„Treisprezece octombrie

Subiectul orei:elemente de versificație

Strofa din un vers – monostih
Din două – distih
Din trei – terțină
Din patru – catren
Din opt – octavă
1. – unu cu doi
2. -
3. – trei cu patru
4. -
și osteniți oameni cu coasa-n spinare
vin de la cîmp; toaca răsună mai tare,
clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
ritm – repetarea regulată a silabelor accentuată și ne accentuată într-un
vers
picior de ritm – fiecare grup alcătuit din silabe accentuate și ne
accentuate ce se repetă
în fiecare strofă independență de numărul de silabe alcătuitoare
deosebim următoarele picioare de ritm
a) Bisilabic
1. troheu
troheu - este piciorul de vers alcătuit din două silabe cu accentul pe
prima silabă.
sa-ra pe de-al – coriamb
 caroeambul e un picior de patru silabe , alcătuit din două silabe care
îmbrățișează două silabe neaccentuate în poezia seara pe deal de M E
coriambul se îmbină cu dactilul și troheul.
piciorul de vers alcătuit din trei silabe avînd accentuată silaba a doua se
numește amfibrah termenul provine din limba greacă și înseamnă amîndouă
părți.
meditația este o specie a genului liric în care sunt exprimate reflecții
fiziologice asupra vieții naturi universului.

ex 2 pag36 și de învățat tema

tema de acasă
ex 2 pag36
Natura în poeziile Eminesciene au un rol aparte în literatura Română dar
și în viziunea lui proprie fără îndoeală și a cititorului. Natura este un loc de
inspirație și de alinare pentru „Luceafărul literaturii Române”. El a descris
natura în nenumărate opere ca „fiind băiet pădurii cutrieram”, .În această
poezie Eminescu descrie natura cu atîta plăcere în cît îl atrag și pe cititor să
admire natura citind. El de asemenea utiliza acest loc pentru întîlniri. Acest
lucru autorul îl specifică în lucrarea „Sara pe Deal” unde se spune că își
așteaptă iubita dar care nu mai apare, el se pregătea de o noapte minunată în
natură alături de aleasa inimi lui. În acele clipe se simțea trist și tot odată
alinat de liniștea naturi însă culorile vii dispăruse totul în jurul său se
întristase dar frumusețea naturii reuși să-l motiveze și să-i ridice moralul și
reveni din nou la starea de o odinioară.

șaptesprezece octombrie
subiectul orei: „sara pe deal” de Mihai Eminescu. Specia literală Idila
sentimentul iubirii și al naturii

completații propozițiile
 1. genurile literale sunt epic liric dramatic
2. Idila este o specie a genului liric
3. Pastelul este o poezie lirică
4. Arde în iubire ca para
5.Particularitățile genului liric sunt: prezența eului liric sentimentele sunt
expuse în mod direct

Meditația este o specie a genului în care sunt meditația este o specie a

genului liric în care sunt exprimate reflecții fiziologice asupra vieții naturi
universului.

Pe acasă ex12 pag35

Tema de acasă
Ex 12 pag35
a) Eul liric îi adresează o întrebare iubitei sale(imaginar)
b) Personajul poetic își starea de exclamații pline de pasiune (întrebare
retorică Ah).
c) Cine pe ea n-ar da viața lui toată? (interogație retorică).

d
Optsprezece octombrie
Subiectul orei: 1 scrierea reflexivă meditația 2. Analiza cuvintelor la
nivel lexico – gramatical „ vara de George Coșbuc
Meditația – este o specie a lirici fiziologice în care se abordează probleme
marii legate de existența omului pe pămînt și care conține anumite reflecții
ale autorului în probleme abordate
Au scris meditații: Mihai Eminescu Grigore Alecsandrescu Tudor Arghezi

Straturile textului literal 1.Sonor 2. Lexical – gramatical 3. Imagistic

Sonor: prezintă muzica textului – bătau obuzele din plin în cuibul fiarei
din Berlin de exemplu rima repetiția
Lexical – gramatical la baza textului literal stă cuvîntul ca material de
construcții de exemplu prezența Adj
imagistic – sensurile explicite ale cuvintelor
Plasticitatea frazeologismelor în creația lui ion creangă
În literatura Română semnificații largi elementele naturii

Pe acasă de comentat „La steaua„ de Mihai Eminescu

Douăzeci octombrie
Subiectul orei:

Abanos – renunțare la ceva (conac)

Abandon – a renunța total la ceva
Abație – mănăstire catolică condusă de Papa

Ex 1 pag37
Sat – monosemantic noaptea salcîm cumpănă viața
Luna nouri izvoare pasul ore capetele para amuțește
 Ex 2 pag 37
La îmormîntare se cîntă cînte de jale
Viața este alcătuită din momente de tristețe
Oamenii se întristează la ceremoniile funerare
Simt un sentiment de alean față de o persoană
Ex 4 pag37
A scăpăra – a lumina a izvorî – a inspira a scîrții – a zgomotui a arde – a
da foc

Ex 5 pag 37
Buzunar – a buznării
Mușama – a mușmaliza
Săpun –a săponii
Spumă – a se spumega

