H)

Recomandari Medicale
Diagnosticul poate fi pus de medicul de familie, internist sau specialistul
gastroenterolog. Odata precizat diagnosticul, pacientul trebuie indrumat catre
internare intr-o sectie de gastroenterologie, medicina interna sau, in functie de
gravitate, de terapie intensiva.
Echipa care asigura un management optim pe parcursul internarii include
gastroenterologul, anestezistul si chirurgul generalist.

ANEXE
Anexa nr. 1: Recoltarea sangelui pentru examen de laborator
a) sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o
tehnica simpla, sigura, mentinand insa precautii generale ca:
· spalarea mainilor cu apa curata si sapun, dezinfectarea lor
· echipament de protectie: manusi, masca, halat, sort, ochelari, etc.
· evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi
· mentinerea securitatii personalului medical.
b) in functie de codul de culoare al dopului prezentam tuburile Vacutainer:
· rosu = Vacutainer pentru chimie clinica
· verde = Vacutainer cu litiu pentru analize biochimice
· galben = Vacutainer S.S.T. pentru chimie tehnica
· mov = Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice
· albastru = Vacutainer pentru determinari de coagulare
· negru = Seditainer pentru determinari V.S.H.
Etapele prelevarii:
· recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se
practica dimineata pe
nemancate, in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora
· pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare
· verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate
de medic
· alegerea si pregatirea materialului pentru punctia venoasa
· alegerea locului pentru efectuarea punctiei venoase
· aplicarea garoului
· dezinfectarea locului de electie

efectuarea punctiei venoase

· efectuarea recoltarii
· aplicarea pansamentului adeziv
· reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate)
· transmiterea tuburilor la laborator.
Pregatirea materialelor:
a) materiale necesare:
· holder
· ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si
valabilitatea
termenului de utilizare
· garou elastic
· solutie dezinfectanta
· tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv
· tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic
· ordinea prelevarii in tuburi este:
- flacoane pentru hemocultura
- tuburi fara aditivi
-tuburi pentru determinari de coagulare - citrat Na, DIATUBEH
- tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina
b) montare holder-ac:
· tinem acul cu ambele maini
· efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel
ruperea benzii de
siguranta
· indepartam carcasa protectoare de culoare alba
· se insurubeaza capatul liber al acului in holder
ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al acului.
Punctia venoasa:
· in timpul lucrului ne pozitionam vis-à-vis de pacient
· alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena dupa dezinfectare
· mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans

intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin

cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5
cm sub locul punctiei exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra
tesuturilor vecine
· holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15 grade
· detasam carcasa colorata a acului
· introducem acul in vena cel putin 1 cm.
Efectuarea recoltarii in tuburi:
intoducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si
mediusul, iar cu policele impingem tubul
· presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului
aflat in vena
· capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a
capului tubului Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub
· cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara
impingere a policelui asupra aripioarelor
· holderul este mentinut stabil
· in timpul recoltarii cu un nou tub, tubul deja umplut nu se agita puternic
deoarece provoaca hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori
pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub
· daca se recolteaza din canula venoasa sau cateter montat pacientului primii mm de
sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile
solutiilor injectate sau perfuzabile
· calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de
NaCl 0,9%
· acul utilizat, carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri
· in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat
· este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat
- risc de contaminare prin intepare
· dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in
solutie antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatia de
arsura), iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare
durata comprestiei trebuie marita si aplicam pansament adeziv.

Complicatii posibile:
· sunt aceleasi ca si la injectia intravenoasa
· daca sangele nu este aspirat in tub controlam ca acesta sa fie correct impins in
holder
· daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il
retragem fara a-l scoate din vena
· atat timp cat acul se gaseste sub piele tubul este vidat iar sangele va fi
aspirat imediat ce am punctionat corect vena.
Nota: in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa
sterila, materialele necesare, pregatirea pacientului, tehnica de lucru, este
aceiasi ca pentru injectia intravenoasa aspirand sangele prin retragerea lenta a
pistonului pana la extragerea cantitatii necesare.

Anexa nr. 2: Recoltarea urinei

Examenul de urina:
· urina poate fi recoltata dintr-o singura emisie sau din emisiile colectate timp
de 24 ore
· un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si
educatia pacientului pentru: toatela locala, utilizarea corecta a vaselor
colectoare, sa urineze fara defectie; sa colecteze urina imediat dupa emisie in
vasul colector; pentru femei sa evite colectarea
in perioada menstruala; sa nu arunce din urina, sa nu urineze in timpul toaletei
efectuate pe plosca
· pentru examenul fizic urina trebuie recoltata timp de 24 ore determinandu-se
volumul urinar, culoarea, mirosul, densitatea
· pentru examenul chimic urina colectata pe 24 ore se omogenizeaza si se trimite la
laborator 100-150 ml sau se recolteaza numai urina proaspata de dimineata care este
cea mai concentrata
· vasele, eprubetele, tubulatura de unica folosinta trebuie sa fie curata si
clatita cu apa distilata pentru a nu schimba compozitia urinei recoltate.

