UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN STRUCTURILE

INFODOCUMENTARE: OPTIMIZAREA ACCESULUI LA
INFORMAȚIE ÎN BIBLIOTECILE SPECIALIZATE DE CERCETARE
ROMÂNEȘTI

REZUMAT

Conducător de doctorat:
Conf. Univ. Dr. Octavia-Luciana MADGE

Doctorand:
Elena POPESCU

BUCUREȘTI
2021
 Cuprins

Partea I
Introducere - Prezentarea proiectului de cercetare doctorală
1. Problematica tezei de doctorat……………………………………………………………....1
2. Stadiul actual al cunoașterii în domeniu………………………………………………….....2
3. Scopul..…………………………………………………………………………………......11
4. Obiectivele teoretice și empirice ………………………………………………………..... 13
5. Întrebările de cercetare………………………………………………………………..........14
6. Metodologia de cercetare: justificarea ariei emprice și a metodei de cercetare.. ……….....15
Capitolul 1. Calitatea și managementul calității - abordări conceptuale și repere
evolutive............................................................................................................................. ......20
1.1. Calitatea și managementul calității – abordări conceptuale...……………………….......20
1.2. Referințe istorice în dezvoltarea managementului calității ….……………….….............29
1.3. Personalități în domeniul calității - contribuții reprezentative…...……………………...32
1.4. Standardul de calitate ISO 9001 - premisă de succes în asigurarea calității ....…............42
1.5. Strategia de calitate ...……..…..........................................................................................46
Concluzii preliminare ……..……………………………………………………………….... 48
Capitolul 2. Managementul calității în structurile infodocumentare ....................50
2.1. Structurile infodocumentare - caracteristici și rolul lor în cercetare……..……………... 50
2.1.1. Bibliotecile....….……………………………………………………….............51
2.1.2. Arhivele ……………...……………………………….……………………. ....60
2.1.3. Muzeele.....………………….....………………………………………….... ....64
2.2. Implementarea managementului calității în bibliotecile de cercetare.. …........................68
2.2.1. Modele generice și tehnici de management al calității pentru biblioteci.…......72
2.3. Dimensiunea umană în managementul calității serviciilor de bibliotecă…......................77
2.3.1. Cultura organizațională și motivația personalului .…..…………………..….....78
2.3.2. Tipologia utilizatorilor de bibliotecă în era digitală...........................…...….....81
2.3.3. Relația dintre managementul cunoașterii și managementul calității în structurile
infodocumentare...................................................................................... ................................. 83
Concluzii preliminare …………………………………………………………………..….... 88

Capitolul 3. Metode și strategii de cercetare a calității în biblioteci: studii cantitative,

calitative și mixte.....................................................................................................................90
3.1. Studii cantitative …………………………………………………………………...…... 91
3.2. Studii calitative ….................…………………………………………………………....95
3.3. Studii bazate pe metode mixte………………………………………………….…..........97
Concluzii preliminare ...............................................................................................................99
Capitolul 4. Abordări clasice și moderne în studierea relevanței și rolului
bibliotecilor de cercetare .....................................................................................................101
4.1. Abordarea clasică a funcțiilor și serviciilor de bibliotecă................................................101
4.2. Cultura informațională în biblioteci – misiune fundamentală a bibliotecilor în era digitală
.................................................................................................................................................105
4.3. Noi paradigme privind rolul bibliotecilor specializate de cercetare în era digitală........ 106
4.3.1. Strategia open access..…………....................………………………….….... 109
4.3.2. Managementul datelor științifice/Data management…......………….…........ 116
4.3.3. Modelul bibliotecarului integrat/Embedded librarian……...………………......121
Concluzii preliminare ……………………………………………..……………..……….... 127
Partea a II-a
Capitolul 5. Relevanța bibliotecilor specializate din institutele de cercetare
românești: studiu asupra așteptărilor și percepțiilor utilizatorilor privind calitatea
accesului la informație ..........................................................................................................128
5.1. Metodologie și date empirice....................................................................................... ... 129
5.1.1. Metoda de cercetare grounded theory...............................................................130
5.1.1.1. Scurt istoric al metodei grounded theory....................................... ...132
5.1.1.2. Fiabilitatea metodologiei grounded theory pentru tema de cercetare134
5.1.2. Colectarea datelor............................................................................................. 140
5.1.3. Participanții la studiu.................................................................................... .... 142
5. 2. Analiza de conținut interpretativă a datelor din interviuri cu cercetători...................... 145
5.2.1. Principalele coduri obținute............................................................................. 149
5.2.1.1. Codarea automată.............................................................................. 150
5.2.1.2. Codarea manuală................................................................................154
5.2.1.2.1 Codarea inițială sau deschisă...............................................155
5.2.1.2.2 Codarea focusată – principalele coduri obținute.................156
5.2.1.2.3 Codarea axială – noțiuni explicative................................... 168
5.2.1.2.4 Conturarea categoriilor principale din interviuri.................169
5.3. Analiza de conținut interpretativă a răspunsurilor la chestionare....................................175
 5.3.1. Analiza răspunsurilor bibliotecarilor................................................................ 176
5.3.2. Analiza răspunsurilor utilizatorilor - principalele coduri obținute................... 182
5.3.3. Selectarea memo-urilor..................................................................................... 200
5.4. Analiza cantitativă descriptivă........................................................................................ 208
5.5. Acuratețea și repetabilitatea rezultatelor metodei grounded theory............................... 217
5.6. Interpretarea rezultatelor finale, codarea teoretică și construirea grounded theory.........222
5.6.1. Resursele bibliotecilor - Optimizarea colecțiilor și a tehnologiei utilizate.....226
5.6.2. Serviciile bibliotecilor - Dezvoltarea modernă a activităților și a ofertei de
servicii.................................................................................................................................... 228
5.6.3. Dimensiunea umană - Dezvoltarea abilităților și a competențelor
bibliotecarilor......................................................................................................................... 229
5.6.4. Biblioteca - partener în creșterea vizibilității cercetătorilor.......................... 230
5.6.5. Promovarea colecțiilor și a serviciilor de bibliotecă........................................231
5.6.6. Angajarea, integrarea și adaptarea permanentă a bibliotecilor specializate la
valorile și misiunile institutelor de cercetare.........................................................................232
5.7. Corelații cu cercetări similare privind optimizarea accesului la informație în bibliotecile
de cercetare.............................................................................................................................235
Capitolul 6: Soluții de optimizare a accesului la informație științifică în
bibliotecile de cercetare românești în era digitală, prin corelare cu Libqual +, Balanced
Scorecard și ISO 9001 .......................................................................................................... 242
6.1. Corelații cu Libqual +..................................................................................................... 243
6.2. Corelații cu Balanced Scorecard ................................................................................... 245
6.3. Corelații cu ISO 9001...................................................................................................... 248
Concluzii finale și contribuții personale............................................................................. ... 251
Limitele cercetării............................................................................................ ...................... 257
Impactul cercetării pentru studii viitoare................................................................................257
Bibliografie............................................................................................................................ 259
Lista tabelelor. ....................................................................................................................... 281
Lista graficelor ...................................................................................................................... 282
Lista figurilor........................................................................................................................ 283
Anexe
1. Ghid de interviu..................................................................................................................284
2. Acord de participare la interviu..........................................................................................285
3. Consimțământ informat pentru interviu.............................................................................286
4. Chestionar pentru bibliotecari.............................................................................................287
5. Chestionar pentru utilizatori (identic cu ghidul de interviu, pentru studiul pilot)..............289
6. Chestionar final pentru utilizatori......................................................................................290
7. Textul introdus în programul automat Leximancer (Memo 10).........................................293
 Introducere - Prezentarea proiectului de cercetare doctorală

1. Problematica tezei de doctorat

Accesul la conținut informațional de înaltă calitate determină succesul oricărei
structuri infodocumentare în noul mediu digital.
Scopul existenței unei biblioteci îl reprezintă publicul utilizator și nevoile de lectură
ale acestuia, iar aplicarea managementului calității în structurile infodocumentare înseamnă o
orientare cât mai mare către aceste nevoi.
Institutele de cercetare-dezvoltare și institutele Academiei Române, precum și muzeele
și arhivele dețin în sistemul lor biblioteci sau alte tipuri de centre infodocumentare, care le
susțin în misiunea și demersul lor, contribuind astfel la dezvoltarea ştiinţei și a culturii în ţară,
dar și în străinătate.
Bibliotecile specializate de cercetare românești nu trebuie izolate față de cele mai noi
tendințe internaționale din sfera biblioteconomiei și științelor informării, deoarece doar astfel
pot contribui la creșterea vizibilității academice românești la nivel internațional.
Există o vastă literatură străină de specialitate care abordează bibliotecile prin prisma
managementului calității serviciilor, dar în peisajul academic românesc acest subiect este , la
ora actuală, mai puțin studiat.
Tema proiectului de cercetare doctorală o constituie managementul calității și
optimizarea accesului la informație, ca aspect esențial pentru sustenabilitatea bibliotecilor de
cercetare românești.
Conform unui studiu publicat de Madge (2011 b, p. 187), „noul mediu electronic în
reţea a afectat profund lumea informaţiei şi a avut un impact major asupra rolului
profesioniştilor din acest domeniu. Pregătirea şi abilităţile tradiţionale ale acestor specialişti
vor constitui şi în viitor o bază solidă, dar alături de acestea, ei trebuie să deprindă noi abilităţi
şi competenţe”.
Noua eră digitală oferă oportunități foarte mari de dezvoltare a științei în mediul
digital / e-science, de acces rapid și de oriunde la publicații de înalt nivel științific și de
comunicare a rezultatelor cercetării în întreaga lume.
Optimizarea accesului la informație științifică în cadrul bibliotecilor specializate de
cercetare implică mai multe aspecte care pot spori sau limita acest acces, spre exemplu
structura și dezvoltarea colecțiilor, serviciile oferite, tehnologia adoptată de biblioteci,
comportamentul de informare al utilizatorilor, percepțiile și așteptările utilizatorilor,
competențele și abilitățile bibliotecarilor etc.

1
 2. Stadiul actual al cunoașterii în domeniu
Ideea de calitate în biblioteci este multifațetată și este problematizată de diverși autori,
din mai multe perspective, incluzând:
 aspecte normative și de terminologie (de exemplu: Poll, 2009a și b; standardul de
bibliotecă ISO 2789 etc. );
 aspecte educative și cognitive (Walton & Hepworth, 2013 – cultură informațională;
Madge, 2013c – comportamentul de informare al utilizatorilor din bibliotecile
universitare);
 diverse strategii manageriale (Ambrožič, 2003; Sputore & Fitzgibbons, 2017; Pitman,
Trahn & Wilson, 2013 – instrumente și tehnici manageriale; Madge, 2011b – relația cu
managementul cunoașterii; Madge 2012c – optimizare prin inovație; Madge 2013a-
bibliotecile în calitate de organizații care învață / learning organisations; Harland,
Stewart & Bruce, 2017a – asigurarea relevanței bibliotecilor; Mäntykangas, 2018 –
studiu comparativ privind strategiile manageriale în biblioteci universitare și publice
din Finlanda, România și Suedia);
 tradiție și modernizare (Berciu-Drăghicescu, 2002);
 abordări filosofice (Harrison et al., 2017 – abordări fenomenologice în științele
informării și documentării/SID; Saracevic & Kantor, 1997– filosofia valorii în SID);
 studii și rapoarte analitice pe bază de chestionar (cel mai răspândit model internațional
fiind reprezentat de Libqual+ realizat de Asociația Bibliotecilor de Cercetare – ARL);
 calitatea serviciilor electronice de bibliotecă (Einasto, 2014).
Din prezentarea stadiului actual al cunoașterii se observă că există numeroase studii
care pledează pentru calitatea serviciilor de bibliotecă și diverse modalități de optimizare a
serviciilor de bibliotecă în general, însă nu există niciun studiu anume privind optimizarea
accesului la informație în bibliotecile specializate de cercetare românești.
Totodată, în cadrul literaturii de specialitate din România , lucrarea publicată de
Berciu-Drăghicescu (2002) cu privire la viitorul structurilor infodocumentare românești atrage
atenția asupra faptului că, în epoca noastră, dominată de calculatoare, bibliotecile, muzeele și
arhivele reprezintă instituții care trebuie modernizate, din punctul de vedere al serviciilor de
furnizare a informației științifice, culturale, educative.
De asemenea, pentru bibliotecile dedicate cercetării din România, un studiu publicat
de Madge (2013a) referitor la bibliotecile universitare relevă faptul că directorii de biblioteci
universitare românești sunt foarte deschiși ideilor de colaborare și de partajare a cunoașterii.
Deoarece pentru bibliotecile din mediul universitar românesc există rezultate publicate

2
privind punctele de vedere ale directorilor de biblioteci universitare sau ale conducătorilor de
filiale (Madge, 2011b, 2012a, 2013b, 2018), precum și privind comportamentul de informare
al utilizatorilor de biblioteci universitare medicale (Madge, 2009a, 2009b, 2011a, 2013c) o
analiză prin prisma utilizatorilor bibliotecilor specializate de cercetare (în majoritatea
cazurilor, chiar membrii institutului tutelar) a fost considerată pertinentă în acest demers de
cercetare.
3. Scopul
Acest studiu are drept scop dezvoltarea unei contribuții teoretice de tipul grounded
theory și, astfel, a unui cadru aplicativ cu privire la optimizarea accesului la informație
științifică în bibliotecile de cercetare românești în era digitală. Prin analiza de conținut
interpretativă a răspunsurilor primite la o serie de interviuri semistructurate și chestionare
privind experiențele și expectanțele utilizatorilor de informație științifică din diverse biblioteci
specializate de cercetare din spațiul bucureștean, studiul investighează fenomenul de
management al calității, cu obiectivul general de a înțelege modul în care bibliotecile și
bibliotecarii își pot dovedi relevanța și astfel, își pot asigura sustenabilitatea în viitor, în fața
competitivității reprezentată de surse alternative de informare științifică, de exemplu ,
conferințe internaționale, Internet, open access, abonamente individuale sau chiar
instituționale la reviste științifice și baze de date. De asemenea, în vederea obținerii
triangulației, s-a realizat o analiză descriptivă a răspunsurilor la întrebările închise și
semiînchise din chestionarul destinat utilizatorilor și a fost aplicat un chestionar cu
bibliotecari din bibliotecile frecventate de respondenți. Pentru bibliotecile muzeelor vizitate,
unde s-a refuzat răspunsul direct la chestionar de către bibliotecari, au fost utilizate, la
recomandarea acestora, explicațiile verbale, informațiile disponibile pe site-ul oficial și
publicații oficiale ale instituțiilor muzeale respective.
Din punct de vedere practic, scopul acestei lucrări a pornit de la faptul că, în analiza
unor aspecte actuale privind structurile infodocumentare, Madge (2011b, pp. 131-132) relevă
un lucru foarte important, și anume ideea că: „în evoluţia lor de-a lungul secolelor, aceste
instituţii au trecut prin numeroase etape care au dus la consolidarea poziţiei pe care o au în
societate. Alături de perceperea lor ca instrumente de conservare şi utilizare a rezultatelor
gândirii şi creaţiei umane, în perioada contemporană se poate distinge şi o altă viziune asupra
acestor structuri şi anume, bibliotecile ca structuri documentare de relaţie cu utilizatorii
lor, ca structuri deschise, flexibile. Aceste organizaţii ale conţinutului resimt acum o
presiune tot mai mare care vine dinspre noile inovaţii şi oportunităţi pentru transferul
informaţiei. Ele au încetat să mai fie singura sursă importantă de informaţie, ceea ce a dus la

3
modificări în organizarea funcţiilor şi serviciilor lor”.
Prin adoptarea managementului calității și înțelegerea modului în care bibliotecile
românești trebuie să răspundă cerințelor și expectanțelor cercetătorilor și a le altor categorii de
utilizatori, managerii generali și bibliotecarii responsabili din aceste instituții de cercetare și
documentare pot răspunde mai bine tendințelor de schimbare în comportamentul de
informare, producție și comunicare științifică, determinate de evoluțiile tehnologice,
competitivitate, dar și de globalizare și multiculturalism științific.
În acest sens, studiul relevă așteptările și experiențele utilizatorilor și se creează, astfel,
sens în legătură cu problematica optimizării accesului la informație științifică, din coroborarea
și comparația percepțiilor individuale exprimate în interviuri și chestionare.
În științele sociale, împărtășirea și exprimarea opiniilor și experiențelor umane oferă
modele de analiză și interpretări constructiviste pe baza unei cercetări empirice în care se
pornește de la o problemă mai mare, generală, iar, pe parcursul cercetării, problema se
îngustează, se prefigurează treptat o concentrare mai îngustă, un accent pe câteva categorii
importante de soluții, interconectate între ele, în conformitate cu întrebările de cercetare.
Argumentul pentru utilizarea analizei interpretative constructiviste în acest demers de
cercetare, coroborată cu analiza cantitativă descriptivă se bazează pe un studiu publicat de
Tohăneanu (2010, p. 99), care relevă ideea că interpretarea „este necesară pentru științele
umaniste și sociale” deoarece „acțiunile oamenilor sunt semnificative. De asemenea, potrivit
lui Tohăneanu (2010, p. 99), „lumea noastră are, totuși, două dimensiuni: o dimensiune
empirică, bazată pe experiență, și o dimensiune existențială și subiectivă”. Aceste două
dimensiuni sunt, însă, în egală măsură relevante pentru a înțelege lumea, din perspectiva
filosofiei sociale.
Interpretarea, în acest demers de cercetare, a unor interviuri semistructurate (în care
respondenților li se adresează aceleași întrebări generale, dar ordinea întrebărilor și
eventualele explicații nu sunt fixe), combinată cu aplicarea chestionarelor și considerarea
noilor paradigme privind rolul bibliotecilor, în vederea obținerii triangulației, oferă informații
relevante și importante privind formularea unor propuneri teoretice de optimizare a calității
accesului la materiale de cercetare și crearea unui model analitic aplicabil în practică.
4. Obiectivele cercetării
În scopul clarificării unor aspecte numeroase şi complexe privind managementul
calităţii în structurile infodocumentare - cu accent pe biblioteci - cercetarea a urmărit o serie
de obiective specifice, atât din punctul de vedere teoretic, cât şi empiric.
Este foarte important ca managerii de institute și administratorii de biblioteci

4
românești să investigheze ce strategii trebuie adoptate pentru a crește calitatea serviciilor de
furnizare a informației științifice.
Astfel, obiectivul general al acestui proiect de cercetare doctorală îl constituie
elaborarea unei contribuţii teoretice constructiviste aplicabile, de tip grounded theory, în care
autorul şi respondenţii participă la elaborarea unei strategii în vederea optimizării accesului la
informaţie ştiinţifică în bibliotecile specializate de cercetare româneşti.
În scopul atingerii acestui obiectiv general, s-a urmărit atât o cercetare teoretică bazată
pe analiza sistematică a literaturii de specialitate şi studierea unor concepte şi paradigme care
în prezent nu sunt suficient abordate în mediul ştiinţelor informării şi documentării din
România, precum şi o cercetare empirică, cu scopul este de a propune soluţii de optimizare a
accesului la informaţie, prin identificarea comportamentului de informare al utilizatorilor, a
discrepanţelor existente între aşteptările şi percepţiile utilizatorilor respondenţi şi a corelaţiilor
cu rezultatele unor cercetări similare.
În concordanţă cu obiectivele propuse, cercetarea empirică cuprinde două tipuri de
analiză, în funcție de instrumentul de culegere a datelor : o analiză calitativă-interpretativă,
care decurge din efectuarea unor interviuri semistructurate cu o serie de cercetători din spaţiul
academic românesc, şi o analiză cantitativă, descriptivă, în vederea obținerii tr iangulației,
bazată pe aplicarea unui chestionar referitor la managementul calităţii în biblioteci şi
optimizarea accesului la informaţie.
Obiectivele specifice sunt atât teoretice, cât și empirice, astfel:
A. Obiective teoretice
1. Determinarea rolului managementului calităţii în cadrul organizațiilor și analiza dezvoltării
sale conceptua le;
2. Identificarea unor modalități de implementare a managementului calității în bibliotecile de
cercetare din mediul internațional și intern;
3. Evidențierea importanței dimensiunii umane în asigurarea calității, respectiv rolul culturii
organizaționale și al motivației bibliotecarilor, tipologia utilizatorilor, precum și justificarea
interrelației dintre managementul calității și managementul cunoașterii în biblioteci;
4. Identificarea noilor paradigme privind rolul bibliotecilor şi bibliotecarilor în cercetare şi
educaţie, în vederea optimizării accesului la cunoaştere;
5. Propunerea unui model de evaluare a calității (alcătuirea unui ghid de interviu și a unui
chestionar cu utilizatorii, pe baza studierii literaturii specializate și a noilor paradigme din
biblioteci), prin aplicarea căruia bibliotecile specializate din institutele de cercetare româneşti
își pot optimiza serviciile.

