RAPORTURILE DE PUTERE ÎNTRE STATELE DIN ALIANŢA BRICS

PENTRU REDEFINIREA ORDINII MONDIALE LA ÎNCEPUTUL

SECOLULUI XXI

INTRODUCERE
În cuprinsul acestui articol vom analiza succint principalele elemente care compun spaţiul
„politic, militar, economic, social, informaţional, de infrastructură, psihologic şi timpul”1(i.e.
abreviat PMESII-PT) al statelor din „Alianţa economică BRICS”2, pornind de la ideea că vectorii
existenţi în mediul operaţional pot influenţa elementele care definesc şi care influenţează
semnificativ ierarhia polilor de putere pe plan mondial şi implicit ordinea mondială la începutul
secolului al XXI-lea. Pornind de la premisa că vectorii politici, situaţia economică, concepţia de
utilizare a resurselor umane în operaţiile militare, scopul şi obiectivele comune care stau la baza
instruirii resurselor umane în armatele ţărilor membre ale „Organizaţiei Tratatului Atlanticului
de Nord”3 este arhicunoscută şi întrucât elementele specifice spaţiului informaţional, de
infrastructură, psihologic şi timpul sunt variabile despre care nu am fost interesaţi în abordarea
sistemică, concepţia privind analiza noastră este fundamentată de principalele elemente care
delimitează spaţiul politic, economic, militar şi social al statelor care compun Alianţa BRICS.
Demersul nostru este fundamentat pe de o parte de principiile generale ale
„managementului strategic al organizaţiilor”4, cu aplicabilitate în cadrul organizaţiilor de
securitate naţională, şi pe de altă parte de prevederile legislative şi starea vectorilor politici,
economici şi de natură socială existenţi la începutul anului 2021. Considerăm că toate elementele
definitorii și caracteristicile unui stat, combinate cu posibilitatea de manifestare a operaţiilor
militare, anarhia provocată de grupările insurgente sau entitățile statale care impun respectarea
unor legi asimetrice prin acţiuni teroriste, ne obligă să nu ne hazardăm în elaborarea unor
concluzii finale asupra mediului analizat, ci doar să elaborăm o sinteză cu caracter informativ,
dar care, totuşi, să reflecte situația actuală care interfera cu valorile universale existente la nivelul
Uniunii Europene şi al Alianței Nord-Atlantice.
Migrația popoarelor, războaiele hibride, apariția unor noi poli de putere economică și
dorința unor state de a domina lumea, ne demonstrează că este necesară existența unor alianțe
puternice. Pornind de la ideea relaţiilor interstatale și a nevoii de apartenență la un sistem comun
de valori de natură economică, religioasă sau geostrategică, alianțele se constituie din state care
au principii, valori și trăsături asemănătoare. Analiza noastră pentru statele din alianţa economică
BRICS cuprinde o prezentare generală a istoriei statului analizat, evoluția armatei și descrierea
principalelor activități pe care aceasta le desfășoară.

1
*** Headquarters, Departament of the Army, TC 7-102, Operational Environment and Army Learning,
Washingthon DC, 2014, p. vii, disponibil la adresa https://armypubs.army.mil/epubs/DR_pubs/DR_a/
pdf/web/tc7_102.pdf, accesat la data de 18 oct. 2021.
2
*** i.e. BRICS acronimul statelor din alianţă economică dintre Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud,
disponibil la adresa https://www.brics2017.org/English/, accesată la data de 13 oct. 2021.
3
*** i.e. NATO = Organizația Tratatului Atlanticului de Nord = NATO(OTAN), acronim provenit din limba
engleză al North Atlantic Treaty Organization, respectiv din limba franceză L`Organisation du traité de l'Atlantique
nord, disponibil la adresa www.nato.int, accesat la data de 18 oct. 2021.
4
Jim Collins, Excelenţa în afaceri, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2006, p. 87.
 1. Prezentare generală a situaţiei mondiale la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul
secolului al XXI-lea
Dinamica alianţelor în istoria omenirii a fost influenţată de diferenţele, asemănările sau
preferinţele naţionale ale statelor, iar viziunea manifestată de conducerea politică a acestora, a
determinat o modificare permanentă a opiniilor sociale, economice, religioase, culturale, politice
şi militare. Diferenţele de opinie au generat conflicte, iar preferinţele şi asemănările au creat
alianţe între state.
