ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

SC IPROEB SA BISTRIȚA

București
2010
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................ pag. 3

CAPITOLUL I. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului financiar .......... pag. 6

I.1. Calcularea indicatorilor de echilibru .......................................................................... pag. 6

I.2. Interpretarea indicatorilor de echilibru financiar ....................................................... pag. 8

CAPITOLUL II. Analiza performanțelor financiare pe baza contului de profit și
pag. 11
pierdere ...........................................................................................................................
II.1. Calcularea indicatorilor de performanță: solduri intermediare de gestiune ............. pag. 11

II.2. Calcularea capacității de autofinanțare ..................................................................... pag. 14

II.3. Interpretarea indicatorilor de performanță:solduri intermediare de gestiune ........... pag. 15

CAPITOLUL III. Analiza fluxurilor de trezorerie ..................................................... pag. 17

III.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie ............................................................................... pag. 17

III.2. Cash-flowuri utilizate pentru evaluarea întreprinderii ............................................ pag. 17

CAPITOLUL IV. Diagnosticul financiar al rentabilității și al riscului .................... pag. 19

IV.1. Diagnosticul financiar al rentabilităţii .................................................................... pag. 19

IV.2. Diagnosticul financiar al riscului ............................................................................ pag. 22

IV.3. Indicatorul de lichiditate ......................................................................................... pag. 24

IV.4. Indicatorul de solvabilitate ...................................................................................... pag. 24

CONCLUZII ................................................................................................................... pag. 26

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ pag. 29

ANEXE ............................................................................................................................ pag. 30

2
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

3
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

INTRODUCERE

În acest proiect ne-am propus să realizăm analiza financiară a firmei SC IPROEB SA

Bistrița în perioada 2006 - 2009. În acest scop, am analizat echilibrul financiar pe baza
bilanțului financiar și performanțele financiare pe baza contului de profit și pierdere.
De asemenea, am urmărit evoluția fluxurilor de trezorerie pe parcursul celor patru ani
prin întocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie și prin calcularea cash-flowurilor utilizate
pentru evaluarea întreprinderii.
Mai mult, am măsurat performanțele firmei IPROEB prin calcularea ratelor de
rentabilitate și a indicatorilor specifici riscului.
În urma analizei financiare, am obținut că activitatea întreprinderii IPROEB Bistrița a
fost afectată de criza economică prin scăderea profitabilității, restructurări de personal și
scăderea vânzărilor.
S.C. IPROEB S.A.Bistriţa, înființată la 26.01.1991 prin H.G. nr.70, este o societate cu o
mare experienţă în domeniul electrotehnic, ce oferă o gamă largă de produse electrotehnice,
cuprinzând o mare varietate de cabluri, cordoane și conducte electrice izolate în PVC și
cauciuc, cabluri cu izolație din polietilenă reticulată, conductoare neizolate pentru linii aeriene
de energie electrică din aluminiu și oțel-aluminiu, cabluri de oțel pentru tracțiune, materiale
electroizolante, tablouri de automatizare, executate în conformitate cu standardele românești și
străine, produse destinate pieței interne și pieței externe.
Toate acestea sunt realizate pe baza unor importante investiții. Dotarea pusă la dispoziția
specialiștilor din domeniul cercetării-dezvoltării și din laboratoarele societății asigură o mare
flexibilitate a producției, reușind omologarea și introducerea în fabricație de noi sortimente.
Continua preocupare pentru ridicarea calității produselor a impus încă din 1994
implementarea și aplicarea de către companie a Sistemului de Asigurare a Calității, conform
cerințelor ISO 9001, certificarea Sistemului de Asigurare a Calității fiind acordată la 4 iulie
1995 de prestigiosul TUV Bayern Sachsen din Germania. Colectivul SC IPROEB SA Bistrița
se străduiește să îndeplinească în totalitate cerințele clienților, preocuparea de prim rang fiind
lărgirea pieței interne și cucerirea de noi piețe externe.

4
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

SC IPROEB SA are în proprietate imobilizări corporale, materializate în terenuri, clădiri,

construcții speciale, mașini și echipamente tehnologice, mijloace de transport și imobilizări în
curs.
Structura acționariatului la data de 31.12.2009, stabilită ca dată de referință, se prezintă
astfel:
1. S.C. Electromontaj S.A. București: 12.502.934 acțiuni, 30,66 %;
2. SIF Banat – Crișana: 2.188.856 acțiuni, 5,37 %;
3. MEI Roemenie en Bulgarije: 1.921.080 acțiuni, 4,71 %;
4. Hansa IDA Europa Aktsia Fond: 1.355.000 acţiuni, 3,32%;
5. RC2 (CYPRUS) LTD: 1.271.900, acţiuni 3,12%;
6. CELCO S.A.Constanţa: 1.177.720 acțiuni, 2,89 %;
7. Alte persoane juridice: 4.214.940 acţiuni, 10,33%;
8. Valeriu Otto Mihai – București: 1.053.155 acțiuni, 2,58 %;
9. Chiciudean Ioan: 452.183 acțiuni, 1,11 %;
10. Cașcaval Constantin: 341.600 acțiuni, 0,84 %;
11. Alte persoane fizice: 14.302.555 acțiuni, 35,07 %.
Ponderea pe piață a produselor IPROEB S.A. este de 20%, iar a principalilor concurenți,
după cum urmează :
• ICME-ECAB București, aproximativ 30%;
• PRYSMIAN Slatina, aproximativ 26%.
Având în vedere faptul că 26,6 % din producția S.C. IPROEB S.A. este cumpărată de
Gomar Lux S.A. Bistrița și 13,6 % de către Electromontaj București, se consideră că pierderea
celor 2 clienți ar avea un impact negativ asupra veniturilor societății.
S.C. IPROEB -S.A. are ca obiect de activitate producția de:
• conductori electrici neizolați din Al si Ol-Al pentru linii electrice aeriene;
• producția de cabluri de tracțiune;
• conductoare electrice izolate în PVC și cauciuc;
• materiale electroizolante stratificate din hârtie și țesături impregnate cu rășini sintetice;
• condensatori de trecere;
• aparataj de joasă, medie și înaltă tensiune;