5
B. Obiective empirice
1. Analiza asigurării calității în bibliotecile specializate din diverse institute de cercetare
româneşti, prin prisma bibliotecarilor;
2. Determinarea relevanței bibliotecilor specializate din institutele de cercetare româneşti, prin
analiza calitativă interpretativă a unor interviuri semistructurate cu cercetători, profesori,
doctoranzi;
3. Analiza comportamentului de informare al utilizatorilor şi a discrepanţei între aşteptări şi
percepții, prin aplicarea unui chestionar;
4. Descrierea şi interpretarea similitudinilor și diferențelor care există între răspunsurile
diverselor grupe de respondenți, în funcţie de domeniul profesional;
5. Identificarea corelaţiilor existente între rezultatele empirice astfel obţinute şi alte studii din
domeniul ştiinţelor informării şi documentării;
6. Conceperea unui model strategic de optimizare a accesului la informație în bibliotecile
specializate din institutele de cercetare românești, pe baza cercetării empirice grounded theory
și identificarea unor corelații între rezultatele obținute prin grounded theory și trei modele
generice de asigurare și comunicare a calității: Libqual+, Balanced Scorecard și ISO 9001.
În concordanță cu obiectivele menţionate, acest studiu urmărește să contribuie la
creșterea nivelului de cunoaştere şi înţelegere a importanţei implementării managementului
calităţii în biblioteci şi, totodată, să ofere o serie de instrumente necesare pentru evaluarea şi
optimizarea calității în bibliotecile specializate de cercetare româneşti.
5. Întrebările de cercetare
Pentru a atinge aceste obiective, întrebările de cercetare ale lucrării sunt în număr de
cinci, astfel:
1) Ce reprezintă calitatea și cum sunt implementate principiile de management al
calității în bibliotecile de cercetare?
2) Care sunt cele mai noi paradigme privind rolul bibliotecilor de cercetare în era
digitală?
3) Care este relevanța bibliotecilor specializate de cercetare pentru mediul academic
românesc în era digitală - prin prisma utilizatorilor?
4) Care sunt așteptările și percepțiile utilizatorilor privind calitatea accesului la
informație?
5) Ce strategii noi de optimizare a accesului la informație trebuie adoptate pentru a
răspunde cât mai bine nevoilor actuale de documentare și informare ale utilizatorilor?

6
 6. Metodologia de cercetare: justificarea ariei emprice și a metodei de cercetare
Orice demers ştiinţific se bazează pe obiective și metodologia cercetării.
Termenul de metodologie se referă la abordarea generală a unui anumit demers de
cercetare și se se caracterizează printr-un maximum de aplicabilitate. Practic, metodologia
reprezintă raționamentul care se află la baza unui studiu. În opinia autoarelor Cecez-
Kecmanovic și Kennan (2013, p. 59), metodologia de cercetare reprezintă o logică generală
de punere a problemei aflate în spatele unei întrebări de cercetare, implicând abordări
filosofice și strategia de cercetare. Potrivit celor două autoare, strategia de cercetare ar trebui
să cuprindă: planul cercetării, selectarea, adoptarea și justificarea metodelor și tehnicilor de
cercetare, precum și argumentele de construire a noilor cunoștințe astfel obținute.
Abordarea generală a acestui demers de cercetare doctorală o constituie metoda
grounded theory, pe baza analizei interpretative, coroborate cu o analiză descriptivă,
deoarece, conform mai multor studii în domeniu (Einasto, 2014; Becker, 2009; Sputore,
Harland, 2017b ; Poll 2009a etc.), deși există un număr mare de publicații pe tema calității
serviciilor de bibliotecă, nu există un model conceptual unic cu privire la calitatea acestor
servicii.
Prezentul studiu urmărește, astfel, o analiză a așteptărilor și a percepțiilor utilizatorilor,
în vedera optimizării accesului la informație în bibliotecile specializate de cercetare
românești.
Grounded theory este o metodă de cercetare calitativă conceptuală (Drisko & Maschi,
2016, p. 104), fiind considerată, uneori, chiar o metodologie sau paradigmă de cercetare (de
exemplu, Chelcea, 2006; Holton, 2007) sau o tehnică de analiză (Cecez-Kecmanovic &
Kennan, 2013, p. 118) în care cercetătorul explică, iar explicația este derivată exclusiv din
date cantitative sau calitative.
Subscriem la definiția potrivit căreia grounded theory reprezintă o metodă de cercetare
sistematică, inductivă și comparativă, cu scopul de a construi o teorie fundamentată pe date
empirice (Bryant & Charmaz, 2007, p.1). Cercetătorul grounded theory este încurajat să
interacționeze în mod persistent cu datele, să realizeze comparații permanente ale datelor și
să le analizeze în mod constant. Astfel, colectarea și analiza datelor au loc simultan, iar aceste
două acțiuni „se informează și eficientizează reciproc” (Bryant & Charmaz, 2007, p.1).
Grounded theory apare, așadar, atunci când nu exită ipoteze inițiale de cercetare, ci se
dorește inducția unei contribuții teoretice. În concepția unor autori, de exemplu , Drisko și
Maschi (2016, pp. 82-83), inducția în cadrul acestei metodologii se poate realiza prin analiza
de conținut interpretativă și codarea materialului de analizat în trei etape: inițială

7
(„deschisă‖), axială și selectivă, respectiv formularea unor coduri, construirea unor categorii
principale și identificarea relațiilor dintre aceste categorii. Codarea inițială (deschisă)
reprezintă o procedură de dezvoltare a categoriilor din informații, codarea axială reprezintă o
procedură de interconectare a categoriilor și subcategoriilor, iar codarea selectivă reprezintă o
procedură de construire a unui set discursiv de propoziții teoretice, conform codurilor
importante și relațiilor dintre categorii. În fapt, Drisko și Maschi (2016) se referă la abordarea
grounded theory așa cum a fost dezvoltată ulterior, pe baza studiului inițial al lui Glaser și
Strauss (1967), de către Strauss și Corbin (1990).
Pornind de la lucrările lui Strauss și Corbin (1990, 1998), metoda grounded theory
cunoaște, însă, astăzi diverse abordări. De exemplu, din punctul de vedere exprimat de
Charmaz (2006, pp. 42-71) codarea trebuie să aibă cel puțin două etape : a) inițială deschisă /
open coding (cuvânt cu cuvânt; rând cu rând) și b) focusată / focused coding (se selectează
cele mai importante sau frecvente coduri și se organizează în categorii) și axială / axial
coding (explicații în jurul axei categoriei). În vederea obținerii unui studiu mai sofisticat, în
urma acestor două etape (notate anterior cu a și b), poate exista etapa specială, mai bine
dezvoltată de (c) codare teoretică / theoretical coding, care urmează imediat codării focusate
(sau codării selective, în lucrările lui Strauss & Corbin, 1990 și Holton, 2007, p. 265). Această
codare teoretică arată cum „codurile principale se află în interrelație și ipotezele ce se
desprind se pot integra într-o teorie fundamentată pe date (Charmaz, 2006, p. 63).
Deși inițiatorii abordării metodologice grounded theory (autorii Glaser și Strauss, în
anul 1967; ulterior Corbin și Strauss, în anul 1990) au pus accent pe „descoperirea” grounded
theory prin comparații constante și codare axială, în acest demers de cercetare a fost aplicată
lucrarea mai nouă a lui Charmaz (2006), conform căreia, în abordarea „constructivistă‖
grounded theory, codarea axială poate fi înlocuită cu verificarea modelului teoretic propus
prin comparație cu opiniile respondenților.
De asemenea, potrivit unor autori (de exemplu, Bryant & Charmaz, 2007; Holton,
2007), există două tipuri de codare în studiile clasice de grounded theory:
1. codare principală (substanțială, de fond / substantive coding - care presupune atât
proceduri de codare deschisă și selectivă sau focusată, de formare a categoriei principale și
observarea legăturilor cu celelalte categorii) și
2. codare teoretică / theoretical coding, de obținere a unei teorii din codurile principale aflate
în interrelație (Holton, 2007, p. 265).
În codarea principală, cercetătorul lucrează direct cu datele, le analizează și le
fracturează, inițial prin codare deschisă - în vederea obținerii unei categorii conceptuale de

8
bază și observării conceptelor aflate în relație - și, apoi, subsecvențial, prin eșantionarea
teoretică și codarea selectivă (sau focusată) a datelor, pană la atingerea saturației teoretice a
conceptelor de bază relaționate.
Eșantionarea, așa cum menționează Chelcea (2001, p. 225), reprezintă „un prim pas în
stabilirea materialului pentru analiză”, ceea ce presupune faptul că cercetătorul trebuie să
aleagă ideile cele mai relevante pentru tema de cercetare. Practic, prin eşantionarea teoretic ă,
se obţine o „reducere considerabilă a volumului de muncă impus de analiza
conţinutului” (Chelcea, 2001, p. 225) și se selectează doar codurile cele mai numeroase și
pertinente.
Saturația teoretică se atinge, după cum relevă și Holton (2007, pp. 265-266), prin
comparația constantă a ocurențelor (sau indicatorilor) din datele transcrise, pentru a obține
proprietățile și dimensiunile fiecărei categorii (sau cod). Această comparație constantă a
ocurențelor continuă până ce procesul înregistrează interschimbabilitatea indicatorilor, ceea ce
însemană că nicio proprietate sau dimensiune nu mai apare prin continuarea procesului de
codare și comparare. În acest moment, conceptele ating saturația teoretică, iar atenția trebuie
îndreaptă către explorarea corespondenței care apare între potențialele coduri teoretice (codare
teoretică). Se permite, astfel, integrarea conceptuală a ideilor de bază și a celor aflate în
relație, pentru a produce ipoteze aflate la baza relațiilor dintre concepte, explicând astfel
modelele latente care formează baza teoriei emergente.
În concluzie, codarea reprezintă „procesul analitic fundamental utilizat de cercetător”
în abordarea metodologică grounded theory (Corbin& Strauss, 1990, p. 12). În grounded
theory, codarea apare „în conjuncție cu analiza datelor prin procesul de scriere a memo-urilor
și înfățișează ideile cercetătorului cu privire la teoria emergentă” (Holton, 2007, pp. 265-266).
Codurile sunt idei și sunt formate din unul, două sau mai multe cuvinte, care explică
succint și pertinent ceea ce se întâmplă în date. Ele reprezintă mecanismul care permite
transformarea datelor brute într-o teorie bine dezvoltată. Cu alte cuvinte, codurile reprezintă
modul în care autorul de gounded theory conceptualizează datele (Chametzky, 2016, pp.164-
165).
Metoda grounded theory este diferită de analiza descriptivă și de analiza calitativă a
conținutului.
În comparație cu metoda descriptivă (de exemplu, analiza calitativă descriptivă pentru
a descrie un fenomen prin categorii și subcategorii), care limitează ideile la situații specifice,
în grounded theory codurile sunt conceptuale tocmai cu scopul de a obține o generalizare
maximă pentru o anumită situație și sunt modificabile în funcție de alte locuri, timp și oameni.

9
 Totuși, pentru începătorii în grounded theory este posibilă și o descriere inițală, iar
codarea teoretică să vină pe parcurs (Chametzky, 2016, pp. 164-165), deoarece codurile
trebuie să caracterizeze și să reflecte datele „într-un mod matur” (Glaser, 1978, p. 61).
Procesul iterativ de analiză a datelor inițiale determină o colectare progresivă mai
concentrată a următoarelor date, iar analiza devine, succesiv, mai abstractă, producând, în
final, o teorie fondată empiric.
Spre deosebire de analiza de conținut calitativă, care are scopul de a descrie, prin
categorii și teme, înțelesurile textelor și acțiunile participanților, metoda de cercetare
grounded theory are drept scop „generarea de concepte și de teorie” (Drisko & Maschi, 2016,
pp. 104-105). Teoria poate fi unică pentru un grup particular de respondenți, denumit aria
empirică principală, deoarece conceptele teoretice obținute sunt legate de timpul cercetării,
locul și categoriile de utilizatori respondenți, dar rezultă, între timp, prin codare teoretică, o
teorie conceptualizată dezvoltată și generalizabilă (Chametzky, 2016, p. 164).
Conform opiniei lui Bryant & Charmaz (2007, p.1) grounded theory reprezintă, la ora
actuală, „cea mai larg utilizată și populară metodă de cercetare calitativă” pentru o arie largă
de discipline și subiecte.
Grounded theory este considerată drept o metodă de tip intermediar / mid-level theory,
situată între subiectivism (constructivism) și pozitivism (obiectivism), prin surprinderea
punctelor de vedere ale participanților la cercetare, valabilă pentru perioada de timp prezent și
pentru condiții similare. Explicația teoretică este importantă, astfel încât cititorul să poată
avea o perspectivă mai practică (Chametzky, 2016, p. 165).
Metoda de culegere a datelor din acest demers de cercetare o reprezintă interviurile
semistructurate și chestionarele.
Aria emprică de respondenți a studiului cuprinde cercetători, profesori, doctoranzi,
masteranzi și studenți familiarizați cu bibliotecile specializate de cercetare românești.
Termenul de bibliotecă specializată de cercetare se referă în prezentul studiu la
bibliotecile care aparțin institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (de exemplu, Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială / ECOIND, Institutul Național
de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică / INCD - ICCF), institutelor Academiei
Române (de exemplu, Institutul de Matematică „Simion Stoilow‖ al Academiei Române /
IMAR, Centrul de Chimie Organică „C. D. Nenițescu‖ al Academiei Române ) sau la
bibliotecile marilor muzee (de exemplu, Biblioteca Muzeului Municipiului București,
Biblioteca Muzeului Național al Literaturii Române). Participanții la studiu sunt cercetători
seniori și juniori din aceste institute, profesori, doctoranzi, masteranzi și studenți care

10
utilizează bibliotecile specializate de cercetare.
Suplimentar interviurilor și chestionarelor cu utilizatorii, în vederea triangulației, au
fost invitați, de asemenea, o serie de bibliotecari să răspundă unor întrebări referitoare la
implementarea și asigurarea calității. Însă dintre aceștia au răspuns la întrebările din
chestionar doar responsabilii din cinci biblioteci. De asemenea, la recomandarea
bibliotecarilor respondenți, au fost utilizate informații publice și website-urile acestor
biblioteci, pentru a observa particularitățile referitoare la structura colecțiilor și a tipurilor de
servicii oferite, în funcție de publicul utilizator vizat.
Din punctul de vedere al eticii cercetării, studiul a utilizat doar informații publice
postate sau răspunsuri pentru care intervievații au semnat acordul de participare și au
confirmat prin email conformitatea răspunsurilor. De asemenea, toți participanții la interviuri
și chestionare au fost asigurați de păstrarea anonimatului răspunsurilor.

Cuvinte cheie: managementul calității, structuri infodocumentare, biblioteci

specializate de cercetare românești, utilizatori, calitatea serviciilor de bibliotecă, modele
generice de calitate, biblioteca în era digitală, bibliotecar integrat, managementul datelor
științifice, open access, optimizarea accesului la informație, analiza de conținut
interpretativă, grounded theory, interviu, chestionar, analiza descriptivă.

11
 Structura lucrării
Capitolul I. Calitatea și managementul calității - abordări conceptuale și repere
evolutive

Bibliotecile de cercetare se află astăzi în fața unor provocări determinate de avansul

tehnologic, utilizatori informați, cu cerințe și expectanțe noi, restricții financiare, concurența
fără precedent reprezentată de Internet, cărora trebuie să le răspundă într-un mod
corespunzător, prin adoptarea principiilor de management al calității.
Tema centrală a primului capitol teoretic al tezei de doctorat o constituie
managementul calității, cu accent pe personalități din domeniul calității și contribuțiile
reprezentative ale acestora, alături de modelul generic ISO 9001, universal recunoscut și
adoptat astăzi pe scară largă de diverse biblioteci la nivel internațional.
Literatura de specialitate internațională și românească accentuează importanța
managementului calității și a activităților de bune practici în organizații, acordând un rol-cheie
personalităților care au contribuit la apariția și implementarea unor definiții și concepte de
calitate, cu ecou puternic în diferitele etape de dezvoltare. Contribuțiile în timp ale acestor
promotori internaționali ai calității reprezintă repere esențiale pentru filosofia calității în
societatea contemporană, marcată de progres, competitivitate și consumatori informați, cu
expectanțe ridicate și exigențe privind calitatea produselor și serviciilor oferite.
Obiectivul avut în vedere pentru primul capitolul a fost de a înțelege semnificația ideii
de calitate și a managementului calității, prin sintetizarea contribuțiilor remarcabile a le
liderilor mișcării calității, așa cum au evoluat în timp.
Scopul a fost de a releva importanța managementului calității pentru dezvoltarea
economico-socială în ansamblu, deoarece bibliotecile sunt în slujba societății umane și, după
cum relevă o serie de autori (de exemplu: Madge, 2011 a și b; Berciu-Drăghicescu, 2003;
Filbert, 2016), datorită serviciilor oferite, ele și-au consolidat, de-a lungul timpului, poziția în
societate.
Acest demers de cercetare doctorală urmărește să relaționeze conceptele de
management al calității și optimizare cu conceptele de bibliotecă și acces la informație.
Managementul calității și optimizarea continuă a accesului la informație în bibliotecile
specializate nu poate aduce decât avantaje pentru institutele de cercetare și culturale
românești, prin creșterea calității serviciilor furnizate cercetătorilor, profesorilor și celorla lte
categorii socio-profesionale de utilizatori.

12
 Capitolul 2. Managementul calității în structurile infodocumentare
Implementarea unui sistem de management al calității în bibliotecile de cercetare
românești contribuie la intensificarea conștientizării importanței calității la nivelul fiecărui
angajat.
Capitolul al doilea este consacrat analizei managementului calității în bibliotecile de
cercetare, iar problematica abordată este structurată pe trei subcapitole: 1) caracteristicile
structurilor infodocumentare și rolul acestora în cercetare ; 2) implementarea managementului
calității, prin diverse tehnici și modele generice specifice bibliotec ilor ; 3) dimensiunea umană
în managementul calității serviciilor de bibliotecă, respectiv cultura organizațională și
motivația personalului, tipologia utilizatorilor și relația dintre managementul cunoașterii și
managementul calității în biblioteci.
Sunt, astfel, prezentate sintetizat o serie de modele de management al calității
reprezentative pentru bibliotecile actuale și sunt evidențiate o serie de aspecte esențiale
privind rolul angajaților în realizarea calității, prin cunoașterea categoriilor de ut ilizatori
serviți, adoptarea managementului cunoașterii în biblioteci, și o cultură organizațională bazată
pe motivarea personalului.
Concluziile care se desprind arată că problematica managementului calității în
bibliotecile de cercetare este una dinamică, care evoluează permanent, mai ales datorită
implicării organizațiilor internaționale de biblioteci (precum IFLA, ARL), dar și a proliferării
studiilor teoretice și abordărilor practice.
Există nenumărate studii internaționale cu privire la succesul implementării
managementului calității în biblioteci, iar, sintetizat, cele mai cunoscute tehnici și modele
generice sunt: ISO 9001, ISO 11620, ISO 14630, Libqual+, CAF și EFQM, tablouri de bord
de tipul balanced scorecard și value scorecard, etnografieri, analiza datelor statistice, sondaje
de opinie, interviuri, precum și diverse cadre generale naționale etc.
Bibliotecile reprezintă medii optime pentru cercetare și inovare, prin oferirea unor
resurse informaționale și servicii de înaltă calitate. Este necesară înțelegerea foarte bine a ceea
ce își doresc utilizatorii să primească din partea bibliotecii și percepțiile lor cu privire la
serviciile și conținuturile informaționale oferite.
Fără un personal bine instruit, motivat și deschis față de inovare și managementul
cunoașterii, principiile managementului calității nu pot fi transpuse din teorie în practică. De
aceea, este necesară o permanentă instruire a bibliotecarilor în legătură cu tot ceea ce este nou

13
pe plan internațional în domeniul științelor informării și documentării, alături de o colaborare
și comparare cu institute asemănătoare din țări dezvoltate din punctul de vedere al cercetării
și inovării.

