ae ~ S4 Laude (A. Vasiliu), Amul Il, Nr. 8 Cemiuti, August 1943 Revista Bucovinei Proprietar: Societaten pentru cultura si literatura roman’ in Bucovina Traian Cantemir Seeretari de redactie: { Dragos Vitencu Inreg. 1a Trib. C-ti in reg. publ. period. sub No. 1/1942. ‘Apare Iumar in cel putin 48 pagini, Redactia si Administratia: Cernauti, Piata Unirii 3 (Palatul National), Tel. 1512. Abonamentul: anul 500 tei, pe 6 luni 250 lei. Colaboratorii revistel: George Anfonescu, V. Arinaru, Areta Bacu, Rodu Baca, Silvia Bilan-Britianu, C. Bivolaru, Aurel Bogaci, Apollo Bolohan, N. 1. Bontas, Tr. Cantemir, 1, Cardei, Adelina Cardei, 7 Chelaria, Ghedeon Coca, George Drumur, George Fonea, B. Fruni Gherasim, Manole Haivas, Procopie Jitariu, Teofl Lianu, Melania Li- vad, Constantin Loghin, Dimitrie Loghin, lon Luta, Petre Luta, Iie Mandiuc, George Maxim-Burdujanu, Dimitrie Moldovanu, Leca Moraria, Victor Morariu, lon Negura, Gheorghe Noveanu, George Patrduceanu, Viorica Piniilescu, George Pivin-Leandru, Teodor Plop, Augustin Z. N. Pop, Sebastian Popovici, Cuchi Lidia Puiu, George Puineanu, Grigore Ratiu, Milan Sesan, George Silver, Tudor P. Stoica, Mircea Streinul, Leon Sandru, Nicolai Tautu, Nicolai Tcaciue-Albu, George Tudoras, George Tudoran, Laurentie Tomoiagd, Aurel Vasitiu, Nic. Vididescu, Dragos Vicol, Alexandra Vitencu, Dragos Vitencu, George Voevidca, E. Ar. Za- haria si Emil Zegreanu. Acest numir cuprinde: C. Loghin Alecu Hurmuzachi, Alecu Hur- muzachi: Carele e caracterul si tendinta invatémantului public la noi? Neculai Tautu: Seceti (versuri), Tratan Chelariu: Scrisoare poetilor bu- Sovineni (versuri), Jon Cérdei: Cri de grau (versuri), Teodor Plop: Sinteze fatale, A. Boxaci: Viata (versuri), Ghedeon Coca: as_bun (versuri), Aug. Z. N. Pop: Intaia carte de intentie poetic’, D. Loghin: lati-ma in dar (versuri), Traian Cantemir: Bucurie franta (schita), Tudor P. Stoica: Ci pe or sridina (versuri), Melania Livadd: Comedia inteligentii Sage Papini, Leon Sandru: La Voronet (versuri). Pe urmele vremi: Bank lurmuzachi — doctrinar nationalist, Pinacoteca Societatii pent ane + Horia Creanga, Teatrul National din Odesa (D. V.). Expozitia pects Leon ee ae. Novia), Cirft-st-reviete:, Ob, Naveed reviste filosofice ivadd), Luminiitoril: ‘Transilvania, Revista limbii si culturii eae ae (0. Vv). Anal I, Nr. 8. Cate hast Dad Revista Bucovinei Alecu Hurmuzachi (16 August 1823-20 Martie 1871) Alecu este al patrulea din pleiada fratilor Hurmuzachi : dupa Constantin, Eudoxiu si Gheorghe. Desi absolvise dreptul la Viena si se pregatise in vederea unei cariere publice, Alecu Hurmuzachi n'a ocupat nicio functiune administrative sau po- litica, rdmandnd astlel liber de orice obligajie si deci inde- pendent fata de orice situatie. Temperament impulsiv, Alecu este elemental entuziast si dinamic al familiei, Necdsatorit si neobligat prin nicio fune- fiune pubtica fata de statul austriac, Alecu Hurmazachi pare si-si fi pastrat anume aceasta situatie ae totul intereselor romdnesti din 1848-1871 nu exist actiune roméneasca in Bucovina, in ae ‘Mecu Hurmuzachi sii ru figureze ca organizator, sa cel putin iiatin: : ‘Atunci cand, la 1848, apare la ceri a tae ménese ,,Bucovina”, care ta un moment | reprezenta ‘ft ener ‘si ecou nu numai interesele Bucovinel omndinesti el $F pe cele ale Principatelor roméne, ene ‘ ului revolutionar, de asemened nated deIn 1848 Alecu Hurmuzachi vine in contact direct cy refugiatii moldoveni si ardeleni, pe cari 0 soartd vitrega din jarile lor ti aventureazd pe meleagurile Bucovinei. Acesti re- fugiati gdsesc cea mai larga si ospitalierd primire in casa fa- miliei Hurmuzachi, iar Alecu este acela care stabileste cu e raporturile personale ce se vor continua panda la moarte. Din bogata corespondenta « tui Alecu cu Alecsandri, Gh, Sion, A, Muresanu, etc, putem constata ce binefacdtor pentru Bucovina @ fost scurtul popas al refugiatilor in Cerndufi si ce fructuvase au fost legdturile de corespondenté ale lui Alecu. cu ddnsi. Dintre refugiajii ardeleni ce Gu poposit in Cernduti a ramas Aron Pumnul, care, dupa cum se stie, a desfdsuyat aici © adevarata activitate de apostol national. Aceasté activitate nu i-ar fi fost posibild, dacé n'ar fi fost infeles si sprijinit de familia Hurmuzachi, si in deosebi de Alecu. Harmuzachi. El t-@ luat pe Aron Pumnul in redactia ,,Bucovinei” si i-a inlesnit ocuparea nou-createi catedre