Unitățile frazeologice
Enciclopedia: este o carte ce cuprinde/explică/tratează sistematic
termenii, noțiunii sau nume proprii din toate domeniile de activitate ori dintr-
un sigur domeniu, fie în ordine alfabetică, fie pe probleme sau pe ramurii.
Enciclopediile poate avea un caracter universal, cuprinzînd informații
generale, sau național, referindu-se exclusiv la cultura , civilizația, știința
unei țării orii ale unui popor.
Unitățile stabile, pe care vorbitorii le utilizează de gata, consens nu
întotdeauna egal cu sensul luat aparte al cuvintelor constituite, sunt mai
multe tipuri:
1. Locuțiuni ale tuturor părților de vorbire, cu excepția articolului:
substantivele (facere de bine), adjectivale (cu dare de mînă), cu
 valoare de numerale (de două ori), pronominale (domnia sa), verbale
(a sta în putere), prepoziționale (față de), conjuncționale (chiar dacă);
interjecționale (Doamne-ajută!).
2. Expresii cu sens figurat a căror explicație și semnificație depășește
cadrul interpretării în circumstanțele de limbaj cotidian: a da bir cu
fugiții, a face din țînțar armăsar, a o pune de mămăligă, a o face lată.
3. Formule convenționale și clișee internaționale: aur alb, mărul lui Adam,
colos cu picioare de lut, țap ispășitor.
4. Perifraze (exprimarea în mai multe cuvinte a ceea ce poate fi redat într-
un cuvînt pentru a sublinia anumite semnificație): bardul de la Mircești,
Luceafărul poeziei Românești, cîntărețul corolei de minuni a lumii etc.

Elevul harnic citește o carte interesantă elevul – sub – harnic adj citește
– verb o – numeral carte - sub
Pe acasă ex 7 pag 37 și ex 3 pag48

Tema de acasă
Ex 7 pag37
1. Boboc – debutant într-o competiție și nu numai
2. Bursuc – persoană fără companie
3. Gîscă – femeie ușor de manipulat
4. Leu – o persoană care se crede stăpîn
5. Lup – persoană egoistă
6. Măgar - om nesocotitor,
7. Taur – persoană impunătoare
8. Urs – persoană care doarme mult
9. Vulpe - persoană ageră, șmecheră.

Ex: 3, pag. 48
Verb Prepoziție Substantiv Adverb Substantiv
A se face de Rîsul lumii
A provoca Panică
A pune întrebări
A pune în valoare
A se lua Cu Vorba
A lua Pe Nepusă masă
A face Glume
A face Chef
A face Patul
A da Afară
A da De știre
A da înapoi
A da Pe față
A lăsa În capul jos
A lua lucrurile ușor
A roși pînă, peste Urechi
A merge curentului împotriva

A face: - locuțiune verbală tranzitiv forma de substantiv conjugarea I

modul infinitiv timpul prezent persoana III numărul singular funcția
sintactică predicat verbal.
A provoca – locuțiune verbală tranzitiv forma de substantiv conjugarea I
modul infinitiv timpul prezent persoana III numărul singular funcția
sintactică predicat verbal.

Douăzeci și patru octombrie

Subiectul orei:

„ciudat om mai e Moldoveanu nostru. Toarnă gaz, în foc și-și aprinde

paie-n în cap ea inima în dînți umblă cu musca pe căciulă, cu capul în straistă
și umblă prin străchin, bagă oile în bîrînză și cînd lucru se trece de șagă leagă
colțunul cu o sute de noduri și zgîrîie bîrînză”

A lua și cenușa din vatră – a lua tot

 A și pune cenușa – a pierde tot
a-și trage cenușa la turta sa – a lua totul

ex 3 pag41
1. Să fierbe apa
2. Se taie cartofi
3. Se pisează telemeaua
4. Se marinează castraveții
5. Se bate oule
6. Se macină făina
7. Se prăjește peștele
8. Se coace pîinea
9. Se oprește varza

Tema de acasă
Ex6 pag41
Sentimentele sunt specifice tuturor ființelor. Omul este cea mai
dezvoltată ființă în sentimente. Starea noastră depind foarte mult de ele.
Sentimentele sunt de mai multe tipuri: de dor de jale de tristețe de ură
de iubire. Ele pot evolua sau dispărea sau se pot schimba pe parcurs o
persoană are sentimente diferite vizavi de altă persoană. După părerea
mea sentimentele de iubire sunt foarte plăcute. Dar din păcate în
secolul XXI au din în ce mai des au loc sentimente de ură foarte
puternice și te fac să te simți incomod. Din cauza acestora se petrec
tensiunii puternice din diferite ranguri sociale de la președinții pînă la
persoanele social vulnerabile. Exact la fel este și cu celelalte
sentimente. În concluzie: nu contează ce statut ai sau ce funcție ocup
contează să ai sentimente de dragoste și atunci nu va conta din ce
categorie socială sau ce buget ai va conta că ai sentimente pozitive și
atunci vei avea o viață fericită și plină de optimism.
Douăzeci și șapte octombrie
Subiectul orei: George Bacovia

Opere: plumb, liceu, amurg, violet.