Capitolul 3. Metode și strategii de cercetare a calității în biblioteci: studii

cantitative, calitative și mixte

Există mai multe strategii sau metode de cercetare a managementului calității

serviciilor de bibliotecă, și, în acord cu reprezentanta IFLA, Poll (2009 a, cf. și Sputore &
Fitzgibbons, 2017; Becker, 2011), printre care cele mai întâlnite sunt:
a) Indicatori de performanță – acești indicatori sunt cuprinși în standarde și măsoară
rentabilitatea și eficiența costurilor serviciilor de bibliotecă. Ei produc date cuantificabile și,
de aceea, uneori sunt denumiți „indicatori obiectivi”. Ei pot fi utilizați ca atare în lucrările de
evaluare și comunicare a calității, se pot prezenta mai modern sub forma de Balanced
Scorecard/tablou de bord sau pot fi combinați cu alte metode, de exemplu, cu metoda
benchmarking;
b) Sondajele de opinie cu utilizatorii - reflectă percepțiile asupra calității, estimările și
propunerile utilizatorilor privind serviciile de bibliotecă. Ele produc , îndeosebi, date calitative
și au o conotație subiectivă. Acestea pot fi interviuri, chestionare, focus-group-uri, metode
mixte de cercetare a opiniilor utilizatorilor, inclusiv în social media, privind anumite aspecte
ale calității serviciilor în anumite perioade, deoarece managementul calității este multifațetat
și în continuă dezvoltare;
c) Evaluarea rezultatelor –relevă valoarea și beneficiile pe care biblioteca le produce
pentru utilizatorii individuali și pentru societate. Se poate lucra cu date cuantificabile (precum
statistici și indicatori de performanță), se pot face audituri (pentru a observa gradul de
implementare al managementului calității totale sau al ISO 9001 etc) și etnografieri ( Sputore
& Fitzgibbons, 2017, exemplifică prin etnografierea reacției la schimbarea mobilierului într-o
bibliotecă etc.).
Mai nou, pentru perioada actuală, la aceste trei modalități de colectare și analiză a
datelor se pot adăuga și noi linii de cercetare, precum:
d) noi modele teoretice aplicative (de exemplu, Madge, 2011- elaborarea unui model
teoretic aplicativ de implementare a managementului cunoașterii în biblioteci
românești) sau studii asupra relevanței bibliotecilor universitare de cercetare în
contextul actualei competiției asupra alocării resurselor bugetare (de exemplu ,

14
 Harland, Stewart & Bruce, 2017a);
e) abordări calitative privind social media în biblioteci, deoarece social media tind să
devină un mediu de comunicare și optimizare a calității utilizat tot mai mult de
biblioteci (de exemplu, Harrison et al., 2017).
În cadrul științelor informării și documentării există atât metode de cercetare
cantitative (utilizate în paradigma de cercetare pozitivistă - obiectivă), calitative (paradigma
de cercetare interpretativă- subiectivă), precum și metode mixte.
Potrivit cercetărilor în domeniu (de exemplu, Togia & Maliari, 2017 etc.), cele mai
bine cunoscute și des utilizate sunt metodele cantitative, descriptive, mai ales prin utilizarea
chestionarelor, a instrumentului Libqual + și a indicatorilor de performanță.
Deși mai puțin numeroase, există și studii calitative, cum ar fi analiza interpretativă
constructivistă grounded theory (de exemplu, Harland, Stewart & Bruce, 2017a) sau analiza
interpretativă fenomenelogică, preluată din filosofie (Harrison et al., 2017).
Dar se pot utiliza și metode mixte, spre exemplu studiul publicat de Madge (2011b),
care propune un model teoretic aplicativ de implementare a managementului cunoașterii în
bibliotecile universitare românești pe baza analizei studiilor de specialitate, combinat cu
metode cantitative descriptive privind condițiile existente implementării acestui model și
atitudinea angajaților.
Acest demers de cercetare va utiliza metode mixte de culegere a datelor (interviuri și
chestionare). Astfel, studiul empiric din partea a II-a a tezei va urmări o contribuție de tipul
grounded theory, prin utilizarea analizei calitative interpretative a unor interviuri, dar
coroborată, în vederea triangulației, cu analiza cantitativă descriptivă pentru a propune, în
mod inductiv, un model teoretic de optimizare a accesului la informație în bibliotecile
specializate de cercetare românești, bazat pe așteptările și percepțiile respondenților. De
asemenea, rezultatele obținute în urma analizei interpretative vor fi corelate cu trei modele
generice de asigurare și comunicare a calității, respectiv Libqual+, Balanced Scorecard și ISO
9001.

Capitolul 4. Abordări clasice și moderne în studierea relevanței și rolului

bibliotecilor de cercetare în era digitală
Acest capitolul de își propune, în ansamblu, să răspundă la cea de-a doua întrebare de
cercetare, și anume care sunt noile paradigme cu privire la cultura profesională din
bibliotecile dedicate mediului academic.
Scopul general este de a contribui la dezvoltarea managementului calității în

15
bibliotecile specializate din institutele de cercetare românești, prin urmărirea celor mai noi
tendințe de studiere a rolului bibliotecilor în era digitală.
Primul subcapitol introduce abordările clasice, deoarece, după cum observa Madge
(2013, p. 41), „volumul mare de informaţie electronică disponibilă a necesitat evident o
reorientare a bibliotecarilor şi specialiştilor în informare spre utilizarea şi exploatarea
resurselor digitale, dar toate noile îndemânări necesare în acest scop au la bază vastul depozit
de abilităţi şi experienţă construit de biblioteci de-a lungul timpului”. Subcapitolul al doilea
relevă caracteristica fundamentală a bibliotecilor, de-a lungul timpului, de suport în cultura
sau educația informațională a utilizatorilor. Următoarele subcapitole abordează noile
paradigme culturale și anume: managementul datelor științifice/data management, modelul de
bibliotecar integrat/embedded librarian și oportunitățile de acces deschis la cunoaștere/open
access, toate acestea reprezentând, în fapt, adevarate strategii ale bibliotecilor erei digitale.
În concluzie, urmând evoluțiile și dezvoltările din institutele de cercetare și
universități, bibliotecile specializate de cercetare se găsesc în fața unor schimbări de
paradigmă privind accesul la informație și diseminarea publicațiilor. O revizuire a literaturii
de specialitate relevă faptul că modelul de bibliotecar integrat, strategia de open access și
managementul datelor științifice reprezintă cele mai bune soluții actuale de asigurare a
identității și relevanței bibliotecilor de cercetare din diverse institute științifice și culturale de
importanță strategică.
Toate cercetările publicate în ultimii ani prevăd o evoluție continuă a rolului
bibliotecilor și bibliotecarilor, în acord cu progresul scoietății umane. Bibliotecarii trebuie să
fie practicieni reflectivi, care să țină pasul cu schimbările tehnologice și informaționale. Ei
trebuie să ofere servicii către comunitatea de utilizatori într-o manieră care, nu doar că
permite, ci și exprimă clar participarea utilizatorilor la optimizarea calității acestor servicii
oferite.
Capitolul 5. Relevanța bibliotecilor specializate din institutele de cercetare
românești: studiu asupra așteptărilor și percepțiilor utilizatorilor privind
calitatea accesului la informație

Evoluția generală a mediului informațional corelată cu nevoile de comunicare

științifică și vizibilitate academică ale cercetătorilor reprezintă aspecte importante pentru
menținerea relevanței bibliotecilor de cercetare românești față de institutele tutelare și față de
întreaga comunitate științifică în general.

16
 Un factor important în asigurarea calității serviciilor de bibliotecă îl reprezintă
relevanța practică, adică în ce măsură serviciile sunt pertinente în raport cu nevoile de
informare.
Percepțiile și așteptările utilizatorilor constituie factori importanți în formularea unei
strategii de optimizare a accesului la informație științifică.
În viziunea lui Saracevic și Kantor (1997, p. 535) relevanța reprezintă un element-
cheie în științele informării, deoarece se referă, în contextul documentării de bibliotecă, la
proiectarea și evaluarea procesului de oferire a informației, deci la calitatea accesului la
informație.
În acest context, pentru a-și menține relevanța, activitățile unei biblioteci de cercetare
trebuie să fie în acord cu misiunea organizației din care face parte, adică în acord cu cerințele
utilizatorilor, aceștia fiind cu precădere cercetători membri ai institutului, profesori,
doctoranzi, precum și alte tipuri de utilizatori, de exemplu, ingineri, restauratori ai
patrimoniului cultural, studenți la licență și masterat etc. Cele mai importante schimbări care
au loc în mediul informațional și cel al dezvoltării tehnologiei comunicațiilor au influență și
asupra cerințelor și comportamentului de informare al utilizatorilor.
În ceea ce privește structura grupelor de utilizatori studiați în acest demers de
cercetare, aceștia se împart în următoarele categorii:
1. utilizatori care apelează la serviciile de împrumut de cărți și reviste tipărite;
2. utilizatori care vin în special pentru atmosfera propice pentru lectură, cercetare și producție
științifică în sălile de lectură;
3. utilizatori care apelează la publicațiile sau serviciile bibliotecii cu precădere în format
digital, accesate la distanță.

5.1.Metodologie și date empirice

Pornind de la faptul că științele uma niste și științele sociale sunt dublu interpretative
(Taylor apud Tohăneanu, 2010, p. 104), ceea ce se creează în urma cercetărilor socio-umane
sunt „concepte, nu obiecte”. Subscriem opiniei exprimate de Tohăneanu (2010, p. 104),
potrivit căreia, „renunțând la poziția pozitivistă de realism robust, devine necesar să se susțină
un realism slab sau moderat, a cărui absență ar face aceste științe (sociale și umaniste) pur și
simplu neinteligibile”. Numai prin aceasta se poate explica de ce, deși sunt failibile ,
interpretările și conceptele oferă o înțelegere tot mai mare a lumii noastre umane și sociale.
Astfel, cercetarea în științele umaniste și științele sociale se poate face prin aplicarea atât a

17
metodelor cantitative cât și calitative. Trebuie pornit de la faptul că în cadrul științelor socio-
umane, noțiunile de explicație și interpretare nu trebuie aplicate strict separat (Tohăneanu,
2010, p. 104).
Această cercetare relevă rezultatele obținute dintr-o analiză empirică privind
experiențele și preferințele cercetătorilor români, precum și o serie de aspecte privind rolul
bibliotecarilor în era digitală. Ca metode de culegere a datelor empirice au fost utilizate
interviurile semistructurate și chestionarele, precum și informațiile disponibile pe site-urile
oficiale sau în lucrări publicate de reprezentanți ai institutelor avute în vedere în acest demers
de cercetare. Prin abordarea metodologică grounded theory (fundamentarea teoriei pe date
empirice), cercetarea se finalizează cu o serie de soluții menite să optimizeze accesul la
informație în bibliotecile de cercetare românești în era digitală.
Participanții au fost rugați să acorde interviuri, iar în cazul în care această formă de
participare a fost refuzată, au fost rugați să completeze chestionare în spaț iul bibliotecii sau pe
email și li s-au adresat o serie de întrebări deschise, menite să solicite răspunsuri cu privire la
aspectele fundamentale în relația cercetător / utilizator – biblioteca institutului, incluzând:
relevanța, valoarea bibliotecii, motivații de utilizare a altor biblioteci, participarea
bibliotecilor la creșterea vizibilității cercetătorilor, open access, managementul datelor
științifice, modul în care bibliotecarii pot participa la etica cercetării, precum și comparații cu
alte resurse de informare concurente bibliotecilor românești (conferințe, congrese, internet,
comunicări cu colegii, workshop-uri etc.). Interviurile au fost înregistrate cu un smartphone și
transcrise, iar textele obținute astfel au fost completate cu răspunsurile primite prin
intermediul aplicării chestionarelor, și toate acestea au alcătuit, în final, un singur document,
utilizat pentru cercetarea de tip grounded theory. De asemenea, în formularea unor strategii de
optimizare a accesului la informație, rezultatele obținute prin analiza răspunsurilor la
interviuri și chestionare au fost corelate cu rezultate publicate în alte studii similare.
Deoarece se bazează nu doar pe date obținute din interviuri, chestionare, website-uri și
publicații oficiale, dar și pe literatura de specialitate, proiectul de doctorat urmărește o
abordare cât mai complexă a relației biblioteca institutului de cercetare - publicul utilizator.

5.1.1. Metoda de cercetare grounded theory

Potrivit Goldkuhl și Cronholm (2010, p. 188), „studii recente relevă faptul că, pentru
multe domenii, grounded theory reprezintă o abordare metodologică consacrată pentru
dezvoltarea unei noi contribuții teoretice, pe baza cercetării empirice”.

18
 În acest demers de cercetare, ca urmare a abordării inductive grounded theory, prin
intermediul analizei interpretative, coroborată cu descrierea cantitativă pentru întrebările
închise și semiînchise, rezultatele studiului sunt prezentate sub forma unei teorii construite din
interpretarea datelor.
Grounded theory s-a consacrat prin studiul sociologic a lui Glaser și Strauss (1967) și
reprezintă, la ora actuală, o abordare utilizată pe scară largă pentru analiza, în principal, a
datelor calitative în domeniul științelor sociale.
Prin grounded theory se realizează operațiuni de analiză și abstractizare a datelor
empirice în categorii și construcții teoretice. În forma sa convențională, grounded theory
prescrie un mod strict inductiv de a genera categorii din date empirice (Glaser & Strauss,
1967). Totuși, specialiștii (de exemplu, Charmaz, 2014; Agabrian, 2006; Chelcea, 2001)
susțin că, în general, în cercetări, procesele de inducție și de deducție trebuie să se
înlănțuiască. După formularea inductivă a teoriei, o serie de aspecte se pot testa deductiv.
Acest proces este iterativ și contribuie la consolidarea teoriei. În acest demers de cercetare,
rezultatele grounded theory obținute au fost corelate cu trei modele generice de management
al calității în biblioteci: Libqual+, Balanced Scorecard și ISO 9001.
Practic, metoda grounded theory constă în proceduri sistematice privind colectarea și
analiza datelor, abilitând autorul să construiască o teorie fundamentată pe date (Charmaz,
2014, p. 1).
Din perspectiva lui Chelcea (2001, p. 25), în cadrul abordării calitative, grounded
theory reprezintă o metodologie generală. Teoria apare și se dezvoltă chiar în timpul
desfăşurării cercetării, ca urmare a analizei sistematice a datelor, în special a analizelor
comparative. Termenul ca atare a fost creat de Glaser şi Strauss (1967), iar tehnicile şi
procedurile pentru dezvoltarea „teoriei întemeiate‖ au fost expuse cuprinzător de Strauss şi
Corbin (1990).
În acest demers de cercetare s-a utilizat conceptul de grounded theory, preluat ca atare
din limba engleză, deoarece, așa cum releva și Agabrian (2006, p. 115), „este greu de găsit un
echivalent lingvistic adecvat în limba română, motiv pentru care folosim denumirea în limba
engleză”.
5.1.1.2. Fiabilitatea metodologiei grounded theory pentru tema de cercetare

Din punctul de vedere metodologic, pentru ca rezultatele obținute să fie validate de alți
specialiști în domeniu, cercetătorul care întreprinde un studiu de tip grounded theory prin
metoda inductivă trebuie să urmărească consecvent următoarele recomandări generale :

19
 1. Analiza sistematică, simultană a datelor prin interrelaționarea categoriilor, ceea ce
permite cercetătorului să avanseze în crearea unei teorii care apare pe tot parcursul cercetării
(Birks & Mills, 2011, p. 10; Charmaz, 2006, p. 5; Creswell, 2013, p. 84 apud Harland, 2017b,
p. 72). În prezentul demers de cercetare, aceste activități simultane s-au desfășurat conform
graficelor Gantt de planificare 5.1 și 5.2, iar pentru etapa de început a analizei (studiul pilot) a
fost utilizat software-ul de analiză de conținut automată Leximancer.
2. Cea de-a doua practică de utilizare a logicii inductive înseamnă un demers de
colectare a datelor fără a avea o teorie sau ipoteză preconcepută, pentru a evita „forțarea
datelor” sau utilizarea datelor pentru a se potr ivi unei anumite teorii (Charmaz, 2006, p. 5;
apud Harland, 2017b, p. 73). Analiza comparativă constantă a datelor are un scop pragmatic
și ajută cercetătorul să evite procrastinarea, tergiversarea studiului (Charmaz, 2006, p. 24).
În această cercetare empirică, încă de la început au fost realizate memo-uri (prin
sublineri de cuvinte proprii ale respondenților) pentru codarea inițială in vivo. Toate codurile
din primele interviuri au fost comparate cu codurile din următoarele interviuri și, apoi, cu cele
din întrebările deschise la chestionare.
3. Următorul element component definitoriu este faptul că cercetătorul trebuie să
dovedească abilități analitice pentru a urma o strategie de investigație și să verifice datele
rezultate și categoriile care rezultă din gruparea și interrelaționarea datelor (Glaser & Strauss,
1967). Pe scurt, Glaser și Strauss (1967, p. 256 apud Harland, 2017b, p. 72) afirmau că
„sarcina teoreticianului este de a profita la maximum de observațiile sale c are reies analitic
din date, dezvoltându-le într-o teorie sistematică”. În acest demers de cercetare s-a urmărit
obținerea unor categorii mai generale și interrelaționate, prin codarea focusată.
La finalul cercetării, o serie de respondenți au fost selectați pentru a verifica acuratețea
rezultatelor obținute prin abstractizare și a categoriilor interrelaționate, respectiv dacă teoria
produsă inductiv este conformă cu ceea ce participanții la studiu au dorit să spună.
Metoda interpretativă utilizează logica inductivă, ceea ce presupune că o ipoteză
generală este formulată inductiv din date (Williamson, 2013, p. 9; cf. Harland, 2017b).
Analiza interpretativă reprezintă o metodă inversă logicii deductive utilizate în cadrul
paradigmelor de cercetare pozitiviste. În plus, analiza interpretativă se caracterizează prin
faptul că cercetarea se desfășoară în mediul natural al respondenților și pune accent pe oameni
și acțiunile lor într-un anumit context și pentru o perioadă de timp desemnată.
În acest demers de cercetare, elementele de ordin natural sunt reprezentate de:
așteptările și percepțiile utilizatorilor bibliotecilor de cercetare din România în actuala eră
digitală (timpul prezent).

20
 Din figura 5.2. se observă faptul că există consonanță între scopul cercetării, tema de
cercetare, metoda de analiză a datelor și metodologia utilizată pentru elaborarea soluțiilor de
optimizare.

Scopul cercetării îl reprezintă crearea Implementarea managementului

unei contribuții teoretice cu privire la
managementul calității
biblioteci, bazate pe experiențele și
așteptările multiple și diverse ale
utilizatorilor, iar teoria obținută este
aplicabilă doar pentru biblioteci
specializate de cercetare românești în
condiții similare (era digitală).
calității în biblioteci din România și din
în întreaga lume presupune adaptarea unui
model generic sau formularea unei
strategii proprii, conform contextului în
care activează, precum și o continuă
optimizare a serviciilor, în acord cu
cerințele utilizatorilor de informație.

Optimizarea accesului la
informație în bibliotecile
specializate de cercetare
românești

Analiza interpretativă este, prin natura Metoda inductivă - grounded theory -

sa, subiectivă, se bazează pe hermeneutica presupune construirea unei teorii valabile
filosofică. Ipotezele sunt formulate din doar pentru populația în cauză
date referitoare la așteptări și (cercetători, profesori, precum și
experiențe/percepții privind serviciile doctoranzi, masteranzi, studenți etc., care
bibliotecilor și rolul bibliotecarilor pentru utilizează aceste biblioteci specializate) și
a sprijini cât mai mult posibil doar pentru perioada analizată (actuala eră
cercetarea, educația, cultura digitală / timpul prezent).
informațională. Analiza cantitativă
descriptivă vine în sprijinul acestei analize
interpretative.