Al Doilea Război Mondial a fost ultimul dintre conflictele generalizate care a implicat
toate naţiunile globului, iar urmările lui au fost distrugătoare pentru omenire pentru că au
provocat „moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din
populaţia mondială de la acea vreme”5. La data de 9 mai 1945, odată cu capitularea armatei
germane şi încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, omenirea a pornit spre două mari
direcţii strategice ghidate de politici diferite, respectiv capitalism şi socialism.
Diviziunea generată de factorii politici au dus la constituirea alianţelor militare „NATO”6
şi „Pactul de la Varşovia”7, alianţe care au polarizat centrul de greutate al marilor puteri
mondiale spre Statele Unite ale Americii(i.e. abreviat SUA) şi spre Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste(i.e. abreviat URSS). Cele două alianţe militare au menţinut tensiuni şi
confruntări politico-ideologice, care au fost cunoscute în istorie sub numele de „Războiul
Rece”8,9. Aceste conflicte au avut loc la scară mondială întrucât marile puteri ale vremii aveau
aliaţi şi în afara Europei. Războiul Rece s-a încheiat în anul 1991 odată cu destrămarea URSS,
ceea ce a făcut ca după acest an SUA să devină singura superputere mondială şi să deţină
hegemonia globală.
Republica Populară Chineză și Federația Rusă fac parte din Alianța economică BRICS,
înființată în anul 2009 de către cele două state, alături de Republica Federativă a Braziliei și de
Republica India. Coaliția a avut inițial denumirea de BRICs și a reprezentat o asociere a unor
state cu economii emergente care doreau să deruleze relații economice și financiare menite să
contribuie la dezvoltarea economiilor naționale. Progresul alianţei economice BRICS a
transformat direcţiile de dezvoltare ale statelor componente, iar acestea au devenit economii
mondiale semnificative. Pe data de 18 iulie 2014, „Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de
Sud”10(i.e. abreviat BRICS) au anunţat demararea unui plan economic prin care creează „New
Development Bank”11, prima dintre cele „două instituţii alternative la Banca Mondială şi Fondul
Monetar Internaţional”12, instituţii financiar-bancare de referinţă ale economiei mondiale. La
5
James A. Tyner, War, Violence, and Population: Making the Body Count, The Guilford Press, 2009, p. 49.
6
*** i.e. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (în limba engleză North Atlantic Treaty Organization-NATO/
în limba franceză Organisation du Traité de l'Atlantique Nord – OTAN, 4 apr. 1949- prezent) este o alianţă politico-
militară compusă din 28 de state din Europa şi America de Nord, disponibil la adresa https://www.nato.int/, accesată
la data de 12 oct. 2021.
7
*** i.e. Pactul de la Varşovia(în limba engleză Treaty of Friendship Co-operation and Mutual Assistance 14 mai
1955-3 mar. 1991) a fost o alianţă militară a ţărilor din Europa Răsăriteană care voiau să se apere împotriva
ameninţării pe care o percepeau din partea alianţei NATO, disponibil la adresa
https://treaties.un.org/doc/Publication/UNTS/Volume%20219/volume-219-I-2962-Other.pdf, accesată la data de 20
oct. 2021.
8
i.e. Războiul Rece(1947-1991) a fost un conflict ideologic la scară mondială, dar care nu o escaladat în conflict
armat.
9
Frederic Bozo et alii,  Europe and the End of the Cold War: A reappraisal, Routledge, Taylor&Francis Group,
Londra, 2008, p. 87.
10
i.e. Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud = BRICS abreviat după denumirea în limba engleză a Brazil,
Russia, China, India and South Africa, disponibil la adresa https://www.brics2017.org/English/, accesată la data de
13 oct. 2021.
11
*** NDB’s Board of Governors, NDB’S member countries, disponibil la adresa https://www.ndb.int/, accesată la
data de 01 nov.2021.