 A face: făcînd făcut făceau prefăcător făcuseră facere
2. Recital de poezie autorul titlul
3.
Toamna:
1. Gălbuie
2. Friguroasă
3. Multicoloră
4. Bogată

Ex 2 pag42
1. Toamna este anotimpul meu preferat , multe evenimente au loc toamna
2. Messi a dat un gol , caietul nou este gol
3. În antichitate oamenii trăiau natural , apa din izvor este naturală
pe acasă ex 2 pag42(de jos)

tema de acasă

1. Prezența („săracă” dar expresivă și sugestivă) a elementelor

peisajului de toamnă;
2. Focusarea treaptă, a priviri eului liric dinspre peisaj spre elemente
ale interiorului camerei;
3. Proiectarea elementelor exterioare (peisajul detaliate din cameră) pe
stările și sentimentele eului liric; crearea unei atmosfere specifice
acestor stări;
4. Analiza resurselor fonetice, lexicale, gramaticale sugestive pentru
crearea acestor atmosferei și acestor stări;
a) Sonorități: rime masculine (silabe închise), cuvinte
monosilabice, prezența vocalelor închise (u, î,), a consoanelor
nazale;
b) Conturarea unei axe lexicale din cîmpul semantic al toamnei,al
tristeții, al singurătății;
 c) Repetiții și paralelisme; versificație „ruptă” de vers scurt și de
cenzură, construcții eliptice (cu predicate lipsă) etc.
5. Încadrarea poeziei într-o serie tematică, structurală și de atmosferă
tipic bacoviană (referințe la alte texte: rar, decor, amurg, din urmă
sau altele).

ex 2 pag43
autorul George Bacovia începe această poezie „Monosilab de toamnă” cu
cuvinte simple sau fraze sărace în expresii. Dar pe parcurs își întră în rol de
autor și începe să aibă o viziune mai clară asupra poeziei și anume asupra
Toamnei. El creează o stare de bucurie deoarece acesta este anotimpul său
preferat și inspirațional. George Bacovia redă elemente vizuale foarte
calitative și directe. El făurește senzații reale apelînd la gramatică iar aceasta
îl captivează și mai mult pe cititor. În ziua de azi puțin autori folosesc aceste
elemente captivante. din această cauză foarte multe persoane își pierd
interesul de a citi.
Treizeci și unu octombrie
Subiectul orei:

„Este atunci datoria celor mai învîrstă și tocmai a celor pe care istoria
ea răsucit împotriva voinței lor săi povestească dacă au sfîrșit prin a
înțelege ce sa întîmplat cu ei ceva din frumusețea lumii viitoare”
(„Constantin Noica” „simple introduceri la bunătatea timpului nostru”)
1. Este datoria – predicat nominal
2. A răsucit –predicat verbal
3. Să povestească – predicat nominal
4. Au sfrâșit – predicat verbal

Pe acasă ex2 pag43 (de sus)

Tema de acasă
Ex 2 pag43
1. Frunză de metal – (frunză schimbată la culoare) această imagine
redă vînt puternic.
2. Tăcerea grea – (liniște mortală) în poezie ea făurește elemente de
tristețe.
3. În van – (în gol) în poezie autorul ne mărturisește că îi este trist să
privească în van cum frunzele cad de pe copaci
4. Lampa plînge – ea nu funcționează în poezie are menirea să explice
durerea și neputința autorului legată de trecerea anilor.

Unu noiembrie
Subiectul orei:1. Comentariu operei fizice „Monosilab de toamnă 2.
Monosilabul de toamnă în creația scriitorilor Români

Completații propozițiile
1. Cuvintele sunt monosilabice și plurisilabice – toamna sună-n geam
frunză de metal toam-na sun-ăn geam frun-ze de metal
2. În tăcerea grea gînd și animal – tă –ce rea grea gînd și a –ni –mal
Monosilabice: geam de în grea gînd și frec las trec pat
Plurisilabice: toamna sună-n frunze metal tăcerea animal umbre
lampa

Poezii: monosilab de toamnă niciodată toamna tomna în Moldova

Autorii: George Bacovia Tudor Arghezi
Semnele toamnei:
1. Căderea frunzelor
2. Plecarea păsărilor călătoare
3. Căderea brumei
4. Soarele se ascunde după nouri
5. Noaptea crește ziua scade

Motivul: operei literale este o situație cu caracter general un obiect,

un ,număr simbolic, o maximă o formulă ce se repetă un obiect care în
operă capătă semnificați noi. În literatura Română întîlnim motive pline
de semnificații ex Prometeu (a fost un motiv de dăruire) ninsoare
(puritate sufletească) ispita (mărul)
Pe acasă ex 3 pag44

Tema de acasă
Ex 3 pag44
În poezia „ Monosilab de toamnă” de George Bacovia predomină un
sentiment profund de regret în legătură cu accelerarea anilor. Autorul
își expune durerea într-un mod caracteristic și unic. Aceste versuri sunt
atît de profunde în cît îl ajung la inimă și pe cititor. George Bacovia
abordează în plan secund o altă problemă este și anume cea a
singurătăți Autorul compară această singurătate cu o lampă care plînge.
El este obișnuit cu acest fenomen al singurătății dar de care vrea să se
elibereze. În versuri el mai specifică cînd va evada din această „cușcă”
se va simții ca într-un vis. Concluzie: niciodată autorii nu sunt singurii
ci cu creațiile și inspirațiile lor.

Poezia „ Niciodată Toamna de Tudor Arghezi autorul redă o stare de

plăcere. El utilizează expresii frumoase despre acest anotimp toamna
una dintre ele este „ Din mocirla cărui aur am băut”. în comparație cu
poezia „Monosilab de tomnă de George Bacovia aici predomină o notă
mai veselă. Față de poezia anterioară aici se pune mai mult accent pe
descrierea naturii. Comparativ cu viziunea lui George Bacovia a lui
Tudor Arghezi este total diferită. a-și spune că viziunea lui Tudor
Arghezi este mai clasică. Cei doi autorii au avut viziuni diferită prin
urmare și cititorul lecturând aceste opere a avut imaginării concluzie:
doresc să spun că poezia nu depinde atît de mult de subiectul ei cît
depinde de Autor.