Figura 5.2. Fiabilitatea metodologiei grounded theory pentru tema de cercetare:

Optimizarea accesului la informație în bibliotecile specializate de cercetare era digitală / problematica
demersului de cercetare este în armonie cu paradigma de cercetare interpretativă. Sursa schemei:
Adaptare din Harland (2017b, p. 66)

Astfel, scopul cercetării îl reprezintă crearea unei contribuții teoretice aplicabile, care
să răspundă la problematica tezei, și anume optimizarea accesului la informație în bibliotecile
specializate de cercetare românești în era digitală.
Figura 5.2. arată, de asemenea, faptul că tema de cercetare orientează studiul către o
metodă care recunoaște așteptări și percepții multiple și diverse, în care procesele sociale
(relația bibliotecă – public utilizator) sunt complexe.
În acest context, întrebările din cercetarea empirică necesită o viziune interpretativă
asupra temei de cercetare.

21
 Descrierea și înțelegerea fenomenelor, precum: relevanța bibliotecilor în mediul social,
organizațional (biblioteca specializată de cercetare și membrii institutului sau alte categorii de
utilizatori), abilitățile bibliotecarilor, noile paradigme de cultură profesională în biblioteci, se
bazează pe opinii, experiențe, sentimente și așteptări multiple.
Timpul este cel prezent, așa-numita eră digitală, contemporană, iar rezultatele
teoretice obținute în final (soluțiile practice propuse) sunt bazate pe interacțiunea dintre autor
și respondenți, adică pe influența mediului de cercetare românesc asupra structurii
infodocumentare de tip bibliotecă.
Analiza de conținut interpretativă (desprinsă din hermeneutica filosofică) este
specifică abordării metodologice de tip grounded theory (cf. Harland, 2017b, p. 66).
Diferența esențială dintre analiza de conținut calitativă / qualitative content analysis
și analiza de conținut interpretativă de tip grounded theory constă în faptul că prima este
descriptivă, în timp ce, prin grounded theory cercetătorii urmăresc să dezvolte o teorie de
nivel intermediar, situată între subiectivism și obiectivism / mid-level theory (Drisko
&Maschi, p. 119). Aceasta implică analiza datelor în procesul de atribuire a categoriilor,
comparații cu alte cercetări și rezolvarea problemelor verificând cu participanții dacă
realitatea acestora este prezentată cu acuratețe (Harland, 2017b, p. 66).
Teoria rezultată poate fi aplicată doar la biblioteci specializate de cercetare românești,
în condiții similare (timpul prezent).
Practic, acest proiect a urmărit, în prima etapă, să identifice relevanța și rolul
bibliotecilor de cercetare în viața academică și relația bibliotecă - cercetători.
În metodologia grounded theory, comparativ cu alte metode, teoreticienii nu aşteaptă
până când toate datele sunt colectate înainte de începerea analizei, ci mai degrabă caută sensul
prin interogarea datelor incipiente (Goulding, 1998; cf. și Sandu, 2012, p. 70). Cercetarea
evoluează pe parcursul obţinerii de date şi a confruntării acestora cu informaţiile deja
existente în literatura de specialitate.
Pe măsură ce proiectul de cercetare doctorală a progresat, s-au clarificat anumite
aspecte, iar cercetarea s-a concentrat asupra categoriilor de bază evidente și a relațiilor de
interdependență dintre acestea.
Accentul principal s-a pus pe aprecierile individuale ale respondenților față de
bibliotecă, și nu pe structura infodocumentară în sens mai larg, deoarece s-a urmărit, cu
precădere, o analiză a diferenței dintre așteptările și percepțiile (experiențele) respondenților
privind calitatea serviciilor de bibliotecă, conform modelului generic Libqual+.
Întrebările de cercetare empirică au fost enunțate de la început, iar acestea s-au

22
concentrat, în linii mari, pe relevanța bibliotecilor de cercetare românești în era digitală, pe
percepțiile și așteptările utilizatorilor participanți la studiu privind accesul la informație și pe
competențele și abilitățile bibliotecarilor din aceste biblioteci.
În urma sintezei literaturii de specialitate, s-a preferat pentru analiza empirică o
adaptare a modelului generic de sondaj de opinie privind managementul calității de bibliotecă,
Libqual +, deoarece acesta pune în centrul analizei opiniile utilizatorilor, iar în prezentul
demers de cercetare s-a urmărit mai degrabă o analiză prin prisma utilizatorilor și mai puțin
un studiu asupra structurilor infodocumentare din punctul de vedere al dotărilor materiale. Nu
s-a urmărit atingerea unor indicatori de performanță (specifici standardelor ISO pentru
biblioteci). De asemenea, s-a luat în considerație standardul ISO 9001 și structura Balanced
Scorecard pentru biblioteci, deoarece ISO 9001 cuprinde principii generale de calitate,
aplicabile oricărei organizații orientate către clienți / utilizatori și către așa-numitul
management al calității totale a serviciilor, prin implicarea și responsabilizarea fiecărui
angajat, iar Balanced Scorecard se utilizează pentru a alinia obiectivele strategice ale
bibliotecii la misiunea generală a institutului pe termen scurt.
Din perspectiva modelului generic Libqual + (conceput, la rândul său, după modelul
Școlii Americane a calității serviciilor – Servqual, de către ACRL pentru biblioteci), calitatea
serviciilor de bibliotecă se reflectă în gradul în care biblioteca satisface nevoile și așteptările
utilizatorilor. Prin utilizarea întrebărilor deschise din interviuri și chestionare, acest studiu se
fundamentează pe discrepanța care există între furnizarea serviciilor de bibliotecă și
așteptările utilizatorilor, pe comportamente diferite de informare și percepții și așteptări
diverse ale utilizatorilor, precum și pe rolul bibliotecarilor în optimizarea calității serviciilor
de acces la materiale de cercetare.
Grounded theory presupune că, până la acest demers de cercetare, „nu au fost
identificate toate conceptele care se referă la un anumit fenomen, cel puțin pentru locul sau
populația în cauză“ (în acest caz: bibliotecile specializate de cercetare românești). Aceasta
înseamnă că relațiile dintre concepte sunt slab înțelese sau conceptele sunt slab dezvolate
(Strauss & Corbin, 1998, p. 40). După cum relevă și Reynolds Wood (2007, p. 47), pe măsură
ce studiul progresează, apar ipoteze de cercetare care devin mai restrânse și mai clare,
orizontul de cercetare se îngustează.
În ceea ce privește bibliotecile specializate din institutele de cercetare românești, nu
există studii publicate privind punctele de vedere ale cercetătorilor sau altor categorii de
utilizatori din aceste institute. Există studii empirice privind opiniile directorilor,
bibliotecarilor și utilizatorilor pentru marile biblioteci universitare (de exemplu, Madge 2009

23
a și b, 2011b, 2012a, 2013a, 2013b, 2015, 2018; Mäntykangas, 2018), însă nu și din
perspectiva utilizatorilor din bibliotecile specializate din institutele Academiei Române,
institutele de cercetare-dezvoltare (INCD-uri) sau din marile muzee ale Bucureștiului.
De asemenea, o particularitate a aplicării acestei metodologii o constituie faptul că
rezultatele obținute prin grounded theory reprezintă, de fapt, interpretarea dată de cercetători
și participanți, construită reciproc, pe realități multiple (Charmaz, 2006, p. 126; Harland,
2017b, p. 21). În forma sa convențională, grounded theory prescrie un mod strict inductiv de
a genera categorii din date empirice. Datele sunt analizate în context și abstractizate în
categorii mai generale.

5.1.2. Colectarea datelor

Datele au fost colectate în perioada 1 septembrie 2018 - 30 noiembrie 2020 și au

constat în șapte interviuri semis tructurate (șase interviuri în perioada 1 septembrie 2018 - 1
septembrie 2019 și un ultim interviu în iunie 2020), precum și o sută de chestionare
completate de cercetători, profesori, doctoranzi, masteranzi, studenți, din domeniile literatură,
critică literară și filologie, istorie, matematică, ecologie, farmacologie, chimie organică și
psihologie și filosofie (perioada 1 noiembrie 2018 - 30 noiembrie 2020).

5.6. Interpretarea rezultatelor finale, codarea teoretică și

construirea grounded theory
Deoarece categoriile rezultate din analiza corpusului de răspunsuri la chestionare au
fost similare cu categoriile rezultate din analiza corpusului de interviuri, a urmat etapa finală
de analiză și interpretare a răspunsurilor, respectiv codarea teoretică.
Charmaz (2014, p. 2018) susține importanța unei reprezentări vizuale a categoriilor
obținute și a relațiilor dintre aceste categorii.
Conceptele și categoriile principale au fost analizate din punctul de vedere al
interrelațiilor și incluse într-o schemă (grafic SmartArt). Din punct de vedere practic, acest
instrument analitic prezintă soluții de optimizare a accesului la informație, conform
expectanțelor utilizatorilor și coroborării cu alte studii similare.
Astfel, modelul vizual sub forma unui grafic SmartArt, prezentat în cele ce urmează
(Figura 5.7), ilustrează categoriile principale (obținute în urma saturației răspunsurilor la
interviuri și chestionare) și raporturile dintre aceste categorii principale. Cercurile colorate
reprezintă categoriile teoretice, care explică cum se poate optimiza managementul calității și,
mai ales, accesul la informație în bibliotecile specializate de cercetare românești. Toate cele
cinci categorii, care gravitează în jurul categoriei principale de integrare permanentă la
24
misiunea institututlui tutelar, reprezintă strategii pe care bibliotecile specializate românești
din diversele structuri de cercetare le pot utiliza pentru a-și menține relevanța și pentru a-și
optimiza calitatea serviciilor în era digitală, marcată de dezvoltarea tehnologică.
Fiecare dintre aceste strategii reprezintă interpretări din coduri teoretice. Săgețile duble
reprezintă relațiile interactive dintre strategii (efecte reciproce sau dependențe reciproce), ele
determinându-se reciproc, de exemplu, îmbunătățirea cunoștințelor bibliotecarilor determină
creșterea vizibilității cercetătorilor prin suportul mai bun acordat (de exemplu: parteneriate
interne și externe, semnalări cu privire la lucrările tipărite și digitale ale cercetătorilor români,
descrieri amănunțite în cataloagele proprii și link-uri de relaționare cu publicații ale altor
autori români sau străini, actualizarea depozitului instituțional, expuneri la rafturi vizibile de
noutăți, care pot determina descoperiri întâmplătoare etc). De asemenea, pentru a acorda
suport în creșterea vizibilității cercetătorilor, este nevoie de dezvoltarea abilităților și
competențelor biliotecarilor.
Rezultatele teoretice și modelul viziual au fost transmise către o serie de participanți-
cheie, pentru a observa dacă acestea sunt în consonanță cu ceea ce cercetătorii au dorit să
spună. Categoriile obținute și reprezentarea vizuală au fost confirmate de o serie de
participanți, cărora li s-a solicitat validarea. De exemplu, participantul 5 afirma astfel :
„În calitate de cercetător științific grad I... și de participant în acest demers de cercetare
....consider că au fost evidențiate elementele esențiale pentru stabilirea unei strategii de
optimizare a accesului la informație în bibliotecile specializate din institutele de cercetare
românești în era digitală. Răspund, așadar, pozitiv la descrierea prin intermediul așa -numitelor
categorii conceptuale și la limbajul utilizat pentru formularea unor soluț ii teoretice aplicabile
în acest tip de biblioteci. Apreciez, de asemenea, acuratețea reprezentării vizuale”.
Modelul vizual obținut prin grounded theory

25
 Biblioteca -
partener în creșterea
vizibilității
cercetătorilor

Resursele Serviciile
bibliotecilor - bibliotecilor -
Optimizarea Dezvoltarea
colecțiilor și a modernă a
tehnologiei Angajarea, integrarea și activităților și a
utilizate adaptarea permanentă a ofertei de servicii
bibliotecilor specializate la
misiunile și valorile
institutelor de cercetare

Dimensiunea
Promovarea umană -
colecțiilor și a Dezvoltarea
serviciilor abilităților și a
competențelor
bibliotecarilor

Fig. 5.7 – Modelul vizual al grounded theory obținut în acest demers de cercetare

Caracteristicile acestor categorii sunt evidențiate în următoarele subcapitole (5.6.1. –

5.6.6.):

5.6.1. Resursele bibliotecilor – Optimizarea colecțiilor și a tehnologiei utilizate

Bibliotecile specializate de cercetare se concentrează la ora actuală pe satisfacția

maximă a utilizatorilor, în contextul existenței concurenței informaționale și așteptărilor
diverse, sofisticate și în creștere cu privire la oferta de servicii și colecții. Un contact
permanent al bibliotecarilor cu cercetătorii creează oportunități de a afla nevoile utilizatorilor
și gradul în care aceste nevoi sunt satisfăcute, alături de recomandări privind dezvoltarea
colecțiilor și optimizarea accesului la aceste colecții. Bibliotecile de cercetare realizează

26
parteneriate cu instituții similare și edituri de prestigiu în conformitate cu recomandările
formulate expres de cercetători.
De asemenea, există un acces mobil crescut la resursele digitale ale bibliotecilor din
institute. În opinia participanților la studiu, comoditatea în alegerea resursei și rapiditatea în
accesarea acesteia reprezintă factori importanți ai comportamentului de informare.
Spre exemplu, cercetătorii de la Ecoind afirmă că se informează, prin intermediul
depozitului instituțional Ecolib (o adevărată bibliotecă digitală, comparabilă cu mari biblioteci
digitale internaționale) în legătură rezultate le obținute de colegii din institut în domeniul
respectiv, pentru a-și putea continua cercetarea.
Însă, în egală măsură cu colecțiile digitale, colecțiile tradiționale, pe suport tipărit, sunt
extrem de importante și nu trebuie să înregistreze lacune, discontinuități sau lipsa resurse lor
financiare pentru a putea crește permanent și optim (adică pentru a corespunde cât mai bine
cerințelor de documentare-cercetare).
Conform opiniei respondenților, colecțiile de cărți și reviste tipărite creează un mediu
care „stimulează intelectul și discuțiile științifice”.
Motivele preferințelor pentru cartea printată pot fi de ordin ergonomic sau de acces
mai facil atunci când se răsfoiește fizic o carte. Dar în primul rând cartea printată este
preferată datorită posibilității de informare, mult mai bine structurată. Accesul online mobil
este avantajos datorită rapidității și posibilității de accesare oricând și din orice locație cu
internet, nu neaparat în spațiul fizic al bibliotecii. Totuși, uneori mediul digital de informare
științifică poate avea limite, mai ales atunci când apar alte întrebări de cercetare sau nevoia de
informații suplimentare.
De asemenea, colecțiile trebuie să fie reprezentative pentru toate grupele de cercetare
și nevoile și preferințele de informare, în contextul în care, potrivit specialiștilor în științele
comunicării, pentru a fi utile diverselor categorii de utilizatori, resursele trebuie să satisfacă
toate cererile. Spre exemplu, Coman (2007, p. 91) relevă ideea potrivit căreia „consumul de
bunuri culturale sau informaționale nu se poate dezvolta decât dacă produsele oferite au
capacitatea de a răspunde tuturor așteptărilor, de a satisface toate gusturile, de a fi pe înțelesul
tuturor sau de a stârni interesul general”. Acest aspect se coroborează, pentru structurile
infodocumentare contemporane, cu recomandările Asociației Americane de Biblioteci - ALA
-, conform căreia „toate resursele informaționale, oferite direct sau indirect de bibliotecă,
indiferent de tehnologie, format sau metode de oferire, trebuie să fie accesibile în mod egal și
echitabil către toți utilizatorii de bibliotecă” (American Library Association - Core Values -
http://www.ala.org/advocacy/intfreedom/access). Astfel, în bibliotecile specializate de

27
cercetare, colecțiile digitale trebuie să coexiste alături de colecțiile tipărite și de alte tipuri de
materiale de cercetare.
În opinia lui Antonescu (1996), achiziția și selecția de publicații în cadrul bibliotecilor
depind atât de oferta de publicații existente, cât și de criteriile de achiziție și selecție cu care
operează structurile infodocumentare. Activitățile de selecție și de achiziție în bibliotecile
specializate din institutele de cercetare românești trebuie să corespundă nevoilor reale de
informare ale utilizatorilor. Așadar, pornind de la afirmația lui Antonescu (1996), prezentarea
către diversele grupe de cercetători a unor liste preliminare de achiziție sau a unor liste de
titluri pentru publicații care se pot obține prin parteneriate de schimb internațional (fie digital,
fie în formă tipărită), pentru a primi feedback-ul corespunzător înaintea achizițiilor sau
activităților de schimb, este foarte importantă pentru optimizarea calității accesului la
informație.
În ceea ce privește organizarea și clasificarea, potrivit opiniilor utilizatorilor
bibliotecilor de cercetare românești, colecțiile trebuie grupate în continuare, după modelul
înrădăcinat, conform unor standarde specifice științelor informării și documentării, dar trebuie
să existe și semnalări în cataloage de lucrări în relație sau clasificări în relație.
Colecțiile trebuie, de asemenea, să fie complete, mai ales în cazul unor reviste sau serii
de prestigiu, iar lucrările clasice specifice (autori consacrați sau deschizători de drumuri într-
un anumit subiect; tratate vechi, teze de doctorat etc) trebuie să se regăsească în formatul
tipărit original în orice bibliotecă de cercetare științifică.
Spațiul bibliotecii trebuie să corespundă tuturor preferințelor de studiu, de exemplu:
acces liber la raft, studiu în liniște, rafturi de noutăți, punct de informare, semnalizări de
colecții foarte strict specializate, semnalizări de edituri, spații pentru cercetare în echipă.
În general, utilizatorii bibliotecilor specializate de cercetare care au participat la acest
studiu și-au exprimat dorința pentru punerea la dispoziție a unor soft-uri de bibliotecă mai noi,
cu „mai multe chei de căutare”, mai complexe în privința descrierilor bibliografice, integrate
în rețele naționale, dar și cu link-uri către liste create special pentru anumite preferințe (spre
exemplu: lista cu toate titlurile de reviste pentru matematică, informatică, fizică,
nanotehnologie abonate la Springer, Elsevier etc. sau lista cu toate revistele de teorie și critică
literară în format tipărit și/sau digital disponibile în bibliotecă etc.)

28
 5.6.2. Serviciile bibliotecilor - Dezvoltarea modernă a activităților și ofertei de servicii

Oferirea resurselor informaționale fizice sau în rețea, alături de operațiuni și servicii de

organizare, prezervare, diseminare și dezvoltare a colecțiilor prin selecții și parteneriate
eficiente reprezintă cerințe de bază formulate de marea majoritate a respondenților. Evoluția
acestor servicii de bibliotecă în actuala eră digitală trebuie să fie și în România, după modelul
marilor biblioteci internaționale, în strânsă legătură cu dezvoltările tehnologiei informării și
comunicațiilor, precum și cu exigențele utilizatorilor. Funcționarea armonioasă a acestor
servicii, în care operațiunile tradiționale trebuie corelate cu noile paradigme privind funcțiile
și rolul bibliotecii - de exemplu, managementul datelor științifice - este importantă, deoarece
cerințele exprimate de respondenți nu exclud formatul tipărit și sălile de lectură, dar preferă
accesarea informației dorite cu maximă eficiență a timpului, inclusiv cataloage integrate de
bibliotecă, baze de date foarte bine mediate de către bibliotecari, eventual platforme ale
bibliotecii, link-uri către lucrările cercetătorilor interni, dar și o mai bună gestionare a
rezultatelor științifice produse în institutul respectiv, prin existența unui bibliotecar de date
(după modelul internațional de data librarian). În cadrul managementului datelor științifice,
bibliotecarii trebuie să exercite foarte bine activități precum colectarea datelor, prelucrarea
(descrierea bibliografică și metadate), arhivarea, conservarea, regăsirea și diseminarea
documentelor de cercetare produse de membrii institutului respectiv. În ceea ce privește
achiziția, este de preferat continuitatea colecțiilor renumite, dar și titluri noi, domenii noi, noi
relații de schimb interbibliotecar și valorificarea resurselor open access.

