CI NOŢIUNI INTRODUCTIVE

GENERALITĂŢI

⮚ embriologia este ramura biologiei care se ocupă cu studiul embrionului în toate fazele dezvoltării lui, de la
formarea celulei – ou până la ecloziune sau naştere
⮚ dezvoltarea embrionară începe odată cu fertilizarea, care are ca rezultat formarea zigotului
⮚ viaţa prenatală cuprinde trei perioade: perioada embrionară, perioada fetală precoce şi perioada fetală
tardivă

1. PERIOADA EMBRIONARĂ
⮚ durează trei luni şi se caracterizează printr-o organogeneză rapidă
2. PERIOADA FETALĂ PRECOCE
⮚ trimestrul II al vieţii intrauterine – are loc desăvârşirea organogenezei
3. PERIOADA FETALĂ TARDIVĂ
⮚ trimestrul III – se produce perfecţionarea maturaţiei histologice şi biochimice a fătului

ETAPELE FIZIOLOGICE EMBRIOLOGICE

⮚ dezvoltarea organismului uman cuprinde următoarele etape şi perioade:

1. ETAPA PRENATALĂ (ANTEPARTUM):

⮚ perioada preembrionară reprezentată de gametogeneză şi însămânţare

⮚ perioada de zigot sau prima săptămână de dezvoltare; cuprinde fecundarea, segmentarea şi formarea
discului embrionar unilaminar (monodermic)
⮚ perioada embrionară (embriogeneza) caracterizată de formarea embrionului şi apariţia primordiilor
organelor, este reprezentată de intervalul cuprins între săptămâna a 2-a şi săptămâna a 8-a
⮚ perioada fetală (organogeneza) durează până la sfârşitul lunii a 9-a şi este caracterizată de totalitatea
proceselor de morfo- şi histiogeneză prin care primordiile de organe dau naştere tuturor sistemelor
funcţionale ale nou-născutului

2. ETAPA POSTNATALĂ (POSTPARTUM):

a) PERIOADA DE COPILARIE
⮚ prima copilărie (0-3 ani)
⮚ perioada perinatală (prima săptămână postpartum) 
⮚ perioada de nou-născut (până la sfârşitul primei luni de viaţă postpartum)
⮚ perioada de sugar (primul an de viaţă postpartum)
⮚ perioada de copil mic (1-3 ani) 
⮚ a doua copilărie (3 – 6/7 ani)
⮚ a treia copilărie (6/7 ani – 12 ani pentru fete şi 6/7 ani -14 ani pentru băieţi)
b) PERIOADA PUBERTĂŢII (între 12-16 ani la fete şi 14-16 ani la băieţi)
c) PERIOADA DE ADOLESCENT (postpubertală) între 17 şi 20 ani 
d) PERIOADA DE ADULT (maturitate):tinereţe (între 21 ani şi 30 ani) şi maturitate(între 31 şi 65 ani) 
e) PERIOADA DE BĂTRÂNEŢE ŞI SENESCENŢĂ
GAMETOGENEZA
⮚ reprezintă procesul de formare şi maturizare al celulelor sexuale;
⮚ procesul de gametogeneză cuprinde spermatogeneza şi ovogeneza;
⮚ procesul de gametogeneză se desfăşoară în trei faze: germinativă (de multiplicare), creştere (de
dezvoltare), de maturare.

1. SPERMATOGENEZA
⮚ cuprinde totalitatea transformărilor prin care trec spermatogoniile (gonocitele primordiale masculine)
până devin celule sexuale mature (spermatozoizi).
⮚ procesul se desfăşoară la nivelul epiteliului germinativ din tubii seminiferi de la nivelul testiculului.
⮚ perioada germinativă (sau de multiplicare) este parcursă în timpul prepubertăţii când gonocitele
primordiale se divid mitotic şi produc 2 categorii de celule: mici-identice cu gonocitele primordiale şi
altele mari-denumite spermatogonii „prăfoase " de tipul A care ulterior se vor divide mitotic (în mod
repetat) generând spermatogoniile „crustoase" de tipul B, care vor continua linia seminală.
⮚ perioada de creştere debutează odată cu pubertatea şi constă în creşterea şi dublarea volumului
spermatogoniilor şi transformarea acestora în spermatocite de ordinul I.
⮚ perioada de maturare se caracterizează prin faptul că, spermatocitele de ordinul I se divid reducţional
şi produc 2 spermatocite de ordinul II cu set haploid (n) de cromozomi; acestea se divid mitotic
imediat şi rezultă în final 4 spermatide.
⮚ spermatidele parcurg procesul de metamorfoză celulară denumit spermiogeneză, fiecare spermatidă se
transformă într-un spermatozoid.
⮚ tansformarea spermatidei în spermatozoid, spermiogeneza, se realizează în patru perioade succesive:
a) perioada Golgi;
b) perioada cap;
c) perioada acrozom;
d) perioada de maturare.

