Impactul covid-19 asupra economiei

1. Scurta introducere

Criza din sănătate se regăsește și în cea economică, aceasta vizând reacția economiei atât pe
termen scurt, dar și pe termen lung. În cazul lipsei politicilor de izolare se ajunge la un număr
considerabil de îmbolnăviri și decese, dar avem o cădere economică redusă. Când sunt
aplicate măsuri de distanțare socială (neînsoțite de pachete de redresare a economiei), se
înregistrează un număr mic al deceselor, dar o cădere economică abruptă.

1.1. Masuri luate

Desigur, prima opțiune nu poate fi luată în calcul dintr-o perspectivă socială. La acest
raționament se adaugă însă și un argument economic: literatura de specialitate ne arată că, pe
termen lung, statele care intervin mai repede și mai agresiv pentru a stopa răspândirea
pandemiei nu au beneficii doar din perspectiva vieților omenești salvate, ci și din perspectiva
atenuării consecințelor economice ale șocului pandemic[1].
Pentru a estompa efectele economice nefaste ale măsurilor de distanțare socială, pe termen
scurt, este necesară identificarea unor măsuri care să atenueze șocul de la nivelul economiei,
până în punctul în care costurile economice ale acestui pachet sunt egale cu beneficiile
produse în economie. Aceste măsuri trebuie să țintească zonele vulnerabile ale economiei. Se
pot avea în vedere aici sectoarele cele mai afectate, dar și cele care au o pondere
semnificativă în PIB.

1.2. Efecte economice initiale

Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au împărțit
afacerile în patru categorii: servicii esențiale, marii câștigători, perdanții și supraviețuitorii.
Din categoria serviciilor esențiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentație, de
sănătate, telecomunicații și utilități. Marii câștigători, cei pentru care criza curentă a
reprezentat o creștere a cererii pe piață, sunt, de exemplu, companiile care își desfășoară
activitatea în e-commerce, comunicații video, platforme cloud sau telemedicină. Perdanții
evidenți ai șocului sunt entitățile economice din sfera de turism, divertisment, retail
tradițional sau restaurante. Supraviețuitorii, adică acele sectoare care ar putea “scăpa” mai
puțin atinse de criză, ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, sectorul imobiliar,
retail-ul online, fashion sau media.
Activele din real estate sunt afectate diferit, în funcție de zona în care operează afacerea, dar
și de regiunea deservită. Anumite active operaționale (cum ar fi hoteluri sau aeroporturi)
resimt cel mai acut impactul inițial și este de așteptat să vadă o scădere rapidă a valorii pe
măsura răspândirii virusului.
Altele ar putea fi afectate, dar în timp, pe parcursul unei perioade mai îndelungate – am în
vedere aici, de exemplu, zona de office, logistică, retail. În cele din urmă, există un impact
potențial pentru majoritatea sectoarelor, dacă luăm în considerare scenarii extreme de
evoluție a pandemiei.
Ce este clar? Indiferent de zona în care activează, companiile au resimțit și vor resimți
efectele economice în urma COVID-19. Banca Mondială a prognozat că PIB-ul global va
scădea cu 5,2% în 2020, cu recesiuni atât în economiile de piață avansate, cât și în cele
emergente. Acest lucru pare să contureze cea mai grea recesiune de la Marea Depresiune
economică și mult mai gravă decât Criza financiară globală din 2008. O parte din statele
lumii au venit în sprijinul companiilor și am văzut că s-au acordat și se vor acorda în
continuare sume generoase care să sprijine companiile în dificultate.

2. Sprijin pentru întreprinderi și protejarea locurilor de muncă

Criza cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia europeană și pentru

nivelul de trai al cetățenilor. În timpul acestei crize sanitare, este vital să protejăm nu numai
sectoarele critice ale economiei, ci și activele, tehnologia și infrastructura noastră. Însă,
înainte de toate, trebuie să protejăm locurile de muncă și lucrătorii.

Statele membre care trebuie să mobilizeze mijloace financiare semnificative pentru a

combate consecințele economice și sociale negative ale epidemiei de COVID-19 de pe
teritoriul lor pot apela la Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea
riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). Astfel, statele membre afectate pot
primi de la UE asistență financiară de până la 100 de miliarde EUR, sub formă de
împrumuturi, bani cu care să facă față creșterii bruște a cheltuielilor publice pentru
menținerea locurilor de muncă. Instrumentul SURE este un element esențial al strategiei
cuprinzătoare elaborate de UE pentru protejarea cetățenilor și atenuarea consecințelor
socioeconomice foarte grave ale pandemiei de COVID-19.

Mai exact, Instrumentul SURE acționează ca o a doua linie de apărare, sprijinind schemele de
șomaj tehnic și măsurile similare, pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de
muncă și, prin urmare, angajații și lucrătorii independenți, împotriva riscului de șomaj și de
pierdere a veniturilor.