de limba romana dela liceul din Cernduti, céci Alecu Hurmuzachi, fiind insdrcinat de gu- vernul austriac cu cercetarea lucrét:ilor prezentéte la con- cursul acestei catedre, a fost acela care n’a ezitat nici un mo- ment sa-l aleagd pe Aron Pumnul, Si mai tarziu titularul ca- tedrei de limba romané dela liceul din Cernduti a gasit tot- Aeauna stat si sprijin la Alecu Hurmuzachi, Creseut in familie si intdrit in dragoste de neam prin _-Permanentul contact cu barbatii de seama din Principate si Ardeal, Alecu Hurmuzachi este prezent la toate initiativele Cari tind la atirmarea si conservarea individualitatii romanesti ‘Pe aceste meleaguri. Cand la 1862 un grup de tineri intelectuali roméni in frunte cu 1. Gh, Sbiera se framanta cu ideea infiinfarié unei so bucovineni, si literatura roména din Bu- rmzachi este cel dintai conducdtor al et si, dupa ce i-a pus baze solide 0 Dredd tratelui sau Gheorghe, care 0 conduce cu deosebit prestigiu aproape dowd deceni, Un comitet de boieri angajeaza pentru primivarg mutat 1864 trupa Fany Tardini pentru o serie de reprezentatii la Cer- nduti, Prima stagiune a teatrului romanese in € ‘erndufi are 27 de reprezentafii, a doua stagiune, dela 14 Noembrie 1864—21 Martie 1865, are 58 de reprezentafii. A urmat 0 Stagiune q tut Pasealy (1869), a treia stagiune Fany Tardini (1870) si stagiune @ lui Matei Millo (1871), cum se vede un adevarat teatru national la Cernduti. Suftetul intregit acestet actiuni a : fost Alecu Hurmuzachi, care face in cereurile boieresti pro- __ pagandd pentru participare la reprezentajii, care alcdtueste, cu __ priceputa indrumare a lui V. Alecsandri, repertoriul stagiunii si care scrie elogioase cronici in ,Foaia Societafit". Ducé tea trul romanesc din Bucovina a avat intre anii 1864—1871 acest triumfal succes, se datoreste aproape exclusiv luj Alecu Hurmuzachi. Incd un element din actiunea romaneased a lui Alecu ; Hurmuzachi voiese sd-I pomenesc: interventia sa foarte ho- 3 _ tdritd in chestiunea scolurd. Cand scoala primard din Bucoving == prin programa sq analit orice constiin{d nationald si s »Mensel i. cis Harnaréehd are curajal, intr’o adunare ge -nerala a Societatii pentru culturd, sd protesteze public si ener- gic impotriva acestei evidente tendinte de ee Pentru ca cetitorii sa-si dea seama de ddrza atitudine, ne per F __mitem sd reproducme partial acest discurs in colounele reviste. Dupe cum ne-am straduit sa aratam, Ane nana ‘ fost unul din cei mai importan{i factori ai viel es din Bucovina dintre 1848—1870. De aceea Acadviie nd a luat fing, a numit ca membra intre cet =e " : ee - lata de ce am crezut ca eng eer aceste dela nasterea lui Alecu Hi Shae cpa Sinduri de aintire si recumSOO" 6 poGHINwTe inseli despre natura amorii desvolti ea: amoarea nu € atat de y; fisa de odata un object atat de mare yoiti a0 varsa in may si despre legile, a, ca sd poaté imbrite Dufina miere aveti, si Carele e caracterul gi tendinta invatamantului_ public la noi? *) Ce neadevar, ce ratacire, tristé si atunci, cdnd_proviye jumai din nestiinfa, culpavera, condamnavera insa, cdnd pro. vine dim perfidie, cu care mai adese ori sarlatanii’ si ipocri se incer demonstra, 04 cea mai fi a, dreptul Gel mai legitim, indatorirea cea mai sfanta de a-si pastra si ‘csi apara cu toata puterea si inima nationalitatea jn contra scopului omenimii, ar fi chiar o va selor atiunii, ar fi un fel de marginire a vederi! sufles testi, 0 ingustime a inimei si a inteligentei. Tarile si natiunile cele fericite si consolidate, precum, din gratia Ini Dumnezeu, si macar o parte a neamului roman, nu mai au cuvant a se preocupa de niste teorii atat de nein- temeiate, pentru ca pe acolo acestea amutit de mult fata cu faptele, cari vorbesc mai puternic decat ori ce sofism si sunt vederate chiar pentru cei orbi. Dincoace insd, unde toti Ro- mani fara deosebire avem de a sustine o lupta grea si amara lupta fara. repaos pentru conserv si mantuirea existente a nationalitatii noastre, intalnim si avem de respins necontenit adele triste teorii, cari sunt mai stridacioase atun Shaun, Doeundlor, dacd chemarea om scopurile omenimii, atunci si scopul suprem tiuni, cum s'a mai zis, nu poate fi altul, decat acela, de a ereste tinerimea asliel, ca cu timpul ea si devie apt pentrir si daca, cum am vazut, patriotismul e scoala » mijlocul si calea neaparata pentru servirea si atunci urmeaza ch aceeast strain ca toata educatiunea _trebue hue de a serv al intregii educa- inimile tinerilor acest simtamant, care dupa mirturia istoriei, a injeleptilor, a moralistilor vechi si noi,-e prima si principala virtute, sorgintele scam, S$) on aceasta am ajuns la ae cea maj trista @ tenet mile: care ¢ starea acestor institutivni la noi, care principiul, it din care pleaca ele, care le e tendinta, scopul ? care © pro- ‘ . blemul, ce si-si afle deslegarea prin cle? Fata cu avele in- Propagate sub masca cosmopolitismului, incearca a aldé ee trebari, marturisesc, D-lor, cd mu ma cuprinde nick un fel de @ rataci a seduce pe cei mai slabi dintre noi, nedumerire, si pentru ca a spune adevarul ¢ prima datorie, ‘magulired cam naiva, cd atunci se vor arata mai dunia itich-o si Asa dar cat despre invatimantul inferior, and vor fi indiferenti, nepasatori pentru soarta natiut He, trebue sa zie limpede si curat, of el nu pleact de fa mci i 4 vor ii mai ,liberali”, cand se vor lepada de ea, de indato- principit,, e bazat pe nu stiu ce temelie, pe care nimeni wo Tirea sfanté ao ajuta dupa putinta in nazuintele si aspiratiu- poate descoperi, poate pentru ad nici nu i sal asternut una, de ce mi-a ete nu fi de are Se ae _ Ware nici o legatura in sine, nici un spirit de wae ‘U_ cosmopolitii rea crei mare nici un scop Kimurit, ci ¢ un pur mecanism en dst dearer : lor avem a le o- __primitiva simplitate, care se margineste a deprine pe implu si Gurat, dar cu hotarire si statornicie 3 ‘ceti sia scrie ceva buchi, buchi, a zice: Tatal nostru, a Stel nose ‘Be care mul poate intuneda nici un sofism, si - 2ori cate 2 fac 4, si acaesta anume i has pururea baz: : pei sat prestige bieti si cu ce sunt inzestrati te Ae atpartea celor, cari pretind a se ingriji de el, sa afle macar pe Scurt, unde, pe ce pamant, in ce parte a lumii trieste si cine % mda, si nu afle el aceasta, ca rusna We genealogia sa ? mantul mai inalt, cel mijlocin a- nu zic alta, voiu a- ngem de mult si j-a nascut ? de ce sa se as doar nu va avea a Dar sa trecem Ja inv nume. Apoi, aici, Domnilor, pentru ca si minti numai ( aceea, ce stim cu_totii, am si inoercat Ja timpul sau a inta limba strdind, de si unele. averea bisericii noastre si instriinate apoi de ‘maj intai erau datori! a ni le conserv incioase, c& invatimantul national se mi _ predarea religunii si, Titeratura ; iati total. De istorie nici fundate fiind eu ‘gineste in toate la a a unui obiect secundar, a limbii cu urma, tot atata (d lespartia legatura cu istorii. si ionala a cunostinta mai aproape le interne si externe, etc. Tinuta in deplina despartire de tot trecutul si in cumpliti nestiinté a aceluia, despartindu-se de casa parinteasca pentru umn lung sir de ani, indaté ce intra in scoalel in deplina izolare si trupeasca de popor, din al iesit, nestand prin materiile, ‘grafie, care sti in ned inca de etnogratia le acestea, traind iritul si limba, invat raport moral ou acesta, primind acest in strdind, pierzand incet, incet din memorie € ‘traditiunile parintesti, ne mai auzind. orele cand se preda limba, nici o amintire de si auzind din contra tot numai lauda si celor straine din gura strata — — iaté Domnilor noastrd, cum se cresc gene- Allgemeine Men- apoi si din inima toate lor, cum creste tinerimea viitoare ! Daca aceasta se chiam Parte Fachbildung), apoi declar Dom- tristi, prea trista ! a- Tara ce tul allgemeine Menschenbildung, _ Ca singurul a Oats € prea vag, ned purile cele mai triste — ca si pierde am fost, si constiin(a, ce & mai rai care cere: sa incetam a fi Romani, o4 s4 re ah, Domnilor, spuneti D-Voastra : eae ee si numiti-i D-Voastra principiat 1 Si de veti cere, si Va voit spune in durere si tot fara sfiteld : oa este acela al instrdindrii depline de natiune, al instrdindrii de fol_ce constitue pe aceast dara nu numai de nationalitate in intelesul restrans, ci si in cel mai larg, prin urmare si de celelalte momente morale, ce sunt elemente intregitoare ale ei. ™ pand si amintirea, cine as, — aceasta cultura dar, ALECU HURMUZACHI SECETA. N'a mai plouat. De-atata soare Ciuta si-qr bea ochii, dar moare. ~ Doamne ne-ci witat si sit nu te mire Cd si mortilor li-e séte ’n cimitire... Na mai plouat, de cand n’q mai plouat? Si laptele cucutei, amar, @ secat, Lacustele — singurul nor — au cdzut peste Sat, Dar si ele, speriate, din nou au sburat... Na mai plouat. Pomii au réimas £0%, Si-ar muta, rdddcinile arse’n noi,SCRISOARE POTPILOR