STRUCTURA SPERMATOZOIDULUI
⮚ spermatozoizii sunt celule germinale mature, fuziforme şi mobile de tip haploid (n cromozomi)
capabile să fecundeze ovulul; jumătate din spermatozoizi posedă gonozomul X, jumătate
gonozomul Y.
⮚ spermatozoizii sunt alcătuiţi din cap, gât (col), segment intermediar şi coadă; lungimea lor este în
jur de 60-70 µ.
⮚ capul spermatozoidului are formă eliptică, prezintă nucleul şi acrozomul (coif) în porţiunea sa
apicală ce conţine enzime proteolitice.
⮚ spermatozoizii sunt foarte mobili, se deplasează prin mişcări rotatorii contracurent în tractul genital
feminin cu o viteză de circa 3 mm/min, astfel încât distanţa de la colul uterin până la pâlnia
trompei uterine o parcurge în 90 de minute.
⮚ într-un ejaculat de 5 ml există 300-600 milioane de spermatozoizi.
⮚ spermatozoizii trăiesc câteva săptămâni în testicul, iar în căile genitale feminine până la 8 zile; sunt
rezistenţi la temperaturi joase (-30º C), dar foarte sensibili la temperaturi de peste 30º C.
⮚ sperma reprezintă produsul ejaculării şi este formată din două elemente: spermatozoizii
(elementele celulare) şi un mediu lichid (lichidul seminal) în care numeroşi constituenţi organici şi
anorganici.
2. OVOGENEZA
⮚ reprezintă procesul de maturare a ovulului şi cuprinde trei etape: de multiplicare, de creştere şi de
maturare.
⮚ ovarul este gonada feminină în care se produc ovulele.
⮚ ovarul prezintă o zonă corticală (periferică) ce conţine numeroşi foliculi ovarieni în stadii evolutive
diferite şi o zonă medulară (centrală) formată din ţesut conjunctiv lax şi bogat vascularizată.
⮚ fetiţele nou născute au un număr variind între 200.000 – 400.000 de ovocite, majoritatea dispărând
prin involuţie sşa încât femeia puberă va dispune pe întreaga perioadă de activitate sexuală de numai
300 – 400 de ovocite.
⮚ în ovarul fetiţelor nou născute se găsesc numai foliculi ovarieni primordiali (de ordinul I); urmează o
lungă perioadă de linişte care durează până la pubertate (12 – 14 ani) când începe maturarea succesivă
a foliculilor primordiali.
⮚ ovocitul I execută diviziunea meiotică primară dând naştere ovocitului II şi primul globul polar; în
acest stadiu foliculul se rupe, ovocitul II eliberat ajunge în lumenul trompei uterine unde are loc
diviziunea meiotică secundară care se transformă în ovul.
⮚ după ovulaţie în ovar rămân fragmente ale foliculului matur rupt, din ele se va dezvolta o glandă
endocrină cu existenţă temporară numită corpul galben; dacă ovulul nu a fost fecundat aceasta va
dispărea; dacă ovulul a fost fecundat se formează corpul galben de sarcină.

STRUCTURA OVULULUI
⮚ ovulul este cea mai mare celulă a corpului uman cu un diametru de până la 200 µ
⮚ după ovulaţie ovulul rămâne viabil în tractul genital feminin şi capabil pentru fertilizare aprox. 24
de ore.

DIFERENŢE GAMETOGENE
⮚ între spermatogeneză şi ovogeneză există o serie de deosebiri importante.

1. Spermatocitul primar se formează la pubertate în timp ce ovocitul primar se formează în perioada fetală.

2. Ciclul spermatogenic produce dintr-un spermatocit primar 4 spermii; în ovogeneză din ovocitul primar
rezultă un singur ovul matur.

3. Spermatogeneza începe la pubertate şi durează toată viaţa reprezentând un ciclu continuu; formarea
ovulului matur începe la pubertate, dar cuprinde doar perioada reproductivă a femeii ( până la
climacteriu); formarea ovulului matur are o periodicitate aproximativ lunară (ritmic la 28 de zile) fiind
în raport direct cu ciclurile sexuale feminine.