12
*** Liviu Popescu, articol O nouă Bancă Mondială pentru marile economii emergente, transpunerea la scară mai
largă a visului lui Ceauşescu, Ziarul financiar, 17 iul. 2014, disponibil la adresa http://www.zf.ro/business-
international/o-noua-banca-mondiala-pentru-marile-economii-emergente-transpunerea-la-scara-mai-larga-a-visului-
lui-ceausescu-12938486, accesată la data de 15 oct. 2021.
această dată în cadrul NDB alături de statele alianţei BRICS mai fac parte Republica Populară
Bangladesh, Emiratele Arabe Unite şi, în curând, Republica Orientală a Uruguayului. Alianţa
economică a statelor BRICS ne îndeamnă să ne uităm la harta economică a lumii şi să observăm
că aceasta se redesenează sub influenţa BRICS, ţări care nu mai pot fi considerate simple ţări
emergente în economia mondială, ci mari economii ale lumii. „Creşterea importanţei economice
a Chinei şi Indiei este solidă, însă Rusia şi Brazilia rămân economii marginale pe scena
economiei mondiale, evoluţiile lor spectaculoase datorându-se în mare parte creşterii preţurilor
pentru materiile prime”13. În cadrul Alianţei BRICS, cooperarea pe plan militar este vizibilă şi
prin prisma faptului că în perioada 2015-2018, India şi Rusia au derulat un contract în valoare de
„15 miliarde de dolari”14, prin care Rusia asigură armament şi mentenanţă pentru acesta, rachete
balistice S-400 şi 30 de drone de tip Predator, toate de producţie rusească.
Nu departe de graniţele geografice ale României se petrec evenimente care pun în pericol
securitatea naţională. În 2014, atacurile Rusiei din estul Ucrainei şi capturarea rapidă a
Peninsulei Crimeea au fost considerate de Federaţia Rusă exerciţii militare, dar „specialiştii
militari occidentali”15 le-au clasificat ca acţiuni specifice războiului hibrid, fiind o combinaţie de
războaie cibernetice, o puternică campanie de dezinformare şi utilizarea forţelor speciale
specializate în operaţii urbane. Tensiunile create de factorul uman prin afirmaţii, declaraţii şi
fapte pot genera acţiuni menite să destabilizeze relaţiile tradiţionale, chiar pe cele ale tratatelor
sau alianţelor. De exemplu, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a ordonat retragerea
militarilor săi de la un exerciţiu NATO care se desfășura în Norvegia, întrucât Turcia a fost
prezentată drept „inamic”16 în cadrul acestui exerciţiu. Turcia reprezintă a doua forţa militară a
NATO care în decursul ultimilor ani a dezvoltat relaţii de cooperare cu Rusia vizibile atât în plan
militar prin acţiunile comune în războiul din Siria, cât şi în plan economic, prin achiziţionarea de
către Turcia în anul 2017, a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400 de la Federaţia Rusă.
Fenomenul „BREXIT”17 prin care Marea Britanie iese din UE după referendumul din anul
2016, declararea „independenţei Cataloniei”18 în faţa Spaniei din anul 2017, tendinţele unor
regiuni ale Europei de a deveni independente, strânsa cooperare a Turciei cu Federaţia Rusă în
domeniul economic şi militar şi continuarea conflictelor militare dintre Rusia şi Ucraina prin
„confiscarea în Marea Neagră a trei nave ale marinei ucrainene”19 de forţele navale ale Rusiei,
ne determină să analizăm atât situaţia din proximitatea regiunii în care suntem, cât şi situaţia din
proximitatea statelor partenere din NATO.

13
*** Gabriel Razi, articol Harta economică a lumii se redesenează, Ziarul financiar, 17 ian. 2011, disponibil la
adresa http://www.zf.ro/business-international/harta-economica-a-lumii-se-redeseneaza-pentru-ca-brazilia-rusia-
india-si-china-nu-mai-pot-fi-considerate-tari-emergente-7897431, accesată la data de 13 oct. 2021.
14
*** Dinakar Peri, articol India-Russia defence trade worth $15 billion in three years: Russian official, The Hindu
Newspaper, 24 aug. 2021, disponibil la adresa https://www.thehindu.com/news/national/india-russia-defence-trade-
worth-15bn-in-3-years-russian-official/article36087445.ece, accesată la data de 15 oct. 2021.
15
*** Michael R. Gordon, Eric Schmitt, articol Russia’s Military Drills Near NATO Border Raise Fears of
Aggression, The New York Times, 31 iul. 2017, disponibil la adresa
https://www.nytimes.com/2017/07/31/world/europe/russia-military-exercise-zapad-west.html, accesată la data de 20
oct. 2021.
16
*** Agerpres, articol Turcia își retrage trupele de la un exercițiu NATO din Norvegia (Erdogan), Agenția națională de
Presă, București, 17 nov. 2017, disponibil la adresa https://www1.agerpres.ro/ externe/2017/11/17/turcia-isi-retrage-
trupele-de-la-un-exercitiu-nato-din-norvegia-erdogan--14-21-37, accesată la data de 20 oct. 2021.
