RESURSELE NATURALE -

COMPONENTA ESENTIALA A
PATRIMONIULUI NATIONAL
• Resursele naturale apar în mod natural în
medii care sunt relativ neafectate de
umanitate, adică într-o formă naturală.
• Continuitatea vietii pe Pamant din cele mai vechi
timpuri si pana in prezent este conditionata de
existenta si rezervele de resurse naturale care
stau la baza dezvoltarii social-economice a
oricarui stat.
• Bunastarea si prosperarea unei natiuni este in
stransa legatura cu resursele naturale de care
dispune, pe care le poate consuma.
• Protecţia resurselor lor naturale şi a
teritoriilor comunitatilor locale reprezinta
un aspect cheie pentru pastrarea identitatii
culturale
• Resursele naturale din orice comunitate pot fi
considerate surse “cheie” pentru dezvolatrea
societatii umane, cu implicatii ale actiunii umane
in conservarea sau restaurarea acestora.

• In orice comunitate exista zone naturale

reprezentative pentru unul sau mai multe
ecosisteme neafectate de acţiunea umană sau
care necesită conservare şi restaurare, în care
speciile vii reprezentând biodiversităţi naţionale,
pot fi valorificate in domeniul turismului
 Categorii de resurse
• I. Resursele (atractiile) naturale, spre
exemplu, sunt cele create de natura, fara
interventia omului, cuprinzand: terenuri,
relieful, cursuri de apa (inclusiv apele
termale si minerale), clima, vegetația,
fauna.
terenuri,
relieful
Cursuri de apă
Vegetatia constituie o atractie turistica in sine, constituie o
componenta esentiala pentru cercetare, pentru vizitare parcurilor si

rezervatiilor naturale (turismul stiintific)

flora
• II. Resursele concepute si dezvoltate de
oameni (elementele umane ale ofertei),
cum ar fi:
• 1) oamenii si cultura lor, folclorul,
obiceiurile, religia etc.;

• 2) atractiile culturale, istorice, arhitecturale

(muzee, catedrale, teatre, monumente,
festivaluri, arta etc.);

• 3) infrastructura,
 Potentialul turistic al resurselor
naturale
• Fiecare regiune este recunoscuta pentru
anumite resurse naturale: paduri, specii de
plante sau animale, resurse ale subsolului
• Exploatarea condiţiilor de mediu implică însă
şi îndeplinirea unui minim de cerinţe în
concordanţă cu normele ecologice.
• Se impune îmbunătăţirea controlului resurselor
lor naturale, consolidarea eforturilor de
conservare şi de a obţine mai multe beneficii
socio-economice si de gestionare a peisajului
 Definitii resurse naturale
• Resursele naturale sunt definite în ca

• „un ansamblu de mijloace naturale de care dispune sau

poate dispune o colectivitate“, acestea fiind aerul,apa-
sub toate formele, radiatia solara, biomasa vegetala si
animala, solul, substantele minerale din sol si subsol,
rocile naturale,combustibilii fosili, minereurile feroase si
neferoase.
• termenul de resursa desemneaza „entitatea pe planul
energiei si al materiilor necesare omului pentru
asigurarea functiilor sale psihologice si pentru a alimenta
ansamblul activitatilor sale productive“.
• Se poate asocia notiunea de bogatie naturala cu aceea
de materie prima, adica prima forma sub care o resursa
naturala se prezinta ca rezultat al aplicarii unei avtivitati
productiv umane.

• Aceasta poate fi prelucrata mai departe pana la

obtinerea produsului finit sau poate face obiectul
comercializarii de piata.

• În Carta de la Havana, care propunea în anul 1948

organizarea pietei mondiale a materiilor prime, ONU
califica drept produse de baza „toate produsele
agriculturii, padurii si pescuitului si toate mineralele, fie
ca se prezinta sub forma naturala sau prelucrata primar
si care fac obiectul vânzarii în cantitati importante pe
piata mondiala“.
Rezervele mondiale, productia si durata exploatarii pentru
principalele resurse naturale din scoarta terestra
Activitatea economică desfăşurată de către societatea
umană nu se poate concepe fără resursele naturale, pe
baza cărora se produc diverse bunuri, folosite de către
omenire.

