1.

Date generale 3
1.1. Tema de proiectare 3
1.2. Schema de montare a elementelor
platformei industriale normale
2. Platforma industrială normală (Varianta 1) 3
2.1. Calculul platelajului. 3
2.1.1. Alcătuirea platformei. Dimensionarea 3
platelajului
2.1.2. Verificarea la rezistență a platelajului 3
2.1.3. Calculul cordonului de sudură 3
2.2. Calculul grinzii laminate (de platelaj) 3
2.2.1. Dimensionarea grinzii de platelaj 3
2.2.2. Verificarea la rezistență a grinzii de platelaj 3
2.2.3. Verificarea la rigiditate a grinzii de platelaj 3
2.3. Consumul de oțel pe 1m2 3
3. Platforma industrială complicată (Varianta 2) 3
3.1. Calculul platelajului. 3
3.1.1. Alcătuirea platformei. Dimensionarea 3
platelajului
3.1.2. Verificarea la rezistență a platelajului 3
3.1.3. Calculul cordonului de sudură 3
3.2. Calculul grinzii laminate (de platelaj) 3
3.2.1. Dimensionarea grinzii de platelaj 3
3.2.2. Verificarea la rezistență a grinzii de platelaj 3
3.2.3. Verificarea la rigiditate a grinzii de platelaj 3
3.3. Calculul grinzii secundare 3
Dimensionarea grinzii secundare 3
Verificarea la rezistență a grinzii secundare 3
Verificarea la rigiditate a grinzii secundare 3
3.4. Consumul de oțel pe 1m2 3
4. Alegerea variantei optime 3

1
. Date generale

1.1. Tema de proiectare

Se propune întocmirea proiectului unei platforme industriale

metalice (fig. 1.2) conform datelor din caietul de sarcini (fig 1.1).

2
 Figura 1.2

Se cere să se alcătuiască și să se calculeze elementele

platformei industriale metalice (fig. 1.2) reieșind din compararea
tehnico-economică a două variante de scheme constructive:

varianta 1 - platforma industrială normală (fig. 1.3.a) cu:

• platelaj 1 (fig. 1.2);
• grinzi de platelaj 2 (fig. 1.2).

varianta 2 - platforma industrială complicată (fig. 1.3.b) cu:

• platelaj 1 (fig. 1.2);
• grinzi de platelaj 2 (fig. 1.2);
• grinzi secundare 3 (fig. 1.2).
3
 Se vor dimensiona ambele variante și din ele se va propune spre
execuție cea cu consumul mai redus de oțel și manoperă. Grinzile
principale 4, stâlpii 5 și îmbinările se calculează pentru varianta
optimă.

a b
Figura 1.3
1 - platelaj 4 – grinzi principale
2 – grinzi de platelaj 5 - stâlpi
3 – grinzi secundare

1.2. Schema de montare a elementelor platformei

industriale normale
Conform caietului de sarcini:
 Trasarea longitudinală a stâlpilor 𝐴 = 11,6 𝑚;
 Trasarea transversală a stâlpilor 𝐵 = 6,4 𝑚;
 dimensiunile platformei în plan 3𝐴 × 3𝐵 (fig. 1.4)

4
 Figura 1.4
2. Platforma industrială normală (varianta 1)

2.1. Alcătuirea platformei și dimensionarea platelajului

Se proiectează platelajul din tablă striată a platformei

industriale (fig. 1.4) cu dimensiunile rețelei 𝐴 × 𝐵.
Platelajul de oțel este o placă sudată pe două, trei sau patru laturi
de grinzi și încărcată cu o sarcină verticală.
În calcul, din placă, este tăiată o fâșie de lățime 𝑏0 = 1 𝑐𝑚 de-a
lungul laturii scurte a platelajului (fig. 2.1) și se calculează ca o
grindă articulată la capete, încărcată cu o sarcină uniform
distribuită. Lungimea de calcul a platelajului este distanța dintre
cordoanele de sudură, dar în practică se adoptă egală cu pasul
grinzilor, pe care acesta reazemă (fig. 2.2).

5
 Figura 2.1

Figura 2.2

6
 Deoarece platelajul lucrează la încovoiere și întindere
axială, tensiunile totale pot fi determinate de formula:
σ =σ M +σ N (1)
unde:
𝜎𝑀 – tensiuni din încovoiere;
𝜎𝑁 - tensiuni din întindere.
Grosimea platelajului se determină din condiția de rigiditate,
adică de săgeata sa de la acțiunile normate.
Raportul limită dintre deschiderea și grosimea platelajului,
din condiția de rigiditate, se determină cu relația:
l 4 n0
=
t 15 (
1+ 4
72 E 1
n 0 ∙q 0 n )
(2)

l
n 0= =150 ;
fu

l
f u= −săgeata relativă ( tab .19 [ 2 ] ) ;
150

E
E1= −modulul de elasticitate cilindric ( fig . 1.1 ) ;
1−v 2

E=2 ,06 ∙ 105 MPa−modulul de elasticitate ( tab .63 [ 1 ] ) ;

v=0 , 3−coeficientul lui Poisson ( tab .63 [ 1 ] ) ;

2,06 ∙ 105
E 1= 2
=2,26 ∙105 MPa ;
1−0,3

7
 kN
q 0 n=22,4 2 - valoarea din variantă, încărcarea utilă normată pe
m
platelaj (fig.1.1)

l 4 ∙ 150
t
=
15
1+
(
72∙ 2,26 ∙105
1504 ∙ 22,4 )
∙ 103=97,39

unde: (103) se aplică pentru a transforma unitățile de măsură.

Pentru a reduce consumul de metal, se tinde la un număr

minim de grinzi, ceea ce înseamnă că grosimea platelajului va
fi maximă posibilă.
Se calculează deschiderea platelajului 𝑙, care este egală cu
distanța dintre grinzile de platelaj 𝑎, alegând un număr par de
grinzi (pentru a nu fi amplasată grindă de platelaj pe sudura de
la mijlocul grinzii principale) și se respectă limitele deschiderii
platelajului din tablă 𝑙 = 0,6 … 1,6 𝑚 (Lihtarnikov p. 66):

A 11,6
l= = =0,96=96 cm
N par 12
Se respectă condiția 0,6 𝑚 < 0,69 𝑚 < 1,6 𝑚.

Se calculează grosimea platelajului 𝑡, reieșind din

deschiderea adoptată și se respectă limitele grosimii
platelajului din tablă 𝑡 = 6 … 12 𝑚𝑚 (Lihtarnikov p. 66):
l l 145
=97,39 t= = =1,48 cm=14,8 mm
t 97,39 97,39

Grosimea platelajului este mai mică decât limita de jos

care poate fi adoptată, de aceea se micșorează numărul de
grinzi și se repetă calculul de la punctul 4

8
 A 11,6
l= = =1,16=116 cm
N par 10
Se respectă condiția 0,6 𝑚 < 1,16 𝑚 < 1,6 𝑚.

l l 116
=97,39 t= = =1,19 cm=11,9 mm
t 97,39 97,39

Adoptăm t=12 mm

Grosimea platelajului se adoptă conform sortimentului de

tablă (Lihtarnikov p. 352, tab.10, sau îndrumar - anexa 9,
tab.9.16, GOST 82-70∗): 𝑡 = 6 𝑚𝑚.
Astfel, platforma normală s-a alcătuit din 10 grinzi și
dimensiunile adoptate pentru platelajul din tablă striată sunt
(fig. 2.3.):
- deschiderea 𝑙 = 1,16 𝑚;
- grosimea 𝑡 = 12 𝑚𝑚.