BUCOWVINEN) Da, stiu sit‘nsir si vorbe licluite, ci nu le vad de astadatd rostul, voi dragi poefi ai Bucovinei bune céreia-i spuneti mandra Arboroasa, Tara de nord si alte stranii nume. Nescrisul cdnt vi-l stiu de mult dearosiul, si nu-s mai mester, nici cu stea in frunte, dard, vedeti, trdim cu tofii’ntr’una si-aceeasi inima si vorba noastra-i la fel de blanda si la fel de aspra, cdci, ca si voi, stiu cum miroase iurba si cum e brazda’n care eu credinia si-aruncé grdul, ca pe-un aur, omul. Suntem tarani, plugari cu patma'n. care ¢a un noroc crescuta-i batdtura, In rand cu voi pascut-am miorita, in rand cu voi am injurat plavanii sin fiecare inserat otava j am pus-o’n ieslea, roasd si-adapatul In rand cu voi om stat, prin m in taita verde-a scolitor Drimare, cu ochii tittd, ca un ider, ta donna darit cu visu ta toloace drag” si la cotlonul réutui in care credeam ca, noaptea, cénté Inecalit si wmbld, vinefi si umilati de api, sd-si caute, ca pe-un halub, viaja, nulte térguri, Ca ne-am lovit, cu totii, de raspantit si ed-mi pierdui si'n alte zéri albastra copilarie, mz am vind. Doard ne-a’mpréstiat, si pe atunci, rdzboiut prin toate unghiurile’mpdrdtiei — ~ de ne-am chemat, cum, printre nori, cocorii Sau gdstele sdlbatece se cheamé cand tuie 'n noapte partie grabita de-apropierea vainici-a zipezii. Dar tot acasd ne-a fost pururi sandal — si niciodatd n’as fi dat poiana si dealul nostra pentru toaté tara streind’n care am tanjit de doral tovardsilor mei de gand si joacd. id, cum prea dragi mi-s ioate fst boraand. 5 Dece, cand vremea-mi ‘n maini condeial iam ineles. i foc pe réevrad Nace = si nici sinsir cuvinte inedleite ca nimdnui prin minte sa mai treacdjucru, coasa da un suier Deane proaspat dusd, brin ered, si plugut bun rastoarnd fara zambre ogoral daci-1 poarta bine bratul, = sie 0 cinste'n fiecare munca pe care-o face, de-o pricepe, omutl. Dece in fel de jocuri si ndzbatii sii frdingem graiul din strabuni in care traim cu multa si addaned noima si frumusefi culegem ca’n poveste. Ne-or cere alti dreapta socoteala daca din cei de-acuma nu-i nici unul sd ne arate catu-i pe alaturi erezutul drum, desi il apucaram. Si fot de-acasd inva{at-am crezul in neamul nostru si'n trecutu-i aspru ce ni-l apasd, legendar, pe umeri si mai maret ca Dundrea, — de-aceasta am auzit, din edntec, ca se varsd, a un destin, in marea vredniciei. Sd-l id, cd iar nu l-a feri rachiului, desi jure nie Sd nu mai puna strop de bautur’a pe limba. Insé Dumnezeu, se vede nu prea-l bdga in seamd, Ce sa. buge ? } Vedeti nu'n astea zac¢ Voinicia Si nu e Cine stie ce isprayéi sd te incrunti sau, maj zborsit ca alfii, sd-ti dal pe faté-arama sunatoare crezdnd ca, daca nu Sdsesti tovaras da ale glumei, esti mai breaz sau, Poate, chiar genial. O, ma apuca résul Cand mé gdndese ta cate nepriceperi ‘a potrivit acest cuvént pe care Lau tdlenit mai toti neispravitii. Ca doinele-mi nar ft cumva tréite 2 si-aicea suntem numai in gresala, De unde-mi stiti viata-asq de bine a sd-i luati fiorul de lamina pe care-l duce-un cdntece cum e doina ? Sau, care, numai unii-avere-ar dreptut Sd-i spund franzei, cd e frunza verde? Si, totusi, dragd mi-i cantarea voastrd — asa mezind cumu-i sau a pee edci, tot ce voi cantati, din ¢ de'nerezatori in ato si in rime, mi-i indreptar si,mi-a fost mai scumpa, el cu piatra primut a dat in mine. Ci ca n’ar fi nobil curata-mi Sdnge si cd, tot ce-ajuns-am, e numei fapte indrumdrii-i, data céndva, in seri de toamnd si vacan{a, cand ne plimbam palavragind prin parcuri si-l lamuream ca multumirea-i_ una si alta este si a fost putinta de-a fi tu insufi in acele toate edte le crezi ca-i bine sa rdmdie drept biaté sau mai trainica isprava cand, ca pe-un aer te vor duce-odatd la groapa, sd te uite, cunoscutii. ” Ei bine, niciodaté nobil nu am tinut sd fiu, cdci sunt (dranul care cunoaste cat de dulee este codrul de mamdligi ‘nfulicat cu ceapa muiata'n sarea poftei dupd munca. Dari acela bine-i sé-si aducd aminte cd nam fost ‘si nici nepot cu-atdtea rubedenii ce l-au menit chiar din pelinci, uneia din cele mai de frunte si mai grase _ si mai usoare sluibe, tard totusi, si-si fi putut vedea prea sus odrasta, intins-am iar si fard de zdbava celui ce ‘n pace bund, ca vecinut cinstit, n'a vrat sd md mai prede de singura mandrie, de credinga cd nu-i tot omul martatoi, ci este 0 vorbd intre cei ¢e-si zie prieteni, De-atuncia insé multe