TERMOTEHNICA II

-Note de curs-

Conf. Dr. ing. Paula UNGURESAN

2021
 ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20190313STO31218/co2-emissions-from-cars-facts-and-figures-infographics
ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

https://www.eea.europa.eu/ims/greenhouse-gas-emissions-
from-transport
ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

https://www.europarl.europa.eu/news/en/he
adlines/society/20190313STO31218/co2-
emissions-from-cars-facts-and-figures-
infographics
 ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

 Since 2015, a target of 130 grams of CO2 per kilometre applies for the EU fleet-wide average emission of new
passenger cars.
 From 2021, phased in from 2020, the EU fleet-wide average emission target for new cars will be 95 g CO2/km
and for Vans: 147 g CO2/km
Sursa:
1. https://ec.europa.eu/clima/eu-action/transport-emissions/road-transport-reducing-co2-emissions-vehicles/co2-emission_mt
2. https://ec.europa.eu/clima/eu-action/transport-emissions/road-transport-reducing-co2-emissions-vehicles/co2-emission-performance-
standards-cars-and-vans_mt
 ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
Tema
Un automobil echipat cu motor Otto, are un consum mediu de benzina de 7l/100km.
Cât ar trebui sa fie consumul de combustibil astfel incât emisiile de bioxid de carbon sa se încadreze
în normele impuse de
Comisia Europeana flotelor fiecarui constructor de automobile, si anume 95g CO2/km.
Notiuni recapitulative Termotehnica I
Elementele Combustibilii gazosi reprezinta un Gazele de ardere, obtinute in
chimice care intra in amestec de gaze care contin: urma arderii, contin in principal:
compozitia unui - hidrogen (h2); - bioxid de carbon (CO2),
combustibil solid sau - oxid de carbon (co); - azot (N2), apa (H2O),
lichid sunt: - metan (ch4); - oxid de carbon (CO),
- carbon (c); - hidrocarburi de tipul (cmhn),; - bioxid de sulf (SO2) (in cazul
- hidrogen (h); - oxigen (o2); utilizarii combustibililor solizi)
- sulf (s); - bioxid de carbon (co2);
- azot (n);. - azot (n2).
- oxigen (o).
- Umiditate (w)
- Balast (a)
 Notiuni recapitulative Termotehnica I
- Puterea calorica superioara (Hs) (engl. Gross Calorific Value (GCV)/ Higher Calorific Value(
HCV)/Higher Heating Value (HHV)) reprezinta cantitatea de caldura degajata la arderea unitatii
de combustibil, in cazul cand apa rezultata in produsii de ardere este in stare lichida( include
caldura latenta de condensare a apei)
- Puterea calorica inferioara (Hi)(eng. Net calorific value (NCV)/Lower Caloric Value (LCV)
reprezinta cantitatea de caldura degajata la arderea unitatii de combustibil, in conditiile in care
produsii de ardere sunt evacuati la temperaturi mai mari decat temperatura de condensare a
vaporilor de apa, apa rezultata fiind in stare de vapori.
Relatii de calcul a puterii calorifice inferioare:

-pentru combustibili solizi si lichizi:

 o  kJ 
Hi = 33900c + 120120  h -  + 9250s - 2510w  kg 
 8  
-pentru combustibili gazosi:
 kJ 
Hi = 12720(co) + 10800h 2 + 35910ch 4   60020(c 2 h 4 )  63730(c 2 h 6 )  56920(c 2 h 2 )  ..  
3
m 
 N
 ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
Benzina contine un anumit numar de componente, numite fractiuni, apartinand unor trei serii
chimice: parafinice (ex. Octanul C8H18), naftene (ex. Ciclohexanul C6H12) si aromatice (benzenul,
C6H6).
Proprietati combustibili Benzina Motorina GPL auto
Propan Butan
(10-1%) (90-99%)

Formula chimica C8H18 (octan) C12H26 (dodecane) C3H8 C4H10

Densitate [kg/m3] 730-780 820-845 508 584

Putere calorifica 44 43 46.1 45.56

inferioara Hi [MJ/kg]

Raport stoichiometric 15.21 / 1

[kg/kg]
 ARDEREA BENZINEI
I. Scriem ecuatia de oxidare a benzinei

II. Egalam reactia

„Pentru a asigura arderea unui kmol de benzina (C8H18) avem nevoie de 25/2 kmol
de O2 si rezulta 8 kmoli de CO2 so 9 kmoli de H2O”