9
2.1.2 Verificarea rezistenței platelajului

Rezistența platelajului se verifică cu relația (1);

γ M γ H
σ= n + n ≤ R y γc
W A
γ n=1- coeficient de fiabilitate pentru importanță (tab. 2[ 3 ] )
A=b0 ∙t -aria fâșiei de calcul
t=12 mm- grosimea platelajului .
b 0=1 cm – lățimea fâșiei de calcul.
A=1∙ 12∙ ( 10 )=12 ∙ ( 10 ) m
−5 −5 2

W =∝∙ Fcr
∝0 ¿ –ecuație pentru determinarea lui ∝0 ;

10
 4
5 pn ∙l
f 0= – săgeata maximă a fâșiei ;
384 E1 l
n n
pn=q0 +q pl – încărcarea normată pe platelaj ;
q n0=22,4 – Sarcină utilă normată;
n
q pl =0,114 - încărcarea din greutatea proprie a platelajului ;
kN
pn=22,4 +0,114=22,514 2
m
b ∙t 1 ∙ 12 ∙ ( 10 )
3 3 −11
=1,44 ∙ ( 10 ) m
−9 4
I= =
12 12
4
5 0,225∙ 1,16 −3 −3
f 0= ∙ 10 =18,643 ∙ 10 m
384 2,26 ∙ 10 ∙ 1,44 ∙ 10
5 −3

∝0 ¿
∝0 ¿
Prin metoda încercărilor se obține ∝0=1,331
π 2 E ∙ I 3,14 2,26 ∙ 10 ∙ 1,44 ∙ ( 10 )
2 5 −9
F cr = = =2,3 kN
l2 1,16 2
H=1.33 ∙ 2,3=3,05 kN

M0
M= – momentul maxim de calcul în platelaj ;
1+∝0
pl 2
M 0= – momentul de încovoiere în rinda simplu rezemată;
8
n n
p=(γ t 1 ∙ q0 + γ t 2 ∙ q pl ) ∙ b0- încărcarea liniară de calcul ;
γ t 1=1,2- coeficient de siguranță pe încărcarea uniform distribuită (p.3.7
[ 2 ])
γ t 2 =1,05- coeficient de siguranță pe încărcarea proprie ;
p= (1,2 ∙ 22,4+1,05 ∙ 0,114 ) ∙0,01=0,27 kN /m
2
0,27 ∙ 1,16
M 0= =0,045 kNm
8

11
 0,045
M= =0,019 kNm
1+1,33
3,05∙ 10−3 0,019∙ 10−3
σ= + ≤ 240 ∙1
12 ∙ ( 10 ) 24 ∙ 10−8
−5

104 MPa ≤ 240 MPa

Rezistența platelajului este asigurată.
2.1.3 Calculul cordonului de sudură
Se compară produsele β f Rwf și β z Rwz :
β f =0,9 , β z =1,05– coeficienți adoptați la sudarea elementelor ( sudură
semiautomată, pentru sârmă Cp- 08 , p.34[ 3 ] )
Rwf =180 MPa – rezistența de calcul la forfecare a metalului (tab. 56 [ 1 ])
Rwz =0,45 Run - rezistența de calcul la forfecare a metalului platelajului
(tab.3 [ 1 ])
Run=370 – Rezistența normată la rupere a metalului platelajului (tab.51*
[ 1 ])
Rwz =0,45 ∙ 370=167 MPa
0,9 ∙ 180< 1,05∙ 167
162 MPa <175 MPa
De aceea , cordonul de sudură care prinde platelajul de grinzi se
calculează prin metalul depus :
H 3,05 ∙ 10−3 −3
Kf ≥ = =1,88 ∙10 m
β f R wf l w γ wf γ c 0,9 ∙180 ∙ 0,01∙ 1∙ 1

Se adoptă grosimea cordonului de sudură K f =5 mm (p.12.8.a,b, tab.38*

[ 1 ])

2.2 Calculul grinzii de platelaj

2.2.1 Dimensionarea grinzii de platelaj

Grinda de platelaj , solicitată la încovoiere, se calculează ținând cont de

deformațiile plastice.
Calculul elementelor încovoiate în demeniul elasto- plastic se efectuiază
12
cu relația :
γn M
≤ Ry γc (39)[ 1 ]
C x W xn
Astfel modulul de rezistență necesar va fi :
γ M
W xn ≥ n
C x R y γc
γ n=1,1 - coeficientul condițiilor de lucru (tab. 6* [ 1 ] )
R y =240 MPa (tab. 51* [ 1 ])
C x =1,12 – se ia în prealabil;
q l2
M= – momentul încovoitor pe grindă;
8
q=( γ t 1 ∙ q n0+ γ t 2 ∙ q npl + γ t 2 ∙ qngrpl ) ∙ a- încărcarea liniară pe grinda platelajului;
q ngrpl =0,35 kN /m2- se ia în prealabil ;
q=( 1,2 ∙22,4 +1,05∙ 0,114+ 1,05∙ 0,35 ) ∙1=31,74 kN /m
31,74 ∙ 40,96
M= =162,50 kNm
8
1∙ 162,50 ∙103 3
W xn ≥ =549.58 cm
1,12 ∙ 240∙ 1,1
Din sortiment [ 5 ] se adoptă profilul I33
I33 [ 5]
Wx 597m3
masa 42,2 kg/m
h 330mm
b 140mm
d 7mm
t 11,2mm
R 13 mm
A 53,8cm 2
Ix 9840cm4

13
2.2.2 Verificarea la rezistență a grinzii de platelaj

Verificarea la rezistență la tensiuni normale se efectuiază

cu relația :
γn M
≤ R y γc (39)[ 1 ]
Cx W x
2
ql
M=
8
q=( γ t 1 ∙ q n0+ γ t 2 ∙ q npl ) ∙ a+ γ t 2 ∙ m∙ g=( 1,2 ∙ 22,4+1,05 ∙0,114 ) ∙ 1+1,05 ∙ 42,2∙ 9,81 ∙(10
- sarcina de calcul corectată , de oarece se cunoaște masa grinzii ;
2
31,75 ∙6,4
M= =162,56 kNm
8
Af b∙t 14 ∙1,12
= = =0,795
A m (h−2 t−2 R)∙ d ( 33−2 ∙ 1,12−2 ∙1,3 ) 0,7
C x =1,09 -(tab. 66 [ 1 ])
3
1∙ 162,56(1 0 )
<240 ∙ 1,1
1,09 ∙ 597
249,81 MPa<264 MPa
Rezistența la tensiuni normale este asigurată.
Vereficare rezistenței la tensiuni tangențiale, pentru grinzile laminate nu
se efectuiază, deoarece aceasta este asigurată din teoria sortimentului.
Vereficarea stabilității grinzii ne se efectuiază deoarece încărcarea
distribuită utilă se transmite prin platelojul din oțel, care reazemă
continuu pe lungimea grinzii (p.5,16* [1]).

2.2.3 Verificarea sucțiunii grinzii la a doua grupa de stări limită

( verificarea rigiditații grinzii)

14
 Verificarea rigiditații grinzii constă în comporarea săgeții maxime
f ( fig.2.3 b) cu cea admisibilă fu :
f≤fu (25)[2]
l B
f u= = -săgeata admisibilă (tab. 19,p.2a[2]);
200 200
6,4
f u= =0,032 m
200
n 4
5 q ⋅l
f= ∙ -săgeata maximă pentru grinda simplu rezemată,
384 E I x
solicitată de sarcină uniform distribuită.
n
q – sarcina normată pe grinda de platelaj;
n n n kN
q =(q 0 +q pl ¿ a+q grpl =( 22,4+ 0,114 ) ∙1,16+ 0,413=26,52
n
m
a=l=0,96 m – distanța dintre grinzile de platelaj (deschiderea
platelajului – p.2,1,1 , fig. 2,2)
n
q grpl - încărcarea din greutatea grinzii de platelaj adoptate I33
q ngrpl =mgrpl ⋅ g
kg
mgrpl = – masa grinzii
m
n kN
q grpl =
m
n kN
q=
m
l=B=6,4 m – lungimea grinzii de platelaj(fig.2.3);
5
E=2,06 ∙10 Mpa – modulul de elasticitate longitudinal (tab. 63[1]);
4
I x =9840 cm – momentul de inerție al secțiunii I33[5]
5 26,52 ⋅6,4 4
f= ∙ =0,028 m
384 2,06 ∙105 ∙ 9840
0,028 m≤ 0,032 m
f≤fu
Regiditatea grinzii de platelaj asigurată.

