ADMINISTRAREA TRANSFUZIEI DE SANGE SI DERIVATE SANGUINE

SCOP: - Introducerea în siguranţă de sânge sau derivate de sânge în circulaţia venoasă.

ATRIBUTIILE ASISTENTULUI MEDICAL :

De pe sectie :
- Verificarea recomandarii scrise in FO a bolnavului
- Recoltarea de sange de la pacient pentru determinarea grupului sanguin si Rh si probe
de compatibilitate
- Obtinerea consintamantului in scris al pacientului sau apartinatorilor
- Ridicarea unitatii de transfuzat din Unitatea de Transfuzii a spitalului
- Efectuarea ultimului control pretransfuzional , la patul bolnavului :
 Identificarea corecta a pacientului
 Verificarea documentelor
 Determinarea grupului sanguin la pacient
 Determinarea grupului sanguin la unitatea de sange
- Adminitrastrarea preparatului de sange ( intravenos)
- Monitorizarea functiilor vitale ale pacietului inainte , pe toata perioada si 24 ore dupa
terminarea transfuziei
- Returnarea pungii goale in Unitatea de Transfuzie , dupa finalizarea acesteia.
Din Unitatea de Transfuzii:
- Determinarea grupului sanguin + Rh ( + fenotip extins , daca este cazul )
- Efectuarea probelor de compatibilitate intre serul pacientului si sangele ce urmeaza a
fi transfuzat
- Incalzirea preparatului de sange la 37 grade C
- Etichetarea corecta a unitatii sanguine de transfuzat
- Notarea in FO a pacientului, administrarea transfuziei,cu datele de identificare a
unitatii de transfuzat
- Pastrarea de ser de la pacient la congelator, recoltat pretransfuzional, timp de minim 6
luni
- Pastrarea la frigider a pungii goale ( dupa administrare ) timp de 72 ore
- Eliminarea deseurilor conform protocoalelor spitalului.

1
PREGĂTIREA ŞI VERIFICAREA MATERIALELOR NECESARE :
 Tava medicală sau cărucior pentru tratamente .
 Seringi/ace, mănuşi de unica folosinta
 Punga sau flaconul de sânge izo-grup, izo-Rh .
 Transfuzor.
 Branulă/flexură .
 Soluţie dezinfectantă, tampoane .
 Garou, leucoplast sau bandă adezivă non alergică .
 Muşama, recipiente de colectare a deşeurilor .
 Stativ .
 Verificaţi transfuzorul privind integritatea ambalajului, data expirării .
 Verificaţi integritatea pungii de sânge, termenul de valabilitate, aspectul macroscopic
al sângelui.

PREGĂTIREA PACIENTULUI :
a) PSIHICĂ:
 Informaţi şi explicaţi procedura pacientului pas cu pas (scopul acesteia,
senzaţiile care pot să apară, riscurile transfuziei) .
 Obţineţi consimţământului informat, folosind o formă scrisă de consimţământ
informat .
 Informaţi pacientul privind: senzaţia de frig, mâncărime, iritaţie, sau
simptome anormale.
b) FIZICĂ:
 Poziţia pacientului - decubit dorsal .
 Asiguraţi intimitatea pacientului .
 Instruiţi pacientul să nu mănânce cu cel puţin 2ore înainte sau după
terminarea transfuziei .
 Alegeţi locul pentru puncţia i.v. - se examinează calitatea şi starea venelor .
Venele cele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale
membrelor inferioare (posibilitate de trombozare).
EFECTUAREA PROCEDURII:

2
  Verificaţi indicaţia medicului privind transfuzia şi cantitatea de sânge sau derivaţii
acestuia.
 Verificaţi identitatea pacientului .
 Verificati daca sunt recoltati markerii virali inaintea primei transfuzii la fiecare
internare
 În ziua efectuării transfuziei se recoltează 2-3 ml sange pe anticoagulant, pentru
determinarea grupului sanguin si Rh si 4 - 5 ml de sânge fara anticoagulant pentru proba de
compatibilitate .
 Trimiteţi la Punctul de Transfuzii o cerere de sânge care cuprinde: datele de
identificare ale pacientului, preparatul de sange solicitat si cantitatea, medicul care solicita ,
data.
 Spălaţi mâinile/mănuşi sterile .
 Cand este pregatit preparatul de sange , Unitatea de Transfuzii , se ridica de catre
asistentul medical de pe sectie si se transporta conform circuitului sangelui in spital
 Aşezaţi punga cu sânge în stativ .
 Se efectueaza ultimul control pretranfuzional, la patul bolnavului
 Deschideţi trusa de transfuzat .
 Fixaţi clema/prestubul la o distanţă de 2- 5 cm mai jos de camera perfuzorului -.
 Închideţi clema/prestubul perfuzorului, daţi jos capacul acului şi inseraţi-l la locul de
intrare al pungii sau flaconului.
 Apăsaţi, strângeţi camera de scurgere a perfuzorului şi lăsaţi să se umple până la
jumătate cu sânge .
 Înlăturaţi capacul protector de la celălalt capăt al tubului, deschideţi clema/prestubul
şi lăsaţi sângele să curgă pe tub până ce se elimină bulele de aer .
 Ţineţi perfuzorul la înălţimea corpului pentru a elimina bulele de aer, nu în jos .
 Închideţi clema/prestubul şi puneţi capacul protector .
 Se monteaza o branula , daca nu s-a efectuat tehnica pana acum.
 Se masoara functiile vitale ale pacientului
 Se ataseaza transfuzorul la branula
 Se deschide prestubul si se regleaza ritmul de administrarea a derivatului sanguin, in
functie de indicatiile medicului.