5.6.3. Dimensiunea umană - Dezvoltarea abilităților și a competențelor bibliotecarilor

Cerințele în schimbare privind cunoștințele și abilitățile profesioniștilor din științele

informării din întreaga lume, ca urmare a evoluției societății informaționale, corelate cu
nevoile de vizibilitate și realizări ale cercetătorilor sunt decisive pentru calitățile pe care
trebuie să le dețină un bibliotecar de succes în viitorul apropiat.
Rolul perceput al bibliotecarului, prin prisma cercetătorilor nu se referă neapărat la
crearea unor servicii absolut noi, ci la aplicarea bunelor practici de bibliotecă. Bibliotecarul
reprezintă un „profesionist”, care „trebuie să cunoască foarte bine colecțiile”, să se implice
activ în sprijinirea cercetătorilor, chiar cu idei noi de căutare, precum indexuri, cuvinte – cheie
și metadate, să cunoască cele mai importante edituri internaționale în domeniu și evoluția

29
acestora, pentru a răspunde unor întrebări diverse, de exemplu, referitoare la schimbarea
titlului publicației în cauză sau a tipului de acces. Aceasta înseamnă că bibliotecarul trebuie să
aibă competențele de bază dobândite în facultate și să stăpânească toate modalitățile de
identificare a materialelor de cercetare necesare, indiferent de forma de publicare și de locul
în care se află (baze de date științifice, platforme open access, bazele de date ale altor
biblioteci, cataloagele electronice ale altor biblioteci din țară sau străinătate). De asemenea,
bibliotecarii trebuie să comunice foarte bine cu partenerii din țară și străinătate, pentru a
obține publicațiile dorite de cercetători.
Dar rolul unui bibliotecar poate fi important și în procesele de adaptare la schimbări
determinate de evoluțiile tehnologice. Spre exemplu, Jantz (2012, p. 4) consideră că un
bibliotecar dintr-un institut superior poate avea un impact profund asupra realizărilor din
organizația din care face parte, precum și abilitatea de a inova, prin feedback-ul pe care îl
primește de la cercetători.
Potrivit opinei lui Madge (2012a p. 246), există o relație de interdependență între
învățare, partajarea cunoașterii și generarea de cunoștințe, iar toate aceste procese depind de
resursele umane și cultura organizațională. O cultură organizațională preocupată de învățare și
partajarea cunoașterii este esențială pentru creșterea performanței și a competitivității.
Interacțiunea dintre oameni reprezintă sursa reală de creare și partajare a cunoașterii.
Putem, astfel, concluziona că tipul de bibliotecar integrat și deschiderea bibliotecarilor
către partajarea cunoașterii și învățare permanentă în cadrul organizației reprezintă elemente -
cheie de creștere a calității serviciilor de bibliotecă, precum și a rolului bibliotecilor în
societatea informațională.
Bibliotecarul trebuie să se integreze în comunitatea de cercetători, să îi îndrume pe
noii utilizatori (de exemplu studenți, doctoranzi, asistenți de cercetare) cum să regăsească o
informație referitoare la conferințe, dar și publicații indexate, în care să publice. Dintre
abilitățile de comunicare și interpersonale se remarcă în mod proeminent următoarele cerințe:
colaborare, abilități de lucru cu publicul, limbajul IT, managementul utilizatorilor (în special
cunoașterea comportamentului de informare al utilizatorilor), cunoștințe de limbi străine de
circulație, pentru corespondență cu partenerii instituționali din cadrul programelor de schimb
internațional de publicații, căutări în bazele de date internaționale etc.
Este necesară o evoluție continuă a bibliotecilor, în acord cu progresul societății
umane. Bibliotecarii trebuie să țină pasul cu schimbările tehnologice, cu obiectivul de a servi
comunitatea de utilizatori într-o manieră care satisface și chiar depășește așteptările
utilizatorilor.

30
 În concluzie, bibliotecile de cercetare românești trebuie să promoveze competențele
resurselor umane, cu scopul de a oferi încredere în cadrul organizațiilor tutelare și relevanță,
prin alinierea permanentă a bibliotecilor la valorile și misiunile institutelor din care acestea
fac parte integrantă.

5.6.4. Biblioteca - partener în creșterea vizibilității cercetătorilor

Importanța bibliotecilor în asigurarea vizibilității academice a cercetătorilor în țară și

la nivel internațional apare în relație cu nevoile de comunicare a rezultatelor științifice sau a
creației culturale și cu aspectele generale ale mediului informațional.
Diversificarea serviciilor bibliotecii conduce la dezvoltarea întregului institut și a
creșterii vizibilității cercetătorilor. Bibliotecile trebuie să contribuie la descoperirea și
creșterea citărilor propriilor cercetători, spre exemplu, prin depozite instituționale,
promovarea accesării paginii de autor de pe site-ul oficial al institutului, menționarea
completă a lucrărilor publicate de autor în bibliografiile solicitate de parteneri instituționali
străini sau din țară, punerea la dispoziția cercetătorilor a tuturor anunțurilor de congrese sau
conferințe internaționale, care ajung la bibliotecă fie sub formă de afișe tipărite, fie sub formă
de înștiințări pe email.
De asemenea, bibliotecarii trebuie să dea dovadă de etica cercetării, prin acțiuni
nediscriminatorii în funcție de indici de citare și alți indicatori bibliometrici și trebuie să
conștientizeze faptul că există egalități, dar și diferențe între diversele subiecte și subdomenii
de cercetare, în funcție de tradiția respectivă a domeniului (subdomeniului) respectiv.
În plus, bibliotecarii, atunci când fac cercetări proprii și recomandă reviste spre
publicare studenților și doctoranzilor, trebuie să fie atenți la prestigiul revistei respective și să
nu recomande așa-numitele reviste prădătoare/predatory journals. O serie de respondenți s-
au referit în mod expres la suportul oferit de bibliotecari în privința eticii cercetării. De
exemplu, unul dintre răspunsurile referitoare la etica cercetării în biblioteci a fost următorul:
„Cunoștințele din domeniul eticii cercetării din partea bibliotecarilor ajută și tinerii cercetători
sau doctoranzi să știe unde și cum să își publice rezultatele muncii proprii. Pentru a avea
succes și merite recunoscute, tinerii cercetători și doctoranzii ar trebui să evite editurile fără
peer review sau publicațiile care fac parte din categoria predatory journals” (doctoranda 3).

31
 5.6.5. Promovarea colecțiilor și a serviciilor de bibliotecă

În opinia respondenților, pentru optimizarea accesului la informație și cunoaștere,

bibliotecile trebuie să ofere astăzi, în era digitală, posibilități multiple de diseminare atât a
materialelor de cercetare, cât și a informațiilor despre publicații, servicii, diverse activități etc.
O transparență privind toate serviciile și organizarea colecțiilor de bibliotecă, alături
de „promovarea prin social media‖ sau chiar în spațiul fizic (prin „anunțuri, pliante, afișaje”
etc.) reprezintă recomandări oferite de marea majoritate a participanților la acest demers de
cercetare.
De asemenea, organizarea unor lansări de carte, întâlniri cu autor ii, dezbateri științifice
sau culturale, expoziții care să atragă atenția spre lectură și documentare reprezintă deziderate
exprimate de numeroși cercetători participanți la chestionare.
Din analiza literaturii de specialitate din România cu privire la pr omovarea produselor
și ofertelor de bibliotecă, reținem recomandările oferite de Madge (2009a, 2013c), pe baza
opiniilor utilizatorilor de biblioteci universitare dedicate educației și cercetării din domeniul
medical.
O serie de studii empirice întreprinse de autoare (Madge, 2009a) în anii 2007-2009
asupra comportamentului de informare a l studenților din cadrul a trei mari universități de
medicină din țara noastră (Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din
București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj și Universitatea
de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa Iași) relevă o utilizare redusă de către studenții din
primii ani a resurselor informaționale electronice disponibile în marile biblioteci centrale ale
acestor universități și nevoia de asistență din partea bibliotecarilor privind accesarea acestor
resurse. Spre deosebire de studenții aflați în primii ani de studiu, doctoranzii și medicii
utilizează pentru diversele proiecte de cercetare, alături de publicațiile t ipărite, și informațiile
științifice pe suport digital. Astfel, în opinia lui Madge (2009a), pentru ca bibliotecile
universitare de medicină să dovedească o eficiență sporită, este nevoie ca acestea să
promoveze resursele electronice, precum și să identifice modalități de optimizare a
comunicării cu utilizatorii.
De asemenea, o cercetare mai recentă publicată de Madge (2013c) readuce în discuție
nevoia de identificare a unor metode de promovare și optimizare a serviciilor oferite de
biblioteci, mai ales în contextul posibilității de acces la informație direct de pe internet.
Madge (2013c) recomandă promovarea acestor resurse (baze de date și alte resurse
informaționale electronice) în rândul utilizatorilor, precum și alte acțiuni de marketing, de

32
exemplu sesiuni de instruire privind regăsirea și accesarea informațiilor, organizarea unor
activități de familiarizare a utilizatorilor cu diferite tipuri de resurse informaționale de care
bibliotecile universitare dispun etc.
Se poate astfel afirma că, deoarece întregul mediu informațional se schimbă continuu,
ca urmare a dezvoltării tehnologiilor de comunicare a rezultatelor cunoașterii, bibliotecile
trebuie să își dovedească valoarea de structuri infodocumentare și prin dezvoltarea rolului
tradițional, de oferire de conținut informațional coroborat cu acțiuni multiple și dese de
promovare, mai ales în mediul digital.

5.6.6. Angajarea, integrarea și adaptarea permanentă a bibliotecilor specializate la

valorile și misiunile institutelor de cercetare

Datorită funcțiilor tradiționale de educație, cultură informațională, conservare,

organizare și oferire a diverselor materiale de cercetare, bibliotecile joacă un rol fundamental
în dezvoltarea cunoașterii, a creativității și a diseminării informațiilor specia lizate, pentru
întreaga societate în general și pentru utilizatori, în special.
În opinia lui Marchionini (1995), informația constituie lumea însăși și nu este o simplă
reprezentare a acesteia. De asemenea, Davenport (1997, p. 29) se referă la mediul
informațional sub denumirea de ecologie informațională / information ecology, datorită
evoluțiilor și relațiilor complexe din acest mediu. În opinia sa, pentru a analiza o organizație
din punct de vedere holistic, se pot defini patru atribute diferite ale ecologiei informației: (1)
integrarea diferitelor tipuri de informații; (2) recunoașterea schimbărilor revoluționare; (3)
accent pe observație și descriere; și (4) accent pe oameni și pe comportamentul de informare.
Pe aceeași linie de cercetare, Brikše (2006, pp. 368-369) subliniază faptul că mediul
informațional reprezintă un important fenomen social care implică actori (n.n. – în cazul
bibliotecilor de cercetare, actorii sunt: cercetători, profesori, studenți și alți utilizatori de
informație științifică, bibliotecarii și alte grupuri cointeresate), infrastrucura comunicațiilor și
informării, precum și conținutul comunicațiilor, așa cum sunt ele definite de nevoile de
informare și comunicare ale societății.
Totodată, referitor la structurile infodocumentare, Madge (2011b, pp. 242-244)
amintea faptul că, „în ultimii ani, atenţia specialiştilor s-a îndreptat tot mai mult spre ceea ce
este cunoscut sub denumirea de cultura informaţiei, cultura digitală şi cultura reţelelor”.
Madge (2011b, pp. 243-244) consideră că, pentru a înțelege acest aspect important,
este necesară, în primul rând, înțelegerea a ceea ce înseamnă cultura tradiţională în domeniul

33
informării și ce presupune utilizarea efectivă a resurselor tradiţionale de bibliotecă. Potrivit
opinei sale, „în mediul informaţional interconectat, rolul bibliotecarului devine mai complex,
la sarcinile sale tradiţionale adăugându-se acum administrarea, regăsirea, analiza, organizarea
şi diseminarea către utilizatori a informaţiei din reţea”,...iar adaptabilitate a va reprezenta cea
mai importantă caracteristică personală pentru utilizarea efectivă a instrumentelor digitale
(Madge, 2011b, pp. 243-244).
Rolul principal al bibliotecilor specializate din diversele institute de cercetare și
culturale este de a reprezenta un centru de resurse informaționale pentru organizația tutelară,
iar rolul secundar este de a veni în sprijinul întregii comunități academice, precum și a
societății umane, în general. De altfel, așa cum atrăgea atenția și Vann (2013), bibliotecile din
mediul academic sunt foarte deschise către întreaga comunitate de utilizatori potențiali, mai
ales din punctul de vedere al promovării cunoașterii. De fapt, potrivit autoarei, posibilitățile
de comunicare prin internet permit bibliotecarilor să acorde asistență și suport utilizatorilor
din întreaga lume.
Acest aspect, al comunicării biliotecarilor cu utilizatori din întreaga lume, se regăsește
și în cazul bibliotecilor specializate de cercetare românești. Astfel, toți bibliotecarii sau
responsabilii de bibliotecă participanți la studiu au afirmat faptul că a trebuit să ofere
informații pe email unor cereri din străinătate cu privire la diverse publicații de mai multe ori
pe an (de exemplu, scanarea unor articole de reviste românești editate în limbi de c irculație
universală și furnizarea acestora pe email sau întocmirea unor liste bibliografice cu publicații
ale unui anumit autor sau pe o anumită temă, dar și informații despre colecții în general).
Configurarea unui model de dezvoltare a colecțiilor și de promovare a unor servicii și
resurse specializate care să sprijine cercetarea, dezvoltarea și vizibilitatea autorilor trebuie să
fie în acord cu valorile și misiunile institutelor.
În primul rând, trebuie asigurată o comunicare permanentă între instit ute și bibliotecile
aferente, iar implementarea managementului cunoașterii și a învățării organizaționale trebuie
să aibă în vedere și cunoașterea și promovarea lucrărilor științifice având ca autori membrii
intitutelor de cercetare-dezvoltare și academice, disponibile fie în sistem restricționat de plata
abonamentelor la editurile prestigioase, fie în sistem open access. De asemenea, rezultatele
cercetărilor membrilor institutului tutelar pot fi promovate de către biblioteci și prin
managementul datelor științifice sau parteneriate internaționale de schimburi instituționale de
reviste sau alte publicații științifice.
Deoarece acționează într-un mediu informațional marcat de competitivitatea
reprezentată de acces deschis la informație (multe reviste științifice devin open access),

34
evoluție tehnologică (de exemplu, se pot citi cărti științifice directe pe telefon, tabletă),
schimbări de ordin social și politic (de exemplu, reduceri bugetare), bibliotecile de cercetare
trebuie să se raporteze în permanență la exigențele și schimbările din comportamentul de
informare al utilizatorilor.
Deși cercetătorii și alte grupe de utilizatori nu mai vizitează foarte frecvent spațiul
fizic al bibliotecii de cercetare românești, aceasta nu este totuși „invizibilă” pentru u tilizatori,
așa cum observa, în cazul studenților, un studiu realizat de Hernon și Matthews (2013).
Dimpotrivă, biblioteca de cercetare românească este în continuare un spațiu unde se
pot consulta publicații care se regăsesc sau nu pe internet, unde se pot descoperi cunoștințe
noi și unde conducătorii de doctorat sau profesorii își îndrumă studenții în privința cercetărilor
doctorale.
Fiecare instituție de cercetare științifică sau culturală este unică, iar serviciile de
management al datelor și cele de bibliotecar integrat trebuie să fie specifice pentru fiecare
instituție în parte, prin permanenta integrare și adaptare la misiunea și viziunea institutului
respectiv. De exemplu, matematicienii, specialiștii în litere și filologie pun un accent foarte
mare pe colecțiile pe suport tradițional (tipărite), care nu se perimează niciodată în privința
conținutului informativ, alături de documentarea digitală. Spre deosebire de aceștia, inginerii
și cercetătorii din domeniile ecologiei, chimei, nanotehnologiei și alte științe aplicate pun
accent foarte mare pe biblioteca digitală, managementul datelor științifice și pe competențele
informaționale ale bibliotecarilor.
De asemenea, cercetătorii din domeniul matematicii și literaturii doresc cu precădere
bibliotecari funcționali, care să „îndrume„ „să arate calea, și restul vine de la sine”, și să
mențină parteneriate numeroase de schimb internațional de publicații, dar, uneori, și de
împrumut interbibliotecar.
Studenții din domeniul psihologiei, psihopedagogiei, filosofiei, artelor, arhitecturii și
istoriei acordă o importanță foarte mare noutăților dar și accesului direct (nedigitizat la
materiale originale de cercetare). De asemenea, acești studenți resimt lipsa dotărilor tehnice,
a colecțiilor disponibile, spre deosebire de matematicieni și specialiști în litere, care, de
obicei, găsesc materialele de care au nevoie la biblioteca institutului respectiv.
Așadar, bibliotecile trebuie să contribuie cu succes la scopurile instituționale și la
optimizarea accesului la informație științifică, prin răspunsuri la toate tipurile de nevoi de
cunoaștere și informare, într-o societate bazată pe informație, cunoaștere și rețele de
comunicare.

35
 Capitolul 6: Soluții de optimizare a accesului la informație științifică în bibliotecile de
cercetare românești în era digitală, prin corelare cu Libqual +, Balanced Scorecard și
ISO 9001

Pe baza analizei interpretative și a abordării grounded theory, s-au obținut următoarele

concluzii și soluții:
- Cercetătorii români doresc mai multe oportunități de acces la materiale de informare și
documentare internaționale (tipărite și digitale), aspect foarte important în contextul actual, de
dezvoltare a tehnologiei informației și a comunicațiilor, globalizare, dar și competitivitate
internațională;
- Sunt necesare servicii mai numeroase, prin îmbunătățirea dinamicii și fluxului de muncă,
integrarea bibliotecarilor și flexibilitatea acestora față de nevoile de cercetare, alături de
cunoștințe actualizate privind tehnologia informațională și etica cercetării științifice;
- Bibliotecarii din bibliotecile de cercetare românești trebuie să își dovedească rolul și
relevanța în cultura informațională digitală, în calitatea lor de specialiști în științele informării
și documentării. Acest aspect presupune cunoștințe specializate și actualizate, abilități
speciale, inclusiv de comunicare, și o atitudine pozitivă în diseminarea și arhivarea
documentelor digitale;
- O mai bună accesare a informației științifice se poate realiza și prin optimizarea cataloagelor
din bibliotecile românești, și anume : prin actualizarea permanentă, integrarea de informații și
link-uri către alte baze de date și biblioteci unde ar putea exista materialul dorit;
- Elaborarea unui plan strategic pentru un viitor management al datelor științifice poate
optimiza accesul la informație, în contextul în care această funcție - implementată deja în
bibliotecile universitare și specializate din mediul internațional - este realizată cu precădere în
institutele de cercetare românești de către cercetători sau departamentele IT;
- O cunoaștere aprofundată a colecțiilor și a bazelor de date reprezintă un atribut foarte
apreciat de către comunitatea de utilizatori;
- Alături de o serie de abilități de comunicare și tehnologie informațională cât mai bine
dezvoltate, este recomandat ca bibliotecarii să se adapteze și integreze continuu la misiunea
institutului de cercetare tutelar, pentru a veni cât mai bine în sprijinul priorităților și nevoilor
de informare și publicare ale membrilor institutului respectiv.
- De asemenea, rezultatele chestionarelor și interviurilor sugerează că este necesar ca
bibliotecile de cercetare românești să dezvolte mecanisme și structuri pentru promovarea
serviciilor lor și pentru creșterea gradului de conștientizare a comunităților de utilizatori cu

36
privire la ceea ce bibliotecile au de oferit.