Tehnica injectiei intramusculare

Injectia intramusculara reprezinta introducerea unor solutii izotonice, uleioase
sau substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la
seringa.
Scopul – terapeutic
Locul de elective
– regiunea superexterna a fesei
- fata externa a coapsei, in treimea mijlocie
- fata externa a bratului in muschiul deltoid.
Pentru injectia in regiunea fesiera, cea mai des utilizata,se repereaza urmatoarele
puncte :
- punctul Smirnov care este la un lat de deget deasupra marelui trohanter si
inapoia lui;
- punctul Barthelemy – la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne, pe
linia care uneste spina iliaca antero-superioara cu extremitatea superioara a
santului interfesier;
- zona situata deasupra liniei care uneste spina iliaca posterioara cu marele
trohanter.
Daca bolnavul este obligat sa ia pozitia sezanda, injectia se efectueaza in toata
regiunea fesiera, deasupra punctului de sprijin.
Materiale necesare
- ace lungi – 40-70 mm, cu diametrul de 0,7 – 1 mm;
- solutii dezinfectante, tampoane sterile;
- seringi de unica folosinta;
- solutia de injectat.
Etape si timpi de executie
1.Pregatire materialelor
Se pregatesc materialele, se asaza pe o tavita sterila si se aduc langa bolnav.
2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii.
Se asaza bolnavul in decubit ventral, lateral, pozitia sezanda sau chiar in
picioare.
Se descopera locul unde se va efectua injectia.

3.Tehnica propriu-zisa
Spalarea pe maini cu apa si sapun. Dezinfectarea cu alcool.
Se monteaza seringa si se incarca. Se schimba acul. Se repereaza lucul, se
degreseaza si se dezinfecteaza cu alcool. Se invita bolnavul sa stea linistit, sa-
si relaxeze musculatura, se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi.
Cu seringa in mana dreapta se inteapa perpendicular pielea, mergand pana la o
adancime intre 4- 7 cm, rapid si sigur. Se verifica pozitia acului prin aspirare.
Daca acul a patruns intr-un vas de sange, la aspirare va aparea in seringa sange.
Se va scoate acul si se efectua injectia in alt loc. Daca acul nu a patruns intr-un
vas de sange, se injecteaza lent lichidul din seringa.
Dupa injectare se scoate brusc acul. Se maseaza locul cu tampon cu alcool pentru a
disocia planurile, tesuturile strapunse, favorizand circulatia pentru o absorbtie
mai rapida.
Se asaza bolnavul in pozitie comoda.
Spalarea pe maini.
4.Reorganizarea locului de munca
Se strang materialele folosite, seringile de unica folosinta se arunca in
recipiente speciale pentru materiale cu pericol biologic Spalarea pe maini cu apa
si sapun.
Incidente si accidente
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se
impune intotdeauna retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune;
- paralizia nervului sciatic;
- supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbabile;
- ruperea acului din cauza contracturii musculare a bolnavului sau a manevrei
gresite. Extragerea este chirurgicala;
- emboliile – prin introducerea accidentala intr-un vas de sange a substantelor
uleioase sau suspensie;
- abces local si flegmon fesier – prin nerespectarea regulilor de asepsie.

Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, picatura cu picatura a

solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a
organismului. Introducerea lichidelor in vena se poate face direct prin canule
metalice fixate in vena, prin canule din material plastic introduse transcutanat
prin lumenul acelor sau prin denudarea de vena si fixare in ea a unei canule, care
poate ramane pe loc cateva zile sau chiar saptamani.
Pe cale intravenoasa pot fi administrate solutii izotonice si hipertonice – care nu
se pot administra pe alta cale injectabila, deoarece sunt caustice pentru tesuturi.
Nu se introduc solutii uleioase deoarece produc embolie grasa.
Scopul perfuziei :
- hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidromineral;
- administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit;
- in scop depurativ – diluand si favorizand excretia din organism a produsilor
toxici microbieni;
- completarea proteinelor sanguine in caz de hipo- si disproteinemie;
- pentru alimentatia pe cale parenterala;
- pentru perfizie de sange.
Materiale necesare:
- trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;
- solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si armura
metalica, sau pungi originale de material plastic incalzite la temperature
corpului;
- garoul de cauciuc, tavita renala, o musama sau o aleza, benzi de leucoplast
pentru fixarea acului sau canulei de tegumentul bolnavului;
- seringi de 5-10 ml, ace sterile, casoleta cu tampoane sterile, substante
dezinfectante sterile;
- stativ pentru fixarea flacoanelor.
Etape si timpi de executie
1. Pregatirea materialelor si instrumentelor
Spalare pe maini.
Se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul cu alcool.