5
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

• cablaje electrice;
• mijloace de automatizare;
• sdv-uri și instalații specifice;
• confecții metalice;
• tamburi de lemn pentru desfacere cabluri;

În componența societății intrã 6 fabrici de producție și o bază sportivă, dupã cum

urmeazã :
• Fabrica de Cabluri Neizolate (F.C.N.);
• Fabrica de Conductori Izolați (F.C.I.);
• Fabrica de Materiale Electroizolante (F.M.E.);
• Fabrica de Mijloace de Automatizare (F.M.A.);
• Fabrica de S.D.V.-uri (F.S.D.V.);
• Fabrica de Întreținere, Reparații și Autoutilãri (F.I.R.A.);
• Baza Sportivă.
Principalele pieţe de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu sunt: cabluri izolate şi
neizolate – piaţa internă şi export, materiale electroizolante şi mijloace de automatizare şi
aparataj electric de joasă şi medie tensiune – piaţa internă.

6
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

Capitolul I. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului

financiar

Analiza financiară urmărește să evidențieze modalitățile de realizare a echilibrului

financiar pe termen lung și pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilanț) și treptele de
acumulare bănească, de rentabilitate ale activității întreprinderii (obiectiv al analizei pe baza
contului de profit și pierdere).
Studiul financiar al bilanțului evidențiază modalitățile de realizare a echilibrului
financiar funcțional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat (de regulă la sfârșitul
perioadei de gestiune), permiţând deci o analiză financiară statică.
Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimonială studiază, în vederea
confruntării, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv (însușirea lor de a deveni scadente
la un anumit termen) și cel de lichiditate al elementelor de activ (posibilitatea acestora de a fi
transformate în bani). În acest context, riscul de insolvabilitate presupune imposibilitatea
întreprinderii de a face față pasivului exigibil cu activul său disponibil.

I.1. Calcularea indicatorilor de echilibru

Pe baza bilanțului contabil, anexat acestui proiect (anexa 1), am realizat bilanțul
financiar (anexa 2), respectiv bilanţul financiar simplificat (anexa 3). Pe baza datelor din
bilanţul financiar simplificat am calculat indicatorii de echilibru financiar (anexa 4) pe baza
următoarelor formule:
1. Fondul de rulment (FR) = Pasive permanete – Active permanente = (Capitaluri
proprii + Datorii financiare) – Imobilizări nete (fără amortizări)
2. Activul curent net/activul circulant net (ACN) = Active curente – Pasive curente
Activul curent net mai este egal si cu fondul de rulment (ACN = FR) deoarece:
Active = Pasive
⇒ Active permanente + Active curente = Pasive permanente + Pasive curente
⇒ Active curente – Pasive curente = Pasive permanente – Active permanante

7
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

⇒ ACN = FR
3. Necesar de fond de rulment (NFR) = (Active temporare – Active de trezorerie) –
(Pasive temporare – Pasive de trezorerie)
În cazul nostru: Pasive de trezorerie = 0 pentru toți cei patru ani. În acest caz putem să
rescriem formula pentru NFR astfel:
NFR = (Active temporare – Active de trezorerie) – Pasive temporare
Dacă nu există cheltuieli în avans (și cazul firmei IPROEB), atunci:
NFR = (Stocuri + Creanțe) – Datorii de exploatare
4. Trezoreria netă (TN) = FR – NFR
sau TN = ACN – NFR = (Active curente – Pasive curente) – [(Active temporare – Active de
trezorerie) - (Psive temporare – Pasive de trezorerie)] ⇒ TN = Active de trezorerie – Pasive
de trezorerie
În cazul firmei S.C. IPROEB S.A. Bistrița, Pasive de trezorerie = 0, prin urmare TN = Active
de trezorerie.
5. Cash Flow (CF) = ∆TN
6. Activ economic (AE) = Active permanente + ACN
sau AE = Active permanente + FR = Active permanente + Pasive permanente – Active
permanente
⇒ AE = Pasive permanente

Indicatori de echilibru financiar 2006 2007 2008 2009

1. FR = P. permanente – A.
permanente 24 287 080 43 859 425 41 996 327 39 177 106
2. ACN = A. curente – P. curente 24 287 080 43 859 425 41 996 327 39 177 106
3. NFR = (A. curente – A. trezorerie) –
(P. curente – P. trezorerie) 18 101 337 26 007 578 26 670 382 26 778 645
4. TN = FR – NFR 6 185 743 17 851 847 15 325 945 12 398 461
5. CF = ΔTN 11 666 104 -2 525 902 -2 927 484
6. AE = A. permanente + ACN 44 808 352 69 637 185 70 731 583 65 136 927

8
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

I.2. Interpretarea indicatorilor de echilibru financiar

Scopul calculării acestor indicatori este de a caracteriza echilibrul financiar al firmei.
Acești indicatori arată:
• structura surselor de finanțare folosite pentru desfășurarea activității;
• în ce măsură firma are nevoie să apeleze la creditele bancare (credite de trezorerie).

FONDUL DE RULMENT reprezintă cel mai important indicator al echilibrului financiar

al întreprinderii. Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen
lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului finanțării pe termen scurt. Acesta arată
în ce măsură resursele financiare permanente acoperă finanţarea activelor fixe. Ceea ce rămâne
peste această acoperire poate fi folosit pentru finanţarea activelor circulante.
Observăm că în toți cei patru ani FR > 0 ⇒ firma are excedent de resurse financiare
permanente, utilizat pentru finanţarea activelor circulante.
Valoarea pozitivă a fondului de rulment mai arată faptul că firma are siguranță din punct
de vedere al riscului, riscurile fiind limitate, la fel și rentabilitatea.
Observăm că fondul de rulment creşte din 2006 în 2007 cu 19 572 345 lei, iar din 2007
în 2008 scade cu 1 863 098 lei, la fel din 2008 în 2009 cu 2 819 221 lei.
Creşterea fondului de rulment în anul 2007 reflectă alocarea tuturor acumulărilor nete ale
exerciţiului anterior (beneficii reinvestite și amortizări) în creşterea activelor circulante. În
schimb, scăderea fondului de rulment începând cu anul 2008 semnifică faptul că fondul de
rulment existent nu este suficient, existând un risc din punct de vedere financiar pentru
întreprindere. Pentru a putea face față plăților, firma este obligată să contracteze credite pe
termen scurt.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Valoarea pozitivă a NFR în situația noastră semnifică un surplus de nevoi temporare
(ciclice), în raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. Această situație poate fi
judecată ca fiind normală, dacă este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea nevoii
de finanțare a ciclului de exploatare. Altfel, nevoia de fond de rulment poate evidenția un