3
  Pe toata perioada tranfuziei se monitorizeaza functiile vitale si eventualele reactii
adverse ale transfuziei
 Dupa finalizarea transfuziei, punga de sange sau derivat sanguin, se returneaza
Unitatii de Transfuzii
 Se monitorizeaza finctiile vitale inca 24 ore , dupa terminarea transfuziei.

Efecte adverse :
A. Reactii posttransfuzionale , incep in timpul transfuziei sau la 20- 30 minute dupa si
se prelungesc cateva minute pana la cateva ore.
Pot fi :
1. Pirogene – pot fi o urmare a patrunderii pirogenilor in circulatia pacientului cu
sangele sau componentele sanguine. Profilaxia consta in respectarea stricta a cerintelor
aseptice si antiseptice la toate etapele , incepand cu recoltarea si terminand cu efectuarea
transfuziei.Componentele sanguine trebuie utilizate in timp de 30 minute dupa scoaterea din
frigider. In caz contrar , incepe proliferarea microbilor care au ajuns in sange din circulatia
donatorului, existenti la momentul colectarii sangelui.
2. Reactii febrile antigenice nehemolitice – se manifesta in timpul transfuziei sau la 2
ore dupa terminarea ei.Apar la politransfuzati sau la componentele sanguine care contin
leucocite sau trombocite.
3. Reactii alergice se dezvolta ca rezultat al sensibilizarii recipientului cu antigenele
proteinelor plasmatice.Pot aparea :urticarie, prurit,, eritem, iar in cazuri severe – dispnee,
greturi, varsaturi.
4. Reactiile anafilactice se pot dezvolta dupa transfuzia unei unitati de sange sau dupa
administrarea numai a cativa mililitri de sange, sau derivat sanguin. Se manifesta prin
schimbarea brusca a starii pacientului in primele minute in timpul sau dupa transfuzie.Se
manifesta prin :agitatie, dureri retrosternale, respiratie ingreunata, dureri abdominale,
tegumente hiperemiate, cu urticarie, prurit, cianoza, transpiratii reci, puls frecvent foarte slab,
apare diareea, febra, TA foarte scazuta, se poate instala edemul puimonar.
B. Complicatii posttransfuzionale
1. Transfuzia de sange incompatibil apare cand :
- Nu s-a efectuat corect dewterminarea de grup sanguin
- Nu sau efectuat corect probele de compatibilitate
- S-a efectuat gresit etichetarea pungii de sange de transfuzat

4
 - Nu s-a efectuat ultimul control pretransfuzional , la patul bolnavului
- Nu s-a identificat corect pacientul
2. Transfuzia de sange alterat – sangele poate fi alterat ca rezultat al contaminarii
bacteriene, al incalcarii regimului de pastrare a sangelui sau a derivatelor sanguine ( sangele
se pastreaza la + 4 - + 6 grade C , plasma si crioprecipitatul de factor VIII la – 25 grade C ,
trombocitele la 22 grade C ), supraincalzirea componentelor sanguine cu denaturarea
proteinelor, prelucrarea insuficienta a pielii la mana donatorului inainte de recoltare, erori in
procesul de prelucrare a sangelui
3. Embolia cu aer – are loc in cazul in care in vena pacientului, patrunde impreuna cu
sangele transfuzat , o cantitate de aer, ce ajunge in final prin vena cava inferioara , in inima
si mai departe in artera pulmonara, in care se formeaza embol de aer.
4. Tromboembolismul – se dezvolta in urma patruderii in vena, a microcheagurilor de
diverse dimensiuni din sangele transfuzat,mai rar cheagurile provin din venele cu semne de
tromboflebita.
5. Supraincarcarea pulmonara – apare ca rezultat a supraincarcarii rapide a inimii
drepte cu cantitati mari de lichid sau sange ( predispusi fiind pacientii cu afectiuni
preexistente cardiace )
6. Sindromul de hemotransfuzii masive – apare cand se transfuzeaza un volum de
sange mai mare decat volumul total al sangelui pacientului in 24 ore ( apare acidoza,
hiperpotasemia, hip[ocalcemia, dereglari ale coagularii ).
7. Scaderea trombocitelor – functia trombocitelor din sangele pastrat la frigider se
diminueaza repede, dupa 24 ore ele fiind afunctionale.
8. Sindromul CID - dupa transfuzia de sange masiva , conduce la consumul factorilor
de coagulare si a trombocitelor.
9. Hemosideroza posttransfuzionala – fiecare unitate de sange, contine 250 mg fier. In
cazul multiplelor transfuzii de sange, se acumuleaza in organismul pacientului, cantitati mari
de fier, ce se depun in ficat , inima sau pancreas.
10. Purpura trombocitopenica – se por forma in organismul pacientului, dupa transfuzii
de sange sau trombocite, anticorpi impotriva aloantigenelor trombocitare.
11. Boala posttransfuzionala ,,transplant contra gazda” – se poate dezvolta dupa
transplantul de maduva hematogena dar si dupa transfuzia componentelor sanguine , la
bolnavii cu imunodepresie sau imunodeficit ereditar sau dobandit.

5
 In orice situatie, reactii sau complicatii posttransfuzionale, se intrerupe transfuzie, se
pastreaza linia venoasa si se anunta medicul curanr la pacientului. Se administreaza medicatia
de urgenta si se continua interventiile in functie de situatie !!!