6.1. Corelații cu Libqual+

Deoarece se bazează pe modelul Servqual, Libqual + urmărește optimizarea calității

serviciilor de bibliotecă prin analiza discrepanțelor dintre așteptările și percepțiile
utilizatorilor, îndeosebi cu privire la următoarele trei aspecte:
1. Calitatea serviciilor oferite de personalul bibliotecii;
2. Accesul la colecții și
3. Utilizarea spațiului bibliotecii.
Astfel, o corelare a modelului teoretic obținut (grounded theory) privind optimizarea
accesului la informație în bibliotecile specializate de cercetare românești cu cele trei
dimensiuni ale Libqual + determină următoarele propuneri strategice, adaptate la contextul
românesc:
1. Calitatea serviciilor oferite de personalul bibliotecii
Bibliotecarii trebuie să acumuleze noi cunoștințe specifice managementului calității în
transferul de informații, mai ales în mediul digital, pentru a putea oferi referințe și produse
bibliografice, precum și materiale de cercetare corespunzătoare.
De asemenea, bibliotecarii trebuie să aibă capacitatea și disponibilitatea de a oferi
servicii și produse specifice adaptate continuu la nevoile individuale de informare și
vizibilitate academică ale fiecărui utilizator (de exemplu: actualizarea depozitului
instituțional; furnizarea de referințe privind conferințele, congresele; furnizarea de produse
bibliografice prin cercetări proprii în bazele de date cu abonament, în platformele și
depozitele open access, în diferite pagini web ale marilor edituri, ale institutelor partenere și
ale altor biblioteci similare din țară și din întreaga lume), în contextul intensificării
colaborărilor internaționale ale cercetătorilor, dar și al creșterii vizibilității institutelor de
cercetare românești în peisajul academic internațional (astăzi, numeroase institute de cercetare
românești organizează conferințe și workshop-uri internaționale sau sunt gazde pentru
cercetători și doctoranzi din diverse țări ale lumii).
O furnizare mai rapidă a materialelor de cercetare, alături de un program de lucru mai
prelungit sau posibilitatea de self-access pot constitui, de asemenea, strategii de optimizare a
accesului la informație.
2. Accesul la colecții (controlul utilizatorilor asupra informației)
Deoarece s-a observat că, pentru a fi relevante pentru institutele tutelare, bibliotecile

37
trebuie să ofere acces la numeroase și variate materiale de cercetare, putem afirma că, în
general, respondenții au nevoie permanent și de materiale de cercetare noi, atât cărți și reviste
tipărite, cât și articole din bazele de date cu abonament, reviste obținute prin parteneriate
instituționale sau resurse informaționale în sistem open access.
Un aspect pozitiv surprins în majoritatea răspunsurilor îl constituie faptul că, în
general, la ora actuală, utilizatorii apreciază foarte adesea colecțiile bibliotecilor (și consideră
biblioteca drept pilon principal în cercetare și vizibilitate academică), precum și serviciul
tradițional de diseminare a numeroase materiale de cercetare. Dar, atât colecțiile, cât și
serviciile trebuie actualizate, dezvoltate și racordate la nevoile reale și în schimbare ale
cercetătorilor, pentru a se asigura:
- a. continuitatea colecțiilor (mai ales în cazul revistelor);
- b. o ofertă mai cuprinzătoare de materiale de cercetare, inclusiv publicații ale unor
autori noi, fără o exacerbare a utilizării indicatorilor bibliometrici (cum ar fi
indicatorul Hirsh – citări pentru autori);
- c. dezvoltarea colecțiilor, vizând reprezentativitatea pentru toate domeniile și grupele
de cercetare din institutul tutelar;
- d. semnalarea diverselor materiale de cercetare în mai multe puncte (cataloage
neapărat actualizate, preferabil integrate, liste de noutăți, rafturi de noutăți, aviziere,
panouri etc);
- e. o promovare mai eficientă și prin mai multe mijloace a colecțiilor și ofertelor de
bibliotecă (deoarece, uneori, bibliotecile specializate de cercetare au o vizibilitate
redusă în mediul digital. Excepții sunt: Biblioteca Muzeului Municipiului București,
Muzeul Național al Literaturii Române și Biblioteca Ecoind, care oferă, totodată, și
vizibilitate culturală și științifică, participând, astfel, la creșterea prestigiului instituției
respective);
- f. acuratețea descrierilor, indicilor, clasificărilor multiple;
- g. un program de lucru mai bine adaptat nevoilor de documentare;
- h. mici inovații de bibliotecă privind planurile de arhivare electronică, platforme
digitale cu publicații ale membrilor institutului organizator, cataloage mai bine
realizate. Dar pentru a se putea realiza acest deziderat sunt necesare dotări tehnologice
mai numeroase și moderne;
- i. furnizarea mai rapidă a documentelor.
3. Utilizarea spațiului bibliotecii
Spațiul bibliotecii este menționat de foarte mulți respondenți, mai ales în relație cu

38
serviciile de informare tradiționale, referințe directe, documentare la raft, consultare în sălile
de lectură, „spațiu liniștit de lucru într-un mediu care invită la lectură” sau „spațiu de discuții
științifice”, „de lucru în echipă” etc. Pentru a fi utilă în era digitală, biblioteca trebuie să
beneficieze și de spații „generoase” și estetic amenajate, racordate la toate tipurile de
comportamente de informare.

6.2. Corelații cu Balanced Scorecard

I. Resurse, acces și infrastructură

Din această perspectivă, strategiile de îmbunătățire a calității includ:
1. Optimizarea colecțiilor tradiționale și digitale;
2. Achiziționarea unor soft-uri pentru cataloage integrate , mai bine structurate și actualizate;
3. Reprezentativitatea autorilor;
4. Reprezentativitatea colecțiilor;
5. Dezvoltarea schimburilor instituționale de publicații;
6. Dezvoltarea împrumuturilor interbibliotecare interne și internaționale;
7. Optimizarea spațiului și a tehnologiei (stații de lucru moderne, spații mai bine organizate,
rafturi mai estetice).
II. Utilizare (Optimizarea serviciilor)
Creșterea calității serviciilor se poate obține prin:
1. Dezvoltarea de servicii noi, de exemplu, depozite instituționale sub forma unor platforme
digitale;
2. Actualizarea cunoștințelor privid migrația către open access;
3. Implicarea utilizatorilor în creșterea serviciilor prin urmărirea permanentă a gradului de
satisfacție și a comportamentului de informare;
4. Un program de funcționare prelungit și mai bine adaptat;
5. Comunicare în social media;
6. Comunicare mai eficientă în spațiul bibliotecii prin workshopuri, lansări de carte, întâlniri
cu autorii, debate-uri etc.
III. Perspectiva financiară / Eficiență (Serviciile oferite sunt rentabile din punctul de
vedere al costurilor, procesele sunt bine organizate?)
Deoarece bibliotecile studiate nu beneficiază de un buget propriu, ci se dezvoltă prin
schimburi, donații, parteneriate și achiziții din granturi de cercetare, această perspectivă poate
fi evaluată și optimizată prin eficiența serviciilor furnizate de biblioteci membrilor institutelor

39
tutelare și utilizatorilor externi în următoarele trei moduri:
1. Avantajul competitiv, respectiv relevanța bibliotecilor față de institute și relevanța
într-un mediu informațional în continuă schimbare, eventual prin tehnologie inovativă în fața
unor utilizatori cu expectanțe înalte;
2. O mai bună racordare a serviciilor și produselor biblioteconomice la nevoile reale
ale utilizatorilor (bibliografii, liste de noutăți, resurse open access, menținerea depozitelor
instituționale, suport în creșterea vizibilității cercetătorilor etc.);
3. Suport în cercetare, cu eficiență pentru societate în general și institut în special.
IV. Potențial și dezvoltare (sunt capabili bibliotecarii să învețe, iar biblioteca să se
dezvolte?)
Din punctul de vedere al abilităților profesionale ale bibliotecarilor și, implicit, a l
serviciilor și suportului oferit în cercetare, se pot enumera următoarele strategii:
1. Dezvoltarea abilităților de utilizare a tehnologiilor informaționale prin perfecționare,
participări la cursuri specializate, workshop-uri, conferințe; colaborare mai eficientă cu
departamentele de tehnologie informațională ale institutelor;
2. Integrarea bibliotecarilor în activitatea de cercetare, mai ales în domeniul științelor,
unde diversele bibliografii specializate ajută la descoperirea de idei sau cunoștințe noi;
3. O angajare și adaptare permanentă la misiunea științifică sau culturală a institutului
tutelar, prin feedback și răspunsuri la diferitele cerințe de documentare și informare.

6.3. Corelații cu ISO 9001

Prin corelarea rezultatelor cercetării empirice din capitolul precedent cu cele opt
principii ale ISO 9001, se poate obține o optimizare astfel:
1. Orientare către client – o racordare mai mare la nevoile utilizatorilor , prin
identificarea și analiza așteptărilor și percepțiilor privind serviciile de bibliotecă, precum și
permanenta optimizare a accesului la informație;
2. Leadership - bibliotecarii trebuie să aibă inițiative bune, în conformitate cu
feedback-ul primit de la utilizatori, iar rezultate le trebuie să fie realizabile (după cum observa
și Guzun et al., 2018, p. 27). Studiul comparativ realizat de Mäntykangas (2018) la nivelul
directorilor de biblioteci universitare și publice din Finlanda, România și Suedia relevă faptul
că este nevoie de un leadership de tip birocratic (administrativ) în faza de maturitate în care
se află biblioteca tradițională, dar și de un leadership participativ în fața transformărilor
digitale rapide din perioada actuală (Mäntykangas, 2018, p. 118);

40
 3. Implicarea fiecărui angajat în problema calității – presupune o conștientizare din
partea bibliotecarilor că totul trebuie realizat bine „de prima dată și de fiecare dată” (conform
principiului „zero defecte” a lui Deming, prezent și în managementul calității totale). De
asemenea, Guzun et al. (2018) relevă faptul că „un personal competent, împuternicit și deplin
angajat la toate nivelurile din organizație este esențial pentru creșterea capabilității
organizației de a crea și oferi valoare” (EN ISO 9000:2015, p. 9, apud Guzun et al., 2018).
Așadar, trebuie să existe o permanentă angajare a bibliotecarilor la misiunea de cercetare sau
culturală a institutului tutelar;
4. Abordare procesuală – conform opiniei lui Roncea (Roncea – SRAC,
https://www.srac.ro/ro/stiri/abordarea-bazata-pe-proces-iso-90012015-o-cerinta-obligatorie-
dezvoltarea-implementarea-si, accesat 4 mai 2021), abordarea procesuală presupune o definire
sistematică și un management al proceselor, în vederea obținerii rezultatelor dorite, în
conformitate cu misiunea institului respectiv. Se bazează pe ciclul plan-do-check-act al lui
Shewart-Deming. În consecință, bibliotecile tre buie să urmărească permanent o integrare și
adaptare la misiunea organizației, prin planificare strategică, aplicarea planurilor strategice,
verificarea rezultatelor obținute în urma aplicării strategiilor respective și acțiuni specifice
structurilor infodocumentare.
5. Abordare sistemică - printr-o gândire sistemică și proactivă, așa cum este
susținută de Senge (1990, cf. Madge, 2011b). Așadar, bibliotecarii ar trebui să aplice
principiile managementului calității corelate cu principiile managementului cunoașterii;
6. Îmbunătățire continuă - potrivit opiniei lui Juran, îmbunătățirea se suprapune
parțial cu procesul de control / asigurare a calității și este adițională acestuia, prin
evidențierea progreselor înregistrate, dar și prin conștientizarea existenței unor surse de
optimizare a calității (Ilieș, 2003, p. 36).
O optimizare continuă se obține prin strategii de dezvoltare a resurselor bibliotecii,
eficientizarea serviciilor oferite, dezvoltarea abilităților și competențelor bibliotecarilor,
sprijin în vizibilitate academică sau culturală, promovarea colecțiilor și serviciilor, toate
aceste strategii fiind susținute de o cultură de angajare și o orientare permanentă la misiunea
instituției respective;
7. Luarea deciziilor pe bază de dovezi este importantă și în biblioteci, deoarece
conform ISO 9000:2015, dovezile bazate pe analiza și evaluarea datelor și informațiilor au
probabilitate mai mare să producă rezultate dorite (SR EN ISO 9000:2015, p. 11, apud Guzun
et al. , 2018). Spre exemplu, o cercetare prin chestionar, interviuri, focus-group, etnografiere
etc. poate contribui la creșterea calității serviciilor oferite de biblioteci, în conformitate cu

41
cerințele utilizatorilor. Există numeroase studii pentru bibliotecile românești care propun
soluții de optimizare a accesului la informație științifică sau culturală prin inovare, partajarea
cunoașterii, leadership participativ (de exemplu, Madge 2009 a și b, 2011b, 2012 a și b, 2013
a și b, 2015, 2018; Mäntykangas , 2018), iar aplicarea acestor soluț ii contribuie la creșterea
calității serviciilor de bibliotecă, deoarece se bazează pe opiniile, așteptările și percepțiile
participanților la studiile empirice (directori de biblioteci, bibliotecari și utilizatori). Așadar, o
implicare mai mare a bibliotecarilor în misiunea de cercetare a institutului tutelar, precum și o
promovare mai bună a resurselor și dezvoltarea serviciilor contribuie la „reînnoirea”
conceptului de bibliotecă și la optimizarea accesului la informație în bibliotecile specializate
de cercetare românești
8. Managementul relațiilor. Pentru succesul sustenabil, organizațiile (în acest caz,
bibliotecile specializate) trebuie să mențină optim un management al relațiilor cu organizații
similare și alte grupuri cointeresate de exemplu: utilizatorii interni și externi, furnizorii de
baze de date, editurile, instituțiile partenere. Implementarea managementului cunoașterii în
biblioteci contribuie la eficientizarea managementului relațiilor.
Senge (1990) observă în cercetarea sa că învățarea apare practic la nivelul executiv al
unei organizații prin două elemente, și anume viziune împărtășită și gândire sistemică, la
nivel de echipă prin învățare în echipă, iar la nivel individual prin modele mentale și
realizări personale. Pornind de la ideile lui Senge, există, la ora actuală, numeroase studii cu
referire la învățarea organizațională, care oferă un cadru practic și sistematic de învățare
continuă în biblioteci. Spre exemplu, Giesecke și McNeil (2004, pp. 62-66) relevă
experiențele pozitive ale unor biblioteci de orientare către ideea de organizație care învață /
learning organization, printre care Biblioteca Universității din Nebraska-Lincoln (UNL), care
a început această acțiune încă din anul 1996. Alte exemple de implementare a conceptului de
learning organization sunt oferite de bibliotecile universitare aparținând University of
California, Stanford University, University of Arizona etc (Giesecke & McNeil, 2004, p. 62).
În concluzie, implementarea standardului ISO 9001 de management al calității
presupune existența unei strategii bazate pe resurse, existența unei culturi și politici
organizaționale proprice și a unor angajați cu abilități și deschiși față de optimizare și servicii
inovatoare.
Mai exact, parafrazând pe Coman (2001), alegerea unei strategii este determinată de
„resursele organizaţiei ” (în acest caz toate resursele bibliotecii), de „gradul de accesibilitate
al publicului” (în acest caz utilizatorii interni și externi; reali și potențiali), de scopurile
campaniei (în acest caz, misiunea și scopul institutului de cercetare / muzeului), de

42
circumstanţele concrete (în acest caz colaborarea dar și competitivitate în privința creației
științifice, promovării culturale) şi, „nu în ultimul rând, de calităţile profesionale ale
specialiştilor” (în acest caz, abilitățile, cunoștințele profesionale și capacitățile bibliotecarilor
și ale celorlalte categorii de personal specializat în științele informării și documentării).
Așteptările și experiențele paricipanților la studiu conduc la concluzia că valoarea și
calitatea bibliotecilor specializate de cercetare românești în era digitală rezidă în menținerea
rolului tradițional de oferire a accesului la informație, dar trebuie oferite, totodată, mai multe
oprortunități de creștere a vizibilității științifice și culturale a institutelor tutelare prin
permanente adaptări, mici inovații (platforme, biblioteci digitale, cataloage mai cuprinzătoare,
cu link-uri către baze de date, depozite instituționale mai bine dezvoltate etc) și servicii mai
bune, oferite, evident, ca urmare a dezvoltării cunoștințelor specializate ale bibliotecarilor.

Concluzii finale și contribuții personale

Din punctul de vedere teoretic, obiectivele au fost atinse. Astfel, partea teoretică este
structurată pe patru capitole principale, și anume : 1) dezvoltarea și importanța acordată
managementului calității la ora actuală în toată lumea, 2) exemple de implementare a acestui
tip relativ nou de management în biblioteci din întreaga lume, 3) metode și strategii de
cercetare a calității serviciilor de bibliotecă și 4) noile paradigme privind relevanța
bibliotecilor de cercetare în era digitală.

Studiul a urmărit să prezinte în primul capitol evoluția conceptuală și caracteristicile

managementului calității în diferite etape de dezvoltare, pentru a scoate în evidență importanța
acordată constant acestui tip de management în societatea contemporană.

În capitolul al doilea am considerat oportun să relev practici de implementare și să

prezint diferite modele generice de asigurare a calității în biblioteci din întreaga lume,
deoarece există o lacună în literatura română de specialitate cu privire la studii comparative
privind modele de management al calității în biblioteci. Am urmărit, cu precădere, prezentarea
unor instrumente utile specialiștilor și practicienilor din bibliotecile specializate de cercetare
românești.

De asemenea, în urma studierii literaturii publicate și a acestor diferite modele, am

considerat că cel mai bun model de cercetare empirică privind asigurarea și optimizarea
calității pentru studiul meu este cel oferit de sondajele Libqual +. Acest model se bazează, la

43
rândul său, pe paradigma Școlii americane a calității serviciilor (modelul Servqual), pentru a
studia discrepanțele privind așteptările și percepțiile utilizatorilor, grupate pe trei mari
categorii: 1. calitatea serviciilor oferite de personalul bibliotecii, 2. accesibilitatea colecțiilor,
3. utilizarea spațiului bibliotecii.

În capitolul al treilea, prin examinarea și compararea diferitelor metode și strategii de

studiere și comunicare a calității în biblioteci, din mediul internațional și din România, am
urmărit prezentarea, mai pe larg, a stadiului cunoașterii în domeniu. Obiectivul teoretic a fost
de a observa cum se corelează în studiile de specialitate diversele metode de cercetare din
științele sociale (cantitative, calitative, mixte) cu tema generală de management al calității în
biblioteci.

Bibliotecile specializate de cercetare românești, analizate empric în partea a doua a

lucrării, reprezintă, practic, departamente infodocumentare create de organizațiile tutelare
(institute de cercetare, muzee etc.) cu scopul de a le sprijini în misiunea lor de cercetare și
promovare științifică și culturală.

Deoarece pentru mediul biblioteconomic românesc nu există foarte multe studii despre
optimizarea calității serviciilor de bibliotecă, cu excepția cercetărilor realizate pentru
bibliotecile universitare românești de Madge (2011b, 2012a, 2013, 2018), care reflectă
opiniile directorilor de biblioteci și ale personalului specializat sau comportamentul de
informare al utilizatorilor bibliotecilor universitare medicale (Madge, 2009a și b, 2011a,
2012b, 2013c), am considerat că este nevoie de o cercetare emprică privind accesul la
informație prin prisma utilizatorilor bibliotecilor specializate din institutele de cercetare
românești (cu precădere cercetători, profesori, dar și doctoranzi, masteranzi, studenți).

În continuare, în capitolul al patrulea am considerat relevantă prezentarea noilor

paradigme culturale din bibliotecile de cercetare din mediul internațional, deoarece
bibliotecile specializate de cercetare românești au potențialul de a se integra în mediul
biblioteconomic internațional. De asemenea, bibliotecile specializate de cercetare românești
nu pot fi izolate de tendințele contemporane, de exemplu, managementul datelor științifice,
recomandat de Asociația Bibliotecilor Europene de Cercetare (LIBER) sau mișcarea open
access, România fiind prima țară în care UE a lansat programul Horizon 2020, privind
cercetarea, dezvoltarea și inovația.

În plus, un raport al Bibliotecilor de cercetare din Marea Britanie (RLUK – martie

2011, p. 8) arată că, dacă percepțiile tradiționale cu privire la bibliotecă persistă, există

44
pericolul ca dezvoltarea de noi roluri și servicii să fie subapreciate. Mai multe direcții de
cercetare bazate pe evidență și exemple de bune practici sunt, de aceea, de o importanță foarte
mare pentru bibliotecile de cercetare în era digitală.

În concluzie, prima parte a lucrării (sinteza literaturii de specialitate) a urmărit să

răspundă la primele două întrebări de cercetare (referitoare la managementul calității în
biblioteci și noile paradigme profesionale în biblioteci din întreaga lume).