III.Transpunem ecuatia in kg
 ARDEREA BENZINEI
III.Transpunem ecuatia in kg
𝟐𝟓
114 kg C H + 32 kgO = 𝟖 44 kgCO + 𝟗 18H O + Q
𝟐
114 kg C H + 𝟒𝟎𝟎 kgO = 𝟑𝟓𝟐 kgCO + 𝟏𝟔𝟐H O + Q
IV. Pentru 1 kg de benzina, vom avea
1 kg C H + 𝟑. 𝟓 kgO = 𝟑. 𝟎𝟕 kgCO + 𝟏. 𝟒𝟐H O

V. Oxigenul este prezent in aer in proportie masica de 23%. Prin urmare, aerul minim necesar
arderii se determina cu relatia:
O 𝟑. 𝟓
L = = = 15.21kg
0.23 0.23

VI. Raportul air to fuel ratio (AFR)

15.21 kg aer
AFR =
1 kg benzina
 ARDEREA MOTORINEI
I. Scriem ecuatia de oxidare a motorinei
C H + O = CO + H O + Q
II. Egalam reactia
𝟑𝟕
C H + O = 𝟏𝟐CO + 𝟏𝟑H O + Q
𝟐
„Pentru a asigura arderea unui kmol de motorina (C12H26) avem nevoie de 37/2 kmol de O2 si rezulta 12
kmoli de CO2 si 13 kmoli de H2O”
𝟑𝟕
1kmol C H + kmolO = 𝟏𝟐kmolCO + 𝟏𝟑 kmolH O + Q
𝟐
III. Transpunem ecuatia in kg
kg
M = M 12 + M 26 = 12 8 + 1 18 = 170
kmol
𝟑𝟕
170kg C H + 32 kgO = 𝟏𝟐 44 kgCO + 𝟏𝟑 18H O + Q
𝟐
170 kg C H + 𝟓𝟗𝟐 kgO = 𝟓𝟐𝟖 kgCO + 𝟐𝟑𝟒 H O + Q
 ARDEREA MOTORINEI

IV. Pentru 1 kg de motorina, vom avea

𝟏𝐤𝐠 C H + 𝟑. 𝟒𝟖 kgO = 𝟑. 𝟏𝟎 kgCO + 𝟏. 𝟑𝟕kgH O + Q

V. Oxigenul este prezent in aer in proportie masica de 23%. Prin urmare, aerul minim
necesar arderii se determina cu relatia:
O 𝟑. 𝟒𝟖
L = = = 15.13kg
0.23 0.23
VI. Raportul air to fuel ratio (AFR)
15.13 kg aer
AFR =
1 kg motorina
 ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

Se defineste coeficientul de exces de air (eng. excess air)

L
λ=
L

• pentru valori ale coeficientului de exces de aer

λ > 1, arderea se numeste ardere saraca (eng.
lean)

• iar pentru valori ale coeficientului de exces de

aer λ <1, arderea se numeste ardere bogata
(eng. rich)
Valori orientative ale coeficientului de exces de aer

Combustibil Admisie normala Injectie directa 1.3…..1.7

lichid Injectie indirecta 1.1…..1.4
Supraalimentare Injectie directa 1.5…..2.5
Injectie indirecta 1.3…..1.7
Combustibil gazos 1.4…..2.2
 ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
Sonda LAMBDA

Amestec bogat 0,9 V

Amestec sarac 0,1 V
ARDEREA COMBUSTIBILILOR DIN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

Bucla de reglaj a injectiei

 BIOCOMBUSTIBILI

• Biodieselul se formeaza ca urmare a unei

reactii chimice numita transesterificare, ceea
ce inseamna ca glicerolul din ulei (rapita,
soia) este substituit de alcool in prezenta
unui catalizator.
• In reactorul de obtinere a biodieselului se
introduce ulei vegetal (in proportie de 87%),
metanol (12%) si, drept catalizator (1%), o
solutie bazica de soda caustica (NaOH) sau
hidroxid de potasiu (KOH).
• Din reactie rezulta amestecul de alchilesteri
denumit biodiesel (86%), glicerina (9%), Reprezentare schematica a procesului de producere a
cantitati mici de metanol nereactionat (4%) si biodieselului
substante ce pot fi utilizate ca ingrasamant https://afdc.energy.gov/assets/images/fuels/Biodiesel-
production-schematic-f282d90a.png
agricol (1%).
BIOCOMBUSTIBILI

Notatie
B (biodiesel)XX(concentratia de biodiesel in amestec)
Ex.
• B20 -20% biodiesel, 80% motorina
• B7 -7% biodiesel, 93% motorina

AFR biodiesel =13.5 Biofuels- Understanding their potential and limitations, Gim Glancey,
Department of Bioresources Engineering, University of Delaware
BIOCOMBUSTIBILI
Fermentatia alcoolica
Bioetanolul - se obtine din biomasa bogata in zaharuri sau in amidon- sfecla de zahar, trestia
de zahar, porumbul, cerealele paioase, cartofi. In urma operatiei de distilare se obtine alcool
brut, cu o concentratie volumica de 80-85%.