15
2.3 Consumul de oțel pe 1m2
Consumul de oțel pe 1 m2 în varianta 1 (platforma industrială
normală)
m grpl
g1=γ ⋅t+
a
kg
γ=7850 3 - densitatea oțelului
m
t=12 mm−¿ grosimea platelajului
42,2 kg
g1=7850 ∙ 0,0012+ =130,57 3
1,16 m
3. Platforma industrială complicată (varianta 2)

3.1. Calculul platelajului

3.1.1. Alcătuirea platformei. Dimensionarea platelajului

Pe grinzile principale se amplasează grinzile secundare cu pasul b=2-4m.
Pe grinzile secundare se amplasează grinzile de platelaj cu pasul
a ' =0,5−1,2m .
Este necesar să se respect condițiile;
1)b> a
2)a ' < a
3)grinda secundară nu trebuie să fie amplasată pe mijlocul grinzii
principale.
Se calculează deschiderea platelajului , care este distanța dintre grinzile
de platelaj.

16
 A
l=
N par
A=m – trasarea longitudinală a stălpilor;
N par =¿ 4 - număr par de grinzi
11,6
l= =2,9 m
4
Grosimea platelajului pentru platforma industrială complicată se
calculează, utilizând calculele precedente din următoarele considerente:
l l1
= , de unde :
t t1
l∙ t 1
t=
l1
l 1=1,16 m – deschiderea platelajului pentru varianta 1
t 1=12 mm – grosimea platelajului pentru varianta 1
B
l= - deschiderea platelajului pentru varianta 2
N
B=6,4 m – trasare transversală a stălpi
N – numărul grinzilor de platelaj cu condiția ca l ≤l 1
6,4
l= =1,06 m
6
1,06∙ 12
t= =10,96 mm
1,06
Se adoptă, conform sortimentului din tabel [4] grosimea platelajului de
12 mm.
Astfel, platforma industrială complicată s-a alcătuit din 4 grinzi
secundare, 6 grinzi de platelaj( fig. 3.1).

17
 Figura 3.1

Dimensiunile adoptate pentru platelajul din tablă străină sunt:

- deschiderea l=1,06 m ;
- grasimeat=12 mm .

3.2. Calculul grinzii de platelaj

3.2.1 Dimensionarea grinzii de platelaj

Grinda de platelaj lucrează în domeniul elasto-plastic și calculul

la încovoiere se efectuiază cu relația:
γn M
≤R γ ; (39) [1]
c 1 w xn y c
de unde se determină modulul de rezistanță necesar:
γn M
W xn ≥
c1 ∙ R y ∙ γc
18
γ n=1 ; (tab.2[2])
γ c =1,1; (tab.6*[1 ])
R y =240 MP ; (tab.51*[1])
c 1=¿ 1,12 se ia preliminar (tab.66
[1]);
q ∙ l 2 q ⋅b 2
M= =
8 8
q – sarcina liniară de calcul pe grinda platelajului
n n n
q=(γ t 1 ∙ q 0+ γ t 2 ∙ q pl + γ t 2 ∙ q grpl )∙ a '
n kN
q grpl = – sarcina din greutatea proprie a grinzilor de platelaj (0,3 ...
m
0,5 kN/m – preliminar)
'
a =l=1,06 m– distanța dintre grinzile de platelaj egală cu deschiderea
platelajului (p.3.1.1)
kN
q=( 1,2 ∙22,4 +1,05∙ 0,114+ 1,05∙ 0,35 ) ∙1,06=29
m
b=2,9 m – lungimea grinzi de platelaj ( fig. 3.1)
2
29 ⋅ 2,9
M= =30,48 kN ∙m
8
1 ∙16,63 ∙ 103
W xn ≥ =103,08 cm 2
1,12∙ 240 ∙1,1
Din sortiment [ 5 ] se adoptă profilul I 12
Schema 3.1
I16 [ 5]
Wx 109 m
3

m 15,9 kg /m
h 160 mm
b 81 mm
d 5 mm
t 7,8 mm
R 6,5 mm
A 20,2 cm
2

19
 Ix 873 cm
4

3.2.2 Vereficare sectiunii grinzii de platelaj la prima grupă de stări

limită (vereficarea la rezistență)

Vereficarea la rezistență a elementului încovoiat, în domeniul

elasto-plastic, la tensiuni normale se efectuiază cu relația:
γ n∙ M
≤ R y ∙ γ c; (39)[1]
c1 ∙ W x

γ n=1 ; (tab.2[2])
γ c =1,1; (tab.6*[1 ])
R y =240 MP ; (tab.51*[1])
c 1=¿ 1,12 se ia preliminar (tab.66
[1]);

2 2
q∙l q∙b
M= =
8 8
b=2,9 m(fig.3.1)
q=( γ t 1 ∙ q n0+ γ t 2 ∙ q npl ) ∙ a' + γ t 2 ∙ m grpl ∙ g
q=( 1,2 ∙22,4 +1,05∙ 0,114 ) ∙ 1,06+1,05 ∙15,9 ∙ 9,81∙ 10−3 =
kN
¿ 28,76
m
2
28,76 ∙2,9 kN
M= =30,23
8 m

At b∙t 81 ∙7,8
= = =0,96
A w (h−2t−2 R)∙ d (160−2∙ 7,8−2∙ 6,5)∙ 5
At
=0,96
Aw
20
c 1=¿ 1,08
1∙ 30,23
< 240∙ 1,1
1,09∙ 109
254,43¿ 264

Rezistenta la tensiuni normale a grinzii de platelaj este asigurată.

Rezistenta la tensiuni tangentiale este asigurată din teorie sortimentului.
Stabilitatea grinzii este asigurată datorită rezemării continue a platelajului
pe toată lungimea grinzii de platelaj.

3.2.3 Verificarea secțiunii grinzii la a doua grupă de stări limită

( vereficarea la rigiditate)

f≤fu
l b
f u= = -săgeata limită (tab19,p.2a[2])
150 150

2,9
f u= =0,02 m
150
n 4 4
5 q ∙l 5 24,02 ∙2,09
f= ∙ = ∙ =0,012-săgeata maximă
384 E∙ I x 384 2,06∙ 105 ∙873

E=2,06 ∙105 MPa(tab .63[ 1])

Ix=873 c m 4 ( schema 3,1)
n n n ' −3 kN
q =( q ¿ ¿ 0 + q pl )∙ a +mgrpl ∙ g=( 22,4+ 0,114 ) ∙1,06 +15,9∙ 9,81 ∙10 =24,02 ¿
m
0,012 m< 0.02 m
f < fu
Rigiditatea grinzii este asigurată.

3.3 Calculul grinzii secundare

3.3.1 Dimensionarea grinzii secundare

21
 Grinda secundară este solicitată de forțele F1 ( fig. 3.2) egale cu
suma a doua reacțiuni a grinzilor de platelaj.

Figura 3.2

F 1=2Q
ql
Q= – reactiunea grinzii de platelaj
2
28,76 ∙ 2,9
Q= =41,702 kN
2
F 1=2∙ 41,702=83,4 kN
Pentru simplificare fortele concentrate F1 se înlocuiesc cu o
încărcare uniform distribuită echivalentă.
Astfel, încărcare pe grinda, secundară se compune din încărcarea uniform
distribuită echivalentă ( de la forțele F1) și încărcarea din greutatea prorie
a grinzii:
q ecv=qecvF 1 +q grsec
N
q ecvF 1= grpl - încărcarea echivalentă de la forțele F1
l
22
N grpl-numărul grinzilor de platelaj care reazemă pe grindă secundară
N grpl=6 (fig. 3.2)
l=6,4 m (fig. 3.2)
6 ∙ 83,4 kN
q ecvF 1= =78,18
6,4 m
kN
q grsec =0,6 – se ia preliminar
m
kN
q ecv=78,18+ 0,6=78,78
m

Schema de calcul a grinzii secundare este reprezentată în (fig. 3.2.)