9
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și a creanțelor și exigibilitatea datoriilor de

exploatare (s-au încetinit încasările și s-au urgentat plățile).
TREZORERIA NETĂ
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente.
Înregistrarea unei TN, în cadrul mai multor exerciții succesive, demonstrează succesul
întreprinderii în viața economică și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești
pentru întărirea poziției ei pe piață.
Se calculează pe baza bilanţului financiar și arată existenţa sau nu a lichidităţilor la
nivelul societăţii comerciale:
TN = FR – NFR sau TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
Din faptul că TN > 0 (sau FR > NFR) putem deduce că firma are resurse cu caracter
permanent peste nevoia de finanţare pe termen scurt, adică există lichidităţi disponibile în
casă, cont la bancă etc.
TN pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii. Exercițiul
financiar s-a încheiat cu un surplus monetar, expresie concretă a profitului net din pasivul
bilanțului. Acest excedent de trezorerie urmează să fie plasat eficient și în deplină siguranță pe
piața monetară și/sau financiară.

CASH FLOW-UL
Un cash-flow pozitiv se interpretează ca o creștere a capacității reale de finanțare a
investițiilor. În anul 2007, cash-flowul pozitiv reprezintă o îmbogățire a activului real, o
confirmare a majorării averii proprietarilor, în timp ce în anul 2008 și 2009, averea
proprietarilor s-a micșorat.

Stocurile înregistrează o creștere cu 17,55 % față de anul 2008. Creșteri se înregistrează

la următoarele categorii de stocuri: materii prime 15,07%, producția în curs de execuție
42,44% și produse finite 18,78%.
În ce privește dinamica creanțelor, aceasta are o evoluție descendentă pe toată perioada
analizată. Diminuarea valorii creanțelor la 31.12.2009 are drept cauză scăderea volumului

10
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

producției vândute pe fondul scăderii accentuate a comenzilor de produse pe piața internă, fapt
ce a dus și la scăderea disponibilităților bănești cu 2.927.484 lei față de 31.12.2008.
Datoriile societății urmează același trend de scădere ca și creanțele, valoarea acestora la
31.12.2009 de 12.957.634 lei fiind în scădere cu 12,51 % față de anul 2008, cauzele scăderii
fiind aceleași.
Imobilizările necorporale au avut o evoluție descrescătoare, ponderea acestora în total
active imobilizate fiind nesemnificativă.
Imobilizările corporale înregistrează o scădere a valorii rămase față de anul 2008, cu
5,04 %, scădere determinată de volumul redus de investiții efectuate în anul 2009 comparativ
cu anii precedenți, care nu compensează integral amortizarea înregistrată.
O scădere semnificativă înregistrează imobilizările financiare ca urmare a încasării de
garanții de bună execuție în valoare de 1.696.052 lei.

În ceea ce privește capitalul social al firmei, acesta este divizat în 47 572 131 acţiuni
nominative care conferă deţinătorilor poziţia de proprietari colectivi asupra proprietăţii
indivizibile a societăţii. Pentru acţiunile aflate în circulaţie societatea poate distribui
dividende. Dividendele se plătesc la sediul societăţii sau prin sistemele bancare sau poştale,
eşalonat conform legii. Politica societății cu privire la dividende este aceea de a fi distribuite
acționarilor.
În anul 2007, capitalul social s-a majorat prin acordarea dreptului de preferință
acționarilor înregistrați la data de 25.10.2006 (echivalentul a 4 546 423 acțiuni). În anul 2008,
capitalul social s-a majorat prin emiterea de acțiuni gratuite pentru toți acționarii înregistrați la
data de 7.05.2008 (+6 791 208 acțiuni).

11
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

Capitolul II. Analiza performanțelor financiare pe baza contului

de profit și pierdere

SC. IPROEB S.A. a înregistrat în anul 2009 o cifră de afaceri de 84 639 406 lei faţă de
2008 când a înregistrat 145 511 194 lei şi faţă de 2007 când a avut 174 523 695 lei. În 2006,
cifra de afaceri a fost doar de 86.067.433 lei. Observăm că în perioada analizată cifra de
afaceri a întreprinderii IPROEB a înregistrat o cifră de afaceri în continuă creştere până în anul
2007, apoi trendul a devenit descendent. În 2009 comparativ cu 2006, cifra de afaceri a scăzut
cu un procent de 1,7%.

II.1. Calcularea indicatorilor de performanță: solduri intermediare de gestiune

Din analiza contului de profit și pierdere (anexa 5), se obțin două categorii de
indicatori financiari de gestiune:
1. soldurile intermediare de gestiune (SIG); (anexa 8 și 9) în varianta anglosaxonă,
respectiv franceză;
2. capacitatea de autofinanţare (CAF); anexa 8, indicatorul 6, în cele două variante.
Acești indicatori, calculați în varianta franceză (anexa8), exprimă diferitele niveluri de
rentabilitate a firmei și caracterizează situaţia financiară a întreprinderii din punctul de vedere
al aportului diferiţilor factori de producţie.
1. Marja comercială
Exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare/cumpărare de mărfuri, adică bunuri ce nu fac
obiectul de activitate al societăţii.
MC = VM – CM
VM = încasări din vânzarea mărfurilor;
CM = plăţi pentru cumpărarea mărfurilor
MC > 0 în toți cei patru ani analizați și exprimă faptul că din operaţiunile de
vânzare/cumpărare de mărfuri se obţine un rezultat favorabil pentru societate. Pentru firma în
discuție S.C. IPROEB SA Bistrița este important nu doar ca marja comercială să fie pozitivă,
ci şi ca evoluţia ei în timp să fie favorabilă.