Așadar, contribuția teoretică constă în prezentarea unei sinteze a literaturii de

specialitate într-o manieră nouă și complexă, conținând lucrări de referință și actuale, atât din
mediul de cercetare internațional, cât și din cel românesc.
În urma analizei literaturii de specialitate au fost elaborate un ghid de interviu cu
utilizatorii (și un chestionar cu întrebări similare interviului pentru studiul pilot), un chestionar
adresat bibliotecarilor și un chestionar final adresat utilizatorilor bibliotecilor specializate de
cercetare românești.
Partea a doua (capitolele cinci și șase) cuprinde o cercetare practică și rezultatele unei
analize interpretative coroborate cu o analiză descriptivă. Pe baza studiului empric de tip
grounded theory (teorie construită pe baza cercetării practice) s-a urmărit identificarea unor
direcții de optimizare a accesului la informație în bibliotecile specializate de cercetare
românești în era digitală. Pentru atingerea obiectivelor au fost realizate șapte interviuri
semistructurate, cu cercetători și alte categorii de utilizatori, și au fost aplicate chestionare cu
bibliotecari și utilizatori, în care au fost atinse subiecte în legătură cu relevanța, problemele și
strategiile care trebuie urmărite de către bibliotecile specializate de cercetare românești.

Din punctul de vedere al obiectivelor empirice, această cercetare a utilizat o abordare

metodologică grounded theory și conceptele de: managementul calității, accesul la
informație, comportamentul de informare științifică al cercetătorilor în era digitală , pentru a
explora percepțiile și așteptările utilizatorilor de biblioteci specializate de cercetare din
diferite institute naționale de cercetare științifică și culturală.

Scopul principal a constat în analiza relevanței bibliotecilor de cercetare românești și

observarea discrepanțelor dintre percepții și așteptări, din perspectiva utilizatorilor, pentru a
identifica, astfel, o serie de soluții de optimizare a accesului la conținut informațional în
bibliotecile de cercetare românești în era digitală.

Studiul a urmărit un model contextualizat, obținut din interviuri, chestionare și datele

despre biblioteci, oferite personal de către responsabilii bibliotecilor sau disponibile pe

45
website-urile bibliotecilor, ceea ce reprezintă o nouă modalitate de a privi interacțiunile
bibliotecar-cercetător.
Informațiile rezultate din analiza literaturii de specialitate au fost corelate cu
răspunsurile oferite de bibliotecarii sau personalul expert din cadrul unor biblioteci
specializate de cercetare și s-a observat că, în cadrul bibliotecilor specializate de cercetare
românești, sunt întreprinse o serie de acțiuni menite să optimizeze accesul la informație
științifică sau culturală.
Pentru a răspunde la ultimele trei întrebări de cercetare (relevanța bibliotecilor,
așteptările și percepțiile utilizatorilor și identificarea unor strategii de optimizare a accesului
la informație), de asemenea, informațiile obținute prin parcurgerea literaturii de specialitate au
fost corelate cu răspunsurile oferite de utilizatorii participanți la cercetare.
Metoda utilizată în analiza răspunsurilor utilizatorilor (analiza de conținut calitativă
interpretativă, coroborată cu analiza descriptivă și logica inductivă de tipul grounded theory),
a permis obţinerea unor date, informaţii şi cunoştinţe noi, relevante pentru scopul propus,
respectiv pentru funcţionalitatea managementului calității în bibliotecile de cercetare
românești şi optimizarea accesului la informație științifică în era digitală.
Interpretarea finală a datelor și construirea grounded theory (contribuție teoretică pe
baza cercetării empirice) s-a concentrat pe analiza răspunsurilor oferite de utilizatori.
Rezultatele obţinute în urma acestei analize relevă în ce măsură bibliotecile sunt
importante și utilizate, precum şi factorii posibili care influenţează pozitiv sau negativ
calitatea serviciilor de bibliotecă.
Prin metodologia grounded theory s-a observat că bibliotecile dețin primul loc în
privința importanței și a relevanței în cercetare, documentare și informare pentru institutul
tutelar, deoarece, practic, „fără bibliotecă nu se poate face cercetare”. Ele sunt singurele
organizații care oferă colecții specializate pe diverse suporturi, complexe, bine structurate și
prezervate pe termen lung, uneori chiar inexsitente în alte medii informaționale.
Aceste structuri tradiționale de informare și documentare sunt , însă, astăzi secondate
de alte mijloace de informare științifică precum platforme open access, conferințe, congrese,
workshop-uri, acces mobil instituțional, Google etc. În acest context, pentru a își menține
relevanța în era digitală, ele trebuie să își stabileasă și să implementeze strategii de optimizare
a accesului la informație științifică sau culturală.
Rezultatele obținute prin metoda grounded theory din acest demers de cercetare relevă
importanța a șase mari categorii conceptuale în privința optimizării accesului la materiale
științifice oferit de bibliotecile specializate de cercetare românești.

46
 1. Categoria Resursele bibliotecilor - Optimizarea colecțiilor și a tehnologiei utilizate
poate reprezenta o contribuție în domeniul științelor informării și documentării, deoarece
readuce în discuție importanța colecțiilor actualizate, complementare și reprezentative
(tipărite și digitale), importanța spațiilor eficient amenajate și a actualizării tehnologiilor
informaționale, a actualizării soft-urilor de bibliotecă (inclusiv cataloage corespunzător
structurate și în rețea). Această categorie se află în relație de interdependență cu toate celelalte
categorii, deoarece unul dintre elementele de bază ale managementului calității îl constituie
existența unor resurse corespunzătoare.
2. Categoria Serviciile bibliotecilor - Dezvoltarea modernă a activităților și ofertei de
servicii poate avea un impact important asupra optimizării accesului la informație deoarece
exprimă cerințele formulate de respondenți ca bibliotecarii români să dezvolte și să
promoveze servicii noi, conforme din punctul de vedere al nevoilor de documentare și care să
corespundă schimbărilor din mediul informațional. Această categorie se află în relație de
interdependență cu celelalte categorii. Însă cea mai importantă relaț ie de interdependență
vizează cerința ca bibliotecarii români să fie creativi, chiar să se implice în realizarea de
proiecte de manageme nt al datelor științifice, să fie dispuși să învețe lucruri noi, pe care să le
aplice prin dezvoltarea de noi servicii de bibliotecă, de exemplu, suport în formularea
cererilor de grant-uri, depozite digitale etc. Există, la ora actuală, numeroase exemple din
mediul internațional de biblioteci de institute de cercetare și universități care oferă servicii de
management al datelor științifice, servicii de suport în publicare, de participare la creșterea
prestigiului organizației tutelare. Ele pot fi avute în vedere de bibliotecile specializate de
cercetare românești, prin adaptare la condițiile specifice domeniilor științifice sau culturale în
care activează institutele respective.
3. Categoria Dimensiunea umană - Dezvoltarea abilităților și a competențelor
bibliotecarilor relevă importanța resurselor umane, mai exact a permanentei dezvoltări
profesionale a bibliotecarilor, ei fiind astăzi, mai mult ca oricând, considerați de o serie de
participanți la cercetare drept „consultanți în câmpul informațional”, datorită cunoștintelor
specializate de a oferi suport în cercetare. Bibliotecarii, practic, trebuie să își îmbunătățească
abilitățile în era digitală, în acord cu misiunea institutului și prin integrare în echipe de
cercetare. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, bibliotecarii trebuie să dețină, în primul rând,
abilități funcționale deoarece, așa cum reliefau participanții la studiu, ei „trebuie, în primul
rând să instruiască utilizatorul în accesarea materialului dorit, să cunoască foarte bine toate
colecțiile bibliotecii și diferite sisteme de documentare științifică – platforme, acces mobil,
depozite instituționale, edituri” , oferind totodată „instrumente utile în diseminarea rezultatelor

47
prin informații despre publicații științifice, despre proofreading, conferințe, edituri”.
4. Categoria Biblioteca - partener în creșterea vizibilității cercetătorilor este
importantă, deoarece atrage atenția asupra acestui rol fundamental privind funcționalitatea
bibliotecilor specializate de cercetare pentru mediul academic și cultural românesc. Există mai
puține studii în literatura de specialitate din România privind integrarea bibliotecarilor în
echipe de cercetare, iar bibliotecarii trebuie să se familiarizeze mai bine cu toate posibilitățile
de diseminare și promovare a rezultatelor cercetătorilor institutului respectiv, precum și cu
diversele nevoi de documentare științifică sau culturală. Și această categorie se află în relație
de interdependență cu celelalte categorii, deorece, pentru a susține cercetarea, bibliotecarii
trebuie să își dezvolte abilitățile și cunoștințele, să dezvolte și să promoveze servicii noi de
bibliotecă, precum și să ofere resurse informaționale de calitate.
5. Categoria Promovarea colecțiilor și a serviciilor de bibliotecă reprezintă un
rezultat care poate contribui la optimizarea accesului la informație, deoarece relevă cerințele
exprese ale utilizatorilor ca bibliotecile să își promoveze colecțiile, serviciile, ofertele, alături
de organizarea unor evenimente științifice și culturale.
Astfel, o atenție deosebită trebuie acordată atragerii cât mai multor utilizatori posibil,
prin diverse strategii de promovare, de la simple postări și comunicări în social media, până la
aplicarea unor strategiei de extindere a imaginii bibliotecii în me diul de cercetare românesc,
prin organizarea de evenimente științifice, debate-uri, mai ales în cazul bibliotecilor
specializate din institutele de cercetare, deoarece pentru bibliotecile muzeale analizate există
promovare atât în mediul digital, cât și în spațiul fizic. Evenimentele şi activităţile organizate
de bibliotecă ar putea să fie eficient mediatizate pe website-ul institutului respectiv, dar și prin
comunicări prin intermediul rețelelor sociale.
Bibliotecarii trebuie să urmărească permanent o promovare a tuturor posibilităților de
acces la informație, deoarece, așa cum s-au exprimat o serie de respondenți, bibliotecile „pot
avea multe publicații valoroase și importante pentru studiu, dar, din cauza lipsei promovării,
acestea nu sunt cunoscute utilizatorilor”.
Astfel, această categorie rezultată are o importanță semnificativă asupra planurilor de
management al calității pentru bibliotecile specializate de cercetare în viitor, deoarece pune
accent pe interrelația care există între promovarea bibliotecilor și optimizarea accesului la
informație.
6. Categoria Angajarea, integrarea și adaptarea permanentă a bibliotecilor
specializate la misiunile și valorile institutelor de cercetare vine în susținerea celorlalte
categorii aflate în relație, deoarece doar printr-o viziune împărtășită la nivel de organizație se

48
poate obține performanță și îndeplinirea eficientă a obiectivelor de cercetare, creație științifică
și culturală, diseminarea cunoștințelor în cadrul instituției și vizibilitate profesională și
instituțională la nivel național și internațional.
O cultură profesională agilă, de adaptare permanentă a bibliotecarilor și integrare la
valorile și misiunile institutelor organizatoare necesită, de asemenea, schimbări privind
abilitățile bibliotecarilor, serviciile oferite, suportul acordat vizibilității cercetătorilor și
promovarea bibliotecilor.
Optimizarea calității accesului la informație reprezintă un factor de management
eficient, care presupune existența unor resurse materiale, dar și inovații, implicarea resurselor
umane prin creativitate și promovare, conducând, în același timp, la sporirea satisfacţiei
utilizatorilor activi pe termen lung, atragerea de noi utilizatori, atât în spațiul fizic, cât și în
mediul digital şi, în cele din urmă, creşterea relevanței bibliotecii respective în cadrul
institutului de cercetare tutelar.
Capitolul al șaselea corelează rezultatele obținute prin cele șase categorii conceptuale
ale grounded theory construite în acest demers de cercetare cu trei modele generice de
asigurare și comunicare a calității, și anume: Libqual +, Balanced Scorecard și ISO 9001.
Importanța acestui capitol final constă în formularea unor propuneri de optimizare a
accesului la informație în bibliotecile specializate de cercetare românești, pornind de la
contextul actual și de la observațiile respondenților privind aspectele pozitive, dar și lacunele
din aceste tipuri de structuri infodocumentare, create tocmai cu rolul de a sprijini institutele
tutelare în misiunea lor.
Limitele cercetării

Cercetarea prezentată oferă doar o imagine, doar una dintre fațetele managementului
calității în bibliotecile de cercetare românești, și anume optimizarea accesului la informație în
era digitală.
Acest demers de cercetare se limitează doar la o corelare a întrebărilor de cercetare
referitoare la: implementarea managementului calității în biblioteci, noile paradigme
profesionale, relevanța bibliotecilor specializate de cercetare în era digitală , percepțiile și
așteptările utilizatorilor și strategii de optimizare a calității accesului la informație, necesare
pentru a sprijini cercetarea și educația.
De asemenea, trebuie menționate limitele referitoare la numărul de participanți și
limitele traducerii din limba română în limba engleză a răspunsurilor, pentru analiza cu
ajutorului software-ului Leximancer.

49
 Modelul de optimizare obținut prin metoda grounded theory nu este exhaustiv în ceea
ce privește managementul calității accesului la informație, dar cuprinde cele mai importane și
evidente percepții și așteptări reliefate de respondenți și relațiile dintre acestea.

Impactul cercetării pentru studii viitoare

În metodologia grounded theory, logica inductivă arată că teoria obținută este formată
din categorii obținute din date empirice codate. Metoda interpretativă a necesitat o formă
calitativă de analiză (interviuri și întrebări deschise în chestionare), care să producă descrieri
detaliate, coroborată cu metoda descriptivă (întrebări închise și semiînchise în chestionare),
pentru a oferi triangulație rezultatelor.
Din punctul de vedere al mediului natural social, pentru analiza de tip grounded
theory, interviurile și chestionarele au fost adresate utilizatorilor din mediul bibliotecilor
specializate de cercetare românești din diferite institute de cercetare științifică sau culturală.
Cercetarea calitativă a urmărit mai ales descrieri detaliate , care să pună în evidență
așteptările și percepțiile utilizatorilor cu privire la bibliotecile specializate frecventate, din
mediul lor de activitate de cercetare științifică și culturală.
Cercetarea cantitativă descriptivă a avut ca obiectiv menținerea relevanței bibliotecilor
specializate de cercetare față de institutul tutelar și față de celelalte grupuri interesate
(utilizatori externi, parteneri instituționali, mediul de cercetare în general etc).
Scopul general a fost aprofundarea managementului calității în biblioteci și
identificarea unor soluții de optimizare a accesului la informație în aceste structuri
infodocumentare.
În prima parte a acestei teze de doctorat s-a urmărit o studiere a literaturii de
specialitate, iar în a doua parte s-a realizat o cercetare empirică, pentru ca în secțiunea de
Concluzii cele două părți să prezinte un întreg coerent, care se concentrează pe optimizarea
accesului la informație în bibliotecile de cercetare românești.
În cercetarea empirică prin metoda grounded theory, accentul principal s-a pus pe
opiniile și observațiile exprimate de respondenți.
Studiul oferă informații noi și practice privind implementarea managementului
calității, în general, și optimizarea accesului la informație, în particular, în bibliotecile
specializate de cercetare românești din spațiul bucureștean, însă o reaplicare a întrebărilor pe
un eșantion mai mare sau o altă modalitate de culegere a datelor empirice, de exemplu, focus-
grupuri, în mai multe biblioteci de cercetare românești din diverse zone ar putea consolida

50
rezultatele obținute.
O completare valoroasă ar putea fi adusă și prin intervievarea unui număr mai mare de
bibliotecari din aceste tipuri de biblioteci, pentru a observa care sunt problemele cu care se
confruntă aceștia în prezent.
De asemenea, o privire mai concentrată pe particularitățile bibliotecilor din institutele
naționale de cercetare-dezvoltare și cele din subordinea Academiei Române și a muzeelor
naționale ar putea oferi soluții adaptate pentru fiecare bibliotecă în parte, în funcție de nevoile
speciale de informare ale comunității respective de cercetători, deoarece este cunoscut foarte
bine faptul că există diferențe privind tradițiile de cercetare și de dezvoltare în diversele
domenii științifice și culturale.

51
 BIBLIOGRAFIE

Agabrian, Mircea (2006). Analiza de conținut. Iași: Polirom.

Akdere, Mesut (2009). „The Role of Knowledge Management in Quality Management

Practices: Achieving Performance Excellence in Organizations”. În: Advances in Developing
Human Resources, 11(3), pp. 349–361. Disponibil la:
https://doi.org/10.1177/1523422309338575. Accesat: 15.03.2019.

ALA (1989). Presidential Committee on Information Literacy: Final Report. Chicago:

American Library Association.

Allen, Bryce; Reser, David (1990). „Content Analysis in Library and Information Science
Research”. În: Library & Information Science Research, vol. 12(3), pp. 251-260. Disponibil
la: https://www.journals.elsevier.com/library-and-information-science-research. Accesat:
17.08.2018.

Ambrožič, Melita (2003). „A few countries measure impact and outcomes – most would like
to measure at least something”. În: Performance Measurement and Metrics, vol. 4(2003):2,
pp. 64-78. Disponibil la : https://doi.org/10.1108/14678040310486909. Accesat: 15.03.2019.

American Library Association (ALA) (2018). The Quality Library: A Guide to Self -
Improvement, Better Efficiency, and Happier Customer. Disponibil la :
https://www.alastore.ala.org/content/quality-library-guide-self-improvement-better-
efficiency-and-happier-customers. Accesat: 15.03.2019.

Antonescu, Simona-Maria (1996). „Câteva aspecte legate de informarea documentară în

psihanaliză”. În: Studii de Biblioteconomie și Știința Informării = Library and Information
Science Research, nr. 2, 1996, pp. 93-127. Disponibil la : http://www.lisr.ro/2-antonescu.pdf.
Accesat: 15.03.2020.

Arendt, Julie; Lotts, Megan (2012). „What liaisons say about themselves and what faculty say
about their liaisons: A U.S. survey”. În: Southern Ilinois University Carbondale Portal -
Libraries and the Academy, vol. 12(2), pp. 155-177. Disponibil la:
doi:10.1353/pla.2012.0015. Accesat: 15.03.2020.

Arhivele Naționale ale României (2015). Strategia Arhivelor Naționale 2015-2021.

Disponibil la : http://arhivelenationale.ro/site/2015/10/14/strategia-arhivelor-nationale-2015-
2021/. Accesat: 15.09.2020.

Bagchi, Tapan (1993). Taguchi methods explained: Practical Steps to Robust Design.
Disponibil la:
https://www.researchgate.net/profile/Tapan_Bagchi/publication/301283244_Tapan_P_Bagchi
_Taguchi_Methods_Explained. Accesat: 15.03.2019.

Balagué, Núria; Düren, Petra; Juntunen, Arja; Saarti, Jarmo (2014). „Quality Audits as a Tool
for Quality Improvement in Selected European Higher Education Libraries” În: The Journal
of Academic Librarianship, vol. 40 (2014), pp. 529–533.

Balog, Alexandru; Bădulescu, Grigore (2008). „Modele conceptuale ale calității serviciilor

52
on-line”. În: Cercetări practice și teoretice în mediul urban = Theoretical and Empirical
Researches in Urban Management, year 3, no 8, 2008, pp. 37-49. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/23544780. Accesat: 19.03.2020.

Becker, Caroline (2011). „Qualitätsmanagement in Bibliotheken: Am Beispiel der

Universitätsbibliothek der Technischen Universität München”. În: Berliner Handreichung zur
Bibliotheks-und Informationswissenschaft: Heft 256. Disponibil la:
http://docplayer.org/9722835-Humboldt-universitaet-zu-berlininstitut-fuer-bibliotheks-und-
informationswissenschaft.html). Accesat: 15.03.2019.

Beckert, Jens (2010). „Institutional isomorphism revisited: Convergence and divergence in

institutional change”. În: Sociological Theory, vol. 28(2), pp.150–166. Disponibil la:
https://journals.sagepub.com/doi/10.1111/j.1467-9558.2010.01369.x. Accesat: 22.04.2020

Berciu-Drăghicescu, Adina (2002). „Arhive, muzee, biblioteci – tradiție și modernizare”. În :

Lucrările Simpozionului: Arhivele, bibliotecile şi muzeele în universul contemporan al
informaţiei, 23-24 noiembrie 2000, Bucureşti, pp.13-15.

Berciu-Drăghicescu, Adina (2003). Arhivele și bibliotecile: surse de documentare: studii,

articole, bibliografii. București: Editura Universității din București.

Berciu-Drăghicescu, Adina (1997). „Biblioteca Direcției Arhivelor Naționale Istorice

Centrale”. În: Studii de bibliologie și știința informării, vol 3/1997, pp. 124-148.

Best, Marc; Neuhauser, Duncan (2006). „Walter A Shewhart, 1924, and the Hawthorne
factory”. În: Quality and Safety în Health Care. 2006 Apr; 15(2): pp. 142–143. Disponibil la:
DOI 10.1136/qshc.2006.018093. Accesat: 15.03.2019.