Grinda secundară lucrează în domeniul elasto-plastic și se calculează cu
relație:
γn ∙ M
≥Ry∙γc (39)[1]
c 1 ∙ W xn
De unde modulul de rezistență necesar va fi:
γ ∙M
W xn ≥ n
c1 ∙ R y ∙ γc
γ n=1 (tab.2[2])
γ c =1,1 (tab.6*[1])
c 1=1,12 preliminar (tab.66 [1])
R y =240 MPa ; (tab.51*[1])
2
q ecv ∙ l
M=
8
l=B=6,4 m – lungimea grinzii secundare(fig. 3.1, 3.2)
78,78 ∙6 , 42
M= 403,35 kNm
8
1∙ 403,35∙ ( 1 03 ) 3
W xn ≥ =1364,14 cm
1,12∙ 240 ∙1,1
Din sortiment [5] se adaptă profilul I50
Schema 3.2
I50 [ 5]
23
 Wx 1589 m
3

m 78,5 kg /m
h 500 mm
b 170 mm
d 10 mm
t 15,2 mm
R 17 mm
A 100 cm
2

Ix 39727 cm4

3.3.2 Vereficare secțiunii grinzii secundare la prima grupă de stări

limită.
Se verefică rezistența grinzii secundare la tensiuni normale cu
relația:
γ n∙ M
≤ Ry ∙ γ c
c1 ∙ W x
(39)[1]
Wx=1589cm3 (schema 3.2)
γ n=1 (tab.2[2])
γ c =1,1 (tab.6*[1])
c 1=1,12 preliminar (tab.66 [1])
R y =240 MPa ; (tab.51*[1])

2
q ecv ∙ l
M=
8
q ecv=qecvF 1 +q grsec
q grsec =mgrsec ∙ g
kg
mgrsec =78,5 (schema 3.2)
m
kN
q gr sec =78,5 ∙ 9,81 ∙1 0−3 =0,77
m

24
 kN
q ecv=78,18+ 0,77=78,95
m
l=B=6 m – lungimea grinzii secundare ( fig3.1)

78,95∙ 6 , 4 2
M= =404,22 kNm
8
Af b∙t 170 ∙ 15,2
= = =0,593
A w (2 h−2 t−2 R)∙ d (500 ∙2−2∙ 15,2−2 ∙17)∙10
C1=1,11 (tab.66[1])
229,17<264
MPa<MPa

Rezistența grinzii la tensiunii normale este asigurată.

Se verefică rezistente la tensiuni tangențiale cu relația :

γ nQ S x
≤R s γC (29)[1]
tw I x
t w =d =10 mm – grosimeainimii (3.2 ,[5 ])
I X =39727 c m4 ( schema 3.2)
3
S x =919 c m −momentul static [5 ]
γ n=1(tab . 2[2])
¿
γ c =1,1(tab . 6 [1])
R yn
R s=0,58 – rezistențala forficare (tab . 1¿ [1])
γm
R s=245 Mpa – rezistențe normată la ergere ( tab .51∗[ 1 ] ) ;
γ m=1,025 – coeficientul de siguranță pentru materiale (tab 2∗[1])

245
R s=0.58 ∙ =140 M Pa
1,025
qcv ∙l
Q=
2
25
 kN
qcv =78,95
m
l=B=6.4 m
78,95 ∙6,4
Q= =251,2 kN
2
2
1∙ 251,2∙ 919 ∙(10 )
<140 ∙1.1
10 ∙39727
58,10 M Pa <154 M Pa

τ < Rs γ c

Rezistența la tensiuni tangențiale este asigurată.

(fig.3.1) p.5.16*, tab.8 [1]; Conform p.5.16*[1] stabilitatea grinzii este
asigurată dacă:
l ey l ef
≤( ) lim ¿
b b
h
Pentru 1 ≤ ≤6 (tab.8* [1])
b
b
15 ≤ ≤35
t

h=500 mm (fig. 3.3, schema 3.2)

b=170 mm (fig. 3.3, schema 3.2)
t=15,2 mm (fig. 3.3, schema 3.2)

26
h 500
= =2.94 asigurat
b 170
b 170 b
= =11.18 se adoptă =15 prealabil 2, tab.8* [1]
t 15,2 t
l ef 1∙ 102
= =5,88
b 170

( lb ) lim ¿[ 0.35+0.0032 ∙ bt +( 0.76−0.02 bt ) bh ]∙ √ RE

ef

y
(tab.8* [1])

( )
l ef
b
lim ¿ [ 0.35+0.0032∙ 15+ ( 0.76−0.02 ∙15 ) 0.34 ] ∙
√
2.06 ∙ 105
240
=16,2

5,88 ≤ 16,2
l ef l ef
<( ) lim ¿
b b
Stabilitatea grinzii secundare este asigurată.

Figura 3.3
3.3.3 Verificarea secțiunii grinzii secundare la a doua grupă de stări
limită.
27
Verificarea la rigiditate se efectuiază cu relația.
f ≤fu (25)[2]
l
f u= – săgeata admisibilă (tab.19[2])
200
L=B – lungimea grinzi secundare, care este egală cu trasarea tranversală
a stâlpilor.
l=6.4 m
6.4
f u= =0.032 m
200
n 4
5 qecv ∙ l
f= ∙ - săgeata maximă pentru grinda simplu rezamată,
384 E I x
solicitată de sarcină uniform distribuită (fig. 3.2)
q nec=q necvfi +q ngec =qnecuF 1+ mgrind g
n
Ngrupl ∙ F 1
n
q ecvF 1= – încărcarea echivalentă de la forțele F n1
l
N grupl=6
l=6,4 - lungmea grinzii secundare
F n1=2 Qn
4
q l
Q n= – reacțiunea(din sarcina normata) a grinzii de platilaj.
2
kN
q n=24,02 - sarcina normată din grindă de platilaj (p.3.2.3)
n
l=2,9 - lungimea grinzii de platilaj

28
 n 24,02 ∙2,9
Q= =34,82 kN
2
F n1=2 ∙34,82=69,64 kN
n −3 kN
q wcv =69,64+78,5+ 9.81∙ 10 =70,41
m
5 4 (10¿¿ 5)
f= ∙ 70,41 ∙6.4 ∙ =0.018 m¿
384 5
2.06 ∙10 ∙ 39727
0.018 m < 0.032 m
f <f u
Ridigitatea grinzii secundare este asigurată.
3.3. Consumul de oțel pe 1 m2 în varianta 2 (platforma industrială
complicată);
mgrpe M gr sec
g2=γ ∙ t+ +
a
'
b
kg –
γ=7850 3 densitatea oțelului;
m
t=12 mm – grosimea platilajului;
a’= 1,06 m – deschiderea platilajului
(distanțe dintre grinzile de platilaj) (fig. 3.1)
b= 2,9 m- lungimea grinzii de platilaj
(distanța dintre grinzile secundare) (fig. 3.1);
kg
mgrpe =15,9 [5]
m

29
 kg
mgr sec =78,5 [5]
m
15,9 78,5 kg
g2=7850 ∙ 12∙(10¿ ¿−3)+ + =136,26 3 ¿
1,06 2,9 m

4. Alegerea variantei optime.

Completând consumul de oțel pentru variantele realizate:
71.33 > 68.93
g1 < g2
Rezultă că varianta 2 este varianta mai ușoară , dar din motiv că varianta
1 are o manoperă mai mică, atunci o să aleg Varianta 1 ca variantă de
continuare.
Pentru o vizualizare mai bună a variantei optime se alcătuiește tabelul de
consum al oțelului (pe 1 m2 de platformă) pe variante:
Tabelul 4.1
Var Platilaj Grinzi de platilaj Grinzi secundare
Gr. Masa Profilul Masa Profilul Masa kN
mm kN I kN I kN m
2

m2 m2 m2
1 12 0.942 33 0,422 - - 1,30

2 12 0.942 16 0.495 50 0.785 1,36

5. Proiectarea grinzilor compuse cu inima plină.

5.1 Calculul grinzii principale.
5.1.1. Alcătuirea secțiunii grinzii principale.
30
Grinda principală este solicitată de forțele concentrate F, egale cu două
reacțiuni ale grinzilor de platilaj (fig. 5.1)

Figura 5.1. Schema de calcul a grinzii principale

Forțele concetrate F se înlocuesc cu o încărcare echivalentă, unifor
distribuită de intensitate:
N grpl ∙ F
q ecv=
L
N grpe=12
L=A=12 m – lungimea grinzii principale (trasarea longitudinale a
stâlăilor)
F=2Q
ql
Q= reacțiunea grinzilor de platilaj
2
kN
q=26,52 −sarcina de calcul pe grinda de platelaj
m
l=6,4 m−lungimea grinzii de platelaj
31
 26,52 ∙6,4
Q= =84,86 kN ;
2
F=2 ∙84,86=169,72 kN ;
12 ∙169,72
q ecv= =175,57 kN
11,6

5.1.2. Dimensionarea grinzii principale

Grinda principală lucrează în domeniul elastic de comportare a

materialului și se calculează cu relația:

γ n∙ M
≤ R y γc ;
W xn
De unde modulul de rezistență necesar va fi:
γ n∙ M
W xn ≥ ;
R yγc
q ecv . ∙ L2
M =α ∙
8
a=1,02−¿ coeficient care ține seamă de greutatea proprie a grinzii
principale
175,57 ∙11,6 2
M =1,02 ∙ =2953,08 kN ∙ m ;
8
R y =240 MPa -pentru tablă ( tab. 51* [1])
γ c =1,1 ;
1∙ 2953,08 ∙ ( 10 )
3
W xn ≥ =11185,90 cm3
240 ∙ 1,1

I. Se determină înălțimea grinzii compuse din următoarele două condiții:

1 ¿ h≥ h min. −asigură rigiditatea grinzii .