12
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

Observăm astfel o reducere a marjei comerciale în anul 2007 comparativ cu anul 2006, și
în continuare o valoare mai mică în 2007 comparativ cu anul 2008, iar în 2008 comparativ cu
2009 se înregistrează tot o reducere. Reducerea în timp a marjei comerciale poate fi analizată
sub forma unui proces iterativ structurat pe două criterii de apreciere:
• caracterul structural al dimensiunii marjei;
• caracterul de generalitate al fenomenului.

2. Producţia exerciţiului
Exprimă valoarea activităţii de bază a societăţii concretizată în produse finite fabricate
sau în curs de fabricaţie stocate sau deja vândute.
PE=PV+PS+PI, unde:
• PV = producția vândută
• PS = producția stocată
• PI = producția imobilizată
Producția exercițiului are caracter eterogen din punct de vedere al preţurilor în care se
calculează componentele ei, respectiv:
– preţuri de vânzare pentru PV;
– costuri de producţie (preţuri de tip cost) pentru PS şi PI.
În analiza PE este importantă nu doar dinamica ei, ci mai ales dinamica structurii ei pe
componente:
• creşterea ponderii PS vădeşte o politică de vânzări ineficientă;
• creşterea ponderii PI vădeşte o creştere a ciclului de fabricaţie sau a
autoconsumului cu efecte în scăderea cifrei de afaceri.
În cazul firmei noastre, PS are valoarea 0 pe parcursul celor 4 ani, iar ponderea PI în PE
este mică (0.000018% în anul 2006, 0, 000078% în anul 2007, 0,001641% în anul 2008,
respectiv 0,001127% în anul 2009). Putem spune deci că societatea S.C. Iproeb Bistrița SA are
o politică de vânzări eficientă, iar autoconsumul nu prezintă efecte negative asupra cifrei de
afaceri.

13
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

3. Valoarea adăugată
Reprezintă valoarea creată în plus de întreprindere peste valoarea produselor
achiziţionate de ea din mediul extern, pentru producţie (materii prime, materiale, energie,
utilităţi, servicii, ambalaje ş.a.).
VA = MC + PE – CE
MC = marja comercială
PE = producția exercițiului
CE = consum extern Sau
VA = Cs + A + RE + IT + Cf
Cs = cheltuieli de personal forţa de muncă
A = amortizarea capitalul fix
RE = rezultatul exploatării întreprinderea şi proprietarii ei
IT = impozite directe şi taxe statul
Cf = cheltuieli financiare mediul financiar-bancar

În analiza financiară valoarea adăugată este un indicator de tip net, de natură economico-
financiară; este mai expresiv (reprezentativ) decât cifra de afaceri care este un indicator de tip
brut, de natură comercială.

4. Excedentul brut de exploatare- Reprezintă acel rezultat care permite finanţarea

investiţiilor, remunerarea surselor externe, remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea.
EBE = Venituri de exploatare monetare – Cheltuieli de exploatare monetare
Firma noastră a înregistrat pe parcursul primilor doi ani analizați un trend crescător, situație
favorabilă, însă ulterior situația s-a degradat simțitor ajungând de la o valoare de 16 834 981
lei la 1 507 121 lei în 2009. EBE nu este influențat de politicile de amortizare, de îndatorare,
nici de politicile de dividend sau de reinvestire.

5. Rezultatul exploatării - Reprezintă acel rezultat care permite remunerarea

acţionarilor şi autofinanţarea. Acesta este influențat de politica de amortizare.
RE = venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare = EBE+venituri nemonetare
din exploatare – cheltuieli nemonetare de exploatare.

14
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

6. Rezultatul curent- Reprezintă rezultatul exploatării corectat cu cel din activitatea

financiară.
RC = RE + venituri financiare – cheltuieli financiare

7. Rezultatul brut- Reprezintă rezultatul curent corectat cu cel din activitatea

extraordinară.
RB = RC + venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

8. Rezultatul net al exerciţiului

Reprezintă rezultatul rămas la dispoziţia societăţii pentru crearea resurselor financiare
proprii pentru dezvoltare şi remunerarea acţionarilor, fiind influențat de politica de îndatorare.
RN = RB - Ip
Ip = impozit pe profit
Acesta poate fi <0, în acest caz firma înregistrând pierdere, sau >0, caz în care firma are
profit. Societatea în cauză prezintă valori pozitive ale rezultatului net la sfârșitul celor 3 ani.

Indicatorii SIG – varianta anglosaxonă (anexa6)

Venituri de exploatare monetare - Cheltuieli de exploatare monetare
EBITDA (earnings before interest, taxes, depreciation and amortization)
Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele
EBIT (earnings before interest and taxes) - cheltuieli cu dobânzile
EBT (earnings before taxes) - Impozit pe profit
profit net EPS=PN/nr.actiuni + Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele
CAF (capacitate de autofinanțare)

II.2. Calcularea capacității de autofinanțare

9. Capacitatea de autofinanţare
Rezultatul net generat de activitatea firmei şi pe care îl poate utiliza pentru propria
finanţare. Reprezintă o resursă internă aflată la dispoziţia întreprinderii, deci se va ţine cont

15
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

numai de veniturile încasabile şi de cheltuielile plătibile (nu ia în calcul amortizările şi

provizioanele)
Poate fi determinată prin două metode:
a) Metoda DEDUCTIVĂ - CAF se determină pornind de la contul de rezultate, din care se
păstrează doar veniturile real încasabile şi cheltuielile reale.
CAF = EBE+ venituri financiare (fără provizioane) - chelt.financiare (fără amort. şi
proviz.) + venituri extraordinare - chelt.excepţionale - impozit pe profit
b) Metoda ADITIVĂ - pune în evidenţă elementele contabile negeneratoare de fluxuri
monetare. Se porneşte de la rezultatul net la care se adaugă chelt.nemonetare
(amortiz&proviz.) neplătibile la o anumită scadenţă şi se scad veniturile nemonetare (proviz.)
CAF = rezultat net al exerc. + ch.amortiz.&proviz. - venituri din proviz.