Intre oameni şi componentele mediului natural există o

strânsă legătură, în sensul că oamenii exploatează şi
folosesc resursele acestuia spre binele lor.

Exploatarea resurselor trebuie făcută raţional şi pe cât

posibil ocrotită natura.
 Resursele naturale –in centrul
funtionarii unei comunitati
• 1) funcţia economică care garantează satisfacerea de
• - necesitati alimentare
• - venituri corespunzătoare comparabile cu profesiile
liberale
• - protecţia mediului
• 2) funcţia ecologică, orientată spre conservarea de
• - resurse naturale: apă, sol, aer
• - biotipuri (spaţii verzi), mediu
• - peisaj
• - biodiversitate
• 3) funcţia socio-culturală, menită să asigure şi să
lărgească viaţa asociativă locală.
•
 Relația resurse naturale-identitate rurală

“O identitate rurală sau urbana” nu este tipică ci prezinta o

adaptare la conditiile locale.
De exemplu: în România, satul nu mai este numai unul
agricol sau sector primar, ar putea fi unul artizanal,
meşteşugăresc, un spaţiu turistic, deci şi sector terţiar, un
spaţiu ecologic şi context al revalorizării etno-culturale.
Resursele naturale locale ar putea sustine o diversificare a
activitatilor care să susţină nivelul de trai comparabil cu cel
european.
Acest context impune abordarea din perspectivă identitară
a spaţiului rural, atât identificarea şi circumscrierea
elementelor ce structurează “identitatea rurală” cât şi
raportarea la contextul social concret pentru conturarea
identității respective.
• Pana la sfarsitul primei jumatati a secolului trecut aproape
ca nu existau temeri in privinta rezervelor de resurse
naturale necesare pentru asigurarea unui nivel de viata
decent pentru toata populatia de pe glob.
• Cresterea demografica vertiginoasa din a doua jumatate a
secolului XX, cand numai in 50 de ani populatia globului
practic s-a dublat, a schimbat atitudinea fata de resursele
naturale.
• Drept rezultat, inca in anii ’70 a aparut teoria dezvoltarii
durabile. Principiul dezvoltarii durabile impune un stil de
gestiune si gospodarire a resurselor naturale care trebuie sa
satisfaca necesitatile vitale de moment ale societatii si sa
creeze conditiile de existenta pentru generatiile viitoare.
• In acest sens activitatile sunt desfasurate pe doua directii
principale:
• a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin implementarea de
tehnologii de prelucrare a lor care genereaza mai putine deseuri
• b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse naturale
• netraditionale (cum ar fi energia vantului, energia solara etc.)
 RESURSE

Resurse Resurse
pemanente nepemanente

Energie Vânt,maree, ape Energie Minereu Minerale

solara curgatoare fosila fier,cupru argile, nisipuri,
fosfati

Resurse
nepemanente

Aer Apa Sol Plante si

animale

Clasificarea Resurselor Naturale

 Locul resurselor naturale in
Relaţia dintre creşterea economică şi calitatea vieţii

