Sunteți pe pagina 1din 9

DISCIPLINA: NURSING IN AFECTIUNILE REUMATISMALE

CURSUL 4- bis

INTERVENTII SPECIFICE
EXPLORARI IMAGISTICE ȘI FUNCȚIONALE SPECIFICE ALE
APARATULUI LOCOMOTOR

Simptomatologia clinica a bolilor aparatului locomotor este foarte variata; totusi exista o
asemanare simptomatica, chiar coincidenta intre unele imbolnaviri cu etiologie si patogenie
foarte diferite, ceea ce subliniaza importanta explorarilor paraclinice ale acestor imbolnaviri.
Explorarea morfo-functionala a aparatului locomotor in cursul imbolnavirilor
reumatismale are scopul:
1. De a stabili diagnosticul etiologic al suferintei segmentelor aparatului locomotor;
2. De a recunoaste unele reflexiuni osteo-articulare sau musculare ale unor imbolnaviri
generale in faza lor precoce;
3. De a stabili capacitatea functionala a aparatului locomotor;
4. De a urmari procesul reumatismal in cursul tratamentului

1.EXPLORĂRI IMAGISTICE ȘI FUNCTIONALE SPECIFICE ALE APARATULUI


LOCOMOTOR
 Examenul radiologic al sistemului locomotor
 Ecografia aparatului locomotor
 Artroscopia
 Scintigrafia osteoarticulara
 Electromiografia – explorarea forței musculare
 Testarea mobilitatii articulare
 Goniometria - coeficientul functional al mobilitatii
1
 Osteodensitometria

1. EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI LOCOMOTOR


Scop: studierea morfologiei oaselor şi a funcţionalităţii unor articulaţii pentru stabilirea
diagnosticului de luxaţii, fractură, tumori, distrofie osoasă.
Deoarece oasele sunt radioopace, nu sunt necesare materiale speciale.
Pentru examenul radiologic osteo-articular se utilizeaza radiografia conventionala si
computer-tomografia.
Radiografiile osteo-articulare se fac totdeauna comparative, simetric, în mai multe incidențe
si pozitiile functionale.
Pacientul dezbracă regiunea cu precauţie, dacă zona este lezată;
Se îndepărtează bijuteriile sau alte obiecte radiopace sau care sunt în câmpul de examinare
(mărgele, lănţişoare, ceas, telefoane după caz);
Se îndepartează de pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al
oricaror substante medicamentoase, care pot contine elemente radioopace, care ar strica calitatea
imagii radiografice.
Traumatismele recente ale sistemului osteoarticular nu necesita o pregatire radiologica de
specialitate. Daca bolnavii au hemoragii se va face hemostaza provizorie sau definitivă, iar
segmental interesat se va imobiliza cu atele.
Pentru imobilizare se vor evita materialele radioopace. Bolnavii cu afectiuni articulare
dureroase, este bine sa fie calmati cu substante analgezice.
Pozitionarea segmentilor bolnavi se va face cu cea mai mare atentie. Asistenta va asigura
mentinerea pozitiei stabilită de medic, pentru examinare.
Daca examinarea se face la un bolnav mai vechi, cu pansamente, atunci se va îndeparta atat
pansamentul cat si substantele medicamentoase de pe suprafata pielii, care sunt radioopace si
produc umbre artificiale pe radiografii.

2
Pentru radiografia oaselor bazinului – cu excepția traumatismelor recente – este indicat ca
bolnavul sa fie pregătit printr-o clisma evacuatoare.
Pentru evidentierea cartilajelor articulare, în unele cazuri se umple cavitatea articulara cu
aer sau oxigen, care ulterior, dupa efectuarea radiografiilor, se resoarbe.
Îngrijirea după examen este în funcţie de afecţiunea de bază şi acuzele pacientului.

Ex radiologic poate evidentia procesul de osteoporoza, osteofitoza, pensarea discului


intervertebral.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA (CT)
- Tomografia computerizata – permite detectarea precoce a leziunilor, hematoamelor,
tumorilor, îngrosarilor sinoviale, herniilor discale.

2. ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR


Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv aplicarea ultrasonografiei in
reumatologie este limitata.
Ecografia de părți moi, musculară, în Poliartrita Reumatoidă pune în evidență lichidul
sinovial, prezența inflamației la nivelul sinovialei sau prezența chisturilor sinoviale.
Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor;
Pentru explorarea membrelor, în loc de transductori obisnuiti, membrul explorat se introduce
intr-un vas cu apa, in care se gasesc sonde emetoare.
Cu aceasta metoda se obtin sectiuni eco-scanografice din milimetru in milimetru, ceea ce
asigura studiul contracturilor si rupturilor musculare, hematoamele inchistate, modificarile in
structura intima a tendoanelor;

3.ARTROSCOPIA ȘI BIOPSIA SINOVIALĂ


Artroscopia este metoda endoscopică prin care se poate vizualiza direct interiorul cavității
articulare.
3
Prin endoscopia cavitatilor articulare ARTROSCOPIA – se vizualizeaza suprafetele
articulare, cartilagiul hialin, mebrana sinoviala, vasele sinoviale si eventualii corpi straini
intraarticulari. Se pot decela sinovite reumatismale, mecanice, hipertrofice, leziunile cartilajului
articular si alte modificari intraarticulare. Reprezinta si o metoda de a practica interventii
chirurgicale de catre medicii ortopezi (operatii de ruptura de menisc sau ruptura sau incrucisare
de ligamente).
Scop/indicaţii:
- efectuarea unor proceduri chirurgicale: eliminare de menisc sau pinteni osoși, reparare de
ligamente, biopsie;
- stabilirea diagnosticului în Poliartrita reumatoidă, Boală artrozică, afecțiuni ale
meniscului, chisturi, sinovită.
Materiale necesare:
- artroscop cu anexe;
- material pentru anestezie locală;
- trusă chirurgicală de artroscopie;
- materialal pentru sutură;
- material pentru dezinfecţie;
- câmpuri sterile cu deschidere centrală;
- mănuşi sterile;
- masă pentru materiale.
Pregătirea pacientului:
 psihică
- se explică pacientului necesitatea procedurii;
- se informează pacientul că procedura durează 15-30 minute;
- se explică pacientului că se va face anestezie, disconfortul fiind minim;
- se obţine consimţământul;
 fizică
- se anunţă pacientul să nu mănânce noaptea dinaintea examinării;
4
- se alege pozitia în funcție de articulația la care se intervine (cea mai afectată articulație
este cea a genunchiului).
- se identifică pacientul;
- se verifică recomandarea medicală;
- se verifică dacă pacientul a respectat recomandările;
- se asigură poziţia cerută de medic;
- se depilează locul dacă este cazul, se aseptizează;
- se serveşte medicului materialul pentru anestezie;
- se acoperă zona cu un câmp steril;
- medicul realizează o mică incizie prin care se introduce atroscopul în spaţiul articular
imaginile fiind urmărite pe monitor
- asistentul medical supraveghează starea pacientului şi raportează medicului orice
manisfestare;
- serveşte medicului materialele solicitate;
- la sfârsitul intervenţiei, după scoaterea artroscopului, medicul aplică fire de sutură pe
locul inciziei;
- zona este acoperită cu un pansament steril/compresiv.
Îngrijirea pacientului după artroscopie
- se monitorizează fucţiile vitale şi se observă semne de infecţie (febră, tumefacţie, durere
- intensă, eritemul, scurgerea în continuare a lichidului prin incizie);
- pacientul este informat că articulaţia va fi dureroasă câteva zile, poate apărea tumefacţia şi
se vor lua următoarele măsuri:
- piciorul va fi poziţionat mai sus;
- să se evite flectarea genunchiului;
- să aplică gheaţă, comprese reci pentru reducerea edemului;
- să folosească mijloace de sprijin (baston, cârje) când se deplasează;
- se anuntă medicul dacă durerea este intensă, articulaţia se inroşeşte, tumefacţia este
- accentuată, sau apare febră.
5
- firele se scot după 7-10 zile;

4. SCINTIGRAFIA OSTEOARTICULARĂ
Scintigrafia osteo-articulara se executa utilizand izotopii radioactivi ai elementelor:
Technetiu, Galiu si Iridiu.
Cu 99mTc fosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si tumorile osoase;
In bolile canceroase cu localizari in alte organe, cu instalatii speciale se pot obtine
scintigrame asupra intregului schelet osos, depistand astfel inca in faza precoce metastazele,
indiferent de localizarea lor in cadrul sistemului osos;
Cu Galiu si Iridiu radioactive fixat pe leucocite, se pot depista focarele inflamatoare de
natura infectioasa cu localizare osteo-articulara.

5. ELECTROMIOGRAFIA
Explorarea functionala a muschilor beneficiaza si de metoda electromiografica.
Procedeul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfo-functionala a sistemului
nervors .
1.Examenul electric clasic = aceasta metoda de explorare studiaza modul de aparitie si
caracterul contractiei musculare la stimularea electrica a nervilor si muschilor inervati de acestia.