Cincisprezece noiembrie
Subiectul orei: analiza evaluării 2. Cuvintele și construcțiile incidente

Repetiția: figură de stil ce constă în repetarea de două ori niște cuvinte

cu scopul de a produce o impresie mai puternică asupra cititorului
Epitet: atribut poetic ce reliefează o trăsătură(considerată de autor ca
esențial ) a obiectului determinat și care contribuie la o percepere mai
emoțională și mai concretă a acestuia ex: gînditoare și tăcută luna în
cale-i se oprește

genul liric are următoarele specii: doina cîntecul oda imnul elegia
pastelul pamfletul
2.constucțiile incidente – sunt cuvinte sau propoziții întregi care
interferează cu un enunț, fără a se integra în el, din punct de vedre
gramatical
Construcțiile incidente pot reprezenta:
a) Intervenția autorului în vorbirea directă a unui personaj
b) Exprimarea atitudini vorbitorului (satisfacție – părere de rău
îndoială aprobare dezaprobare) față de conținutul comunicări sale
c) O explicație adiacentă:

Test se dau citatele de mai jos

1. ție omule, zise mama, așa ți-i a zice…

2. și nu mai așa se putea liniști biata mamă de răul nostru biată să
fie de păcate
3. și scurt și cuprinzător sărut mîna mătușii lundu-mi ziua bună ca
un băiat de treabă…
4. … căci și eu sunt mărișor acum din păcate
5. Mai auzitai dumneata cumnată să fure Ion pupăza care zicea
mătușa cu jale des-dimineață de atîța ani.
6. Dă pace biatului moșule zise un humuleștean căi Ștefan a
Petrei gospodar de la noi din sat…
7. …și din astă pricină răutăcioasa de Măriucă drept să vă spun
nu era urîtă făcea deseori în ciuda mea și bătea din pumnii

Rezolvare:

1. Zise mama.
2. Biată să fie de păcate.
3. Și scurt și cuprinzător.
4. Din păcate.
5. Dumneata cumnată
6. Zise un Humuleștean.
7. Să vă spun.

șaptesprezece noiembrie
1. subiectul orei: propozițiile incidente 2. Singur în fața
dragostei

1. „ și scurtă, vorbă unde erau trei! eu eram al patrulea”

2. „bun mai era și părintele Duhu, cînd se afla în toane
bune, Dumnezeu să-l ierte”

1. Învăț, citesc, și scriu.

2. Nu mai rupe fetițo florile
Virgula: desparte propoziții de același fel. Ea izolează
un substantiv în cazul vocativ. Desparte părții de
propoziție de același fel. Desparte o subordonată de
regenta sa virgula marchează absența predicatul.
Izolează o propoziție incidentă. Izolează subordonată
intercalată în regenta sa. Izolează un compliment
circumstanțial așezat între subiect și predicat
3. Eu te întreb dar tu nimic
4. Vai cea mai pătimit
5. Mă duc zise el să cumpăr pâine
6. Ieri cînd veneam spre școală am văzut un accident

Prolog – partea care percede conținutul unei opere

literale
Epilog – partea finală în care autorul subliniază
semnificația lucrării sau numai a anumitor ideii
Episod – acțiune secundare de proporții mici legată de
acțiunea principală a scrierii, scopul ei sau î
poziția autorului.
 Epigraf – citat reprezentativ plasat la locul început
pentru a sublinia în mod sugestiv ideea principală a
scrierii scopul ei sau poziția autorului

Douăzeci și două noiembrie

Subiectul orei: 1. Particularitățile genului liric 2. -
Rezumatul Romanului (fragment)

1. Frumusețe – estetic
2. Uimitoare – surprinzător
3. A evidenția – a remarca
4. Numeroase – multe
5. Model – prototip

Speciile genului epic:

1. Versuri: poem, epopea balada fabula legenda
2. Proză: basmul povestirea schița nuvela epistola
3. Proverbele:
4. Particularitățile:
1. Prezența indirectă a poziția autorului care
narează fapte evenimente prin intermediul
personajelor
2. Autorul e narator dar vorbesc și personajele
3. Naratorul este observator și martor
4. Modul de expunere dominant e narațiunea,
care nu le exclude pe celelalte
5. Din punct de vedre gramatical, preponderent
este utilizată persoana a treia timpul trecut
Aspectele timpului trecut sunt:
1. Imperfectul
2. Perfectul compus
3. Perfectul simplu
4. Mai mult ca perfectul
 Pe acasă speciile epic 2. Particularitățile genului
epic 3. Ex 6 pag 88

Tema de acasă

Ex 6 pag 88
Am ajuns – prefect compus
Vroiam – imperfect
jena – imperfect (persoana III).
Făcui – perfect simplu
am vizitat – perfect compus
Am trecut – perfect compus
Am reușit - perfect compus
Am zâmbit – perfect compus
Am aflat – perfect compus
Am observat – perfect compus
uitam – imperfect
Fusesem – mai mult ca perfectul

Am mai stat – perfect compus

Am coborît – perfect compus
Sfeclisem – mai mult ca perfectul
Așteptam – imperfect
 Douăzeci și patru noiembrie
Subiectul orei: 1. Structura fragmentului de roman 2. Modalității de expunere
folosite de autor în roman

Era un bărbat sub treizeci de ani probabil mai târziu m-am convins de
justețea presupunerii, de o frumusețe rară – descriere