Exploatarea resurselor
naturale se află în
centrul
-1. creşterii economice
-2.măsuri de protecţie
a mediului
In acest moment insa, dezvoltarea
directiei a doua in majoritatea
statelor lumii este diferit abordat in
unele tari este aproape la nivel
embrionar?, de aceea astazi
accentul se pune pe utilizarea
rationala a resurselor naturale.
• O arie naturala terestra si/sau acvatica, desemnata pentru: -
protectia integritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme
pentru generatiile prezente si viitoare; -excluderea exploatari sau
locuiri care contravine scopului desemnarii; -punerea la dispozitie a
unei baze care sa asigure posibilitati spirituale, stiintifice,
educationale, recreationale si de vizitare, toate trebuind sa fie
compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu diversitatea
culturala.
Obiective de Management- protectia ariilor naturale de
semnificatie nationala si internationala pentru scopuri spirituale,
stiintifice, educationale, recreative si turistice; - perpetuarea, intr-o
stare cat de naturala posibila, a unor esantioane reprezentative de
regiuni fizico-geografice, comunitati biotice, resurse genetice si
specii, pentru a asigura stabilitatea si diversitatea ecologica;-
gestionarea utilizarii de catre vizitatori pentru scopuri inspirative,
educationale, culturale si recreative la un nivel care va mentine aria
intr-o stare naturala sau apropiata de natural;- eliminarea si apoi
prevenirea exploatarii sau locuirii care contravine scopurilor
desemnarii;- mentinerea respectului pentru atributele ecologice,
geomorfologice, sacre sau estetice care garanteaza desemnarea; -
luarea in considerare a necesitatilor populatiei indigene, inclusiv
utilizarea resurselor necesare supravietuirii, astfel incat sa nu
exercite efecte adverse asupra celorlalte obiective de management.
Linii Directoare pentru desemnarea
ca arie protejata
• trebuie sa contina esantioane reprezentative de
regiuni naturale, trasaturi naturale sau estetice
unde speciile de plante si animale, habitatele si
siturile geomorfologice au o semnificatie
speciala spirituala, stiintifica, educationala,
recreationala si turistica.
• Aria protejată trebuie sa aiba o suprafata
suficient de mare pentru a contine unul sau mai
multe ecosisteme intacte nealterate semnificativ
de catre exploatarea sau habitarea umana
curenta.
 Peisaj Terestru/Marin Protejat
Obiective de Management
• O arie terestra, cu zona costiera si marina, dupa
caz, unde interactiunea oamenilor cu natura de
a lungul timpului a generat o suprafata cu
trasaturi distincte, cu valori semnificative
estetice, ecologice si/sau culturale si adesea cu
o diversitatea biologica mare. Ocrotirea
integritatii unei asemenea interactiuni
traditionale este vitala pentru protectia,
mentinerea si evolutia ariei.
 BIODIVERSITATE SI PEISAJ:
•
- Finalizarea inventarierii faunei si florei si elaborarea hartii speciilor si
habitatelor rare, endemice si vulnerabile.
- Dezvoltarea de programe de monitoring permanent pe baza indicatorilor si
adoptarea de masuri speciale de protectie de câte ori este necesar.
- Identificarea speciilor de pasari si identificarea si protejarea zonelor
importante de cuibarit.
- Identificarea si evaluarea suprafetelor cu jneapan, în special în zona
pasunilor si a traseelor turistice.
- Sensibilizarea turistilor si ciobanilor asupra importantei jnepenisurilor
(indicatoare, tablite, etc).
- Cartarea si monitorizarea vegetatiei de-a lungul vailor si cursurilor de apa
(aninisuri) si reglementarea exploatarii.
- Protejarea faunei pesterilor neamenajate prin limitarea accesului turistilor
(nepromovare), interzicerea focului în pesteri si a depozitarii gunoaielor.
- Identificarea locurilor de pe traseele turistice erodate, refacerea si
stabilizarea terenului în locurile afectate (cleionaje, gardulete, etc.).
- Identificarea si analiza traseelor de alpinism, si mentinerea celor
corespunzatoare.
- Eliminarea surselor de poluare a cursurilor de apa (aruncare gunoaie,
târle, gospodarii, vile).
 Obiective de Management
• CONSERVAREA TRADITIILOR:
- Organizarea si promovarea de
evenimente culturale locale
- Încurajarea formarii unor centre de traditii
locale
- Încurajarea pastrarii stilului arhitectonic
prin implicarea comisiilor locale de
urbanism
 TURISM SI RECREERE

