FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL ȘI

TURISM RURAL

Specializarea: MAPA II

Referat la disciplina:
RESURSE TURISTICE

Coordonator: Șl.Dr.Ramona Ciolac Student: Luca Raoul-Florin

Timișoara, 2022
 TEMA:
TIPURI DE RESURSE TURISTICE

2
 Resursele turistice sunt obiecte și caracteristici specifice ale mediului
(naturale, climatice, istorice, socioculturale, etc.) care sunt subiectul de interes al
turiștilor și sunt capabili să-i încurajeze să călătorească. Acestea includ nu numai
peisaje frumoase și monumente de arhitectură, dar și aer curat, disponibilitatea
divertismentului, ospitalitatea rezidenților locali și multe altele.
Din punct de vedere al geografiei recreative esursele turistice sunt unele
artefacte de origine naturală sau antropică care posedă o anumită valoare recreativă
și turistică și pot fi folosite pentru organizarea recreării sau îmbogățirii culturale a
oamenilor. În cazul în care nu există resurse turistice, turismul pur și simplu nu se
poate dezvolta. Cu toate acestea, există puține astfel de teritorii pe planeta noastră,
deși unii experți susțin că nu există deloc deoarece, pe orice petic de pe glob puteți
găsi ceva interesant și demn pentru un turist.
Gradul de dezvoltare a resurselor turistice pe un anumit teritoriu este
determinat în mare măsură de caracteristicile acestora. Acestea includ, în primul
rând, următoarele proprietăți:

- Atractivitatea (atractivitatea) resursei.

- Disponibilitate (în principal transport).
- Semnificația științifică, culturală și turistică.
- Rezerva potențială (capacitatea) unei resurse.
- Caracteristicile peisajului și mediului.
- Metode și intensitate de utilizare a resurselor.

Potentialul turistic mondial este asigurat atat de obiective naturale (forme de

relief, rauri si lacuri, tarmuri marine, vegetatie si fauna etc), cat si antropice,
realizate de om (monumente istorice, arhitectonice si de arta, muzee, obiective
etnografice si de folclor etc), de regula cele doua mari categorii imbinandu-se
3
armonios in anumite areale; exista insa si zone in care precumpanesc, ca valoare
turistica, si nu numai de acest fel, fie cele naturale, fie cele antropice.
Forma de turism poate fi definita prin aspectul concret pe care il imbraca
asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentatie, agrement) ce
alcatuiesc produsul turistic, precum si modalitatea de comercializare a acestuia.
In practica turistica exista o serie de criterii si posibilitati de grupare a
formelor de turism:

1. in functie de locul de provenienta sau originea turistilor, se distinge:

- turismul intern practicat de populatia unei tari in interiorul granitelor
nationale;
- turismul international rezultat al deplasarii persoanelor in afara granitelor
tarii lor de resedinta. Turismul international se subdivide in turism emitator
(outgoing), de trimitere sau pasiv, care se refera la plecarile turistilor autohtoni
peste granita, si turism receptor (incoming) - de primire sau activ - care cuprinde
sosirile de turisti din alte tari pentru petrecerea vacantei in tara primitoare.

2. dupa modalitatea de comercializare a vacantelor, se disting urmatoarele

forme de turism:
- turismul organizat se caracterizeaza prin angajarea anticipata a prestatiei,
respectiv a tuturor sau principalelor servicii legate de calatorie si sejur. Aceasta
angajare se realizeaza prin intermediul contractelor (voucher-ul, biletul de odihna
si tratament) sau a altor tipuri de intelegere convenite intre turist si agentia de voiaj
sau alti organizatori de vacante (hoteluri, companii aeriene).
- turismul pe cont propriu, numit uneori si neoganizat, nu presupune
angajarea prealabila a unor prestatii turistice. Vizitatorul hotaraste singur asupra

4
destinatiei, duratei deplasarii, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de
transport, modalitatilor de agrement.
- turismul semiorganizat (mixt) se caracterizeaza prin imbinarea trasaturilor
specifice celor doua forme deja prezentate.