invétatean si calul ndrdvas cu vorba bund mil duc, pe bou cn’ndemnuri potrivite si de grumazul feapan, de berbec, aérn talanga cea mai ardtoasi. acested numai, prea marunte cé pe o suduire le spun, cu géndul la mai drepte tucruri, desi am vrut sd-arat cd-asemeni voud nu am lasat nicicdnd fara rasplata minciana, ura, pizma, miselia, Fu stiu ca’n visul vostru mai traieste credinte multd-a Patnei si Moldovet si, ¢&, asemeni zimbrului pe care vestitul Dragos La vénut, prin silite va facet drum si beti din ape repezi argintul rece-at Bistritelor limpe2i. Stin ca'n Gpusuri mai ghiciti econ prelung al baciumului si-ca’n plete. wadie vantu rumai albe sori. Deaceea'n tiecare nume ce shih -astept poetul vrednie sd ite si-aceste litanii_mici si-aceste spovedanii ce’ncep cu ,tata” si scancesc de parca ar fi descantec sau oftat de fata, — cand el, plugarul, vrea doar cu mdndrie Sl yadd, brad neinchircit, flacaul trecdnd cu cinste, dar si nepasare, peste invinsa domnilor mirare si fluierand cel mult, ca pentru sine, un cdntec vesel, sau zambind ca omut stdpan ca’n urma plugului si-a coasei. Ce sunt aceste plans Si-apoi ce-i zorul ista pretutindeni de parcé numai versul ar fi tapta si numai lungul, risipit, romanul pe mii de pagini coald peste coald, sortit sd’mbete cu iluzii varsta celor ce mu stiu inca ce-i viata? ! Cui folosese acele pagini goale in care fraza’nsird numai pleava hbezmetecd sau melita puzderii ? Veli spune ca-i glumet si cé glumeste chelarul care’n loc de tdmdioasd vd toarnd apd chioard in ulcioare, su, mult prea ieftin, a’ncercat cu gluma sd vd loveascd iar, precum dovadé a dat de-atatea ori pénd acuma, Nu va opreste nimenea sd credeti $i sd lucrafi precum vai taie capul, for eu as vrea ca iardsi impreuna mergem toti asa cum ird _cdndva cand roug ipldbllinen ne Mcrima‘n privire nestricate de micile zavistii si de pizme eva mai mari de cum ne vine-a crede. (= 314 2. Sd ‘nfigem iar, precum prea bine sage feciorilor porniti fara prihanit dela resteul jugului si delg ortice, ferul neted in (drdng infeleapta'n pirul si bureanut ce-au cotropit, pe negdndite, brazda, Dar de-astddata lanul sa ne fie nu rdzvratire si nici micd tangd, ci glie’ntoarsd din addneul ostru menit s'aducd roada insutita, — calare cand pe linga el vom trece, sd ne-afundam in spice ca'n nddure. Suntem (Grani si-i bine sé se vada ca stapdnim, doar noi, de totdeauna aceste locuri si ca niciodaté nu se va naste cel care sa poatd, cu rasucite vorbe, sd ne'mbete, cu méiestrit de goald nvdtdturé sd ne crate ca nu facem arta. Ce-i arta? Este oare glumd scrisd pentru acei pe care plictiseala ti scoate, cateodata, din sdrite ? Sau este hrand date si tarie din care’n zile si’nserdri, pe firl cerestilor stihii, catrd lumina ne tragem, ca mai bland sit se cearnd viata noastré trudnicd dar vie?! Ce-i arta? E fécutd pentru unit cu simturile altfel subtiate ? Daci-i asa mai bine niciodata veninu-i dulce ru ne riitdceasca vanjosul dor de faptii si vanioas putere-a mdnii, care cu secure doboard fagil codrilor si ursul! — 35 —Ne-am muieri de wer mai & vartate in tot ce tacem, sf mai bine este sd-ni Se scargé ochii decdt plénsn! anume iscodit si ni se para frames. — Ce dreca, doar mai este vind, smicar wn pic, si birbdtie'n réndul ether ce aa de spus incalte-0 vorba et duh saa vorbd cintec de iwbire! meen 08 polte mot si lenese ma-t arta Ml facd pe prost mat altel Sd se ereadé. Pastorita N. Grigoreseu Prieta Societatit penta eatard it Comin de Al ViebutaSINTEZE FATALE Prostatie, Intorcand capul la é virile spre ornicul depe perete, dintre ferestre, ca sa se ridice in timp. Gifrele pe care Je injepau implagabilele aratitoare, el insi nu izbuti s4 si le treac’ — cat erau de enorme si de negre — Pe claritatea inifiala, de o clipiti. a intentici perceptive. Da, subit toate luciditatile se scufunda intr'un adane negru. Numai limba mare si galbend a ceasului — monstru ci slopic — cu bizarele ei leginiri, intre cele doua eternitati — treoutul si viitorul — sonorizate monoton, ii tara mintea dupa dansa, intro parte yi apoi intr'alta ca pe o unda de foc dens Si indbusit, ca pe o undi de aluat metaliq, aprins. Il durea, surd, mintea, Peste lucrurile din camera plutea un abur vag, — poate _ Sufletul siu? — ca o structuri sfasiati, Dupa cateva momente de semisomn, sigetat din init nitul sufletului de anunturile unui cosmar, deschide ochii, — Pe care ii Voia uriasi, cu sete, ca