Împrumuturile acordate statelor membre în cadrul Instrumentului SURE sunt susținute de un

sistem de garanții voluntare din partea statelor membre. Contribuția fiecărui stat membru la
valoarea totală a garanției corespunde cotei-părți relative care îi revine din venitul național
brut (VNB) total al Uniunii Europene, pe baza bugetului UE pentru 2020.

Înființarea SURE reprezintă încă o expresie tangibilă a solidarității Uniunii, prin care statele
membre sunt de acord să se sprijine reciproc prin intermediul Uniunii, punând la dispoziție
resurse financiare suplimentare cu ajutorul împrumuturilor.

Consiliul a aprobat deja un sprijin financiar total de 87,9 miliarde EUR pentru 17 state
membre. În plus, la 16 noiembrie, Comisia a propus un sprijin financiar în valoare de 2,5
miliarde EUR pentru Irlanda, care are nevoie de aprobarea Consiliului. Cea mai recentă
propunere a Comisiei aduce sprijinul financiar total din cadrul Instrumentului SURE la suma
de 90,3 miliarde EUR (sumă rotunjită). 31 de miliarde EUR au fost deja vărsate Italiei,
Spaniei, Poloniei, Greciei, Croației, Lituaniei, Ciprului, Sloveniei, Maltei și Letoniei.

Pentru finanțarea acestui instrument, Comisia emite obligațiuni cu impact social. Cadrul

privind obligațiunile cu impact social este menit să le ofere investitorilor în aceste obligațiuni
certitudinea că fondurile mobilizate vor servi unui obiectiv cu adevărat social.

Pe 21 octombrie, Comisia Europeană a emis un set inaugural de obligațiuni cu impact social

în cadrul Instrumentului SURE al UE. În valoare de 17 miliarde EUR, acesta este menit să
contribuie la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de
muncă. Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde EUR fiind exigibilă
pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde EUR fiind exigibilă pentru
rambursare în 2040. Investitorii s-au arătat foarte interesați de aceste instrumente cu rating
ridicat. Cererile de subscriere au depășit de peste 13 ori capacitatea, ceea ce a mărit valoarea
ambelor obligațiuni. Fondurile colectate vor fi transferate statelor membre beneficiare sub
formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere direct costurile legate de finanțarea
sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la
pandemie.
Protejarea întreprinderilor mici și mijlocii

Impactul economic al crizei provocate de coronavirus variază de la un sector industrial la

altul și de la o întreprindere la alta. Acesta depinde de o serie de factori, printre care
posibilitatea de adaptare la întreruperile din lanțul de aprovizionare, existența stocurilor sau
dependența de procesele de producție „exact la timp”.

Comisia Europeană se află în strânsă legătură cu autoritățile naționale, cu reprezentanții

sectorului și cu alte părți interesate pentru a monitoriza și a evalua impactul coronavirusului
asupra sectoarelor industriale și comerțului european. 

3. Exemple de sprijin
Bulgaria

La 6 octombrie, Fondul european de investiții și Raiffeisenbank au semnat un acord de

garantare în valoare de 10 milioane EUR pentru sprijinirea întreprinderilor private și publice
mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative din Bulgaria.

Acordul prevede acordarea de împrumuturi cu termene și condiții mai avantajoase

întreprinderilor mici și mijlocii afectate de criza provocată de coronavirus, contribuind astfel
la menținerea locurilor de muncă.

Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda

La 1 februarie 2021, Fondul european de investiții și furnizorul de finanțare alternativă

REinvent Finance din Danemarca au semnat un acord de garantare pentru a oferi noi
posibilități de finanțare producătorilor de filme și seriale de televiziune din țările nordice care
se confruntă cu dificultăți din cauza pandemiei de COVID-19. Acordul, susținut de Comisia
Europeană în baza Mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative și
al Fondului european pentru investiții strategice, prevede o garanție totală în valoare de până
la 26 de milioane EUR pentru a sprijini 60 de tranzacții în sectorul cinematografiei și al
serialelor de televiziune din Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda, sprijinind
astfel difuzarea de conținut creativ în aceste țări. Finanțarea este disponibilă sub formă de
credite-punte, de garanții minime și de împrumuturi pentru dezvoltarea de conținut acordate
de furnizorii de finanțare.

Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda

La 14 octombrie 2020, datorită unei garanții în valoare de 6 milioane EUR din

partea Fondului european de investiții, s-a alocat sprijin financiar și pentru IMM-urile din
sectoarele culturale și creative din Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda.