2 ¿ h ≈ hopt . −asigură cel mai mic consumde material .

32
h min. =
5 Ry l
∙
24 E f u [ ]qn
∙l ∙ ;
q

R y =240 MPa tab. 51* [1]

5
E=2,06 ∙10 MPa tab. 63 [1]
l=L=11,6−lungimea grinzii principale
l
f u= −săgeata limită a grinzii tab.19 [2]
225
q=q ecv . =175,86 kN −sarcina de calcul pe grinda principală

n n N gr . pl . ∙ Fn
q =q = ecv . −sarcina normată pe grinda principală F n=2 ∙Qn ;
L
n
n q ∙l
Q= −reacțiunea grinzilor de platelaj de la sarcina normată
2
26,52 ∙6,4
Q n= =84,86 kN ;
2
F n=2 ∙84,86=170 kN ;
n 11,06 ∙170
q= =175,86 kN /m;
11,6
5 240 ∙225 175,86
h min. = ∙ ∙ 11,6 ∙ =0,6546 m=654 mm ;
24 2,06 ∙ 105 169,72

h opt .=k ∙
√ Wx
tw
;

k =1,1 – coeficient pentru grinzile sudate;

t w =7+3 ∙ h−grosimea preliminar ă a inimii
L L
h= … −î n ă l ț imea preliminar ă a grinzii
10 12

33
 11,6
h= =10,48 mm
10
t w =7+3 ∙ 1,16=10,48 mm

h opt .=1,1
√ 11185,90
10,48 ∙10
3
=1,128m=1128mm .

Se adoptă înălțimea grinzii:

h min. > hopt .
654> 1128 mm
Se adoptă
h=1128 mm , se adoptă preliminar și grosimeatălpilor t f =20 mm
h w =h−2∙ t f =1128−2 ∙20=1088 mm
Înălțimea inimii se concordează cu lățimea tablei [4], astfel se adoptă
înălțimea inimii:
h w =1200 mm

II. Se determină grosimea inimii t w din condițiile:

3 Qmax .
1 ¿ t ¿w ≥t w = ∙ −de forfecare ;
2 h∙ Rs ∙ γ c
min.

2 ¿ t ¿w ≥t w = min.
5,5 √
hw R y
∙
E
−stabilitate locală fără rigidizări

longitudinale .

34
3 ¿ t ¿ w =t −10,48 de concordanță cu grosimile tablei [ 4 ]
1) Din condiția de forfecare:

3 Q max .
tw = ∙ ;
2 h ∙ R s ∙ γc
min.

γ c =1,1 tab.6 *[1]

h w =1200 mm ;

Rγ
R s=0,58 ∙ n

γm
Rγ =245 MPa
n

γ m=1,025−coeficientul de siguranță pentrumateriale tab.2* [1]

245
R s=0,58 ∙ =140 MPa
1,025
qecv . ∙ L
Qmax =α ∙ −forța tăietoare maximă
2

α =1,02−coeficient care ține seama de greutatea proprie a grinzii princi .

169,72∙ 11,6
Qmax =1,02∙ =390,4 kN ;
2

3 1004,06 ∙ ( 10 )
3
tw = ∙ =8,14 mm ;
min.
2 1200 ∙145 ∙ 1,1

Deoarece grosimea inimii adoptată anterior în p.I:

35
t w (¿ 10,48 mm)>t w (¿ 8,14)
min

Condiția de forfecare este asigurată.

2) Din condiția de stabilitate locală:

tw =
min
hw R y
5,5
∙
E
;
√
tw =
min
1200
5,5
∙
240
√
2,06 ∙105
=7,44 mm ;

t w =(10,48 mm)>t w =(7,44)min

Condiția de stabilitate locală este asigurată.

Astfel , toate trei condiții pentru grosimea inimii t w au fost îndeplinite.
Grosimea adoptată a inimii este ;
t w =10,48 mm

III . Se determină dimensiunile tălpilor grinzii.

Lățimea necesară a tălpilor se determină cu relația ;
Af
bf=
tf
2∙ I f
Af= 2
hf

I f =I x −I w ,−Momentul de inerție necesar al tălpii .

36
 h
I x =W x ∙ ,−Momentul de inerție necesar al secțiunii .
2
112 4
I x =11185,90 ∙ =626410,4 cm
2
3
t w ∙ hw
I w= ,−Momentul de inerție al secțiunii inimii .
12
3
1∙ 120 4
I w= =144000 cm
12
I f =626410,4−144000=482410,4 cm4
h f =h−t f , Distanța dintre centrele de greutate ale secțiunilor tălpilor .

h f =112−2=110 cm

2∙ 482410,4
Af= 2
=79 cm2
110
79
bf= =39,15 ≈ 40 cm
2
Dimensiunile tălpilor trebuie să îndeplinească urmatoarele cerințe :
h h
1 ¿ ≤b f ≤
5 3

√
b ef E
2¿ ≤0,5 ∙ P .7.24 ,tab .30[1]
tf Ry

3 ¿ b f ≥ 180 mm

4 ¿ bf =b ,−În concordanță cu sortimentul de tablă [ 6 ] .

Se adoptă :
37
b f =400 mm ,−Conform sortimentului de tablă [ 6 ] .

b f −t w 400−10
2 ¿ bef = = =195 mm ,−Lățimea aripii .
2 2
( fig .5.2 . a)

√
5
195 2,06∙ 10
≤ 0,5∙
20 250
9,75<14,67
Toate condițiile de mai sus sunt îndeplinite , se adoptă dimensiunile
tălpilor :
b f ∙t f =400 ∙ 20 mm

Se verifică secțiunea aleasă : (fig .5.2 . b)

Grinda compusă se verifică cu relația :
γ n∙ M
≤ R y∙γc
Wx
γ c =1,1 tab .6 ¿ , p .7 [1]
I x 2I x
W x= = ,−Modulul de rezistență.
h h
2
I x −Momentul de inerție al secțiunii aleasă (fig .5.2 . b)

( )
3 2
t w ∙ hw h t
I x= +2∙ b f ∙t f w + f
12 2 2

1∙ 1203
12
+2 ∙ 40 ∙ 2 (
120 2 2
)
+ =695400 cm
2 2
4

38
 2∙ 695400 3
W x= =11590 cm
120

1∙ 2915 ( 103 )
≤ 250 ∙1,1
11590
251,50<275 MPa
Rezistența la tensiuni normale este asigurată.

5.1.3. Variația secțiunii grinzii compuse :

Variația secțiunii se realizează prin micșorarea lățimii tălpilor. Lățimea
tălpii modificate trebuie să îndeplinească condițiile :
' h 1200
1 ¿ bf ≥ = =120 mm
10 10

' bf 400
2 ¿ bf ≥ = =200 mm
2 2
'
3 ¿ b f ≥ 170 mm
'
Se adoptă : Lățimea tălpii modificate b f =200 mm

39
 Fig . 5.3Variația secțiunii grinzii

Din condiția asigurării capacității portante M ' =W 'x ∙ R y , în locul de

variație al secțiunii rezultă relația pentru calculul distanței de la reazemul
stăng pănă la punctul de reariație. (fig .5.4):
2 '
q ∙ z −q ∙ L∙ z +2W x ∙ Rwy =0
L=11,6 m ,−Lungimea grinzii principale .
'
' 2Ix
W x= ,−Modulul de rezistență al secțiunii modificate .
h

I 'x −Momentul de inerție al secțiunii modificate .