si poatd cuprinde ou ei toate Sensurile si degorurile lumii. oh ee dar nefirese de mare, in o- linda depe peretele din fata, pe planul ultimt al Lumii ce prindea existenta in luciul oglinzii, : Put si vada. ci oboseala i se i i aie iat zugravise pe fata in forma — # dowi imghiuri obtwze de umbra, prin and in deschizaturile __ lor colturile coborite ale gurii, eis a or eee cree Se desfacuse si atarna im- Palid-galben al barbiei, : oO aeecreoe ee acum i] despersonatizase, il scoase din caldura simturilor sub forma unei fantose. Dar, pentru a-si: dovedi Corelatia dintre viata sa si re- flexul oglizii, mai putu sé ridice mainile pam la inattimes umerifor, cu intentia ca sa inttireasc’i nodul cravatei — ar fi fost 0 dovaidi suficienta —, dar mainile simtira ca aerul din jurul capulut eo nebulé de somn jierbinte si recazura pe marginea mesei, Ga doi vulturi, pe un farm departat de odihna... Ca dupa o noapte nedormita, din treout, in aceasti mo- lesali. prin priviri! ii jucau postum, ca o fluturare de radio, flacari stravezii si imprastiate de luna. Se lasase cu pieptul peste marginea mesei, petrecand un brat inapoi peste spitarul scaunului, — iar capul nebulos st jierbimte se inclina inainte, adane si greu, parca ar fi voit si se rupa din gat, s cada in adanourile generatoare din care Se ridicase. ...jar peste timpul prabusit din fiinfa lui, ceasomicul — Continua s&-si sune cadentele seci, aategorice, absolute... Teatru. Fura zile in care febra romantici it multiplica fiinta in ibratiusi concenteice si continue de inn, pnd 18 ump ae toate planurile de existenta. e Hi chinuia pe atunci, organic, 0 Era — aceasta nostalgie — 0 sageatd 1 Tn arc, eu varful indreptata spre o tintlubire. ndent ritm de sinceritate si-a jucat sentimentul- je realitate... elevata in acest re 4, a subtiliza Cu am abu axfi al iubirii in unghiuri d A intrat totdeauma cit 0 sfiala cu o iscusinta din ce in ce mai indrazneat bilitatea platonicului de senzualitate. ‘A strigat cu un aer de frivolitate disimulata intr’o gra- yitate grotesci, ridicdnd si un brat, pentru hazul omeric al tinerilor cari il inconjuran: ‘ — Incepe ora marei pasiumi! e. Jntrat in deplin in acest rol al iubirii, I-a parcurs pana la neantizare, iar aici ramanea jntr’o suspenzie enigmatic’, pal- _ pitand A aruneat prin spati firi si inalte ale tuturor numntelor acestui sentiment dus pana Ja estomparea conturelor dure ale realitatii am- __ biante si pan& la concentrarea tuturor senzatiilor in palma cald’ pe care © radia ca un obuz ide planeta, obrazul usor rumen al adoratei, peste care tremura 0 suvita pruna de matasa, — vi- bratiune pura in bratul ridicat peste prapastiile animalitatii ‘si in degetele reculese pentru semne sfinte; adulare, — lipsa aproape total de iubire, sau numai: un derivat senzual al unei “qari iubiri platonige ratate, — disimulat fariseizm, intent fierbinte ii invaluia capul, vibra joc haotic de figuri i 4 si unduti- + apoi, tangi- i] fierbinte al sufletului curbele sub- duiosie, Toaita aceasta adanaa mobilitate sufleteasea ‘ Eeionomic prin limit de flackra si de fun. = ae Singuratati. aon incet prin singuratatea masiva, vasté, albastra a Plutirea hour: ilor albi si singuratici de deasupra-i, if a- PS mintea de fluiditatea haoswlui din primele momente ale crea- q {innii lumii, — iar el, jos, un trunchiv inoa neizbucnit in mirajul propriului frunzis. Isi rotea privirile dure peste stele peisagii. Relieful policrom st unduitor pana sub orizontul cw init groasé de cirbune, — padurile, — era 0 hralucinatie a Int Dumnezeu — isi zicea — surprinsa intr’o clipa de incremenire si ofera si privirii noast re care prea repede s’a obicinutit ctt Cit. Isi aduna fiinta universalizaté intrun singur centri ne! inicta sa si ou toate miracue 3 yos, in care pulsa cu toata veci Joasele sale nonsensuri. f Statea rizimat strdns in bastonul sin de com Ja capait “cu mica capatana rotund’, — il constrangeau singuratatile, — cu ihwia ca palpita in floarea EA cA trupul Ini este tulpina acestei seva de hiumina. In singuratatile acestea fin A siarticat ‘erunt, cit invelis al aparentelorIdeca ultima! Realitatea ultima! Adevarul ultim 1 “H timp, in lume si in singuratate, expresia unei sete de arta Cand? Bide viet. : Unde? Acumt ar ii potrivit ca stralucires nalucitoare a unei cruci rosit uriase pe fondul de bezne al nimicniciei si ammte seu Din marile clarititi ale campului aparea