17
*** i.e. BREXIT(23 iun. 2016) este un fenomen politic european prin care Marea Britanie a votat să părăsească
Uniunea Europeană. Guvernul britanic se pregătește acum să părăsească Uniunea Europeană în cel mai bun mod
posibil pentru interesul național al Regatului Unit, disponibil la adresa
https://www.gov.uk/government/policies/brexit, accesată la data de 1 nov. 2021.
18
*** Jon Sharman, articol Catalonia declares independence as Spain prepares to impose direct rule, Independent,
27 oct. 2017, disponibilă la adresa http://www.independent.co.uk/ news/world/europe/catalonia-independence-latest-
spain-direct-rule-catalan-parliament-president-a8023221.html, accesată la data de oct. 2021.
19
*** Teodora Marinescu, articol Ucraina acuză Rusia că ar fi capturat trei dintre navele sale în Marea Neagră, 25
nov. 2018, disponibil la adresa https://www.mediafax.ro/externe/ucraina-acuza-rusia-ca-ar-fi-capturat-trei-dintre-
navele-sale-in-marea-neagra-17702680, accesată la data de 25 oct. 2021.
 Unele state din Europa, nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, dar datorită poziţiei
lor geografice pot să devină ţinta unor atacuri ale unor actori agresivi care ar aduce pe
continentul european ameninţări directe la adresa securităţii statelor membre NATO. De
exemplu, ca urmare a creşterii tensiunilor din zona Mării Baltice generate de exerciţiile militare
„Zapad 2017”20,21, „Vostok 2018”22, „Tsentr-2019”23, „Kavkaz-2020”24 şi „Zapad 2021”25,
desfăşurate de Federaţia Rusă în apropierea graniţelor cu statele membre NATO, unele state
europene membre şi non-membre NATO au luat decizia politică de introducere a serviciului
militar obligatoriu pentru cetăţenii lor. Trebuie să menţionăm că ultimele două exerciţii s-au
desfăşurat la dimensiunea planificată, în condiţiile pandemiei COVID-19, chiar dacă la adresa
Federaţiei Ruse existau acuzații privind întrebuinţarea armelor biologice ca o continuare a
„operațiunilor informaționale”26 conduse de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Măsurile luate de NATO pentru combaterea unor potenţiale acţiuni militare care s-ar fi
putut desfăşura după încheierea exerciţiului au constat în dislocarea a 600 de paraşutişti ai
Armatei SUA în zona Mării Baltice pe durata exerciţiului din Zapad şi întârzierea rotaţiei unui
grup de luptă în Polonia. Alte state non-NATO din Europa au privit cu interes deosebit situaţia
determinată de exerciţiul militar strategic Zapad 2017, desfăşurat de Rusia, iar unul dintre
efectele imediate au constat în faptul că Regatul Suediei a adoptat o nouă lege care stipulează că
începând cu 1 august 2017, bărbaţii şi femeile suedezi îndeplinesc serviciul militar obligatoriu.
Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în anul 2010 şi prin noua lege, Suedia devine al
doilea stat, după Norvegia, care introduce serviciul militar obligatoriu atât pentru bărbaţi cât şi
pentru femei, iar ministrul apărării din Suedia consideră introducerea serviciului militar
obligatoriu ca fiind o un răspuns la un mediu de securitate deteriorat din Europa „într-un context
în care Rusia a anexat Crimeea şi desfăşoară mai multe exerciţii în vecinătatea ţării noastre”27.
Măsura de introducerii serviciului militar obligatoriu în Suedia, este şi rezultatul eşecului de a
realiza o forţă militară de rezervă din voluntari, forţă care să fie capabilă să intervină pentru
apărarea naţională. Suedia nu este membră NATO, dar în anul 1994, a semnat „Parteneriatul
pentru pace”28 încheiat între NATO şi ţările terţe.
20
*** Michael R. Gordon, Eric Schmitt, articol Russia’s Military Drills Near NATO Border Raise Fears of
Aggression, The New York Times, 31 iul. 2017, disponibil la adresa
https://www.nytimes.com/2017/07/31/world/europe/russia-military-exercise-zapad-west.html, accesată la data de 21
oct. 2021.
