompatibile cu cele ale vechii
relgementari fara a se vedea expres ca se abroga anumite dispozitii
dintr-o norma juridica anterioara.
In doctrina mai exista si un alt mod de iesire din vigoare al unui act
normativ si poarta denumirea de desuietudine sau iesire din uz.
Aceasta modalitate intervine in acele situatii in care datorita ratiunilor
pentru care a fost adoptat un anumit act normativ acesta nu se mai
aplica fara insa a fi abrogat.
Asa cum ati observat un act normativ odata adoptat se aplica pe o
perioada cuprinsa intre data intrarii in vigoare si data iesiri sale din
vigoare . Dar avand in vedere ca raporturile civile juridica se nasc se
modifica sau se sting nu numai in perioada in care este aplicabila o
singura lege ci in intervale de timp in care pot actiona legi diferite se
pune problema aplicarii unor reguli sau principii pentru a cunoaste ce
act normativ trebuie sa aplicam diferitelor situatii nascute prin diferite
raporturi juridice care exista si ele in acelasi interval de timp. Pentru
ca ati observat ca legile in timp se succed unele cu altele.

Pentur rezolvarea acestei probleme se face apel la anumite principii

sau reguli de drept si bineinteles in dreptul civil oridecate ori avem
asfel de principii sau reguli exista si exceptii.
In privinta aplicarii legii civile in timp sunt 2 si anume:
-principiul neretroactivitatii legii civile noi
-principiul aplicarii imediate a legii civile noi.

Principiul neretroactivitatii legii civile noi este acea regula de drept

potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in
practica dupa momentul intrarii ei in vigoarte fara a se putea aplica
faptelor sau actelor juridice petrecute anterior. Acest principiu este
prevazut atat de constitutia Romaniei cat si de dispozitiile codului
civil. Principiul neretroactivitatii legii civile este expres consacrat de
dispozitiile codului civil potrivit caruia legea civila este aplicabila cat
timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva. In schimb
dipozitia constitutionala stabileste ca legea dispune doar pentru viitor.
Cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabil. Acest
principiu stabilit atat de constitutie cat sin de prevederile codului
civile este foarte rational si este justifica prin faptul ca nici un subiect
de drept nu isi poate degaja acttivita prin acte normative care nu
exista. In concluzie al neretoroactivitatii legii civile noi reprezinta o
regula de drept cu caracter imperativ care se impune nu numai
organului judiciar care aplica legea sau partilor ci ea se aplica si
legiuitorului . Pentru instanta acest princpiu este obligatoru deoarece
nu se poate aplia legea noua unei situati juridice nascute sub imperiul
legii vechi. De asemenea acest princpiu este obligatoriu si pentru parti
in sensul ca ele nu ar putea prin vointa lor sa supuna raportul juridic
pe care l-au nascut legii vechi. In prezent avand in vedere textul
constitutional nici legiuitorul nu poate adopta in mod expres legi cu
caracter retroactiv cu exceptia legii penale sau contraventionale mai
favorabile.

Principiul aplicarii imediate al legii civile noi: aceste princpiu este

regula de drept portrivita caruia de inadta ce a fost adoptata legea
civila noua acesta se aplica tuturor situatiilor aparute dupa intrarea ei
in vigoare deoarece tot ce se petrece sub imperiul acestei legi trebuie
sa i-se supuna intrucat prin aplicare acestui principiu se exclude
aplicare legii civile vechi si acest principiu este prevazut de
dispozitiile codului civil protrivit caruia dispozitiile legii noi se aplica
tuturor actelor si faptelor juridice incheiate sau dupa caz produse ori
savarsite dupa intrarea ei in vigoare de la aceasta regula sau principiu
exista si exceptii. Exceptia de la acest principiu poarta numele de
ultractivitatea sau supravietuirea legii civile vechi. Ultractivitatea sau
supravieturia legii civile vechi consta intr-o limitare vremelnica a
aplicarii legii noi iar legea veche urmeaza sa fie aplicata cu titlu
tranzitoriu situatiilor juridice in curs la momentul intrarii in vigoare a
legii civile noi . Exceptia ultractivitatii legii vechi in situatii
individuale este aplicabila numai in cazurile in care discuta de norme
dizpozitive supletive. Aceasta exceptie nu poate fi aplicata si
situatiilor care sunt guvernate de norme imperative pentru ca acestea
au un caracter prohibitiv.

APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU: presupune cunoasterea

limitelor teritoriale carora se aplica o lege civila.

Aplicarea legii civile in spatiu comporta 2 aspecte:

-un aspect national intern care vizeaza situatia raporturilor juridice
civile stabilite intre subiectele de drept civil de cetatenie ori
nationalitate romana pe teritoriul statului roman
-un aspect international care vizeaza situatia raporturilor juridice
civile cu un element de extranietate adica alta centatenie(fizice) alta
nationalitate(juridice) locul incheierii sau executarii unui contract,
locul producerii unui delict civil ori consumarea efectelor sale.
In ceea ce priveste primul aspect national intern acesta se rezolva
tinandu-se cont de principiul teriotalitatii. In sensul ca actele
normative de natura civila care reglementeaza raporturi din cele doua
categorii cum sunt actele normative civile adoptate de organele
centrale de stat au aplicabilitate pe intreg teritoriul statului roman. Tot
in principiul teriotalitatii intra si reglementarile adica actele normative
emise de organele administratiei publice legale care au aplicabilitate
pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale respective (comuna oraj
judet municipiu).
Cel de al doilea aspecty respectiv cel international problema actiunii
legii civile in spatiu se rezolva prin intermediu normelor conflictuale
care fac parte din dreptul international privat care presupun asa zisul
conflic de legi in spartiu. In cazul conflictelor de legi in spatiu nu este
exclusa si situatia aplicarii legii straine dar nu in virtutea supunerii
legii romane celei straine ci in baza normei conflictuale adoptate de
legiuitorul roamn.
Ceea ce inseamna ca judecatorul roman poate aplica o lege civila
straina pe terityoriul statului roman doar daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
-legea straina sa nu incalce ordinea publica de drept international
privat roman
-legea straina sa nu devina competenta prin frauda.

APLICAREA LEGII CIVILE ASUPRA PERSOANELOR:principiul

care guverneaza actiunea legii civile asupra pesoanelor este principiul
sau regula de drept ce are in vedere egalitatea juridica a subiectelor de
drept civil in fata subiectelor de legi civile dublate de prioncipiul
generalitatii aplicarii legii civile in toate raporturile de drept civil.
De aici rezulta ca in sistemul de drept romanesc exista 3 categ de legi
ce se adeseaza persoanelor de drept civil dupa cum urmeaza:
-legi civile cu vocatie de aplicare generala ce au ca destinatar atat
persoanele fizice cat si persoanele juridice.
-legi civile care se aplica doar persoanelor fizice
-legi civile care se aplica sau au ca destinatar doar persoanele juridice