cate un plug, ] fundarea unuii spirit zbuciumat, a ale cirui Tiare lusioase tiiau addne pamdntul, risturnand 9 ie Intr'aldevar, candva mintea i s'a rotit ca un dise, eu brazd’i groasii, lucioasa, aburit’. injeala care il Nemiscat, privea vitele, plugul si omul care il apisa de “eoarne, — iar in urechi ii curgea fosnetul taranii si ii suna mo- ‘notona melodie pe care o inalfa in vizduh glasul plugarului: ‘$i zicea in sinea lui: |= Acest angrenaj al phigului, in linistiti mobilitate este ___ inventia miraculoasa a necesitatilor primare ale existentei cele: _adevarate... Si schiti apoi un zdmbet de autocompatimire ‘Pentru facila constatare filosofici la care se deda pe marginea acelor precise si suverane realititi. ‘Totusi, privind omul, aplecat p2 coarnele plugului, ale Strui maneci albe falfaian ca dows steaguri de mare glorie a | Piicii, continua si-si ziat: __— Are o frunte grea $i incretiti de realititi, i-i privirea ‘dreapti peste aceste realitifi, iar en ain o trunte lucioasa si 4 de fictiuni si privirea inealcita de anarhii si non- uril... El, phigarul, sia eroit viata fara eres, cu o apro~ data linistire, ce Viata pe planuri precise, iar % B 3 ‘sa 0 pleava de foc peste hotarele pre- te, Am iesit din calda si inocent& si cu o sete : ss trick am deschis aripile unei not faculta : Si nu patrunda nimeni in tral adi ino fink fecunds o ean cea disparent, — ca um disc pe care aw Scan- teiat toate ideile sub enigma sumbta a Universului, Acun acest disc e stins si oprit, fixat in nemiscare... TEODOR PLOP VIATA. ae ‘ Mai mare sunt in umbra, mai trist in interior, cand timpul se apteacd piezis spre alte stiri; ca pasdrea ce simte in pene un fior, presimt cum vine dorul tradit din departari, In serile acele cu muzica de fier as cand carnea ostenitd in fabrici mai Increazit, spre ore mai curate tristetile ma cer, spre clipele in care destinul insereazd.RAMAS BUN Réimas bun, cast cu prispele de tut, pe care am dormit noaptea de-atatea ori, ednd ardeau luminile stelelor, — surori, — pe stresina cu fruntea ldsata spre trecut ! Intaia carte de intentie Poetica Exemplarele pastrate din Psultireg in versuri marginalii nici foloisnta de catre slujitor*in finial lane picurul de lumanare al cantireului, monal sae tee noaptea utreniilor. Vechile insemnari de po tert green’ trales persoana posesorilor si date £u plee de-acuma, depurte, intr'un oras, 7 migrarile pe ani i Sii-mi cunt 0 sluiba la stat sau la comund ee oe temo — unde cartea si singurd te las sa fii, — sub lund aceasta era de asteptat inafara naosului, ‘et ; ‘ es in care nu i r cut intrebuintari, Nefiind 0 carte si sub cerul rotund si alb, — ca un ravas. randuiala ea s’a tras in editie restrinsi, ee RL Bee Z Rimarea noua putea fi banwita pe bund dreptate iS Voi avea bani si haine frumoase q ari nostri bunii nostri preoti de mir, pasiratori aT ‘Si ma voi plimba prin pacuri splendide : ; ai canonului ritual, n’aw insusit-versiunea poetizata, ca tna ce Kai, poarté séraca, te deschide 2 i, formal de ae eee Dosoftei, t Sima indie vitrinit eer az via lui de cat cra de priceput iteolog, dar mai ales. ca 1 . cupri vitrinile cu lumini de mdatase. pos eer, fi incercat felony psaltirei _consacrata * * go m ¢ Sw stihuirea Gare, ca irecventa, era impuniatoare aitrea ie Osrada eu bilarii, ramdi cu bine g ~ titurile reformate si apostolice romane. Dovada addogitvare situ Santana cu ciutura plind de ani Pentru habotnicia sa este ca, insusi, desi introducittor a! limbei invdlité in licheni gatbui ca niste bani f eae a ne aes oficiu) ilturgig nee mn, a dat eee Si.care pa 6 ce " eles din 1680, in proza, si paralela slava — aceasta pentrit by pindesti rdsdritul soarelui pe coline, ; Slujitorii batrani apucati in prejudecata ,,slavonie’ sfinte”. =m - dinaineata, etind Scprinde pldiurea Dupa aratatele eliminari, ramane o, singura acceptie: ; i de pare’ ___ Psaltirea in versuri w'a fost intocmita dintr’o necesitate” ee rommare, flagranta, ci ae Ns , fe, din intdia ei intentie si 1 iparuli, 0 de poezie, pornita din pespective lirice, repel. in aracele cinci_ versifi Jesesti: si SA_recunoastem ci muney in stihuri” pentru tot? psalmii se inscrie pregnant orgotiy iiteratilor piosi ai veacului sau, oretutindeni. C& a fost cu putinya atata vreme in istoriograiig. literarg romineasca confuzia de obiect a Psaltirei in versuri, nu poate Si park ciudat. Polonii insisi se rupeau in apologii si hule