UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE DREPT ŞI STIINŢE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENŢĂ
DREPT_IFR

DISCIPLINA
CRIMINALISTICĂ

TEMA REFRAT
FIXAREA REZULTATELOR CONFRUNTĂRII

PROFESOR COORDONATOR
ZAFER SADȊC

STUDENT
ANTON CONSTANTIN

CONSTANŢA 2021/2022
 1. INTRODUCERE

Sã începem cu prevederile Art. 5 din Codul de procedură penală:

(1) Organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu
privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau
inculpatului.
(2) Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în
favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea
cu rea-credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancţionează
conform dispoziţiilor prezentului cod.
Înfăptuirea justiţiei penale nu poate fi concepută fără deplina cunoaştere a adevărului cu
privire la cauza penală care face obiectul procesului penal, adică a adevărului asupra
existenţei sau inexistenţei faptei imputate şi asupra nevinovăţiei sau vinovăţiei persoanei
inculpate, precum şi asupra tuturor împrejurărilor care servesc la punerea în lumină a acestui
adevăr. Adevărul, în orice domeniu al activităţii umane, nu se relevă spontan nici chiar în
momentul în care o faptă este săvârşită; el trebuie totdeauna să fie descoperit şi dovedit, sub
toate aspectele sale; numai în felul acesta se poate considera că adevărul a fost aflat. Până la
urmă trebuie să regăsim realitatea aşa cum este aceasta la un moment dat, precis definit.
Într-o cauză penală se poate întâmpla ca între declaraţiile învinuiţilor, părţilor vătămate şi
martorilor, să apară nepotriviri şi chiar contraziceri, unele dintre acestea fiind esenţiale,
situaţie în care este absolute necesară lămurirea lor.
Confruntarea, este o soluţie la care se poate recurge, în situaţiile în care, între declaraţiile
diferitelor persoane există contradicţii esenţiale, motiv pentru care se impune clarificarea
contrazicerilor şi completarea anumitor probe sau depoziţii.

2. CONFRUNTAREA

Confruntarea se face de obicei între două persoane: fie doi învinuiţi, fie doi martori, fie
între învinuit şi martor, sau între învinuit şi partea vătămată şi chiar între martor şi partea
vătămată. Aceste persoane sunt audiate una în prezenţa celilalte, persoane care au fost audiate
anterior separat.
Confruntarea este o soluţie de completare a anumitor probe sau depoziţii şi ajută la
clarificarea contrazicerilor evidente între declaraţiile diferitelor persoane. Aşadar, scopul
principal al confruntării este acela de înlăturare al contrazicerilor esenţiale dintre declaraţiile
celor două persoane care sunt confruntate. Cu prilejul confruntării, persoanele care se
confruntă îşi pot adresa întrebări una alteia, pe lângă întrebările adresate de organele
judiciare.
Reglementarea legală a confruntării se regăseşte în Codul de procedură penală, art. 131.
Confruntarea se face de regulă la sfârşitul urmăririi penale şi ajută la verificarea
declaraţiilor, de verificare a probelor deja existente la dosar şi chiar de administrare a unor
probe noi în dosar.
Pentru o bună desfăşurare a confruntării şi obţinerea clarificărilor necesare, pentru
înlăturarea contrazicerilor esenţiale dintre declaraţiile persoanelor confruntate e nevoie de o
pregătire temeinică a acestei activităţi. Este foarte importantă studierea materialelor din
dosarul cauzei şi aprecierea probelor administrate în cauză, pentru analizarea cu mare atenţie
şi înţelegere a declaraţiilor celor două persoane ce urmează a fi confruntate. Anchetatorul în
această fază trebuie să studieze foarte atent declaraţiile persoanelor şi poate să îşi formeze o
părere asupra persoanei care a fost sinceră şi care nu raportat şi la probele existente în dosarul
cauzei.
Odată stabilită necesitatea acestui procedeu probatoriu, urmează numirea persoanelor
care vor fi confruntate în raport de natura contrazicerilor şi de gradul de sinceritate al
acestora. Trebuie avut în vedere dacă între persoanele ce urmează a fi confruntate sunt relaţii
de rudenie, de prietenie, duşmănie, simpatie, interese de afaceri, etc.
Cu ocazia confruntării e posibil chiar să apară probe noi în situaţia în care persoanele
confruntate îşi aduc aminte detalii omise cu ocazia ascultării individuale.
Pentru a asigura buna desfăşurare a confruntării, în funcţie de trăsăturile de temperament
şi personalitate ale celor care urmează să fie confruntaţi şi complexitatea problemelor ce
trebuie lămurite, la această activitate participă doi sau mai mulţi lucrători, dintre care unul va
adresa intrebările şi va consemna răspunsurile primite, iar ceilalţi vor asigura supravegherea
persoanelor abordate pentru a le împiedica să comunice între ele, să-şi facă semne, să-şi
adreseze recipoc injurii ori să se lovească, precum şi pentru a le studia reacţiile, siguranţa
răspunsurilor, ezitările, stările de latentă dinaintea răspunsurilor etc.
Lucrătorul care instrumentează cauza trebuie să asigure prezenţa tuturor participanţilor la
data, ora şi locul fixate pentru confruntare. Invitarea celor în cauză se face potrivit regulilor
prezentate la ascultarea martorului, învimuitului/inculpatului ori parţii vătămate, în funcţie de
calitatea procesual-penală a fiecareia dintre ei. Totodată la confruntare vor fi inştiinţaţi să
participe după caz, apărătorul, interpretul, părintele, tutorele sau educatorul.