Etapele unui proces de fermentatie alcoolica

https://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S0960852418303225-fx1.jpg
BIOCOMBUSTIBILI
Raport aer combustibil

Proprietati

Notatie- E(ethanol) XX- concentratia de etanol in amestec

Ex. E85 - etanol 85% , benzina 15%
 POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
Prin arderea completă a benzinei si motorinei in
prezenta aerului rezultă
 bioxid de carbon,
 vapori de apă
 azot.

În realitate, deoarece
- monoxid de carbon (CO)
- hidrocarburi nearse (HC)
- oxizi de azot (Nox)
- hidrogen,
- oxigen
- şi particule (PM).

Compoziţia gazelor de evacuare variază în funcţie de

calitatea arderii, dar în mod deosebit este o funcţie de
coeficientul excesului de aer (λ)
POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

Monoxidul de carbon (CO)

 Este o substanţă chimică în stare gazoasă, care se formează datorită arderii incomplete a
combustibililor.
 Fiind gaz asfixiant are efect toxic asupra organismului, deoarece blochează absorbţia oxigenului
de către hemoglobină;
 Dacă amestecul carburant este caracterizat printr-un exces mare de aer (λ>1) , monoxidul de
carbon este oxidat în continuare, formându-se bioxid de carbon.
 Ca urmare,emisiile de CO ale motoarelor Diesel (care funcţionează cu un coeficient mare de
exces de aer) sunt mai mici decât cele ale motoarelor cu aprindere prin scânteie
 POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

Oxizii de azot (NOx)

 Se notează convenţional cu NOx şi se referă în principal la monoxidul de azot şi bioxidul de azot.

 Au efect nociv asupra căilor respiratorii, provoacă iritaţii;
 Oxizii de azot se produc în condiţii de oxigen în exces şi temperaturi ridicate de ardere. Deoarece motorul
diesel funcţionează cu amestec stratificat, sărac, este predispus la emisii de oxizi de azot mai mari
 POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE
INTERNA
Hidrocarburi nearse (HC)

• În categoria hidrocarburilor intră produsele gazoase rezultate din arderea incompletă, dar şi
componentele evaporate din combustibil;
• Sunt substanţe poluante prezente în emisiile automobilelor caracterizate de toxicitate variabilă
în funcţie de compoziţia chimică.
• Principalele hidrocarburi din gazele de evacuare ale automobilelor sunt benzenul, toluenul şi
xilenii.
• .Apariţia hidrocarburilor în gazele de evacuare ale motoarelor este o consecinţă a imposibilităţii
propagării frontului de flacără în masa de amestec carburant.
• Stingerea flăcării poate apare prin contact cu peretele relativ rece al cilindrului, din cauza
depresiunilor mari din colectorul de admisie (la m.a.s.) sau ca urmare e existenţei unei mase
mari de gaze arse reziduale, care întrerupe reacţia; întoarcerea gazelor de ardere în cilindru, pe
lângă supapa de evacuare, poate de asemenea produce stingerea flăcării.
•
 POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

Particulele (PM)

• Particulele reprezintă un amestec de substanţe anorganice şi organice, care provin din gazele
arse şi care se pot găsi atât în stare solidă cât şi în stare lichidă;
• Particulele sunt formate dintr-o fracţiune insolubilă de carbon (funingine) şi o fracţiune
solubilă, ce conţine combustibil şi ulei nears
• În general, motoarele cu aprindere prin comprimare au emisii de particule mai importante
cantitativ decât motoarele cu aprindere prin scânteie; în acelaşi timp, particulele de carbon
emise de motorul Diesel au dimensiuni mai mici şi pot pătrunde mai adânc în plămâni.
• Inhalarea pe termen lung a particulelor are efect cancerigen. Normele de poluare în vigoare
(Euro 5) limitează doar cantitatea totală de particule emise. Viitoarele norme de poluare (Euro
6) vizează, pe lângă cantitatea totală de particule, limitarea particulelor de dimensiuni mici
(0,1 μm) deoarece aceste au un efect toxic mai pronunţat.
POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
POLUAREA IN MOTOARELE CU ARDERE INTERNA
Tehnici de reducere a emisiilor