- Plecați mă întrebă pe neașteptate

- Da, zise, trebuie să plec
- Păcat. Eu vă cunosc
- Nu mă miră zîmbii. Am obiceiul să particip la multe șezători și alte
sindrofii literale
- V-am ascultat odată, întîmplător. Nu v-am citit
- Mă bucură sinceritatea – dialog

De fapt, nu mă prea bucura, dar înțelegeam că majoritatea vor să pară

altfel, neobișnuiți, cînd stau de vorbă cu un scriitor – monolog

Modurile personale sunt:

1. Indicativ
2. Conjunctiv
3. Condițional optativ
4. Imperativ

Modurile nepersonale sunt:

1. Infinitiv
2. Gerunziu
3. Participiu
4. Supin
 Romanul: este o specie epică, cu acțiune complexă de regulă mai
vastă de cît nuvela și povestirea, cu mai multe personaje. Este o
specie polimorfă, adică poate să aibă cele mai diverse forme
configurații

Ironia: este o figură retorică ori un procedeu prin care

naratorul/vorbitorul/personajul lasă să se subînțeleagă contrariul acea ce
afirmă. Ironia poate să exprime o ușoară batjocură amiabilă, dar poate să
reprezinte o atitudine persiflantă și sarcastică. Sensul adevărat este descifrat
și înțeles cu ajutorul contextului ori a unor indici oferite de vorbitor sau
narator/ scriitor

Pe acasă ex 10 pag89 și ex 6 pag89

Tema de acasă

Ex 6 pag89
Direct:
a) era un bărbat sub treizeci de ani posibil înalt, negru aproape un mulat, cu
buze senzuale, nas roman și ochi negri, cu ovalul feței alcătuit din numeroase
linii frînte.
b) Radu Negrescu face impresia unui bărbat deștept deși pozează pijon cînd
am ajuns la lela Safta costumul lui negru arăta rău

c) v-am ascultat întîmplător nu v-am citit în primul rînd am spus că citesc

puțin n-am spus că nu citesc de loc
indirect:
a) Era un bărbat sub treizeci de ani probabil înalt mai tîrziu m-am convins
de justiția presupunerii de o frumusețe rară trăsăturii precise și totuși
mai mult schițate negru aproape un mulatru cu buze senzuale și nas
roman cu ochii negri dar fără să pară mici subliniați de niște cearcăne
bine întunecate și ele cu ovalul feței alcătuit parcă din numeroase linii
frînte
b) ți-am găsit o gazdă bună cam departe dar la gospodină puternică iaca te
va conduce tovarășul Negrescu
c) privii la geamantanul ei cît un dulap și mă întrebai dacă nu-i totuși
Spânu om de spirit. Dar nu puteam fi mojic

ex 10 pag89

Vai de mine, Viorica Mircevna! Nici n-am observat că am un

geamantan în mână! Credeam că e un plic roz și parfumat… Ai întînsul
operele complete ale lui Balzac și Zola?
Îmi amorţise mâna și nu aveam niciun chef de vorbă
1. în prima porțiune autorul folsește figura retorică Ironia pentru a da
un sens indirect acstui aliniat din punctul meu de vedre autorul
încadrează în text foarte bine Ironia creind un aspect foarte plăcut și
potrivit textului
2. în adoua porțiune autorul combină elementele rale cu ironia în
opinia mea autorul încearcă să redea o situație din viața cotidiană
aplînd la Ironie și tot oadată făccînd mici modificării pentru înțelesul
cititorului

Douăzeci și nouă noiembrie

 Subiectul orei: 1. Modalității de caracterizare a personajelor 2.
Caracterizarea personajelor principale (Oral)

Personajul literal:
1. principal(protagonistul: Victoria lipan
2. secundar (epsodic fecerul Victoriei)
3. colectiv (prezentat sub un anumit complex Vasile Alecsandri
“Dumbrava roșie” – Ostașii

compoziția – caraacterizare a unui personaj literal

prametri:
1. rolul ce i se atibuie în operă(principal secundar epsodic)
2. complexitatea caractrului:liniar contradictorui total negativ
demonic integru;
temperament (mobil inert pasiv)
intelingența, cultura
viziunea asupra extenței de viață concepția de viață:idealistă
realistă pragmatică
atitudinea și commportamentul etnico-moral curajos prudent
precaut laș mincinos fățarnic sincer
modalității de carcterizare:
directă: mărturisirii proprii, autoanaliză autoportret, monlogurii,
limbaj
de alte personaje: măturisiri, descrierii, relatări
de către autor: comentarii remarci aluzii
- în ce măsură potretul fizic sau moral – psihic ca personaj complex; alte
detali.
Conceptul literal – artistic ale autorului (în clsele de liceu)
- clasicist – caracter corespunzător cu firea, epoca