II.3. Interpretarea indicatorilor de performanță:solduri intermediare de gestiune

Creşterea ponderii componentelor poate arăta, după caz, o evoluţie favorabilă (eficientă)
a calităţii activităţii generale, a celei financiare sau a utilizării unuia din „factorii de
producţie”. Astfel, analizând evoluția factorilor între anii 2006 - 2009, observăm o creștere a
ponderii Cs de 32,76% în 2006, urmată de o reducere la 31,09% în 2007, apoi o creștere până
la 43,62% în 2008, ajungând la 71,43% în 2009. Această evoluție ne arată că productivitatea
muncii este necorelată cu politica salarială sau de personal, și în plus această creștere se
observă a fi fondată pe scăderea valorii adăugate în anul 2009, la aproape jumătate din
valoarea înregistată în 2006 și mai ales 2007. Creşterea ponderii RE este singura creştere ce
denotă o evoluţie favorabilă; acesta prezintă o creștere considerabilă în anul 2007 față de 2006
și 2008, efectele conjucturii economice mondiale nefavorabile reflectându-se aici printr-o
scădere a valorii acesteia până la 83 940 708 lei.

Veniturile activitatii de exploatare, în perioada analizată, au avut o evoluție oscilantă, cu

un vârf în anul 2007, nivelul acestora în anul 2009 scăzând substanțial la nivelul de
87.712.348 lei, reprezentând 59,52% din veniturile anului 2008.
Cheltuielile de exploatare au scăzut față de anul 2008 cu 37,10%. Scăderea mai mică a
cheltuielilor de exploatare față de veniturile din exploatare este determinată, pe de o parte, de

16
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

creșterea prețurilor la materiile prime de bază, cuprul și aluminiul, în cursul anului 2009, iar pe
de altă parte, de cheltuielile cu personalul care înregistrează o scădere de numai 13,41%
urmare a cheltuielilor de personal suplimentare ca efect al concedierii unui număr de 236
salariați.
Cheltuielile energetice înregistrează, deasemenea, o creștere, în raport cu volumul
producției, nivelul de realizare al acestora fiind de 66,01% față de anul precedent.
La categoria alte cheltuieli de exploatare se înregistrează o scădere de 19,88%, fapt ce a
avut efecte pozitive asupra rezultatului din exploatare.
Cheltuielile de exploatare au fost influențate semnificativ de anularea în cursul anului de
provizioane în valoare de 5.603.764 lei și de constituirea altor provizioane în sumă de
1.235.528 lei.
Creșterea ponderii cheltuielilor de exploatare în venituri din exploatare, de la 90,68% , în
anul 2008, la 95,81%, în anul 2009, au dus la o scădere a profitului din exploatare față de anul
precedent cu 73,33%.
În activitatea financiară se înregistrează o creștere semnificativă a veniturilor financiare
cu 64,63%, în timp ce cheltuielile financiare înregistrează o scădere cu 32,39% față de anul
2008.
Profitul financiar în sumă de 2.067.487 lei, la nivelul anului 2009, este rezultatul
politicii de plasare a lichidităților în depozite cu dobânzi atractive și de efectuare a plăților
externe astfel încât pierderile din diferențe de curs să fie minimalizate.

SC IPROEB SA Bistrița a înregistrat următoarele valori ale CAF în perioada 2006-2009:

18 722 460 lei, 25 908 540 lei, 15 339 331 lei, 3 017 915 lei). Profitul net fluctuează şi el
(crește în 2006 cu o valoare aproape dublă, scăzînd în 2008 la o valoare de 12 267 168 lei, mai
mică decît în 2006, și ajunge în 2009 la o valoare de numai 181 959 lei, comparativ cu 24 892
823 lei cât s-a înregistrat în 2007). Autofinanțarea constituie modul de finanțare fundamental
și original. Aceasta, întrucât corespunde primelor forme istorice ale avansării de capital. Pe de
altă parte, celelalte moduri de finanțare (finanțarea directă sau intermediară) funcționează în
mod normal ca simple anticipări ale unei autofinanțări viitoare. Astfel, întreprinderea S.C.
IPROEB SA Bistrița care primește un credit bancar va trebui să-l ramburseze pe baza

17
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

rezultatelor sale financiare viitoare, deci a autofinanțării sale. Autofinanțarea reprezintă deci,
în ultimă analiză, pivotul fundamental pe care se sprijină finanțarea întreprinderii.

18
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

Capitolul III. Analiza fluxurilor de trezorerie

III.1. Tabloul fuxurilor de trezorerie

Identificarea fluxurilor monetare pe categorii de activităţi: exploatare, de investiţii şi de
finanţare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie

2007 2008 2009

CF de =CAF - ∆NFR - Vn fin 14 696
exploatare încasate 28 463 147 975 -1 863 194

CF de
investiţii = -∆ imob brute + vn fin -3 994 885 -1 466 296 5 230 329

CF de =∆ cap social - div plătite +

finanţare ∆dat financiare -8 853 986 -5 323 976 -4 000 000

CF de exploatare+ CF de
CF total investiţii + CF de finanţare 15 614 276 7 906 703 - 632 865

În anul 2009, în situația de criză economică manifestată, s-a dorit adoptarea unei politici
prudente de achiziții, care să satisfacă numai cerințele stringente ale societății. În acest fel,
investițiile realizate în anul 2009 au fost făcute în principal în imobilizări corporale, respectiv
au vizat în principal diversificarea gamei de fabricație la producția de izolatori compozit și
asigurarea bazei de desfășurare a activității de desfacere în cele 8 puncte de desfacere.

III.2. Cash-flowuri utilizate pentru evaluarea întreprinderii

19
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

1.Cash-flow de gestiune – este destinat remunerării acţionarilor, creditorilor şi firmei

CF de gestiune = PN + Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu dobânzi

2. Creşterea economică – reprezintă investiţiile firmei prin cumpărarea de imobilizări şi prin

formarea activului curent net.