Se deschide trusa pentru perfuzat, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se

patrunde cu el prin dop in flacon, inchinzandu-se imediat sub ac tubul de aer.
Se patrunde cu tubul de aer in flacon prin dopul de cauciuc fara a atinge trocarul.
Se suspenda flaconul pe suport, fixandu-se tubul de aer la baza flaconului cu o
banda de leucoplast.
Se indeparteaza teaca protectoare de la capatul tubului.
Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide
usor, lasand sa curga lichidul din dispozitivul de perfuzie – picuratorul fiind
orizontal.
Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate
complet bulele de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide
aparatul de perfuzie, ramanand atarnat pe stativ.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
Se anunta bolnavul, se asaza in pat in decubit dorsal, comod cu antebratul in
extensie si pronatie, asezat pe un plan tare. Se pot utiliza venele de la plica
cotului, cefalica sau bazilica, Venele maleolare
Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere, datorita
duratei mai indelungate a operatiei si mentinerii pozitiei corecte.
Copiii mici vor fi imobilizati prin infasurarea intr-un cearşaf.
3. Tehnica propriu-zisa
Se dezinfecteaza tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la nivelul unirii
treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului( deasupra plicii cotului). Se
palpeaza locul pentru punctie, apoi se va mai dezinfecta inca o data cu alcool.
Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul, ramanand cu el inchis. Se fixeaza
vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos
asupra tesuturilor vecine.
Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei. Nu se
abordeaza niciodata vena din lateral si nu se introduce acul cu bizoul orientat in
jos.
Se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directie oblica (unghi
de 30 grade), apoi peretele venos – invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand
acul inainteaza in gol si se continua inca 1-2 cm in lumenul venei.
Se verifica pozitia acului in vena prin aspirare. Se indeparteaza garoul si se
adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac. Se deschide imediat prestubul pentru
a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a
lichidului de perfuzat la 60 picaturi/min sau mai putin in functie de necesitati.
Se fixeaza cu leucoplast acul si o portiune din tubul de perfuzie invecinata acului
– la pielea bolnavului.
In tot timpul perfuziei se va controla daca scurgerea lichidului este continua,
caci in caz de obstacol, sangele din vena refuleaza si se coaguleaza in lumenul
acului. In cursul perfuziei cu ace metalice se poate intampla ca acul sasi modifice
pozitia in urma miscarilor involuntare ale bolnavului. Se opreste scurgerea
lichidului si se ridica pavilionul acului, fiind vorba de lipirea varfului acului
de peretele venos.
Inlocuirea flaconului se face inainte ca acesta sa se goleasca complet, pentru a
evita patrunderea aerului in vena. Se inchide prestubul si se racordeaza aparatul
de perfuzie la noul flacon pregatit inainte. Se deschide imediat prestubul pentru a
permite lichidului sa curga, reglandu-se viteza de scurgere.
Inainte ca flaconul sa se goleasca, se deschide prestubul, se exercita o presiune
asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in alcool si printr-o miscare brusca
in directia axului vasului se extrage acul din vena. Se aplica un pansament steril
cu leucoplast.
Spalarea pe maini.
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
Se supravegheaza bolnavul atent pana la terminarea flacoanelor de perfuzat.
5. Reorganizarea locului
Se strang materialele folosite, aparatul de perfuzat se arunca in recipient
speciale, Se noteaza in foaia de observatie : data, cantitatea de lichid perfuzat
si numele celui care a facut perfuzia. Incidente si accidente
- introducerea brusca a unei mari cantitati de lichide in circulatie poate
supraincarca vena, dand semne de insuficienta circulatorie : dispnee, dureri
precordiale.
Se intrerupe imediat curentul de lichid si se continua un ritm lent, dupa ce au
disparut fenomenele supraincarcarii inimii.
- hiperhidratarea manifestata prin tuse, expectoratie, neliniste, polipnee,
cresterea tensiunii arteriale se cimbate prin reducerea la minimum a ritmului de
hidratare, administrarea de diuretice, cardiotonice.

Tehnica efectuarii clismei evacuatoare

Clisma = este o forma speciala a tubajului, prin care se introduc diferite lichide
in intestinul gros pentru indepartarea materiilor fecale.
Scop : evacuator - evacuarea continutului intestinului gros
- pregatirea pacientului pentru examinari ( rectoscopie, irigoscopie )
- interventii chirurgicale asupra rectului.
Clasificarea clismei evacuatoare : simple, inalte, prin sifonaj, uleioase,
purgative.
Materiale necesare
- de protectie
- paravan, musama, aleza, invelitoare
- sterile
- canula rectala
- casoleta cu comprese
- para de cauciuc pentru copii
- nasterile
- stativ pentru irigator
- irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru, prevazut cu
robinet
- tavita renala, bazinet
- apa calda la 35-37*C (500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru adolescenti, 150ml
pentru copii, 50-60ml pentru sugari)
- sare ( 1 lingurita / litru de apa )
- ulei ( 4 inguri / litru de apa ) sau
- glicerina ( 40 gr la 500 ml )
- sapun ( 1 lingurita rasa la 1 litru de apa )
Etape si timpi
1. Pregatirea materialelor
Se pregatesc materialele si instrumentele necesare.

Se racordeaza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula rectala pe tubul

irigatorului si se inchide robinetul.
Se asaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 0,5 m.
Se varifica temperatura apei,sa fie 35-37*C.
Se varifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si prima coloana de apa (
care, de obicei, este mai rece ) captand-o in tavita renala.
Se lubrifieaza canula, folosind o compresa sterila.
Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu canula, pe stativ, fara sa
se atinga de obiectele din jur.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
- se anunta si i se explica tehnica bolnavului
- se respecta pudoarea
- se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza
- se asaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat
- genupectorala
se asaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoare
3. Tehnica propriu-zisa
Spalarea pe maini cu apa si sapun.
a) clisma evacuatoare simpla :
- se indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
- se introduce canula prin anus in rect ( cu mana drepta ) perpendicular pe
suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare. Daca
in momentul introducerii
canulei in rect bolnavul are senzatia necesitatii de defecare, va fi solicitat sa
impiedece miscarile reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci pe
gura si relaxarea musculaturii peretelui abdominal si sa nu evacueze sonda.
- dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter, se ridica extremitatea externa si
se indrepta varful in axa ampulei rectale
- se introduce canula 10-12 cm

- se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea

irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
- pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculature abdominala, sa
retina solutia 10-15 min
- se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelui tubului de
scurgere
- se indeparteaza canula si se asaza in tavita renala
- pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubitdorsal
pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare
- se capteaza la pat sau la toaleta
b) clisma inalta
- se procedeaza la fel ca la clisma simpla
- sa introduce o canula flexibila la 30-40cm in colon
- se ridica irigatorul la 1,5m pentru a realiza o presiune mai mare a apei
- temperatura apei va fi mai scazuta ( 15-16*C )
c) clisma prin sifonaj
- se practica pentru indepertarea mucozitatolor, puroiului, exudatelor sau
toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor
- in pareza intestinale, ocluzia intestinala
- se foloseste o canula rectala ( sonda ) de 35-40cm lungime si 1,5 cm diametru,
din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi
- se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l
- se umple palnia cu apa calda la 35*C si se deschide robinetul sau pensa lasand sa
iasa aerul
- se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid
- se ridica palnia la inaltimea de 1 m si se da drumul apei
- inainte ca aceasta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului ( apa se va
reintoarce in palnie )
- se goleste palnia intr-un recipient
- se repeta operatia de 5-6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curată.

BIBLIOGRAFIE
 
 
 
1. I. C. Voiculescu Anatomia si fiziologia omului Editia a IV-a Editura Medicală
2. Lucretia Titirca Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale vol. I Editura Viata Medicala Romandeasca
3. M. Voiculescu Medicină Generală vol. I Editura Medicală
4. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului  ED. IV vol.II Editura Medicală 1978
5. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului  ED. IV vol.I Editura Medicală 1978
6. I. Acalovski Manopere si tehnici de terapie intensivă Editura Dacia 1989
7. F. Ticmeanu Ingrijiri postoperatorii generale si specifice Ediitura Medicală
2001
8. N. Ranglison Chirurgie-diagnostic si tratament Editura Medicală 1995
9. I. Bruckner Medicina internă vol. II Editura Medicală
10. Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale Editura Viata Medicala Romandeasca
11. Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali (Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare) Editura Viata
Medicala Romandeasca

 
◦