oridecateori aduceau inainte pe contemporanul Kochanowski, i : YATA-MA IN DAR Jatd-mda in dar prea credinciousei ierbi, M’or inveli in fesditura tor de flori-copac: Pe buza mea s‘or adapta in rosii jerbi Apusuri suroind din saleie pe lac. pentru sine intai constient de ‘perfect : ene armonizare melodica riee ad prin compozitorul Gi F Pe-un hat de cdmp in rouratd tinda Ika, culturile si-an apropiat-o toomai pentru i a nos tistica. Kochanowschi — se stie — colindase ilaniind de stitt ; pesice eee, iE Sa aren, aes universitatile apusene, intalnise cercuri estetz, terminase pele Bere, Dettale, ridlea-tt militia: sone: We cate Tinagii si-si creiase din psalmi practica rugii personale, f ra a Zidirea asta revdrsata din mister. se indepirta de catolicism pe care I-a afirmat sincer : moarte. Facuse rimarea psalmilor, la Czarnolas, d fie-sei Ursula, din nevoia reculegerei devote, studiind si pe alti stihuitori ai lui David ravnind a fi mai ¢estivarsit si a inchi nat-o rgelui si, rege care la Polonia iost unsul biser ei catolice. Pe fang’ lipsa_advertentei canonice, de adus impotriva fae ee S'ar mai crede in yoia reformatoare a Ini Dosof- Senin bun, Intruchivez isvorul core adapa, Par un péndar de stele toldnit pe-amurg, Si boarea cruguri de stihie ‘n mine sapa, Maplec pe ravenitele mirezme care curs. 3 Cuprins de taina-i géndul meu in a de ziri, am respins mai sus si n'ar corespunie purului ade- % Lin turbura ‘nstelatul bréu ulcelele de nori ‘ie Mata al viddiciei sale ortodoxe, alta dovadi ci nus Si drumul care suie si coboara ‘nalte calamari Mi-i torte ce-o aprind de sdrbatori. % Paméntule, primeste-ma intre odoare — al (rani: ee reassess nimb, ae prias si ‘n mew a zo en ita i aeBucurie franta farna a trecut greu, ca un cosmar alb, cu zurgalaj de in. mormantare. lncarcerat intre cei patru pereti ai incaperii, mi-am tortu- Tat sufletul, deprins au jerbe de lumini si clocot de vorhe, asoultén doar tanguirile Indurerate ale criydtului sub us fluerul sinistri al sergentilor de noapte, in orele tarzii, Alta bucurie nu j-am putut svarli in ieslele cerintelor, Caci oragul Dasarabean, unde ma surghinuise ucazul ministerial, nu cu. hestea nics extazieri si nici urcusuri, Cetifenii de acolo renuntasera de mult la potectite azurit ve duc spre imparatia stelelor si acum, in locul Oratorulyj Iii Bach, preferau miiga languroasa de acordeon, cu intorto- ohieri Se trupuri si clinchet de pahare. Din cauza aceasta abia am asteptat ca xerul si-si scat florile din geamurile odaii Zaharul zipezii sa se topeasea in feligeana de ceai a primave Sa So pot sterge, pentru cateva clipe, la Cernauti. Simfiam ae- Vola sa evadez din sofitudinea agasanti a provinciei ca o salba- tciune ciizuta in capeana, Cand ti-am uroat emotia in tren, iama dispéruse acum i i i, de zapadi ghiocasera le mata. Ss Sie tl ea ‘cu regrete inutile, i . toate, intr’o aureali si pline. Mat la o margine a banchete nacdied s4-si prinds atentia intrio revista colorati o alta descendent Evei, cu ani mai putini si obrajii mai fragezi, Cum m’a observat ca prind radic sia incilecat picioarele unul pes gemmnchit sferici si cu nasul in sus, a intors, repezst, pagina, Stiam ce inseam gestul obraznic, dar pentruca ¢ ‘ald ma sfredelea sub coasta, am refuzat sé mia retray depe pozitie. Inientionam s incep un joc mut de-a viati ascunselea, eum ina in dreptul ferestrei, altul, siea strunit rochia pe se fac atéiten la vremea cand lifecii varstei sunt in itoare, dar intrucat nu-mi puteam da seama dae: ingrenata in societa- tea celorlalti sau nu, din spirit de precautie m'am intors spre Seam si mi-am fugarit ochii peste imdoirile indepartate ale 2i- Pe urma, ca s’o imit in gravitate, am scos o ftigara cu — Gapitul de pluta, iam dat foc au bricheta sé m‘am fiicut _ 6 ignor in suluri angi de jum. Ea continua si-si eee _ Paginele in tiecare clipa si cind-ma credea pierdut in contem- plari, ma spiona furis, pe sub gene, Prin reflexul ferestre? o - Yedeam cum se framaénta in bratele fotoliului oa un mes fut de Gapastru, asteptind sa-mi infrunte iar dae tis. Eu insa nu ma grabeam si-i adord asemenea favoare, ’i-i pun la incercare oo acre Lo blana de arici in care se “neinsese, sit mi-o id De aceea, terminand fumatul, am son a ira de alama si dupa ce am asvarlit mucul in < a tard festiv in bataia vantufui, Aer era moa 5 ‘ de var’. Pe haturi iarba daduse colt hie ee ta tn bh alb 1s se pst mai Ugo,