21
*** Joint Strategic Exercise Zapad(14-20 sep. 2017), a fost un exerciţiu militar strategic desfăşurat în comun de
forţele militare ale Federaţiei Ruse şi Republica Belarus în regiunea rusească Kalingrad, disponibil la adresa
http://eng.mil.ru/en/mission/practice/more.htm?id= 12140115@egNews, accesată la data de 15 oct. 2021.
22
*** Mathieu Boulegue, articol Russia’s Vostok Exercises Were Both Serious Planning and a Show, 17 sept. 2018,
disponibil la adresa https://www.chathamhouse.org/expert/comment/russia-s-vostok-exercises-were-both-serious-
planning-and-show, accesată la data de 28 oct. 2021.
23
*** Holly Ellyatt, articol Russia conducts massive military drills with China, sending a message to the West ,
CNBC, 17 sept. 2019, disponibil la adresa https://www.cnbc.com/2019/09/17/russia-conducts-tsentr-2019-military-
exercises-with-china-and-india.html, accesată la data de 28 oct. 2021.
24
*** Mark Galeotti, articol Kavkaz 2020: Russia’s latest military exercise highlights its strengths and limitations as
a regional hegemon, Middle East Institute, 4 nov. 2020, disponibil la adresa
https://www.mei.edu/publications/kavkaz-2020-russias-latest-military-exercise-highlights-its-strengths-and-
limitations, accesată la data de 28 oct. 2021.
25
*** Diana Magnai, articol Zapad 2021: Russia showcases military might with massive series of drills
alongside Belarus forces, Sky News, 14 sept. 2021, disponibil la adresa https://news.sky.com/story/zapad-2021-
russia-showcases-military-might-with-massive-series-of-drills-alongside-belarus-forces-12407356, accesată la data
de 21 oct. 2021.
26
Petre Scîrleţ, Cristian Ichimescu, articol Information Warfare/Operations of the Russian Federation in the context
of SARS-COV-2, Gândirea militară românească, Bucureşti, 2020, p. 13.
27
*** Philip Oltermann, articol Sweden to reintroduce conscription amid rising Baltic tensions, The Guardian, 2
mar. 2017, disponibil la adresa https://www.theguardian.com /world/2017/mar/02/sweden-reintroduce-conscription-
amid-rising-baltic-tensions, accesată la data de 1 nov. 2021.
28
*** NATO Review, articol Partnership for Peace programm, North Atlantic Treaty Organization, 7 iun. 2017,
disponibil la adresa https://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_50349.htm, accesată la data de 15 oct. 2021.
 Prin „declarațiile”29 sale referitoare la strategia de securitate a Statelor Unite ale
Americii, ex-președintele american a subliniat pericolul asupra securității naționale care este
generat de dezvoltarea economică a Rusiei și a Chinei, a acțiunilor militanților ISIS în Orientul
Mijlociu și a încercărilor de arme strategice și nucleare efectuate de Republica Populară
Democrată Coreeană (i.e. Coreea de Nord) în Asia de Est. Discursurile politice ale ex-
președintelui american Donald Trump au fost susținute în luna decembrie a anului 2017, cu
ocazia prezentării noii viziuni a strategiei de securitate a SUA și a intereselor acesteia şi au luat
în colimator potențialul economic din ce în ce mai mare al Rusiei și al Chinei, a efectului
concurențial pe care aceste state îl au în dezideratul susținut de sloganul „America First”30,
susținut în anul 2016 de către președintele american la începutul mandatului său. Reacția
oficialilor de la Beijing la aceste declarații a venit din partea Ministerului de Externe al Chinei,
care prin purtătorul său de cuvânt a transmis că țara sa „își va proteja cu hotărâre suveranitatea,
securitatea și dreptul de a se dezvolta și că nimeni nu ar trebui să aibă fantezia să îi afecteze
propriile interese”31.
Nu în ultimul rând, la începutul lunii octombrie 2021, NATO a ordonat ca opt diplomați
ruși să părăsească Belgia până la data de 1 noiembrie, spunând că sunt ofițeri de informații
nedeclarați, iar Alianța a redus dimensiunea reprezentanței rusești. Ca răspuns, ministrul de
externe Seghey Lavrov a declarat că întreaga misiune diplomatică a Rusiei va pleca până la 1
noiembrie 2021 sau la câteva zile după această dată, „din cauza faptului că măsurile luate de nu
asigură „condiții adecvate pentru activitatea diplomatică elementară”32 şi pentru că relaţia cu
Alianţa Nord-Atlantică a dispărut de câţiva ani.