3. FIXAREA REZULTATELOR CONFRUNTĂRII

Rezultatele confruntării, se consemnează într -un proces-verbal, care constituie mijloc de

probă, conform dispoziţiilor art. 131, alin. (4) din Codul de procedură penală, la care se pot
anexa înregistrări audio sau audio-video realizate cu ajutorul unor mijloace tehnice digitale
sau de altă natură.
În partea introductivă a procesului-verbal de confruntare, vor fi consemnate datele
generale privind: data şi locul desfăşurării, organul judiciar care a efectuat-o, persoanele
confruntate, cu datele de identificare şi calitatea lor procesuală, precum şi temeiul legal şi
motivele confruntării. În continuarea acestor date, vor fi menţionate, în ordinea în care au
fost puse, întrebările şi răspunsurile date, de către fiecare dintre persoanele confruntate,
precum şi declaraţiile suplimentare ale acestora, dacă au fost. Atunci când este cazul, în
procesul-verbal de confruntare, se fac menţiuni şi despre: depunerea jurământului de către
martori, despre prezenţa apărătorului persoanelor confruntate, a interpretului sau a
reprezentantului legal, în funcţie de situaţie. Procesul verbal va fi semnat atât de către
persoanele confruntate în dreptul fiecărui răspuns pe care fiecare dintre acestea la dat, va fi
semnat pe fiecare pagină de către organul judiciar care a participat la derularea confruntării,
de către apărător dacă acesta a fost prezent şi de către persoanele confruntate.
Ca şi în cazul ascultării propriu-zise şi confruntarea poate fi înregistrată, pe bandă
audio, bandă video- magnetică sau în format digital. Acest mod de fixare a confruntării se
utilizează tot mai frecvent, în special, în cauzele complexe, cu un grad mare de dificultate şi
care privesc infracţiuni grave sau deosebit de grave. Înrgistrarea audio-video, are şi avantajul
că oferă posibilitatea, nu numai a fixării integrale şi obiective a întrebărilor şi răspunsurilor,
date de fiecare din persoanele confruntate, ci şi a comportamentului şi, mai ales, a reacţiilor
acestora, cu rol foarte important în interpretarea şi coroborarea probelor în cauză. În cazul
acestor înregistrări, trebuie respectate aceleaşi reguli de procedură, ca şi în cazul
înregistrărilor audio-video ale ascultării martorilor şi învinuiţilor.
Pentru întărirea capacității Ministerului Public în ceea ce privește audierile realizate
conform prevederilor noilor coduri şi pentru a dezvolta un sistem IT pentru realizarea
audierilor persoanelor și identificarea persoanelor și obiectelor, pentru a răspunde
modificărilor legislative intervenite în ultimii ani, dar și evoluției tehnologiei care permite
armonizarea acesteia cu rigorile legislației penale care trebuie să respecte drepturile și
libertățile fundamentale ale persoanei în cadrul procesului de aflare a adevărului și de apărare
a interesului general al societății, în anul 2020 a fost achizitionat prin SEAP (Sistemul
Electronic de Achiziţii Publice) un soft de management al audierilor performant care
beneficiază și de o bază de date a cărei menire este de a sprijini procurorul să ia cea mai bună
decizie. Mai mult, acest sistem IT, va spori și gradul de încredere al cetățenilor în actul de
justiție, întrucât noul sistem va oferi certitudinea respectării tuturor drepturilor menționate în
legislația penală în vigoare. Eficientizarea managementului audierilor se va implementa
în parchetele din subordinea PICCJ, adică la nivel național, ceea ce va însemna o schimbare
și o modernizare structurală la nivelul activității Ministerului Public.
Au fost achiziţionate în acest sens de către PARCHETUL DE PE LANGA INALTA
CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE în anul 2020: echipamente video, sisteme video de
supraveghere, camere video, microfoane, unităţi de stocare, sisteme de baze de date, servere,
servicii de dezvoltare de software IT şi servicii de formare profesională pentru familiarizarea
cu noile tehnologii. S-a pus accentul şi pe utilizarea unor tehnologii de codificare folosind
codecul H.265 sau H.264 pentru optimizarea resurselor de stocare a fişierelor audio-video.
Se observă aşadar o implicare activă în ceea ce priveşte creşterea calităţii cel puţin pe
această latură a audierilor, inclusiv în ceea ce priveşte realizarea confruntării şi fixarea
rezultatelor confruntării.

Bibliografie:

 Tratat de Criminalistică, Ediţia a VI-a, revizuită, autor: Emilian Stancu,

 Procedură Penală, Partea Generală, Curs Universitar, autor: Marian
Alexandru,
 Tactică Criminalistică, autor: GABRIEL ION OLTEANU şi MARIN RUIU,
 http://www.sipoca53.ro/?page_id=697,
 http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100067331.