Această garanție este primul mecanism de garantare pentru sectoarele culturale și creative în

aceste țări și a fost acordată organismului de creditare eston Finora Capital, o societate de
finanțare alternativă pe deplin digitală.
Astfel, întreprinderile pot avea acces la împrumuturi mai abordabile, iar Finora Capital:

 poate propune un nou produs care răspunde nevoilor specifice ale întreprinderilor
mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative
 își poate dezvolta competențelor în ceea ce privește finanțarea acestor sectoare
 se poate extinde pe noi piețe.

Acordurile au fost susținute de Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și

creative al Comisiei și de Fondul european pentru investiții strategice.

La 31 martie 2021, Comisia a propus, de asemenea, utilizarea a 4,5 milioane EUR din Fondul
european de ajustare la globalizare pentru a sprijini peste 5 000 de lucrători concediați sau
lucrători care desfășoară o activitate independentă în sectorul turismului în Estonia.
4. Sprijin pentru redresarea turismului din UE
Ecosistemul turistic a fost grav afectat de restricțiile impuse circulației și călătoriilor din
cauza crizei provocate de coronavirus. Pentru a-l ajuta să se redreseze, Comisia a propus, pe
13 mai 2020, o serie de măsuri care să permită o redeschidere treptată și coordonată a
serviciilor și unităților turistice, precum și un sprijin dedicat firmelor din domeniul
turismului. Printre măsuri se numără:

4.1. Asigurarea de lichidități pentru firmele din domeniul turismului, în special pentru
întreprinderile mici

 Flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat le permite statelor membre să

introducă scheme de ajutor (ex. scheme de garantare pentru vouchere și alte
modalități de a susține fluxul de lichidități) pentru a sprijini întreprinderile și pentru a
garanta că sunt satisfăcute cererile de rambursare cauzate de pandemia de
coronavirus.
 Finanțare din partea UE: UE continuă să furnizeze lichidități imediate
întreprinderilor afectate de criză prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție
la coronavirus, în gestiune partajată cu statele membre. În plus, prin Fondul european
de investiții, Comisia a pus la dispoziție până la 8 miliarde EUR pentru finanțarea a
100 000 de întreprinderi mici afectate de criză.

La 15 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat platforma Re-open EU. Aceasta a fost inițial
una din măsurile anunțate de Comisie în pachetul său de măsuri privind turismul și
transporturile, menit să susțină relansarea călătoriilor și a turismului în condiții de siguranță,
cu respectarea măsurilor de precauție necesare.

Având în vedere situația actuală și recrudescența coronavirusului, platforma pune acum

accentul mai degrabă pe informații referitoare la fiecare țară cu privire la

 datele epidemiologice și
 măsurile naționale în materie de siguranță și călătorii în contextul pandemiei (ex.
cerințele de carantină și testare).

4.2. Solutii aduse turismului in 2021

La 17 martie 2021, Comisia a adoptat o propunere legislativă prin care se instituie un cadru
comun pentru o adeverință electronică verde referitoare la vaccinare, testare și vindecare.
Este vorba despre o abordare la nivelul Uniunii privind emiterea, verificarea și acceptarea
acestui tip de adeverințe, pentru a facilita libera circulație în UE, bazată pe respectarea strictă
a principiului nediscriminării și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni.

La nivelul UE va fi definit un cadru tehnic care urmează să fie instituit până la jumătatea lunii
iunie, pentru a asigura securitatea, interoperabilitatea, precum și respectarea deplină a
protecției datelor cu caracter personal. De asemenea, se prevede posibilitatea de a-l aplica și
în cazul adeverințelor compatibile emise în țări terțe.

5. Asigurarea aprovizionării cu alimente esențiale

În timpul pandemiei provocate de coronavirus, sectorul agroalimentar al Uniunii Europene își
demonstrează încă o dată reziliența, continuând să le ofere europenilor alimente sigure și de
înaltă calitate. Fermierii și producătorii se confruntă însă cu dificultăți și cu o presiune
crescândă.
Garantarea securității alimentare rămâne una dintre prioritățile Comisiei Europene. De aceea,
instituția a ținut strâns legătura cu țările UE și cu organizațiile sectoriale pentru a monitoriza
îndeaproape situația.
Pentru a-i sprijini pe toți actorii implicați, Comisia a luat măsurile necesare:

1. Înființarea de „culoare verzi” pentru a menține circulația alimentelor în Europa

Împreună cu țările UE, Comisia creează culoare verzi pentru a asigura funcționarea pieței
unice a bunurilor. Aceste culoare verzi, bazate pe punctele esențiale desemnate de trecere a
frontierelor, vor avea controale la trecerea frontierei care nu vor depăși 15 minute. Acum se
permite trecerea tuturor mărfurilor, inclusiv a produselor agroalimentare.