Explorarea poate fi monopolara sau bipolara.


1.1 .Explorarea monopolara = foloseste un electrod indiferent si unul activ.
Cel indiferent se plaseaza pe regiunea scapulara in cazul explorarii membrului superior si in
regiunea lombara sau suprapubiana, daca se exploreaza membrul inferior;
Electrodul activ va fi adus in contact cu nervul sau muschiul cercetat;

1.2 . Explorarea bipolara = se face cu doi electrozi activi, ambii adusi in contact cu nervul
sau muschiul explorat.
Permite o localizare mai precisa a excitatiei;
6
Punctele de electie pentru aplicarea stimulului electric = puncte motorii;
Nervul si muschiul raspund printr-o contractie brusca, urmata imediat de relaxare;
Intensitatea minima a curentului de excitatie, necesar pentru a obtine o contractie in urma
aplicarii sale la punctul motor, poarta numele de prag de excitabilitate sau reobaza.

2. Electromiografia = este o metoda de investigatie neuromusculara care inregistreaza


potentialele de actiune musculara aparute in cursul contractiei voluntare.
Inregistrarea se face cu ajutorul unui aparat numit electromiograf, format din electrozi
periferici, amplificatoare si dispozitive de inscriere;
Electrozii sunt de doua feluri, cutanati si de profunzime;
Electrozii cutanati – se fixeaza pe tegumente, la doua puncte distantate de cativa centimetri;
Electrozii de profunzime – au aspectul unor ace de injectii si se introduc in profunzimea
muschilor;
Amplificarea si inregistrarea curentilor de actiune se fac cu un oscilograf catodic prevazut cu
un dispozitiv de inregistrare fotografica, sau de inscriere pe hartie;
Curba obtinuta poarta numele de electromiograma.

6.TESTAREA MOBILITATII ARTICULARE


GONIOMETRIA - COEFICIENTUL FUNCTIONAL AL MOBILITATII
- Prin goniometrie se intelege testarea mobilitatii articulatiilor;
- Determinarea gradului de mobilitate a articulatiilor se face cu ajutorul goniometrului care
exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade;
- Determinarea mobilitatii articulare se face separat pentru miscari active si pasive;
- Gradul de mobilitate a articulatiilor, citit pe cadranul goniometrului, gradul functional de
mobilitate al articulatiei respective.

7
7. EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN REZONANTA
MAGNETICA NUCLEARA (RMN)
- Metoda rezonantei magnetice nucleare – nu e nociva, nu foloseste raxe X ci se bazeaza pe
efectul de rezonanta al ionilor de hydrogen (migrarea ionilor de hydrogen), într-un câmp
magnetic puternic
- Diferentele de contrast intre diverse structuri anatomice sunt determinate de continutul in ioni
de hidrogen, in final de apă;
- Se foloseste in diagnosticul leziunilor discale si în patologia coloanei vertebrale (evidențiază
eroziunile osooase, alterarea cartilajului sinovial).

8.OSTEODENSITOMETRIA
Osteodensitometria este un examen radiologic care masoara densitatea oaselor la nivelul
vertebrelor si a colului femural.
Scop:
- Determinarea densitatii osoase pentru evaluarea riscului de fractura.
- Evaluarea tratamentului oteoporozei (cu preparate de Calciu)
- Determinarea gradului de osteoporoza la femei in postmenopauza si la barbatii in varsta.
Osteodensitometria se efectueaza la serviciul radiologie cu un aparat Roentgen care
foloseste radiatii ionizante in doze mici.

PREGATIREA BOLNAVULUI:
PSIHICA:
- Se explica necesitatea investigatiei si ca nu este dureroasa.
- Se ia consimtamantul
- Femeile tinere vor da declaratie pe propria raspundere ca nu sunt insarcinate sau vor prezenta un
test de sarcina care trebuie sa fie negative.
FIZICA:
- Se cantareste si se masoara inaltimea pacientului inainte de investigatie
8
- Se aseaza pacientul in decubit dorsal pe masa de examinare
- Se dezbraca pacientul la nivelul regiunii lombare si bazinului pentru radiografia coloanei
lombare si a femurului.
- In timpul investigatiei se solicita pacientului sa nu se miste pentru a nu provoca perturbari in
inregistrarea filmelor
Examenul dureaza 20 de minute si este efectuat de medicul radiolog care va da rezultatul
pacientului imediat.