( )
3 2
' t w ∙ hw ' hw t f
I =
x +2∙ b f ∙t f +
12 2 2

1∙ 1203
12
+2 ∙ 40 ∙ 2(120 2 2
+ =695400 cm
2 2 )
4

2∙ 695400
W 'x = =11590 cm3
120
Rwy =0,85 R y ,

Rezistența de calcul a sudurii cap la cap realizată semiautomat

Rwy =0,85 ∙250=212,5 ≈ 215 MPa
40
175,86 ∙ z 2−175,86 ∙ 11,6 ∙ z +2 ∙11590 ∙ 215 ∙10−3=0
2
175,86 ∙ z −2039,97∙ z +4983,700=0

Δ=b 2−4 ∙a ∙ c
2
Δ=( 2039,94 ) −4 ∙ 175,86 ∙ 4983,700=655744

2039,79−√ 655744
z 1= =3,49 m=3490 mm
2∙ 175,86

Din rezolvarea ecuației rezultă figura 5.4

41
 Fig . 5.4 Variația secțiunii grinzii

Pentru inima grinzii calculată , trebuie să se îndeplinească următoarele

condiții :

1 ¿ √ σ 2x −σ x ∙ σ y +σ 2y + 3∙ τ 2xy ≤1,15 ∙ R y ∙ γ c

2 ¿ τ xy ≤ Rs ∙ γ c P .5. 14 ¿ [1]
'
M ∙ hw
σ x= '
,−¿Tensiunile normale în inimă la nivelul cordoanelor care
W x∙h
prind tălpile de inimă.
q ∙ z 1 ( L− z ) 175,86 ∙9,49 ( 11,6−3,49 )
M '= 1
= =2490 KN ∙ m
2 2
3
2490 ∙120 ∙10
σ x= =230,18 M Pa
11590 ∙112
σ y =0

42
 Q' ∙ S'f
τ xy= ,−¿Tensiunile tangențiale în inimă la nivelul cordoanelor de
I 'x ∙ t w
sudură.

Q =q
'
( L2 − z )=175,86 ( 11,62 −3,49)=406,23 KN
1

'
Sf −Momentul static al semisec țiuniimodificate

' '
Sf =b f ∙ t f ( h2 + t2 )=20 ∙2( 1202 + 22 )=2440 cm
w f 3

406,23∙ 2440 ∙ ( 10 )
τ xy = =14,25 MPa
695400 ∙1
Ry 250
R s=0,58 ∙ =0,58 ∙ =145 MPa
γm 1,025

1 ¿ √230,182 +3 ∙ 14,052 ≤ 1,15 ∙250 ∙ 1,1

231,40<316,25 MPa
2 ¿ 14,05≤ 145 ∙1,1
14,05<159,1 MPa
Condițiile de rezistență ale secțiunii modificate sunt îndeplinite.
5.1.4. Verificarea stabilității locale a inimii :
Se verifică necesitatea întăririi inimii cu rigidizări transversale
p.7.3 [1]

λ w=
hef
tw √ R y 120
=
√
250
E 1,048 2,06∗10 5
=3,98> 2,5

43
Rigidizări longitidunale nu sunt necesare, deoarece λ w =( 4)<5,5
p.7.3 [1]
Dar, deoarece coeficientul de zveltețe convențional λ w =(4)>2,5 , inima
își poate pierde stabilitatea la tensiuni tangențiale.
Stabilitatea locală a inimii nu este asigurată și inima se va întări cu
rigidizări transversale amplasate a distanța.
L
a= −distan ț a dintre rigidiz ă rile trans versale
N imp.

L=11,6 m−lungimea grinzii principale

N imp – număr impar pentru ca să nu fie amplasată rigidizare transversal
la mijlocul grinzi, unde se realizează cardonul de montaj.
N imp −se alege că să fie asigurate condițiile :

a ≤ 2∙ h ef , pentru λ w >3,2

a ≤ 2,5 ∙h ef , pentru λ w ≤ 3,2

a ≤ 2∙ l
h ef =hw −înălțimea de calcul ainimii

h ef =1200 cm

a ≤ 2∙ 1200=2400 mm
a ≤ 2∙ 100,48=2000,96 mm
N i mp=9

11,6∙ ( 103 )
a= =1288 mm
9

44
 Fig . 5.5Verificarea stabilității locale a inimii grinzii principale
Dimensiunele rigidizărilor transversale se iau :
hw 1200
br≥ + 40= +40=80 mm
30 30

t r ≥2 ∙ br
√ Ry
E √
=2 ∙ 80
250
2,06 ∙10
5
=5,57 mm

Se adoptă t r=8 mm−î n concordan ță cu grosimile tablei [ 6 ]

Amplasarea rigidizărilor transversal este prezentată în figura 5.5
Panoul de reazem
Se verifică stabilitatea panoului de reazem sub grinda de platelaj, cu
relația: p.7.6* [1]

√( σ loc 2
)( )
2
σ τ (79) [1]
+ + ≤ γc
σ cr σ loc , cr τ cr .

45
γ c =1 tab.6* [1]
M z1 M z1 hw
σ= '
∙ y= '
∙ (72) [1]
I x Wx h

q ecv ∙ z 1 ( L−z 1 )
M z1= −momentul î ncovoietor î n sec ț iunea
2

170 ∙ 0,55(11,6−0,5)
M z1= =470,97 ≈ 472 kN ∙ m
2

472 ∙ ( 10 ) 120
3
σ= ∙ =43,32 MPa
11590 112,8

τ −tensiunile tangențiale medii

Qz 1
τ= (73) [1]
hw ∙ t w

Q z 1=q ecv ∙ ( L2 −z )−forța tăietoare însecțiunea z

1 1

Q z 1=170 ∙ ( 11,62 −0,5)=901 kN

901 ∙(10)
τ= =70 MPa
120 ∙ 1,084

σ loc−tensiunile locale îninima grinzii ,talpa grinzii de platelaj

F
σ loc= (31)[1]
l ef ∙t w

46
F=170−sarcina de calcul fig.5.1.c

l ef −lungimea convențională de distribuție a încărcării

l ef =b+2 ∙ t f =14 +2∙ 2=18 cm

170 ∙ 10
σ loc= =87,12 MPa
18∗1,084

τ cr=10,3 1+
( μ
2 )
0,76 Rs
∙ 2
λ ef
(76)[1]

R s−rezistența la forfecare tab.1* [1]

R yn
R s=0,58 ∙
γm

R yn =255 MPa tab.51* [1]

γ m=1,025 tab.2* [1]

255
R s=0,58 ∙ =145 MPa
1,025
h w 1200
μ= = =0,93
a 1288

λ ef =
d
tw √
∙
Ry
E

d−dimensiunea mai mică a părților panoului p.7,4* [1]

λ ef =
tw √
a R y 116,6
∙
E
=
1
∙
√
250
2,06 ∙ 10
5
=3,85

47
τ cr=10,3 1+
( 0,76 145
∙
)
0,932 3,852
=190 MPa

τ cr−tensiunile normale critice se determină după raportul :

p.7.6* [1]
a a 1288
= = =1,08
hef h w 1200

a
>0,8
hef

( )
b 'f t f 3
δ =β ∙ (77) [1]
h ef t w

β=0,8 tab.22 [1]

( )
3
20 2
δ =0,8 ∙ ∙ =0,92
120 1,048

Se determină raportul:

σ loc 87,12
= =2,01
σ 43,32

( σσ )
loc .

lim ¿=0,178−sa obținut prininterpolare ¿

tab.24 [1]

σ loc
σ
(¿ 2,01)>
σ ( )
σ loc .
lim ¿=0,178¿

Astfel, tensiunele σ cr se determină cu relația:

48
 c2 ∙ R y
σ cr = (81) [1]
λ 2w
C 2=41,6−sa obținut prininterpolare (tab.25) [1]
41,6 ∙250
σ cr = =650 M P a
16
c1 ∙ R y
σ loc ,cr = (80) [1]
λ2a
C 1=19−sa obținut prininterpolare tab.23 [1]

λ=
tw
∙
√
a R y 128
= ∙
250
√
E 1,048 2,06 ∙ 105
=4,25 p.76* [1]

14 ∙ 250
σ loc ,cr = 2
=262,97 M Pa
4,25

(√ 43,32 +
87,12
650 262,97 ) ²+ (
190 )
70
² <1,1

0,54 <1,1
Condiția este îndeplinită, stabilitatea locală a inimii în panoul de reazem
este asigurată.