CONCLUZII
Având în vedere faptul că presiunile asupra mediului de securitate mondial și nivelul de
globalizare vor continua să genereze schimbări în peisajul strategic internațional, putem să
afirmăm că tendința statelor lumii este de a-și adapta sistemele de apărare națională la aceste
manifestări. Dezvoltarea unor noi poli de putere mondială, migrația populației, concurența pentru
obținerea resurselor naturale, percepția omniprezentă asupra nesiguranței globale în contextul
unor parteneriate în curs de dezvoltare și apariția unor noi actori statali în lumea războiului
asimetric contemporan, sunt elemente care destabilizează starea actuală a mediului de securitate,
ne obligă să analizăm dinamica mondială a mediului de securitate și, asemănător mișcărilor din
jocul de șah, ne determină să privim interiorul sistemelor de alianțe pentru a identifica măsurile
și reacțiile statelor din afara Alianței Nord-Atlantice pentru contracararea provocărilor sau, de ce
nu, pentru crearea unor tensiuni mondiale.
Privind aceste aspecte, caracterul transnațional și asimetric al securității contemporane,
provocările, riscurile și amenințările ne demonstrează faptul că securitatea este indivizibilă şi,
evident, nici o țară nu este capabilă să rezolve în mod independent probleme complexe de
păstrare și consolidare a securității naționale. Prin urmare, în actualul stadiu evolutiv, securitatea
naţională reprezintă o problemă deosebit de importantă la nivel global, iar securitatea națională
este din ce în ce mai asociată cu situațiile de securitate din cele mai îndepărtate medii.
Evenimentele istorice care s-au desfășurat pe plan mondial în ultima perioadă de timp, ne
îndeamnă să credem că analiza datelor politice, militare şi economice pe care am făcut-o succint
pentru situaţia din statele alianței economice BRICS este un punct de plecare pe calea
29
*** Discursuri politice ale președintelui SUA, disponibil la adresa https://www.whitehouse.gov/issues/foreign-
policy/, accesată al data de 20 oct. 2021.
30
*** America first, disponibil la adresa http://www.bbc.com/news/election-us-2016-36152947, accesată la data de
20 oct. 2021.
31
*** James Griffiths, Serenitie Wang,  articol China says Trump's new security policy shows “Cold War mentality”,
CNN, 19 dec. 2017, disponibil la adresa http://edition.cnn.com/ 2017/12/19/politics/china-trump-national-security-
strategy-intl/index.html, accesată la data de 20 oct. 2021.
32
*** Andrew E. Kramer, articol Russia Breaks Diplomatic Ties With NATO, The New York Times, 18 oct. 2021,
disponibil la adresa https://www.nytimes.com/2021/10/18/world/europe/russia-nato.html, accesată la data de 24 oct.
2021.
contracarării efectelor la adresa securității în spațiul transatlantic, european și național.
Considerăm că potenţialele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii şi a stabilităţii
economice, politice şi militare mondiale nu vine numai din partea unui singur stat căruia să i se
poată determina puterea de luptă şi puterea combativă. State care sunt puteri militare mondiale,
state cu o populaţie de zeci de milioane de locuitori, state producătoare de armament nuclear sau
doar producătoare de armament convenţional, ţări unde stagiul militar este obligatoriu sau ţări
unde stagiul militar este voluntar, ţări care au sisteme de instruire şi formare a armatelor lor sau
entităţi statale care nu au sisteme instituţionalizate de pregătire a luptătorilor, state unde se
manifestă fanatismul religios sau state care au convingeri ferme privind respectarea drepturilor şi
a libertăţilor omului, indiferent de caracteristicile pe care le au, toţi actorii sunt implicaţi în
direcţionarea acţiunilor spre îndeplinirea scopurilor sau convingerilor propriilor naţiuni.
Chiar dacă Războiul Rece s-a încheiat de peste douăzeci şi cinci de ani, SUA şi Rusia
rămân principalii producători de armament din lume. SUA este principalul furnizor de armament
al ţărilor din NATO şi a celor din Orientul Mijlociu, iar Rusia este principalul furnizor de
armament pentru ţările din Asia de Sud-Est şi din Africa de Nord. Brazilia, India, Afganistan şi
Irak sunt ţări care au primit până în anul 2015 armament şi de la SUA şi de la Rusia.
