sigurarea

unui m
ai mare grad de cer
titudine a reuşitei în or
ganizar
ea înv
ăţământulu
i, atât în
ceea ce priveşt
e rezul
tatele obţinute
de el
evi, câ
t şi indep
endenţa
lor faţ
ă de ce
l care
predă.
• Intensific
area procesului
de învăţar
e în aşa manieră încâ
t, într
-un timp relat
iv scurt, el
evul să
asimileze cuantu
mul necesar de cunoştin
ţe şi m
ai ales să-şi form
eze instrum
entele mintale de
lucru, învă
ţarea este
rod al int
ercondiţ
ionări
i dintr
e munca de însuşire, dezvo
ltare şi dirijare.
Procesul intern
al acestei
corelăr
i, dec
lanşat
prin rezolv
area contradic
ţiilor dintr
e influ
enţele
externe
şi condiţ
iile intern
e, trebu
ie cunoscut
şi stăpâni
t.
• Căutare
a unei
metrii proprii,
a unor tehn
ici de evalu
are obie
ctivă atât a dru
mului parcurs,
cât şi a randa
mentului obţinut
de bino
mul educa
ţional. Este
o direcţ
ie impusă, într
e altele, de
necesit
atea de a m
ări procen
tajul de cer
titudine, rigurozit
ate, matematizare,
în m
ăsurare
a şi
apreci
erea mun
cii didac
tice. O asemenea necesit
ate şi preocupări
le det
erminate de ea, au
contribu
it la apari
ţia şi constituir
ea doc
imologiei şi me
trolog
iei didact
ice, discipl
ină m
enită să
măreasc
ă procent
ajul de obiec
tivitate în ur
mărirea şi evaluar
ea randa
mentului şcolar.
« Creşterea
şi valorif
icarea potent
elor educativ
e ale-instrucţ
iei, reprezin
tă o altă
tendinţ
ă şi
necesit
ate. Este vorba
atât de m
ărirea randa
mentului înv
ăţării, prin
dezvolt
area capaci
tăţilor
intelectuale, cât şi de îndreptar
ea ac
estor capa
cităţi spre calităţi crea
toare,
care să ofere,
absolventulu
i posibil
itatea de a contr
ibui l
a dezvol
tarea forţelor
de producţ
ie; acestora
li se
adaugă
grija pentru ace
le trăsături
de carac
ter car
e îl fac pe
om să mu
nceasc
ă cu pasiune.
• Asigurarea
unui raport
profe
sor - e
lev baz
at pe relaţ
ii de colaborar
e şi îndru
mare nemijlo
cită,
care să faciliteze indiv
iduali
zarea
muncii, dezvo
ltarea opti
mă a capaci
tăţilor individua
le, ce
ea
ce va
constitui o prem
isă importan
tă pen
tru o act
ivitate postşcol
ară produc
tivă.
• Orientare
a spre educa
ţia perm
anentă, nec
esară întru
cât pragurile
învăţ
ământului au dispărut,
educaţ
ia începe din pri
mul moment al vieţi
i şi nu se înch
eie la 16-25 de an
i, iar pe parcursul
vieţii, omul poate
exerci
ta profe
sii difer
ite.
• Asigurarea
unui feed-back
permanent, a
circui
tului continuu
al infor
maţiei între ambii
termeni ai bino
mulu
i educa
ţional (profesorul şi e
levul devin, pe rând,
emiţător şi receptor
de
inform
aţii)