• -Dirijarea accesului turistic în parc în functie de

interesele de conservare si reducerea riscului producerii
accidentelor
-Actiuni de igienizare în vederea reducerii impactului
negativ al turismului asupra mediului
-Asigurarea unei infrastructuri corespunzatoare
turismului (centre de vizitare si puncte de informare,
trasee, refugii )
-Desemnarea si amenajarea locurilor de campare,
parcari
-Amenajarea si reabilitarea refugiilor montane
 TURISM SI RECREERE
• -Infiintarea de trasee educative
-Delegarea catre echipele Salvamont locale a
organizarii si supravegherii activitatilor de turism
– alpinism
-Organizarea unui turism specializat pe diverse
domenii (ornitologic, botanic, silvic, geologic
etc.)
-Monitorizarea turismului
-Promovarea unui turism civilizat
-Supravegherea desfasurarii activitatilor turistice
din parc
 UTILIZARE TEREN SI RESURSE
NATURALE
•
-Urmarirea modului de realizare a caietelor de sarcini ale
licitatiilor pasunilor. Asistenta indirecta ( porti de târlire,
garduri electrice ).
-Monitorizarea evolutiei calitatii pasunilor montane.
-Adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice si silvo-
pastorale la limitele, zonarea interna si prevederile
planului de management.
-Participarea la evaluarea efectivelor de vânat din zona
parcului.
-Urmarirea terenurilor folosite ca fâneata
-Constientizarea localnicilor despre importanta si
valoarea produselor naturale (în a carui productie nu s-
au folosit pesticide sau alte produse chimice).
-Informarea asupra metodelor de colectare si reciclare a
deseurilor
 EDUCATIE SI CONSTIENTIZARE:
• -Amenajarea centrelor de vizitare si a punctelor de informare
-Amplasarea de panouri educative si informative în teren si
întretinere
-Editarea de materiale educationale si informative
-Dezvoltarea unui program educativ în scoli
-Editarea unui buletin informativ periodic si a unei reviste stiintifice
-Realizarea si actualizarea unei pagini WEB a parcului
-Actiuni care dau posibilitatea publicului sa participe la activitatile
parcului: igienizare, plantatii etc
-Întâlniri de lucru cu administratiile publice locale pentru informari
reciproce
-Promovarea imaginii parcului prin participarea la manifestari
nationale si internationale, mass – media
-Colaborari cu O.N.G. – uri, Salvamont si cu Asociatia Ghizilor
Montani
-Organizarea de evenimente cum ar fi ziua parcului si alte activitati
dedicate parcului
-Întâlniri si stabiliri de relatii cu comunitatile locale, comunitatea
stiintifica cu scop de promovare a imaginii parcului
-Monitorizarea impactului procesului de constientizare.
 MANAGEMENTUL PARCULUI:

• -Gasirea de surse de autofinantare si atragerea unor noi

surse de finantare
-Mentinerea colaborarilor existente si informarea si/ sau
atragerea O.N.G. – urilor, autoritatilor locale si a celor
descentralizate ale statului, precum si mass-media,
pentru aplicarea planului de management
-Stabilirea si motivarea limitelor externe si a zonarii
interne a parcului
-Organizarea întâlnirilor bianuale ale Consiliilor Stiintific
si Consultativ ale Parcului Natural Bucegi
-Îmbunatatirea aptitudinilor si capacitatii personalului
-Elaborarea planurilor de lucru anuale bazate pe planul
de management
-Elaborarea regulamentului de functionare al parcului
 Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejata

• -trebuie sa prezinte un peisaj terestru si/sau

marin costier si insular de o calitate impresionanta
cu diverse habitate asociate, flora si fauna,
impreuna cu manifestari ale unor calitati unice sau
traditionale de utilizare a pamantului si organizari
sociale, evidentiate in asezarile umane si traditii
locale, moduri de viata si credinte. Aria trebuie sa
prezinte oportunitati de petrecere a timpului liber a
publicului prin recreere si turism in cadrul normal
al modalitatilor de viata si activitatilor economice
 România dispune de un bogat şi
complex potenţial turistic
• alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme
de relief, izvoare cu apă minerală şi
termală, lacuri folosite pentru agrement,
nataţie şi pescuit sportiv, un valoros fond
cinegetic concentrat în păduri de foioase şi
conifere, peisaje diverse de la cel al
crestelor montane dezvoltate la peste
2000 m la cele de câmpie, litoral şi Delta
Dunării.