Conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ, ca şi din manualele de specialitate, tehnologia
reprezintă ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs. Pentru realizarea de materiale noi, precum şi pentru îmbunătăţirea performanţelor mecanizate şi fizice ale acestora, şi-au adus contribuţia mai multe ramuri ale ştiinţei, cum ar fi: chimia, fizica,mecanica, precum şi industria extractivă. Datorită tehnologiilor moderne şi cercetării în domeniul construcţiilor, în ultima perioadă au apărut pe piaţă materiale noi având calităţi deosebite în comparaţie cu cele tradiţionale. Dacă ar fi să ne referim la domeniul construcţii cel mai utilizat material este cimentul Portland. Cimentul este un liant care împreună cu o serie de agregate şi amestecat cu apă participă la obţinerea mortarului şi betonului, materiale ce stau la baza realizării construcţiilor, indiferent de destinaţia acestora. Cimentul Portland este o pulbere fină obţinută prin măcinarea clincherului de ciment Portland cu un adaos de 1-7% ghips pentru reglarea timpului de priză şi, eventual, cu alte adaosuri hidraulice sau inerte pentru a imprima acestuia proprietăţi speciale, corespunzătoare destinaţiei. Clincherul de ciment Portland este produsul obţinut prin arderea amestecului de materii prime până la topire parţială. Amestecul de materii prime: calcar şi argilă, la care se adaugă: minereul de fier (cenuşa de pirita), zgură granulată de furnal etc. se realizează în proporţia stabilită prin reţetele de fabricaţie obţinute în urma analizelor oxidice efectuate asupra materiilor prime. Amestecul de materii prime se introduce în cuptor, fie sub formă de pastă, fie sub formă de făină, în raport cu produsul folosit Pentru fabricarea cimentului Portland se folosesc mai multe procedee şi anume: procedeul uscat, procedeul umed, procedeul semiuscat şi procedeul semiumed. PROCEDEUL USCAT - la care materiile prime înainte de a fi măcinate sunt uscate sau dacă umiditatea nu depăşeşte 15% uscarea se efectuează concomitent cu măcinarea. PROCEDEUL UMED – la care materiile prime se macină umed obţinându-se amestecul brut sub forma unei paste cu un conţinut de apă de 30-50%. PROCEDEUL SEMIUSCAT – la care materiile prime sunt uscate înainte de a fi măcinate. Mai apoi făina brută se granulează cu 8-12% apă înainte de a se introduse în cuptor. PROCEDEUL SEMIUMED – la care materiile prime se macină în mod asemănător ca şi în cazul procedeului umed. Pasta obţinută se filtrează pentru eliminarea excesului de apă. Turtele obţinute conţinând 18-20% apă se granulează şi se introduc în cuptorul de clincherizare. Până la apariţia cuptoarelor rotative clincherul se obţinea prin procedeul uscat sau semiuscat, iar arderea se făcea în cuptoare verticale. Odată cu apariţia cuptorului rotativ s-a putut introduce şi procedeul umed de fabricaţie. Aceste două procedee principale de fabricaţie a clincherului s-au dezvoltat şi perfecţionat continuu în decursul anilor, ceea ce conduce la obţinerea unui ciment de calitate superioară. Dacă acesta conţine şi aditivi, atunci mortarul şi betonul fabricat cu un astfel de liant au caracteristici deosebite cu privire la timpul de întărire, la lucrabilitate, la compactitate şi turnare, la consistenţă şi la rezistenţa în timp. Mortarul pentru lucrările de zidărie şi tencuială obţinut cu un astfel de ciment are următoarele caracteristici: se prepară mult mai uşor; prezintă o aderenţă superioară la toate straturile suport; îşi păstrează foarte bine lucrabilitatea; tencuiala finală nu mai necesită gletuire, în cazul utilizării nisipului de până la 1 mm. se obţin tencuieli estetice, într-o gamă variată de nuanţe, prin utilizarea pigmenţilor; se pot realiza lucrări atât manual, cât şi mecanizat. Straturile suport pe care se poate aplica mortarul de zidărie sunt cărămida, BCA şi blocheţii, iar mortarul pentru tencuială se poate aplica pe cărămidă, BCA, beton şi polistiren. Se pot turna şi şape curente cu un astfel de mortar. Cimentul Portland obţinut din clincherul Portland între 65 - 79% şi un adaos mixt de zgură granulată de furnal şi calcar, ambele însumând 21 - 35%, este folosit la obţinerea elementelor şi structurilor monolite din beton simplu şi beton armat. Acestea pot fi turnate inclusiv pe perioada de timp friguros (cu luarea măsurilor specifice precizate în reglementările tehnice). Un astfel de ciment cu o clasă de rezistenţă superioară conferă proprietăţi îmbunătăţite atât betonului proaspăt, cât şi betonului întărit. Elementele de rezistenţă ce sunt realizate din beton simplu şi beton armat sunt: fundaţiile, stâlpii, grinzile, planşeele, pereţii interiori şi exteriori şi scările. Un astfel de ciment mai poate fi folosit pentru obţinerea de produse prefabricate: elemente de zidărie, pavare, placare etc. dar şi la şape curente. Avantajele utilizării acestui ciment la realizarea betoanelor sunt: Betonul dezvoltă rapid rezistenţele iniţiale; Lucrabilitatea superioară a betonului este garantată, el turnându-se şi compactându-se uşor; Se reduce riscul apariţiei segregării; Betonul umple rapid cofrajele şi înglobează total armătura; După decofrarea betonului suprafaţa elementului este compactă şi netedă; Betonul asigură rezistenţa şi calitatea lucrărilor executate.
BIBLIOGRAFIE
1. www.holcim.ro 2. PEŞTIŞANU C. Construcţii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1979