caracterizarea personajului principal din romanuul “Singur în fața

dragostei” de Aureliu Busuioc
 Unu decembrie douămii șaisprezece
Compunere

Radu Negrescu: personajul principal al Romanului “ Singur în fața dragostei

de Aureliu Busuioc” bărbat înalt cu buze senzuale nas roman o frumusețe de
care nu te dăspărți ușor. Era profesor de fizică și matematică la o școala din
satul Recea Veche. Autorul îl caracterizează pe personaj fiind o persoană
agitată, cu ochii negri, subliniați de niște cearcane bine întunecate,cu fața
ovala alcatuita din numeroase linii frinte.Viorica Vrabie,diriginta clasei a
noua,il caracterizeaza pe personaj fiind un barbat de toata frumusetea ce face
impresia unui baiat destept.Era o persoana care-i ajuta pe cei din jur,mai ales
pe Viorica Mircevna,pentru ca aceasta persoana îi era draga.Avea relatii
bune cu Viorica,insa rele cu directorul,deoarece nu-i era drag,caci acesta era
o persoana naiva,egoista si rea.Purta un costum negru,modest.Este tipul
intelectualului,pentru ca e destept,simplu și educat.Acest personaj poate fi
asemanat cu Gelu Ruscanu,eroul principal din drama realista \"Jocul Ielelor\"
de Camil Petrescu,pentru ca acesta tot reprezinta categoria intelectualilor.La
fel,mai poate fi asemanat si cu Gheorghe din opera \"Frunze de dor\" de Ion
Druta,caci ambii au ramas fara iubire.Gheorghe o iubea pe Ruxanda,insa
aceasta nu a ramas cu el pina la sfirsitul vietii,iar Radu Negrescu o iubea pe
Viorica Mircevna,insa nici el nu s-a putut bucura de dragostea ei,pentru ca
Viorica este o domnisoara de la oras.
Dupa parerea mea,Radu Negrescu este o persoana desteapta,educata si
inteligenta
Viorica Vrabie: personajul principal al romanului “ Singur în fața dragostei”
de Aureliu Busuioc Autorul o carcterizează pe Viorica ca o profesoară de
Franceză care a venit de la oraș la sat. Părul scurt Era foarte bună la materia
ei într-o seară la restarant îl cunoaște pe Radu Negrescu. După un timp
petrecut în preună el o carcterizează astfel: doamnă organizată și punctuală
care are este și foarte sentimentală. Viorica este o persoană care nu se temea
de greutății din cotră le rezolva foarte ușor. Lelea Safta: era o persoană
mărnimoasă și din acestă cauză o îndrăgii pe Viorica foarte mult care o
învăța de bine sfătuind-o să nu atragă atenția la gura lumii. Concluzie: din
punctul meu de vedre Viorica era o fată simplă și cinstită care punea suflet în
cea ce face. Era o persoană închisă după părerea e bine să fii închis deorece
în ziua de astăzi nu poții avea încredre în nimeni. Dacă toți oameni ar fi ca
Viorica lumea ar fi un loc mai bun și de încredere

unu decembrie
Subiectul orei:

Pe acasă 1. De scris șapte fraze din literatura artistică și de indicat denumirea

operei și autorul 2. De delmitat propozițile în frază 3. Părțiile principale ale
propozițe (subiect predicat)

Tema de acasă
1. Micuțul Jack a învățat cu ajutorul mamei sale să citească cîteva
cuvinte/1 formate cu ajutorul unor cuburi din lemn/2 pe care erau
gravate literele alfabetului./3
2. Aparția unei balene, în aproprie de vas, i-a stârnit căpitanului Hull
dorința de vînat /1 și astfel împreună cu cînțiva bărbații se îmbarcă într-
o balenieră, /2 în timp ce elevul-marinar, Dick/4 a fost lăsat la bord /3
cu sarcina de a avea grijă de celelate persoane de pe vas /4.

3. Negoro tăceași /1 și era năvăzut cam tot timpul,/2 însă acesta ascundea
ceva,/3 fapt ce la determinat să “tulbure” busola/4 cu ajutorul unui
obiect greu,/5 astfel direcția indicată acum de acul magentic al busolei
 era una greșită,/6 cu aproximativ patruzeci și cinci de grade spre sud-
est/7.
4. Deși tânărul căpitan avea o bănuială, că nu se află pe drumul cel bun,/1
iar spusele lui Harris erau doar povești,/2 suspiciunile puștiului au fost
accentuate de comportamentul nefiresc al animalelor:/3 de Dingo, care
se agita din ce în ce mai mult,/4 și de calul lui Harris, care nu se bucura
”simțind grajdul”/5.
5. În această experență, elevul-marinar a devinit porfesor/1 petru toți cei
aflați pe vas,/2 care nu aveau cunoștințe de condus nava./3
6. În această primă aventură în calitate de căpitan la cincisprezece ani,
Dick dă dovadă de tărie sufletescă și trupescă, înțepciune, spirit de
observație și prevedere,/1 calități care conturează portretul unui erou/2.
7. Hercule îi îngroapă pe cei doi prieteni/1
8. de-o viață, S.V și Dingo, în același mormânt/2 ca să fie împreună și
dincolo de moarte,/3 ori mai bine zis, nici moartea nu a putut să-i
despartă/4
Căpitan la cinsprezece ani de
Joule Vern

Cinci decembrie
Subiectul orei:

completații propzițile:
1. Modurile de expunere sunt Monolog dialog narațiune desciere
2. Diagul este o comunicare ître două sau mai multe persoane
3. Comunicarea este o formă a extenței omului
4. Modurii de expunere este narațiunea

- Te-am văzut alaltăieri la filarmonică .