2. Calificarea lucrătorilor sezonieri drept „lucrători critici”

Comisia a publicat orientări practice pentru a se asigura că, în UE, lucrătorii mobili a căror
activitate este considerată esențială în lupta împotriva pandemiei de coronavirus pot ajunge la
locul de muncă. Lucrătorii sezonieri sunt esențiali pentru sectorul agricol în special pentru
activități precum recoltarea, plantarea și îngrijirea, cu atât mai mult în anotimpul actual.
3. Flexibilizarea utilizării instrumentelor financiare dedicate dezvoltării rurale

Fermierii și alți beneficiari ai măsurilor pentru dezvoltare rurală vor putea beneficia de
împrumuturi sau garanții pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, în valoare de până la
200 000 EUR, în condiții avantajoase (rate ale dobânzii foarte scăzute sau grafice de
rambursare favorabile).

 7 000 EUR per agricultor

50 000 EUR per IMM

5.1. Comisia propune o nouă măsură de dezvoltare rurală

Noua măsură temporară le-ar permite țărilor din UE cărora le-au mai rămas fonduri de
dezvoltare rurală să facă plăți fermierilor și întreprinderilor mici din sectorul agroalimentar în
2020. Acesta ar trebui să fie un sprijin imediat pentru cei care au cel mai mult de suferit din
cauza crizei. Țările UE pot oferi sprijin de până la 7 000 EUR per agricultor și de
50 000 EUR per întreprindere mică și mijlocie (IMM).

 70 % și 85 %

avansuri pentru plățile PAC

1. Majorarea plăților în avans

Pentru a crește fluxul de lichidități al fermierilor, Comisia va majora avansurile pentru

politica agricolă comună (PAC), mai exact cele destinate sprijinului pentru venit (de la 50 %
la 70 %) și unor plăți pentru dezvoltare rurală (de la 75 % la 85 %). Fermierii vor începe să
primească aceste avansuri de la jumătatea lunii octombrie.

 Până la 125 000 EUR

pentru ajutoarele de stat

2. Majorarea ajutoarelor de stat care pot fi acordate fermierilor și firmelor de

prelucrare a alimentelor

În temeiul cadrului temporar pentru ajutoare de stat adoptat de curând de Comisie, fermierii
pot beneficia acum de un ajutor maxim de 100 000 EUR per fermă, iar societățile de
prelucrare și de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor maxim de
800 000 EUR.

Această sumă poate fi completată cu ajutoare „de minimis”. Acest tip de sprijin național
specific pentru sectorul agricol poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei și are un
plafon de 20 000 EUR (sau, în anumite cazuri, de 25 000 EUR).
6. Previziuni economice
Pe 11 februarie 2021, Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice de iarnă 2021.
Potrivit acestora, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, iar
economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.

Se preconizează că economia din zona euro și economia UE vor atinge nivelurile de

producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din
toamna anului 2020, în mare parte datorită ritmului de creștere peste așteptări preconizat
pentru a doua jumătate a anului 2021 și pentru 2022. 

După o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în
trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de limitare a
răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează
că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021.
Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se accelereze în timpul verii, pe
măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului
se vor relaxa treptat.

Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale pentru a

sprijini redresarea economică. Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat
membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod
semnificativ.

Comisia Europeană a activat, pentru prima dată, clauza derogatorie generală a Pactului de

stabilitate și de creștere, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, coordonat și ferm la
epidemia cauzată de coronavirus. Acest lucru le permite guvernelor naționale să sprijine mai
bine economiile naționale, întrucât normele bugetare au fost mult relaxate.  
După aprobarea de către Consiliu, clauza derogatorie generală le permite statelor membre să
ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se de la cerințele bugetare care s-
ar aplica în mod normal în baza cadrului bugetar european. 
Măsura reflectă angajamentul Comisiei de a face uz de toate instrumentele de politică
economică aflate la dispoziția sa pentru a sprijini statele membre în eforturile de a-și proteja
cetățenii și de a atenua consecințele socioeconomice negative extrem de grave ale pandemiei.
7. Rezumat

Observăm astfel că statele europene oferă sume importante pentru a sprijini companiile în

dificultate și, suplimentar, vedem și alte măsuri care au scopul de a minimiza riscul unei crize

economice (amânarea plății taxelor, neperceperea de dobânzi și penalități de întârziere,

reduceri temporare de taxe, măsuri pentru cele mai afectate sectoare, șomaj tehnic).

Deși, în acest moment, cel mai important lucru este să fim sănătoși, nu trebuie să ignorăm

faptul că această pandemie va afecta nu numai fizicul, ci și moralul societății. De aceea,

trebuie să venim cu soluții fiabile, iar pentru a le avea este important să fie păstrat în

continuare un dialog constant între principalii jucători: autorități, mediul de business și

asociațiile profesionale. Și, în același timp, să urmărim care sunt măsurile pe care statele

lumii le gândesc pentru perioada de după criză.