CE = Δ Imobilizări brute + Δ ACN

= (Δ Imobilizări nete+Cheltuieli cu amortizarea) + Δ ACN

3. Cash-flow-ul disponibil

CFD = CF de gestiune – creşterea economică

= CFD pentru acţionari + CFD pentru creditori
CFD pentru acţionari = Dividende – Δ capital social = PN – Δ capital propriu
CFD pentru creditori = Dobânzi – Δ Datorii financiare

Cash-flow-uri pentru evaluarea intreprinderii

2006 2007 2008 2009
Cash-flow =PN +ch cu amort
1 de gestiune +ch cu dobanzi 14 186 431 24 895 754 12 267 168 5 181 959
Cresterea =∆ imob brute + ∆
2 economica A.C.N. -6 334 841 69 637 185 70 731 583 65 136 927
CF = CFD act + CFD
3 disponibil creditori
CFD act= PN- ∆ cap -7 435 772 -3 420 679 -8 947 939 -10 271 639
propriu
CFD cred= dob- ∆ 344 553 2 655
DAT 0 0

20
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

Capitolul IV. Diagnosticul financiar al rentabilității și al riscului

Diagnosticul financiar urmăreşte:

• identificarea eventualelor stări de dezechilibru;
• identificarea originii şi a cauzelor care le-au generat;
• stabilirea măsurilor de redresare.

Diagnosticul financiar are ca obiective:

• măsurarea rentabilităţii capitalurilor întreprinderii;
• aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar;
• evaluarea gradului de risc (economic, financiar şi de faliment) al întreprinderii.

Situaţia întreprinderii va fi apreciată ca fiind favorabilă, dacă, în urma diagnosticului ei

financiar, rezultă o rentabilitate satisfăcătoare pentru riscurile pe care investitorii (acţionari şi
împrumutători) şi le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor în activele întreprinderii.

IV.1. Diagnosticul financiar al rentabilităţii

Diagnosticul financiar urmărește:

• identificarea eventualelor stări de dezechilibru;
• identificarea originii și a cauzelor care le-au generat;
• stabilirea măsurilor de redresare.
Diagnosticul financiar are ca obiective:
• măsurarea rentabilității capitalurilor întreprinderii;
• aprecierea condițiilor de echilibru economic și financiar;
• evaluarea gradului de risc (economic, financiar și de faliment) al
întreprinderii.

21
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

1. Rentabilitateta capitalului propriu

RCPR = Rfin = ROE = PN/CPR

2006 2007 2008 2009

RCPR 0.3569 0.3871 0.1884 0.0817

Decompunerea ROE = PN/CA * CA/Activ * Activ/CPR = PN/EBT * EBT/EBIT *

EBIT/CA * CA/Activ * Activ/CPR
2006 2007 2008 2009
Profitabilitate : 0.0938 0.1426 0.0843 0.0612
PN/CA
Viteza de rotatie: 2.1274 1.9532 1.6969 1.0813
CA/Activ
Grad de indatorare 1.7890 1.3896 1.3173 1.2341
: Activ/ CPR

2. Rentabilitatea datoriilor financiare

Rdat.fin. = Rdob = Dobânzi/Datorii financiare

2006 2007 2008 2009

Rdat.fin. 9.4732 10.6196 0 0

Datoriile financiare pe termen lung pe anul 2006 sunt 0, drept urmare nu avem cum să
calculăm Rdat.fin. ⇒ nu putem să calculăm nici RAE.
Descompunerea Rdat.fin. = Dob/CA * CA/Activ * Pasiv/Dat.fin.
2006 2007 2008 2009
Dob/CA 0.0026 0.000017 0 0
CA/Activ 2.1274 1.9532 1.6969 1.0813
Pasiv/Dat.fin 1701.3144 323735.7029 0 0

3. Rentabilitatea activului economic

RAE = Rec = Rfin * CPR/AE + Rdob*Dat.fin./AE

Sau
RAE = (PN + Dob)/(CPR + Dat.fin.) = (EBIT – Imp/Pf)/(CPR + Dat.fin.)

2006 2007 2008 2009

RAE 0.3669 0.3872 0.1884 0.0817

22
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

4. Return on assets

ROA = PN/Activ

2006 2007 2008 2009

ROA 0.1995 0.2786 0.1431 0.0662

Descompunerea ROA = PN/CA * CA/Activ

5. Analiza rentabilității pe baza indicatorilor bursieri

Acțiunile emise de SC IPROEB SA se tranzacționează numai pe BVB – piața RASDAQ.
Simbolul acțiunii este IPRU. Analiza unei întreprinderi cotate la bursă comportă un studiu
suplimentar, pe baza datelor bursiere, menit să servească la elucidarea unor aspecte referitoare
la politica în domeniul portofoliului de titluri.

A. Profitul net pe acțiune: = PN / Nr de acțiuni

Acest indicator oferă informații utile în special pentru acționarii majoritari care sunt
interesați de rentabilitatea firmei pe termen lung. Cu cât revine mai mult profit net unei
acțiuni, cu atât bogăția acționarilor crește. În anul 2009, acest indicator a avut nivelul de
0.1089.

B. Dividendul pe acțiune = D / Nr acțiuni

Un nivel scăzut al acestui indicator poate însemna o redirecționare a profitului
întreprinderii către diverse proiecte de investiții, acesta fiind un moment prielnic pentru
cumpărarea de acțiuni. În anul 2009, indicatorul a avut nivelul de 0.08408.

C. PER = Curs bursier / PN pe acțiune

PER arată cât de repede se poate recupera investiția în acțiunile firmei în cazul în care tot
profitul net ar fi distribuit acționarilor sub formă de dividende. Cu cât valoarea acestei rate este
mai redusă, cu atât semnifică o stare mai bună. Semnifică prețul pe care investitorii sunt

23
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

dispuși să-l plătească pentru o unitate de profit net pe acțiune. În 2009, PER aferent IPROEB a
fost de 18.3606.