Erai cu una din multele franțuzoaice pe care le știi
 Pe acasă de scris trei dialogurii din orice operă (la dorință)

Tema de acasă
1. – Ciudată treabă! Spuse doamna Weldon.
- Sunt chear litere înscrise pe zgarda lui, bolborosi căpitnul Hull. Stați
puțin, păi noi știm că Dingo a petrecut doar doi ani la bordul corabiei
Waldeck... Nu-i așa, Tom?
- Da, sir. Căpitanul de pe Waldeck l-a găsit pe coasta de vest a Africii.
- De vreme ce așa stau lucrurile, rosti căpitnul îngîndurat, e posibil ca
întreg secretul să stea în numele fostului său stăpîn.
(Căpitan la cincisprezece ani de J. Vern)
2. - Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata,
dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și făină în pod este de-a
volna; brânză în putină, asemene; curechi în poloboc, slavă Domnului! Numai de-
ar fi sănătoși să mănânce și să se joace acum, cât îs mititei; că le-a trece lor
zburdăciunea când or fi mai mari și i-or lua grijile înainte; nu te teme, că n-or
scăpa de asta. Ș-apoi nu știi că este-o vorbă: „Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal,
să tragă; și dacă-i popă, să citească...“
- Ție, omule, zise mama, așa ți-i a zice, că nu șezi cu dânșii în casă toată ziulica,
să-ți scoată peri albi, mânca-i-ar pământul să-i mănânce, Doamne, iartă-mă! De-
ar mai veni vara, să se mai joace și pe-afară, că m-am săturat de ei ca de mere
pădurețe! Câte drăcării le vin în cap, toate le fac. Când începe a toca la biserică,
Zahei al tău cel cuminte fuga și el afară și începe a toca în stative, de pârâie
pereții casei și duduie fereștile. Iar stropșitul de Ion, cu talanca de la oi, cu
cleștele și cu vătrarul, face o hodorogeală și un tărăboi, de-ți ia auzul. Apoi își
pun câte-o țoală în spate și câte-un coif de hârtie în cap și cântă „aleluia“ și
„Doamne miluiește, popa prinde pește“, de te scot din casă. Și asta în toate zilele
de câte două-trei ori, de-ți vine, câteodată, să-i coșești în bătaie, dac-ai sta să te
potrivești lor.
- 'Poi dă, măi femeie, tot ești tu bisericoasă, de s-a dus vestea; încaltea ți-au făcut
și băieții biserică aici pe loc, după cheful tău, măcar că-ți intră biserica în casă, de
departe ce-i... De-amu puneți-vă pe făcut privigheri de toată noaptea și
parascovenii câte vă place, măi băieți; dacă vi-i voia să vă dea mă-ta în toate
zilele numai colaci de cei unși cu miere de la „Patruzeci de sfinți“ și colivă cu
miez de nucă.
- Ei, apoi! minte ai, omule? Mă miram eu, de ce-s și ei așa de cuminți, mititeii; că
tu le dai nas și le ții hangul. Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii
 noștri, parcă au de gând să ne zugrăvească. Ian să-i fi sculat la treabă, ș-apoi să-i
vezi cum se codesc, se drâmboiesc și se sclifosesc, zise mama. Hai! la culcat,
băieți, că trece noaptea; vouă ce vă pasă, când aveți demâncare sub nas!
(Amintiri din copilărie de I. Creangă).
3. – Plecați? mă ântrebă pe neașteptate.
- Da, zise, trebuie să plec.
- Păcat. Eu vă cunosc.
- Nu mă miră, zîmbii. Am obiceiul să particip la multe șezători și alte sindrofii
literare.
- V-am ascultat odată, întîmplător. Nu v-am citit.
- Mă bucură sinceritatea.
(singur în fața dragostei de A. Busuioc).

șase decembrie
subiectul orei: cerere

„oamenii comunică între ei adeseori scriitori își lasă personajele să se

exprime direct uneori transformă cuvintele acestora pentru ale lega în
povestire”

1. Amintiri din copilărie - Ion Creangă

- Bună ziua aveți cartofi

- Salut da am
- Fiți amabil spuneți-mi cît costă
- Spuneți-mi vă rog calitatea lor
- Vă rog să mă ajutații
- Am nevoie de cele mai bune
- Mar interesa de cît timp l-ați adus
- A-și vrea să știu unde se află ieșirea din piață
- Arătați-mi vă rog toaleta

Ex 8 pag93

Doamnă director
 Subsemnatul Canuda Eghia domiciliat în raionul Nisporeni strada păcii
unu apartamentul opt, rog să-mi aprobații cererea solicit organizate
turneul de fotbal între vârsta cuprinsă 14 -16

Cinci decembrie2016
Semnătura
Doamnei directoarei Negru Eugenia

Pe acasă ex 3 pag 92

Subiectul orei: descrierea de interior

Descrierea este modul de expunere ce constă în zugrăvirea aspectelor

exterioare ale obiectelor fenomenelor personajelor cele mai răspândite
tipuri de descrieri sunt
1. Fizic
2. Moral
3. Integru
4. Colectiv
5. Caricatură
6. autoportret

Descrierea unui interior presupune informații cu privire la planul încăperii

obiecte de mobilier ordinea și curățenia alte obiecte și caracteristici
1. Descrierea de interior
2. Descrierea localități
3. Descrierea naturii
4. Descrierea unor evenimente

Cabinetul meu preferat este zece: deoarece este spațios are niște
draperii frumoase sus în dreapta este amenajată Agenda clasei VIII a.
spre ieșire este un dulap cu portofolii iar vizavi este calculatorul
profesorului pe pereții din spatele băncilor putem afla informații despre
scriitori în fața elevilor pe perete stau diferite citate și înlateral se află
informații despre Limba Română mai sus se reflectă imaginea lui
Grigore Vieru