Panoul de centru al grinzii

Se verifică stabiliatea panoului de centru sub grindă de pltelaj, în
secțiunea grinzii z 2=4,95m

49
√(
2
σ
+
σ loc
σ cr σ loc , cr ) ( )
²+
τ
τ cr
≤ γ c    (79) [1]

M z2 hw
σ= ∙ (72) [1]
Wx h
q ecv ∙ z 2 (L−z2 )
M z2=
2
170 ∙ 5,5(11,6−5,5)
M z2= =2851,75 kN
2

W x =11590−modulul de rezistență al secțiunii nemodificate

σ =2851,75 ∙¿ ¿
Qz 2
τ= (73) [1]
hw ∙ t w

Q z 2=q ecv ∙ ( L2 −z )
2

Q z 2=170 ∙ ( 11,62 −5,5)=51 kN

51 ∙(10)
τ= =4,05 MPa
120 ∙ 1,048

F
σ loc= (31) [1]
l ef ∙t w

50
σ loc=87,12 MPa−nu se modifică.

τ cr=10,3 1+ ( 0,76 Rs
μ )
∙ 2
λ ef
(76) [1]

τ cr=190 MPa−nu se modific ă .

σ cr −se calculează după raport p.7.6* [1]

a 1288
= =1,08
hef 1200

a
>0,8
hef

δ =0,8 ∙
40
∙
2 3
120 1,048 (
=1,85 )
σ loc 60,3
= =0,33
σ 202

( σσ )
loc

lim ¿=0,16 −sa obținut prininterpolare . ¿

tab.24 [1]

σ σ ( )
σ loc σ loc
>
lim ¿ ¿

C2∙ Ry
σ cr = 2 (81) [1]
λw

51
 41,6 ∙250
σ cr = =650 MPa
16

C1 ∙ R y
σ loc ,cr = (81) [1]
λ 2a

( )
3
b f tf
δ =β ∙ (77) [1]
h ef t w

β=0,8 tab.22 [1]

( )
3
40 2
δ =0,8 ∙ ∙ =1,85
120 1,048

C 1=22,7−sa obținut prin interpolare . tab.23 [1]

λ a=
a Ry
∙
tw E √ p.76* [1]

λ a=4,25−nu semodifică .

22,7 ∙250
σ loc ,cr = 2
=314,18 ≈ 315 MPa
4,25

√( )( )
2 2
261,75 87,12 4,05
+ + ≤1,1
650 315 190

0,86<1,1

Condiția este îndeplinită, stabilitatea locală a inimii în panoul din centru

este asigurată.

52
Panoul intermediar

Se verifică stabilitatea panoului intermediar, sub grindă de platelaj în

secțiunea grinzii z 3=2,75

√(
2
σ
+
σ loc
σ cr σ loc , cr) ( )
²+
τ
τ cr
≤ γc (79) [1]

M z3 hw
σ= ∙ (72) [1]
wx h

qecv ∙ z3 ( L−z 3)
M z3=
2

170 ∙ 3,5(11,6−3,5)
M z3= =2410 kN
2

σ =2410 ∙¿ ¿

Qz 3
τ= (73) [1]
hw ∙ t w

Q z 3=q ecv ∙ ( L2 −z )
3

Q z 3=170 ∙ ( 11,62 −3,5)=391 kN

391∙ 10
τ= =31,09 MPa
120 ∙ 10,49

σ loc=87,12 MPa−nu se modifică.

53
 τ cr=190 MPa−nu se modifică .

σ cr =650 MPa−nu se modifică .

σ loc ,cr =315 M P a−nu se modifică

√( 650 315
+ )(
221,20 87,12 2 31,09 2
+
190 )
≤ 1,1

0,63<1,1

Condiția este îndeplinită, stabilitatea locală a inimii în panoul întermediar

este asigurată.
5.1.5. Calculul îmbinării inimă-tălpi
Deoarece grinzile secundare și cele de platelaj se reazemă pe
grinda principală etajat, în secțiunile neîntărite cu rigidizări transversale,
cordoanele de sudură care prind talpa de sus de inima grinzii se
calculează ținând cont de tensiunile locale.
Tensiunile care se dezvoltă în cordoanele de sudură se calculează ca
suma geometrică a tensiunilor tangențiale și locale:

√τ 2 2
+σ loc ≤ ¿

√ T 2 +V 2 ≤¿ (138,139) [1]
nw ∙ β ∙ R w

Din relația de mai sus se determină cateta necesară a cordonului de

sudură:

54
kf ≥ √ T 2+V 2
n w ∙( β ∙ Rw ∙ γ w )min ∙ γ c

Cordoanele de sudură se realizează cu sudură automată pe ambele părți

ale inimii
cu sârmă marca C B−08 A .

(β ∙ R w ∙ γ w )min =min { β f ∙ Rwf ∙ γ wf , β z ∙ Rwz ∙ γ wz }

β f =0,7−coefi . care depind de pătrunderea metalului depus în MB .
tab.34*[1]
β z =1;
Rwf =180 MPa−rezistențade calcul a metalului depus . tab.56 [1]
Rwz =0,45 ∙ Run tab.3 [1]
Run =370 MPa tab.51* [1]
Rwz =0,45 ∙ 370=165 MPa

γ wf , γ wf =1−coeficienții condițiilor de lucru pt . cordonul de sudură

p.11.2* [1]
β f ∙ R wf ∙ γ wf =0,7 ∙ 180 ∙1=126 MPa
β z ∙ Rwz ∙ γ wz =1∙ 165 ∙1=165 MPa
(β ∙ R w ∙ γ w )min =min { 126 MPa ; 165 MPa }
( β ∙ R w ∙ γ w )min =β f ∙ Rwf ∙ γ wf =126 MPa

Qz ∙ S 'f
T= -forța de alunecare pe unitate de lungime,preluată de cord.de
I' x
sudură.
' 3
S f =2440 cm −momentul static al semisecțiunii modificate
calculat anterior .

55
I ' x =695400 cm3−momentul de inerție .
Q z=901 KN−¿ forța tăietoare în primul panou sub grinda
platelajului.
901∙ 2440 kN
T= =3,16
695400 cm

F
V= −forța verticală pe unitate de lungime.
l ef
F=170 kN
l ef =b+2 ∙ t f
l ef =14+ 2∙ 2=9,44 cm
170 kN
V= =9,44
18 cm
n w =2−¿ două cordoane de sudură,inima se suduează pe ambele părți.
fig 5.2.b
γ w =1 tab.6* [1]

kf ≥
√ 3,162 +9,44 2 =0,600 cm=6 mm
2 ∙ 126∙ 1,1

Se adoptă k f =6 mm tab.38* [1]

5.1.6. Calculul reazemului grinzii principale

Se dimenzionează rigidizarea de reazem a grinzii (fig.5.6) și se

calculează cateta cordonului de sudură.

56
 fig .5.6 Reazemul grinzii principale

Dimensiunile rigidizării de reazem se determină din condiția de rezistență

la strivire p.7.12 [1]

γ n∙ F
≤ Rp ∙ γc
As
Astfel, aria necesară a rigidizării de reazem va fi:

γn ∙ F
As≥
R p∙ γ c

F=Q ma x =1004,06 kN−forța tăietoare maximă .

57
R p =336 MPa−rezisten ț ala strivire , pentru Run tab.52* [1]
γ c =1

1 ∙ 1004,06∙ ( 10 )
As≥ =27,16 cm 2
336 ∙ 1

Se adoptă lățimea rigidizării de reazem egală cu lățimea tălpilor grinzii

modificate spre reazem:

b s=b ' f =200 mm

Se determină grosimea rigidizării:

A s 27,16 ∙ 102
t s= = =13,58mm
bs 200

Se adoptă t s=14 mm
Se verifică stabilitatea montantului convențional:

γ n∙ F
≤ R y∙γc
φ ∙ Am

Am −aria montantului de reazem convențional

2
Am =b s ∙ t s+ 0,65 ∙t w ∙
√ E
Ry
p.7.12 [1]

√
5
2,06 ∙ 10
Am =20 ∙1,4 +0,65 ∙1 , 0,482 ∙ =48,50 cm 2
250

φ−coef . de falambaj , se determină în baza la coef . de zveltețe λ

tab.72 [1]
58
 l ef
λz= −coeficientul de zveltețe .
iz
l ef =h w =120 cm−lungimea de calcul a montantului convențional
p. 7.12 [1]

iz =
√ Iz
Am
−razade inerție .

t s ∙ b3s
I z= −momentul de inerție .
12

1,4 ∙ 203
Iz= =934 cm4
12

iz =
√ 934
48,50
=4,4 cm

120
λz= =27,27
4,4

φ=0,933−s a calculat prininterpolare . tab.72 [1]

1∙ 1004,06 ∙(10)
≤250 ∙ 1, 1
0,933∙ 48,50

221,88 MPa<275 MPa

Stabilitatea montonului convențional este asigurată.