D. Prețul acțiunii / Valoarea contabilă

În anul 2009, acest indicator a avut nivelul de 0.8614. Valoarea acestui indicator este
determinată de rata rentabilității financiare, rata de distribuție a dividendelor, riscul asociat
firmei, precum și rata de creștere a profitului.

IV.2. Diagnosticul financiar al riscului

Dispersia profitului net

2006 2007 2008 2009

PN 13 801 214 24 892 823 12 267 168 5 181 959
(PNt - PNmediu)2 55026 368 929 117875143 849 024 3128027 316 129 78390341 084 224
UM = leu

∑ (PNt-PNmediu)2 = 199448538 618 306

PNmediu= 14 035 791
σ 2 (PN) = ∑ (PNt-PNmediu)2/3 = 66 482 846 206 102
σ (PN) = 8153701.38

Pragul de rentabilitate

a) Prag de rentabilitate de exploatare

Rezultatul de exloatare = 0
CAPRE=(CF+Am&Prov)/(1-v)=Chelt de exploatare monetare+Amo&Prov

2006 2007 2008 2009

Chelt de
exploatare mon 126 923 077 145 811 001 130 529 120 86 205 227
Amo&Proviz 6 137 898 5 337 793 5 636 051 1 709 438
CAPRE 133 060 975 151 148 794 136 165 171 87 914 665
UM = leu.

b) Prag de rentabilitate global

24
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

PN=0
CAprg=(CF+Am&Prov+Dob)/(1-v)=Cheltuieli de exploatare
monetare+Amo&Proviz+Dob

2006 2007 2008 2009

Chelt exploatare mon 126 923 077 145 811 001 130 529 120 86 205 227
Amo&Proviz 6 137 898 5 337 793 5 636 051 1 709 438
Dob 385 217 2 931 0 0
CAPRG 133 446 192 151 151 725 136 165 171 87 914 665
UM = leu.

Coeficientul de elasticitate
ePN/CA=(ΔPN/PN0)/(ΔCA/CA0)

2006 2007 2008 2009

PN 13 801 214 24 892 823 12 267 168 5 181 959
ΔPN - 11 091 609 -12 625 655 -7 085 209
CA 147 180 439 174 523 695 145 511 194 84 639 406
ΔCA - 27 343 256 -29 012 501 -60 871 788
ePN/CA - 4.325906485 3.051047702 1.380666217
UM = leu.

Descompunere:
ePN/CA=(ΔPN/PN0:ΔEBT/EBT0)*( ΔEBT/EBT0:ΔrezExpl/RezExpl0)*( ΔrezExpl/R
ezExpl0: ΔCA/CA0)

ΔPN/PN0:ΔEBT/EBT0=ePN/EBT
ΔEBT/EBT0:ΔrezExpl/RezExpl0=eEBT/RezExpl=CELF
ΔrezExpl/RezExpl0: ΔCA/CA0=eRezExpl/CA=CELE

2006 2007 2008 2009

PN 13 801 214 24 892 823 12 267 168 5 181 959
ΔPN 11 091 609 -12 625 655 -7 085 209
EBT 15 342 695 23 310 896 10 631 039 -1 932 599
ΔEBT 7 968 201 -12 679 857 -12 563 638
ePN/EBT 1.547457151 0.932447476 0.488729607

2006 2007 2008 2009

EBT 15 342 695 23 310 896 10 631 039 -1 932 599
ΔEBT 7 968 201 -12 679 857 -12 563 638

25
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

RezExpl 30 889 773 44 079 119 30 557 014 18 159 041

ΔrezExpl 13 189 346 -13 522 105 -12 397 973
CELF 1.216326264 1.773143934 2.912727996

2006 2007 2008 2009

RezExpl 30 889 773 44 079 119 30 557 014 18 159 041
ΔrezExpl 13 189 346 -13 522 105 -12 397 973
CA 147 180 439 174 523 695 145 511 194 84 639 406
ΔCA 27 343 256 -29 012 501 -60 871 788
CELE 2.298308959 1.845357987 0.969884723

IV.3. Indicatorul de lichiditate

a) Lichiditatea curenta=Active curente/Pasive curente

2006 2007 2008 2009

LC 1.5948 2.5377 2.7601 3.5236

b) Lichiditatea intermediara/rapida/imediata=(Active curente-Stocuri)/Pasive

curente
2006 2007 2008 2009
LI 1.0428 1.6732 1.9024 2.1207

c) Lichiditatea cash/instantanee/la vedere=(Active curente-Stocuri-

Creante)/Pasive curente=Active de trezorerie/Pasive curente

2004 2005 2006 2007

Lcash 0.2027 0.7126 0.7419 0.8351

IV.4. Indicatorul de solvabilitate

a) CPR/Pasiv
b) Grd indatorare totala=Datorii totale/Pasiv
c) Datorii financiare/Pasiv
d) Levier=Datorii financiare/CPR

26
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

2006 2007 2008 2009

CPR / Pasiv 55.896% 71.963% 75.910% 81.032%
65 095
CPR 38 670 454 64 299 392 532 63 427 489
85 753
Pasiv 69 182 249 89 351 054 594 78 274 618
GI 34.809% 21.782% 17.270% 16.554%
14 809
Datorii totale 24 081 782 19 462 771 710 12 957 634
85 753
Pasiv 69 182 249 89 351 054 594 78 274 618
Datorii financiare /
Pasiv 0.059% 0.000% 0.000% 0.000%
Datorii financiare 40 664 276 0 0
85 753
Pasiv 69 182 249 89 351 054 594 78 274 618
Levier 0.105% 0.000% 0.000% 0.000%
Datorii financiare 40 664 276 0 0
65 095
CPR 38 670 454 64 299 392 532 63 427 489

Efectul de levier este pozitiv pe anii 2006 şi 2007, astfel că rentabilitatea acţionarilor este
superioară rentabilităţii firmei. În anii 2008 si 2009 rapoartele indică faptul că nu există datorii
financiare.