Pe acasă de descris camera mea

Tema de acasă
Camera mea este obișnuită, amenajată pentru copii. În drept cu ușa de
la intrare se află soba, unde ne încălzim pe timpul rece. În fața ușii se
află geamul cu jaluzele și draperii care are deschizătură spre est cu față
la vecini de asemenea pe geam se află multe florii. Am două dulapuri
unul a surorii mele altul al meu, unde se găsesc manualele școlare și
lucrurile mele, iar pe dulap este fixat televizorul. Pe peretele de la dulap
este agățat un tablou cu florii, și sunt amenajate și niște poze de familie.
Între sobă și ușa de la intrare pe perete este atîrnată harta politică a
lumii. Iar pe peretele de la pat este fixat o icoană mare a Maicii
Domnului cu Isus Hristos în brațe. Pe podeaua de laminat se află un
covor mic și călduros. În partea stângă de jos se află casa de păpuși și
alte jucării ale surorii mele. În concluzie: Camera mea pare mică dar
este foarte confortabilă și încăpătoare, deoarece pînă surioara mea mai
crește încăpem ambii în ea. Sunt fericit că locuiesc în ea și sunt foarte
norocos că o am.

Ex 3 pag92
1. Cerere de a alege ora opțională.
2. Cerere de a face parte din corul școli.
3. Cerere de eliberare de la orele de educație tehnologică.
4. Cerere de învoirea în timpul orelor de școală (pentru reabilitare).
5. Cerere pentru includerea mea în grupa specială la educația fizică.
 Opt decembrie
Subiectul orei:invitația

Titlu: timp liber în natură

Pe această imagine se reflectă niște copiii cu educatorii lor la un

picnic în pădure. Pare că armonia este ingredientul principal. În
opinia mea este o bună metodă de apropriere (cunoaștere) au și
condiții bune un copac care le ține umbră din punctul meu de vedre
este o bună metodă de relaxare

Doamnei director,
Subsemnatul Canuda Eghia, domiciliat în orașul Nisporeni, strada
Păcii, unu ap. opt, rog să fiu înscris în Liceul Teoretic Mircea
Eliade”. să însușesc materia de jurnalist, rog să-mi acceptați cererea

8 decembrie 2016
Semnătura
Domnului director al Liceului Teoretic Văcari Vasile orașul
Nisporeni
Canuda

Scrierii corespondență
1. Cartea de impresii
2. Mesajul
3. Scrisoarea
4. Mandatul poștal
5. Invitația
6. Cartea poștală
7. Cartea poștală ilustrată
8. Telegrama

Invitația: este adresată unei persoane sau unui grup de persoane.

Prin intermediul acestui act oficial cineva este invitat să participe
la o festivitate, ședință. invitația cuprinde următoarele părți
1. Adresarea
2. Conținutul
3. Semnătura

Cartea nepătate s-o păstrezi ea să-ți lumineze în viața ca un

soare în amezi

Invitație
Stimată Elena Bolun Comitetul de conducere al Societății
„Prietenii cărții din orașul Nisporeni” vă invită la a șasea ediție
a sărbătorii „Lăsa-ți copii să vine la mine”
Pe parcursul a patru zile ne-am distrat împreună cu copiii
dumneavoastră și echipa din Scoția la tabăra de zi din parcul
central, acum vrem ca și dumneavoastră să fiți parte a bucuriei
noastre, de acea vă invităm la 8 decembrie ora 18:00 să
petrecem împreună un timp minunat cu multe surprize și un
concert din partea copiilor, evenimentul va avea loc la Casa de
Cultură a orașului Nisporenii vă așteptăm cu drag!!!

Sărbătoarea va avea loc 20 aprilie anul curent în biblioteca

raională orașul Nisporeni „Comitetul de Conducere”

Subiectul orei: jurnalul

Jurnalul: este o specie memorialistică în literatură sau

reprezentă o suită de însemnării zilnice ori periodice ale unei
persoane, în care, aproape simultan cu evenimentele, acesta
sunt înregistrate cu sau fără comentariile și opiniile autorului.
Spre deosebire de memorii sau amintirii, jurnalele sunt deseori
mai credibile deoarece consemnează faptele și impresiile în
imediata lor desfășurare
Pe acasă de alcătuit și de scris o invitație 2. Jurnalul

Tema de acasă

Stimate rude Vă invităm pe 10 August să participați la nunta

Verișoarei mele pentru a petrece niște clipe fericite alături de
ea, rude și pentru a o susține pe Dana evenimentului va avea
loc cu începere la orele 20:00 vă așteptăm cu drag!!!
Strada Armenească

Canuda

Doisprezece decembrie
Subiectul orei: propoziția principală/secundară și regentă

Moto:”a voi ne arde și a putea ne distruge dar a ști păstrează

firava noastră alcătuire într-o veșnică stare de liniște” (H. de
Balzac)

Descrierea în cinci pași

„ dușmănit vei fi/1 de toate fără a prinde/2 chiar de veste/3

n-avem oști/4 dară iubirea/5 de moșie un zid
care nu se înfiorează de-a ta faimă Baiazid”/6 (scrisoarea a III
de Mihai Eminescu)
pe acasă ex 4 pag69 și de citit repere teoretice

Tema de acasă

Ex 4 pag69
Oamenii care sunt de treabă își găsesc locurile, se așează unde-
o fi, amuțesc și încetul cu încetul și în tăcerea ce se lasă pașii
plasatoarelor ce pun zăvoare la ușa de intrare care fiind mulți
vin vuind ca o turmă ce coboară din munți

Treisprezece Octombrie
Subiectul orei: