STATISTICĂ JUDICIARA

Test nr. 1
1) Dacă coeficientul asimetriei a lui PEARSON notat cu ά (alfa) este mai mare decât „0“ (zero),
înseamnă:
a) Repartiția statistică este simetrică;
b) Repartiția statistică prezintă asimetrie (oblicitate) de dreapta sau pozitivă;
c) Repartiția statistică prezintă asimetrie (oblicitate) de stânga sau negativă.
2) Coeficientul simplu al variației se calculează:
a) Ca raport procentual între abaterea medie și valoarea medie;
b) Ca raport procentual între abaterea medie liniară/abaterea medie pătratică și valoarea
medie;
c) Ca raport procentual între abaterea medie liniară și valoarea medie;
d) Ca raport între valoarea medie liniară si valoarea mediană.
3) Valoarea modală este:
a) Dominanta unei repartiții statistice;
b) Acea variantă căreia îi corespunde frecvența cea mai mare;
c) Acea variantă a unei repartiții statistice care este denumită și modul sau modă.
4) Valorile quartile sunt:
a) Acei parametrii de structură care împart populația statistică în patru părți egale;
b) Acei parametrii ai tendinței centrale care împart populația statistică în patru părți egale;
c) Acei parametrii ai tendinței centrale și de structură care împart populația statistică în
patru părți egale.
5) Într-o serie statistică, atributivă, cantitativă, continuă, construită cu frecvențe absolute,
valoarea medie calculată ca medie aritmetică ponderată reprezintă:
a) Suma produselor dintre mijloacele intervalelor de clasă și frecvențele absolute pe clase,
raportată la volumul populației statistice supuse studiului;
b) Suma produselor dintre valorile variabilei de pe primul șir al seriei statistice și
frecvențele absolute pe clase, raportată la volumul populației statistice supuse studiului;
c) Suma produselor dintre mijloacele intervalelor de clasă și frecvențele absolute pe clase,
raportată la frecvența absolută cumulată până la ultimul interval de clasă inclusiv.
6) Erorile de înregistrare nepremeditate, întâmplătoare au drept sursă de apariție:
a) Exagerarea nivelului înregistrat al caracteristicii supuse studiului;
b) Neatenția;
c) Acțiunea legii numerelor mari.
7) Erorile de reprezentativitate sistematice sunt generate:
a) De nerespectarea principiului reprezentativității egale;
b) De însăși cercetarea selectivă;
c) De înțelegerea greșită a instrucțiunilor și metodologiei de lucru.
8) Diferența dintre nivelul real și nivelul înregistrat al caracteristicilor statistice supuse studiului
reprezintă:
a) Erori de calcul, de înregistrare și de reprezentativitate;
b) Erori de calcul al indicatorilor înregistrați;
c) Erori de înregistrare.
9) Abaterea medie liniară este:
a) Un indicator al tendinței centrale;

1
 b) Un parametru al variației;
c) Un parametru al concentrării;
d) Un indicator al concentrării.
10) Mărimea dedusă dintr-o operație matematică în care se concentrează, în cel mai înalt grad
posibil, informațiile furnizate de o mulțime de observații este:
a) Experimentul;
b) Indicatorul statistic;
c) Parametrul statistic.
11) Relațiile cauzale statistice reprezintă:
a) Relațiile de funcționare a fenomenelor de masă în care cauzalitatea (legea)
interacționează cu factorii aleatori;
b) Relațiile de determinare și transformare a fenomenelor de masă în care cauzalitatea
(legea) interacționează cu factorii aleatori;
c) Relațiile de transformare a unităților statistice dintr-o stare în alta, unde cauzalitatea
(legea) interacționează cu factorii întâmplători.
12) Legea statistică se verifică:
a) La nivel de unitate statistică;
b) La nivelul populațiilor statistice;
c) La nivelul fenomenelor de masă, având drept substrat cauzalitatea statistică.
13) Care din următoarele exemple poate fi fenomen de masă:
a) Orice eveniment care se produce într-o societate, pe teritoriul unei țări;
b) O anumită inițiativă privitoare la ținuta vestimentară dacă ea vine în întâmpinarea
gusturilor unui număr cât mai mare de consumatori;
c) Mulțimea nașterilor de pe teritoriul unei țări într-o perioadă de timp, care presupune o
serie de factori sociali, economici, culturali, educaționali, etc.;
14) Eșantionul statistic este:
a) Parte componentă a unei populații statistice constituită după reguli bine stabilite pentru a
putea servi la estimarea modului de exteriorizare a unor caracteristici în cadrul populației
originare;
b) Submulțime de unități statistice constituită după reguli bine stabilite pentru a putea servi
la estimarea modului de exteriorizare a unor caracteristici în cadrul populației originare;
c) O mulțime de elemente statistice bine definite în timp și spațiu, care au cel puțin o
trăsătură comună.
15) Sociologul Charler Wright Mills a afirmat, în esență, că statistica este:
a) Știința care se ocupă cu analiza factorială în cadrul fenomenelor de masă;
b) Știința care dezvăluie regularitatea și întâmplarea în cadrul fenomenelor de masă;
c) Știința care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare a variației în cadrul fenomenelor
de masă.