27
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

Concluzii

În anul 2006 s-a realizat o producţie marfă în valoare de 152.216.545 lei, reprezentând o
creştere de 47,9 % faţă de producţia anului 2005. Aceste realizări s-au datorat creşterii
semnificative a producţiei fizice prin prelucrarea cu 23,6 % mai multă materie primă cupru şi
aluminiu la fabrica de cabluri izolate, cu 50,36 % creştere la fabrica de materiale
electroizolante şi o crestere de 51 % la fabrica de scule şi dispozitive.
Indicele mediu de utilizare a timpului a fost de 90,25 % iar numărul mediu scriptic a
fost de 677 salariaţi. În aceste condiţii, în anul 2006 a avut loc şi o creştere semnificativă a
productivităţii muncii, adică cu 85 %. Câştigul mediu net pe salariat a fost de 1061 lei, în
creştere cu 15,45% faţă de anul 2005.
Când realizările de producţie sunt corelate şi cu rezultatele economice atunci se poate
spune că activitatea societăţii este bună. De aceea activitatea din anul 2006 se poate aprecia ca
fiind cea mai performantă de după anul 1989 atât în ce priveşte producţia marfă realizată cât şi
a parametrilor economici obşinuţi.
Analiza principalilor indicatori economico- financiari calculaţi pe baza bilanţului şi a
contului de profit şi pierderi arată că societatea IPROEB a avut în anul 2006 o evoluţie de
excepţie care ar fi foarte dificil să se poate menţine la aceeaşi parametri economici şi în anul
2007.
Activitatea societăţii IPROEB pe anul 2006 se poate considera a fi fost bună având
următoarele realizări pozitive :
• creşterea producţiei marfă cu 47,9 %
• creşterea veniturilor totale cu 45,9 %
• creşterea venitului net/salariat cu 15,4 %
• creşterea profitului net cu 489,1 %
• creşterea rentabilităţii cu 221 %
• micşorarea cheltuielilor energetice cu 2 %

28
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

Având în vedere conjuncturile anului 2007 care se caracterizează printr-o concurenţă

foarte agresivă prin apariţia unor furnizori noi pe piaţă, atât din ţară, cât mai ales din
străinătate şi ţinând cont de fluctuaţia în limite imprevizibile ale preţurilor pe piaţa mondială a
cuprului şi aluminiului societatea și-a propus pentru activitatea acestui an următoarele :
• mărirea capacităţilor de producţie prin dotarea cu utilaje performante;
• mărirea parcului de transport al societăţii;
• adoptarea unei politici flexibile de preţ / termen de livrare şi termen de plată pentru
atragerea clientilor;
• menţinerea şi prelungirea certificării managementului de calitate ISO 2001;
• prelungirea certificatului de acreditare RENAR, Transelectrica, AFER, ISCIR, E.ON
Moldova;
• valorificarea superioară a deşeurilor de cabluri;
• monitorizarea în permanenţă a indicatorilor de poluare atât în aer cât şi în apă;
• diversificarea pieţelor de aprovizionare pentru a cumpăra cele mai ieftine materii
prime;
• participarea la licitaţiile organizate de BRM, cele electronice şi ale Companiilor
Naţionale;
• reducerea stocurilor de produse finite, materii prime şi facturi neîncasate pentru
creşterea lichidităţii societăţii şi evitarea blocării financiare;
• supravegherea cheltuielilor indirecte de fabricaţie astfel încât performanţa economică
a activităţii IPROEB să fie maximă.

Riscul de lichiditate şi riscul de cash-flow este administrat prin urmărirea continuă a

scadenţelor privind încasările şi plăţile conform contractelor şi programarea fluxurilor de
trezorerie. Un alt aspect în privinţa gestionării acestui risc este derularea unor procese de
stingere a datoriilor şi creanţelor prin metoda compensării, procedeu utilizat de societate în
vederea folosirii optime a lichidităţilor.
Politicile şi obiectivele SC IPROEB SA privind managementul riscului se îndreaptă spre
o mai bună monitorizare a factorilor de risc, prin structurile organizatorice, pentru a

29
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

îmbunătăţi strategiile de evaluare, tratare şi administrare a riscului, precum şi pentru a

identifica, analiza şi selecta măsuri alternative de control al riscurilor.

Exercițiul financiar al anului 2009 s-a încheiat cu un profit brut în valoare de 5.738.652
lei și, respectiv, un profit net de 5.181.959 lei. Profitul brut a scăzut față de anul 2009 cu
8.942.386 lei, în procente cu 60.91%.
SC IPROEB SA nu a avut angajate credite în cursul anului 2009, nivelul profitului
realizat asigurând necesarul de lichidități pentru desfășurarea în bune condiții a activității.
Lichiditățile existente la sfârșitul anului 2009 în conturile bancare și în casieria unității au fost
de 12.398.461 lei.
Întrucat criza economică mondială și națională se manifestă în mod pregnant în
activitatea economică, această criză afectează și influențează și activitatea viitoare a societății.
Așadar, Consiliul de Administratie a fost nevoit sa ia unele masuri de restructurare și
reorganizare a activitatii sociatatii. Astfel, au fost elaborate și aprobate doua programe de
concediere colectivă, aplicate în doua etape, la nivelul anului 2009 fiind disponibilizate 236
persoane, adica un procent de 36%.
De asemenea, o politică prudentă a cheltuielilor de capital, fără a se utiliza creditele
bancare, ar putea atenua criza de lichidități.
Concurența neloială, atât a producătorilor locali, cât și pătrunderea pe piața națională a
unor producători externi, pot influența semnificativ veniturile din activitatea de bază.

30
 S.C.
IPROEB S.A. Bistriţa

BIBLIOGRAFIE

1. Dragotă, V. şi colectivul -Management financiar , Editura Economică, București, 2003.

2. Ilie, V. – Gestiunea financiară a întreprinderii (biblioteca digitală ASE).
3. Stancu, I. –Finanţe, Editura Economică, București, 2002.
4. Stancu, I. (coord.) – Finanțe – investiții directe și finanțarea lor, Editura Economică,
București, 2003.
5. Stroe, R. – Gestiunea financiară a întreprinderii-Note de curs şi aplicaţii (biblioteca
digitală ASE).
6. Vintilă, G. - Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,
București, 2000.

7. www.iproeb.ro.
8. www.bvb.ro.

31