59
 Grosimea cordonului de sudură care prinde rigidizarea de reazem
de inima grinzii se determină din relația:

1,2∙ γ n ∙ F
kf ≥ 4.4.3 [7]
n w ∙ l w ∙ ( β ∙ Rw ∙ γ w ) min ∙ γ c

n w =2−două cordoane de sudură

l ef =h w −1=120−1=119 cm

( β ∙ R w ∙ γ w )min= β f ∙ R wf ∙ γ wf =126 MPa

1,2∙ 1∙ 1004,06 ∙ ( 10 )
Kf ≥ =0,03 cm
2∙ 119∙ 126 ∙ 1,1

Se adoptă k f =5 mm tab.38* [1]

5.1.7. Îmbinarea grinzii de platelaj cu grinda principală

Îmbinarea etajată a grinzilor de platelaj cu grinda principală

(fig. 5.7), se proiectează din condiția de rezistență a inimii la forfecare:

1,5 ∙ Q
tw≥
h ∙ Rs∙ γ c

γ c =1,1 tab.6* [7]

R s=145 MPa
Q=Q z 2=51 kN −¿ forța tăietoare de sub grinda de platelaj
în panoul din centru.
h=330 mm−înălțimea grinzii laminate

60
 1,5∙ 51∙ ( 10 )
tw≥ =0,14 cm
33∙ 145 ∙1,1

fig .5.7 Îmbinarea etajată a grinzilor

5.1.8. Îmbinarea de montaj a grinzii principale

Se verifică cordoanele de sudură cap la cap, care prind tălpile

grinzii, cu relația:

γ n∙ N
≤ Rwy ∙ γ c (119) [1]
t ∙ lw

t=t f =20 mm−grosimea t ă lpilor .

l w =bf =400 mm−lungimea de calcul .
Rwy =215 M Pa
γ c =1,1
M
N= f −efortul preluat de tălpi .
hf

61
h f =h−t f =112−2=110 cm−¿ distanța dintre centrele de greutate ale
tălpilor.
If
M f =M max −momentul încovoietor preluat de tălpile grinzii .
Ix

M max =2953,08 kN ∙m
I f =I x −I w −momentul de iner ț ie al inimii .
4
I f =482410,4 cm
482410,4
M f =2953,08 ∙ =2274,22 kN ∙ m
626410,4
2274,22 ∙ ( 10 2)
N= =2067,47 kN
110

1∙ 2067,47 ∙(10)
≤215 ∙ 1,1
2∙ 40

258,43 MPa<236,5 MPa

Condiția nu se îndeplinește, îmbinarea tălpii de jos se realizează cu

cordon cap la cap oblic cu unghiul ∝=60 °

6.1. Calculul stâlpului cu inimă plină

Stâlpul se va realiza din oțel clasa C 275
N 0=2Qmax

Qmax =1004 ,06kN −reacțiunea înreazem a grinzii principale

N 0=2∙ 1004,06=2008,12 kN

Se calculează lungimea stâlpului

62
l=H −h gr . pl .−hgr . sec .−hgr . pr .

H=12,3 m−cotanivelului platformei

h gr . pl . =0,33 m−înălțimea grinzii de platelaj

h gr . sec. =0,50 m−înălțimea grinzii secundare

g gr . pl .=0,84 m−înălțimea grinzii principale

l=12,3−0,33−0,50−0,84=10,63 m
Se calculeaza aria necesară a secțiunii stâlpului
γn N 0
Acal ≥
φ0 R y γ c
γ n=0.8

N 0=661.7 kN

φ 0=0.8−se ia în prealabil

R y =260 MPa
γ c =1

0.95∙ 2008,12∙(10)
Acal = =91,71 cm 2
0.8 ∙260 ∙ 1
Se ia inima de dimensiunile 360 x 8 mm
Se calculează aria unei tălpi
Acal −A w
Af=
2
Acal −aria necesară calculată

63
A w −ariainimii

91,71−36 ∙ 0,8
Af= =31,45 cm2
2
Tălpile se adoptă: t f =18 mm ,b f =380 mm
2
A f =38 ∙ 1.8=68.4 cm

Se calculează caracteristicile geometrice ale stâlpului

2
A=36 ∙0.8+ 2∙ 38 ∙1.8=166 cm

I x=
0.8 ∙36 3
12
+2 ∙ 38∙ 1.8 (
36 1.8 2
2
+
2 )
=52000 cm
4

2∙ 18 ∙383
I y= =16500 cm 4
12

ix =
√ √
Ix
A
=
52000
166
=17,7 cm

i y=
√ √
Iy
A
=
16500
166
=9,97 cm

l 1063
λ max= λ y = = =106,61
i y 9,97

φ min=0,560

Verificăm stabilitatea locală a inimilor și tălpilor

Se calculează coeficientul redus de zveltețe al stâlpului

λ=λ
√ Ry
E
=106,61
√ 260
2,06∙ 105
=3,78

64
λ uf =0,36+ 0,1 λ=0,36+ 0,1∙ 3,78=0,738- talpă

λ uw =1,2+ 0,35 λ=1,2+0,35 ∙ 3,78=2,52- inimă

Se verifică stabilitatea locală

√
h ef hw E
1¿ = ≤ λ uw
tw tw Ry

36
0,8
< 2,52
√
2,06∙ 105
260
45< 70,93

√
b ef E
2¿ ≤ λ uf
tf Ry

√
5
18,6 2,06 ∙10
< 0,73
1,8 260
10,3<20,54
Inima și tălpile îndeplinesc condițiile de stabilitate
Se verifică necesitatea utilizării diafragmelor transversale

√
hef E
≤ 2,3
tw Ry

√
5
36 2,06 ∙10
< 2,3
0,8 260
45< 64.74
Rigidizări transversale nu se cer.
Calculul bazei stâlpului cu capul frezat
65
Gst −greutatea sâlpului;
Gst =∝ γ 1 ∙l ∙ g(hw ∙tw +2 bf ∙tf )

Gst =7,85 ∙10,63 ∙ 9,81 ( 0,36 ∙ 0,08+2 ∙ 0,38∙ 0,18 )=135,56 kN

N=135,85+ 2008,12=2143,68 kN

Baza stâlpului se adoptă dintr-o placă pătrată.

B≥
N
Rscar
=
√
2143,68∙ 10
5,4
=63,00 cm

Adoptăm B=700 mm

Tensiunile de contact dintre placa de reazem si beton sunt

N 2143,68
qf = = =437 MPa
B2 0 , 72
2
Ab =70 ∙70=4900 cm
Ab −Aria bazei stâlpului ;

2
A st =38 ∙ 39,6=1504,8 cm
A st − Aria stâlpului;

2
A stc=π ∙ b
A stc−¿ Aria cercului convențional;

66
b=
√ √
A st
π
=
1504,8
3,14
=21,9 cm

b=
√ √
Ab
π
=
1900
3,14
=39,5 cm

b 21,9
= =0,554> 0,5 – baza va fi calculată la încoviere ca o consolă.
a 39,5

M =q f ∙ A t ∙ c
M - Momentul în consolă;
c - Poziția gentrului de greutate;
−1
M =5,08 ∙ 821∙ 8,35 ∙10 =3482 kNcm

( 2 ∙ B+b , ) h ( 2 ∙70+38 ) 15,2

c= = =8,3 5 cm
3 ( B+ b, ) 3(70+38)
Grosimea necesară a plăcii:

√
t pl =
6M
b R y γc √
=
6 ∙ 3482∙ 10
38 ∙ 260∙ 1,1
=4,38 cm

Adoptăm t pl =4,38 cm

67