Republica Populară Chineză și Federația Rusă fac parte din BRICS, alături de Republica
Federativă a Braziliei, Republica India și Republica Africa de Sud, iar coaliția a demonstrat că
reprezintă o asociere a unor state cu economii emergente care doresc să deruleze relații
economice și financiare menite să contribuie la dezvoltarea economiilor naționale, observându-se
cu uşurinţă faptul că progresul alianţei economice BRICS a transformat direcţiile de dezvoltare
ale statelor componente, iar acestea au devenit economii mondiale semnificative. Toate cele
cinci state ale BRICS sunt membri ai grupului financiar internațional „G-20”33, însă, cu toate că
sunt țări în curs de dezvoltare sau țări industrializate care se disting prin economii mari şi rapid
dezvoltate, au capacitatea de a influența semnificativ afacerile regionale.
Cele cinci state din cadrul alianței economice BRICS dețin tehnologie nucleară, fapt care
ne determină să regândim aspectele privind securitatea mondială, chiar dacă de exemplu,
Brazilia a susținut că folosește tehnologiile nucleare în scopuri pașnice și nu pentru armament
nuclear. Categoriile de forțe sunt aproximativ identice la toate statele analizate, respective există
Forțe Terestre, Forțe Aeriene și Forțe Navale, iar în Federația Rusă și Republica Africa de Sud
sunt și alte categorii de forțe implicate în sistemul militar de apărare națională. Armata
Federaţiei Ruse este alcătuită din Forţe Terestre, Forţe Aerospaţiale, Forţe Navale, Forțe Aeriene
și Forțe de Rachete Strategice, iar Forţa Naţională de Apărare a Braziliei este compusă din
Serviciul Armatei, Serviciul Forţelor Aeriene, Serviciul Marinei şi Serviciul Militar Medical. În
altă ordine de idei, „relațiile militare”34 dintre SUA și China sunt niște relații de încredere,
această afirmație putând fi susținută de cooperarea dintre cele două guverne în problema
amenințărilor venite dinspre Coreea de Nord, însă declarațiile contradictorii permanente dintre
reprezentanții Statelor Unite ale Americii și cei ai Federației Ruse, pot genera un conflict militar
în care să fie implicate toate statele lumii.
Concluzia acestei analize este simplă şi, la fel ca la încheierea celui de Al Doilea Război
Mondial, putem să parafrazăm spusele lui Albert Einstein-„nu ştiu cu ce arme va fi luptat cel de-
al treilea război mondial, dar cu siguranţă cel de-al patrulea va fi luptat cu beţe şi pietre”35.
Dacă vom încerca să găsim cea mai bună cale de supravieţuire, vom putea să vedem că „lumea
de mâine nu poate fi decât o proiecţie a celei din prezent. Cu siguranţă că, în anii care vor
urma, pericolele directe sau pericolele care se vor naşte pe scena internaţională nu vor putea fi
lăsate la voia întâmplării, motiv pentru care armata va fi nevoită să pregătească prezentul
pentru viitor, viitor care, cronologic a început!”36.

33
*** Grupul G-20, disponibil la adresa https://www.g20.org/, accesată la data de 20 oct. 2021.
34
*** Relația militară dintre SUA și China, disponibil la adresa https://www.nytimes.com/2017
/12/17/us/politics/tillerson-north-korea-china.html, accesată la data de 20 oct. 2021.
35
*** Einstein Albert-citate, op.cit., disponibil la http://www.citate.ro/2962/razboi-mondial, accesată la data de 18
oct 2021.
 BIBLIOGRAFIE
1. Headquarters, Departament of the Army, TC 7-102, Operational Environment and Army
Learning, Washingthon DC, 2014.
2. Collins, J., Excelenţa în afaceri, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2006.
3. Tyner, J., A., War, Violence, and Population: Making the Body Count, The Guilford Press,
2009.
4. Bozo, F. et alii,  Europe and the End of the Cold War: A reappraisal, Routledge,
Taylor&Francis Group, Londra, 2008.
5. Salazar, Torreon, B., U.S. Periods of War and Dates of Recent Conflicts, Congressional
Research Service, 2017.

36
*** Gligor Văidean, articol Infanteria şi provocările mileniului III, Revista Infanteriei, nr. 1, Ediţie omagială,
Editura CIIVM, Făgăraş, 2010, p. 13-15, disponibil la adresa http://www.revista.forter.ro/12_scoli/revista_
nfanteriei_1_2010.pdf, accesată la data de 10 oct 2021.