3. in functie de gradul de mobilitate a turistului se poate vorbi de:

- turism itinerant sau de circulatie, caracterizat printr-un grad de mobilitate
ridicat, in care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu sederi scurte (1-
2 zile) in acelasi perimetru.
- turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea
vacantei in aceeasi localitate, indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se
subdivide, la randul lui in:
- turism de sejur scurt se mai numeste si turism de weekend, presupune una
sau doua innoptari, de obicei in zonele limitrofe locului de resedinta;
- turism de sejur mediu coincide cu durata standard a calatoriilor (12 - 15
zile);
- turism de sejur lung atunci cand timpul de ramanere intr-o localitate
depaseste, de regula, 30 zile. Este practicat in general de turistii de varsta a treia
care efectueaza cure si tratamente medicale sau de catre turistii cu venituri foarte
ridicate.

4. din punct de vedere al periodicitatii sau frecventei de manifestare a cererii

se distinge:
- turism continuu (permanent) organizat pe intreaga durata a anului
calendaristic (de exemplu turism cultural, de afaceri);

5
 - turism sezonier legat de existenta anumitor conditii naturale sau
evenimente culturale, artistice, sportive. El se grupeaza in: turismul de iarna,
turismul de vara, turismul de circumstanta (ocazional).

5. dupa mijlocul de transport folosit, formele de turism pot fi grupate in: o

drumetii,o turism rutier,o turism feroviar,o turism naval,o turism aerian.

Resursele turistice pot fi:

- turismul de odihna si recreere are un caracter mai putin dinamic, cu un

sejur ceva mai lung, legat de o anumita localitate cu particularitati specifice;
- turismul balneo-maritim, practicat pentru cura heliomarina, bai de mare si
uneori de namol terapeutic etc;
- turismul montan si pentru practicarea sporturilor de iarna,
cuprinzand: drumetia, turismul climateric, cel de sporturi de iarna etc;
- turismul de cura balneara, legat de statiunile cu izvoare
minerale, termominerale si termale cunoscute prin puterea tamaduitoare a apelor;
- turismul de vanatoare si pescuit; o forma aparte o reprezinta safari, cu o
mai mare raspandire in Africa, in ultima vreme cu accent pe foto-safari, cine-safari,
respectiv vizitarea si fotografierea sau filmarea unor zone bogate in vanat;
- turismul cultural (sau cultural-istoric), legat de vizitarea
monumentelor istorice, arhitectonice si de arta, a muzeelor si caselor memoriale, a
altor obiective realizate de om;
- turismul comercial - expozitional, legat de marile targuri si expozitii;
- turismul festivalier, legat de centrele in care au loc festivalurile cultural-
artistice, nationale si internationale;

6
 - turismul 'sportiv', legat mai ales de manifestarile sportive de anvergura
(olimpiadele, atat de vara, cat si de iarna, campionatele mondiale sau continentale
din diferite sporturi);
- turismul de reuniuni si congrese, legat de marile manifestari
stiintifice, culturale, artistice etc;
- turismul de cumparaturi (shopping tourism) determinat de deplasarile
ocazionale in alte localitati (tari) in vederea achizitionarii unor produse in conditii
mai avantajoase decat cele oferite pe plan local (national) sau a unor produse pe
care nu le ofera piata locala.
- turismul de afaceri.

În plus, sunt alocate următoarele tipuri de resurse turistice:

- Directe (sau directe) sunt obiecte naturale și istorico-culturale care sunt

utilizate direct în organizarea activităților turistice.
- Indirecte (suplimentare) - resurse materiale, financiare, de muncă și
informații care sunt implicate în dezvoltarea resurselor turistice directe.

Bibliografie
https://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISMUL-Resurse-turistice-si-52.php
https://graduo.ro/referate/turism/tipuri-de-resurse-turistice-460060
https://rum.agromassidayu.com/turistskie-resursi-eto-vidi-i-klassifikaciya-turistskih-resursov-
turistskaya-industriya-a-481284