Birks, David; Fernandez, Walter; Levina, Natalia; Nasirin, Syed (2013). „Grounded Theory
Method in Information Systems”. În : European Journal of Information Systems (2013) 22,
pp. 1–8. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/255724717_Grounded_Theory_Method_in_Informa
tion_Systems_Research_Its_Nature_Diversity_and_Opportunities. Accesat: 15.03.2019.

Bourne, Linda; Walker, Derek (2006). „Visualizing stakeholder influence: Two Australian
examples”. În : Project Management Journal, 37(1), pp. 5-21. Disponibil la :
https://doi.org/10.1177/875697280603700102. Accesat: 15.03.2019.

Brikše, Inta (2006). The information environment: theoretical approaches and explanations,
pp. 368 – 415. Disponibil la: https://www.semanticscholar.org/paper/Inta-Brik%C5%A1e-
The-information-environment-%3A-and-
Brikse/5690f2c30d81b4a78db425a613f42c4d0c96e6df;inta-brikse_anglu.pdf. Accesat:
15.03.2019

Brophy, Peter (2001). The Library in the Twenty-first Century: new services for the
information age. London: Library Association Publishing.

Bryant, Antony; Charmaz, Kathy (2007). The SAGE Handbook of Grounded Theory. London:
Sage Publications Ltd.
Burgmann, Eva (2018). Qualität in Bibliotheken: 250. Audit. Disponibil la:

53
https://www.puschtra.it/2018/06/20/qualitaet-in-bibliotheken-250-audit/).Accesat: 15.09.2020

Busuioc, Monica; Teodorescu, Claudius (2015). The cybernation of the Dictionary of

Romanian Language – A dream turning to Reality. București: Univers Enciclopedic, pp. 441-
445. Disponibil la: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2853/pdf. Accesat:
15.03.2019.

Carroll, Alexander; Eskridge, Honora; Chang, Bertha (2020). „Lab-Integrated Librarians: A

Model for Research Engagement”. În : ACRL (ed.) - College and Reserach Librraies, vol
81 :1. Disponibil la https://crl.acrl.org/index.php/crl/article/view/17348/32055;
https://crl.acrl.org/index.php/crl/issue/view/1571. Accesat: 25.11.2020

Cecez-Kecmanovic, Dubravka; Kennan, Mary Anne (2013). „The methodological landscape:

Information systems and knowledge management” [capitol de carte], pp. 113-138. În:
Williamson, K. & Johanson, G. (Eds.), Research Methods: Information, Systems, and
Contexts. Prahran, Victoria: Tilde Publishing.

Chelcea, Septimiu (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și

calitative. București: Editura Economică.

Ciocîrlan, Doinița (2009). Management strategic. București: Editura Universitară.

Chametzky, Barry (2016). „Coding in Classic Grounded Theory : I‟ve Done an Interview ;
Now What ?”. În: Scientific Research Publishing - Sociology Mind, 2016, no 6, pp. 163-172.

Charmaz, Kathy (2006). Constructing Grounded Theory : A Practical Guide Through

Qualitative Analysis. London, Thousand Oaks, New Delhi : Sage Publications.

Charmaz, Kathy (2014). Constructing Grounded Theory : A Practical Guide Through

Qualitative Analysis. 2nd edition. Los Angeles : Sage Publications.

Coman, Cristina (2001). Relații publice: Principii și strategii. Iași: Polirom.

Coman, Mihai (2007). Introducere în sistemul mass-media. Ediția a 3-a. Iași: Polirom.

Corbin, Juliet; Strauss, Anselm (1990). „Grounded Theory Research: Procedures, Canons, and
Evaluative Criteria”. În: Qualitative Sociology, Vol. 13, pp. 3-21. Disponibil la:
https://link.springer.com/article/10.1007/BF00988593. Accesat: 18.02.2019.

Crosby, Philip (1979). Quality Is Free: The Art of Making Quality Certain. New York:
McGraw-Hill.

Davenport, Thomas (1997). Information Ecology: Mastering Information and Knowledge

Environment. New York: Oxford University Press.

Dee, Stella; Foradi, Maryam; Šarić, Filip (2016). „Learning By Doing: Learning to Implement
the TEI Guidelines Through Digital Classics Publication” [capitol de carte] , pp. 15–32. În:
Bodard, G.; Romanello, M. (eds.) Digital Classics Outside the Echo-Chamber: Teaching,
Knowledge Exchange&Public Engagement. Londra: Ubiquity Press. Disponibil la: DOI:
http://dx.doi.org/10.5334/bat.b. Accesat: 18 .02. 2019.

54
Deming, W. Edwards (1982). Out of the Crisis. Cambridge, MA: Massachusetts Institute of
Technology, Center for Advanced Engineering Study.

Deming, W. Edwards (1986). Out of the Crisis. Cambridge, MA: Massachusetts Institute of
Technology, Center for Advanced Engineering Study.

Denmark‟s Electronic Research Library/Deff (2009). The Future of Research and the
Research Library: A Report to DEFF Denmark’s Electronic Research Library December
2009. Disponibil la:
https://www.deff.dk/fileadmin/user_upload/DEFF/publikationer/Oevrige/The_Future_of_Res
earch_and_the_Research_Library.pdf. Accesat: 20.08.2020.

Dogaru, Mihaela Mirela (2016). Managementul calității. București: Editura Universitară.

Drisko, James W.; Maschi, Tina (2016). Content Analysis. (Poket Guides to Social Work
Research Methods). New York: Oxford University Press.

ECOIND. ECOLIB - Library of National Research and Development Institute for Industrial
Ecology. Disponibil la:http://dspace.incdecoind.ro/. Accesat: 18.02.2019.

Einasto, Olga (2014). „E-service Quality Criteria in University Library: A Focus Group”. În:
Procedia Social and Behavioral Sciences. Selection and peer-review under responsibility of
the 3rd International Conference on Integrated Information. Elsevier database. Science
Direct. Accesat: 15.03.2019.

Elken, Mari; Wollscheid, Sabine (2016). The relationship between research and education:
typologies and indicators: A literature review. Nordic Institute for Studies in Innovation,
Research and Education. Disponibil la: https://www.nifu.no/en/publications/1351162/.
Accesat: 15.03.2019.

Encyclopedia Britannica. Juran. Disponibil la: https://www.britannica.com/biography/Joseph-

Juran. Accesat: 15.03.2019.

Estabrook, Leigh (1989). „The Growth of the Profession”. În: College and Research
Libraries, 1989, pp. 287-296. Disponibil la: DOI: https://doi.org/10.5860/crl_50_03_287.
Accesat: 01.04.2019.

European Commission. Participant Portal H2020 Online Manual. Disponibil la:

http://ec.europa.eu/research/participants/docs/h2020-funding-guide/cross-cutting-issues/open-
access-data-management/data-management_en.htm. Accesat la: 18.02.2019.

European Quality Assurance Forum (EQAF). 2013. How does Quality Assurance Make a
Difference: EUA Case Studies. Disponibil la: http://www.eua.be/Libraries/publications-
homepage-list/How_does_quality_assurance_make_a_differenceEQAF2012.pdf?sfvrsn=2.
Accesat la: 18.02.2019.

European Institute of Public Administration. CAEF. Disponibil la:

https://caf.eipa.eu/en/topic/show/&tid=191. Accesat: 01.04.2019.
Feigenbaum, Armand Vallin (1960). Total Quality Control, New York: Ed.McGraw-Hill.

55
Filbert, Nathan (2016). „Framing the Framework: The Rigorous Responsibilities of Library
and Information Science”. În: Ryan, Marianne (ed.) Management: Reference & User Services
Quarterly, volume 55, issue 3/Spring 2016, pp. 199-202. Disponibil la:
https://journals.ala.org/index.php/rusq/article/view/5929. Accesat: 18.02.2019.

Finland Minstry of Education and Culture - Network for Information & Digital Access
(NIDA) (2011). Supporting Societies’ Needs: a Model Framework for Developing a Policy
for Libraries, pp. 1-6. Disponibil la: https://cloud-cube-
eu2.s3.amazonaws.com/ddm6zkkm12zw/public/documents/finland_final__2.pdf. Accesat:
25.11.2020.

Fung, Peter K.; Hong Kong Society for Quality. Quality series: Philip Crosby. Disponibil la
http://www.hksq.org/The-Quality-Philosophy-of-Philip-Crosby.pdf. Accesat: 15.02.2019.

Gareth, Morgan (2006). Images of Organization. Thousand Oaks, London, New Delhi: Sage
Publications, Inc.

Garrod; M Kinnell (1997). „Benchmarking Development Needs in the LIS Sector”. În:
Journal of Information Science vol. 23, no 2 1997, pp. 111-118.

Gibson, Craig; Coniglio, Jamie Wright (2010). „The New Liaison Librarian Competences for
the 21st Century Academiuc Library” [capitol de carte]. În: Walter, Scott; William, Karren
Eds), The Expert Library: Staffing, Sustaining, and Advancing the Academic Library in the
the 21st Century, Chapter 5, Chicago, Illinois: Association of College and Research Libraries.

Giesecke, Joan (2011). „Finding the Right Metaphor: Restructuring, Realigning and
Repacking Today's Research Libraries”. În: Journal of Library Administration, 21:1 /January
2011, pp. 54-65.

Giesecke, Joan; McNeil, Beth (2004). „Transitioning to the Learning Organization”. În:
Faculty Publications, UNL Libraries , no 5, pp. 53-67. Disponibil la:
https://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?referer=https://www.google.com/&httpsr
edir=1&article=1004&context=libraryscience. Accesat: 25.08.2018.

Gitlow, Howard S. (1994). „A Comparison of Japanese Total Quality Control and Deming
Theory Of Management”. În: American Statistician, vol. 48, No. 3 (Aug., 1994), pp. 197-203.
Ed.Taylor & Francis. Disponibil la : https://www.jstor.org/stable/2684716. Accesat:
07.03.2019.

Glaser, Barney; Strauss, Anselm (1967). Discovery of grounded theory: Strategies for
qualitative research. New York: Aldine.

Goldkuhl, Göran; Cronholm, Stefan. (2010). „Adding Theoretical Grounding to Grounded

Theory: Toward Multi-Grounded Theory”. În: International Journal of Qualitative Methods
2010, 9(2) pp. 187-205.

Goulding, Cristina (1998). „Grounded Theory: the missing methodology on the interpetivist
agenda”. În: Qualitative Market Research: An international journal, vol. 1(1) pp.50-57.
Disponibil:https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/13522759810197587/full/ht
ml. Accesat: 25.11.2020.

56
Gourlay, Stephen (2001). „Knowledge management and HRD”. În: Human Resource
Development International, vol. 4(1), pp. 27-46.

Greyson, Devon; Surette, Soleil; Dennett Liz; Chatterley, Trish (2013). „Embedded Health
Librarianship: The Canadian Landscape”. În: JCHLA / JABSC, vol. 34/2013, pp. 61-68.
Disponibil: https://journals.library.ualberta.ca/jchla/index.php/jchla/article/view/22637/16865.
Accesat: 25.03.2020.

Grönroos, Christian (1990). Service management and marketing: managing the moments of
truth in service competition. Massachusetts: Lexington Books.

Grönroos, Christian (1982). Strategic management and marketing in the service sector.
Helsinki: School of Economics and Business Administration.

Gummesson, Evert (1991). „Service Quality: a Holistic View”. În: Brown, Stephen et al.
(Eds.), Service Quality. Multidisciplinary and Multinational Perspectives. Massachusetts:
Lexington Books.

Harland, Fiona; Stewart, G.; Bruce, C. (2017a). „Ensuring the academic library‟s relevance to
stakeholders: The role of the Library Director”. În: The Journal of Academic Librarianship,
43(5), pp. 397-408. Disponibil la : https://doi.org/10.1016/j.acalib.2017.06.009. Accesat la:
25.06.2018.

Harland, Fiona (2017b). How The University Librarian Ensures the Relevance of The Library
to Stakeholders: A Constructivist Grounded Theory : (Teză de doctorat). Queensland
University of Technology (QUT): School of Information Systems Faculty of Science and
Engineering. Disponibil la: 10.5204/thesis.eprints.106745. Accesat: 25.11.2020.

Harrington, Eileen G. (2019). Academic Libraries and Public Engagement with Science and
Technology [capitolele 6: Data Services și 7: Open Science, pp.143-197]. Cambridge:
Elsevier, Chandos Publishing.

Harrison, Amanda; Burress, Rene; Velasquez, Sarah; Schreiner, Lynnette (2017). „Social
Media Use in Academic Libraries: A Phenomenological Study”. În: The Journal of Academic
Librarianship 43 (2017), pp. 248–256.

Hennig, Nicole (2002). „Improving Access to E-Journals and Databases at the MIT Libraries:
Building a Database-Backed Web Site Called Vera”. În: The Serials Librarian, 41:3-4, 227-
254. Disponibil la :DOI: 10.1300/J123v41n03_19. Accesat:18.02.2019

Hernon, Peter; Matthews (2013). Reflecting on the future of academic and public libraries.
Londra: Facet Publishing.

Hickson, Susan; Poulton, Kylie Ann; Connor, Maria et al. (2016). „Modifying researchers‟
data management practices: A behavioural framework for library practitioners”. În: IFLA
Journal, vol. 42, nr. 2, pp. 253-265. Disponibil la:
https://www.ifla.org/files/assets/hq/publications/ifla-journal/ifla-journal-42-4_2016.pdf.
Accesat:18.02.2019.

Holley, Robert (2015). „Why Academic Libraries Should Consider Acquiring Self-Published

57
Books” [capitol de carte]. În: Self-Publishing and Collection Development. Purdue: Purdue
University Press, pp. 37-46. Disponibil la: DOI: 10.2307/j.ctt1wf4dpf.8. Accesat: 18.02.2019.

Holton, Judith (2007). „The coding process and its challenges”. În: A. Bryant, & K. Charmaz
(Eds.), The Sage Handbook of grounded theory. Thousand Oaks, CA: Sage, pp. 265-289.

Ilieș, Liviu (2003). Managementul calităţii totale. Cluj- Napoca : Ed. Dacia. Disponibil la :
https://www.crest.ro/bibliografie/crest%20bibliograf ie%20cursuri%20nr.43.pdf. Accesat:
04.03.2021.

ICCF - Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică (2021). Raport

anual de activitate 2020. Disponibil la : http://cfarm.ncpri.ro/files/ICCF-Raport_activitate-
2020.pdf. Accesat: 10.05.2021.

International Council on Archives (2011). Universal Declaration on Archives. Disponibil la:

https://www.ica.org/en/universal-declaration-archives. Accesat: 15.09.2020.

International Council of Museums (2016). ICOM Code of ethics for Museums. Disponibil la:
https://icom.museum/wp-content/uploads/2018/07/ICOM-code-En-web.pdf. Accesat:
15.09.2020.

Ioncică, Maria (2003). Economia serviciilor: Teorie și practică, ediția a treia revăzută.
București: Ed. Uranus.

International Organization for Standardization. ISO Strategy: 2016-2020. Disponibil la:

https://www.iso.org/files/live/sites/isoorg/files/archive/pdf/en/iso_strategy_2016-2020.pdf.
Accesat: 15.03.2019.

International Organization for Standardization (2005). ISO 9000 2005. Quality management
systems – fundamentals and vocabulary. Disponibil la:
https://efrcertification.com/Ref/ISO+9000-2005.pdf. Accesat: 25.03.2019.

International Organization for Standardization (2006). ISO 2789:2006. Information and

documentation — International library statistics. Disponibil la:
https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:2789:ed-4:en. Accesat: 25.03.2019.

International Organization for Standardization (2008). ISO 9001:2008. Quality management

systems – requirements. Disponibil la: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:9001:ed-
4:v2:en. Accesat: 25.03.2019.

Ivanica, Mădălina (2006). „Theoretical Approaches to the Institutions of the Integrative

Structures”. În: Revista Administrație și Management public, no 7/2006, pp. 117-125.

Jaccard, Michel (2013). The Objective is Quality: An Introduction to Quality, Performance

and Sustenability Management System. Lausanne: EPFL Press, Routledge Group.

Jachtenfuchs, Markus (1997). „Conceptualizing European Governance” [capitol de carte]. În:

Jørgensen, Knud Erik (ed.), Reflective Approaches to European Governance, Basingstoke,
London: MacMillan Press, pp. 39-50.

58
Jantz, R. C. (2012a). „A framework for studying organizational innovation in research
libraries”. În: College & Research Libraries, 73(6), pp. 525-541.

Jantz, R. C. (2012b). „Innovation in academic libraries: An analysis of university librarians'

perspectives”. În: Library & Information Science Research, 34(1), 3-12. Disponibil la:
doi:10.1016/j.lisr.2011.07.008. Accesat: 25.03.2019.

Jonsen, K. and Jehn, K.A. (2009). „Using triangulation to validate themes in qualitative
studies”. În: Qualitative Research in Organizations and Management, vol. 4 no. 2, pp. 123-
150. Disponibil la: https://doi.org/10.1108/17465640910978391. Accesat: 24.04.2021.

Juran, Joseph M. (1951). Handbook of Quality. New York: The McGrow Hill Press.

Juran, Joseph M. (1988). Juran on Planning for Quality. New York: The Free Press.

Juran, Joseph M. (1973). The Taylor System and Quality Control în Selected Papers, no 15,
1973/Juran Institute (copyright 1994). Disponibil la:
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.455.8571&rep=rep1&type=pdf.
Accesat: 25.03.2019.

Kang, Gi-Du.; James, Jeffrey (2004). „Service quality dimensions: an examination of

Grönroos‟s service quality model”. În: Managing Service Quality: An International Journal,
Vol. 14 No. 4, pp. 266-277. Disponibil la : https://doi.org/10.1108/09604520410546806.
Accesat: 25.03.2019.

Kaplan, Robert; Norton, David (1996). The Blanced Scorecard: Translating Strategy into
Action, Boston: Harvard Business School Press.

Kieftenbeld, Vincent; Natesan, Prathiba (2013). „Examining the measurement and structural
invariance of LibQUAL+® across user groups”. În: Library & Information Science Research,
no. 35 (2013) 143–150, pp. 143-150.

Kostagiolas, Petros; Banou, Christina; Vazaiou, Stella; Kapellas, Nikolaos (2016). „A

qualitative survey for the academic libraries in the throes of a great recession”. În: MATEC
Web of Conferences, vol. 76, article number 02042, 6 pages. Disponibil la:
https://doi.org/10.1051/matecconf/20167602042. Accesat: 05.05.2020.

Krippendorff, Klaus; Bock, Mary (2009). The content analysis reader. Thousand Oaks: Sage.

Krippendorff, Klaus (2004). Content analysis: An introduction to its metodology, (2nd

edition). Thousand Oaks: Sage.

Krippendorff, Klaus (2013). Content analysis: An introduction to its metodology, (3rd edition)
Los Angeles: Sage.

Law, Margaret Zelman (2017). Cultivating Engaged Staff: Better Management for Better
Libraries. Santa Barbara, CA: Libraries Unlimited.

Leaning, Marcus (Editor) (2009). Issues in Information and Media Literacy: Education,
Practice, and Pedagogy. Santa Rosa : Informing Science Press.

59
Lehtinen, Uolevi; Lehtinen, Jarmo (1991). „Two approaches to service quality”. În: The
Service Industries Journal, No. 3, pp. 287-303.

Lehto, Anne; Toivonen, Leena; Iivonen, Mirja (2012). „University Library Premises: The
Evaluation of Customer Satisfaction and Usage”. În: Lau, Jesús et al. (Eds), Libraries Driving
Access to Knowledge. De Gruyter Open Access, pp. 289-313. Disponibil la:
https://www.degruyter.com/document/doi/10.1515/9783110263121.289/html. Accesat:
05.05.2020.

Lewis, Seth, Zamith, Rodrigo; Hermida, Alfred (2013). „Content Analysis in an Era of Big
Data: A Hybrid Approach to Computational and Manual Methods”. În: Journal of
Broadcasting & Electronic Media, 57(1), pp. 34–52. Disponibil la:
http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/08838151.2012.761702. Accesat: 25.02.2019.

LIBER Working Group on E-Science (2012). Ten recommendations for libraries to get
started with research data management: Research Data Management, 2012. Disponibil la:
http://libereurope.eu/wp-
content/uploads/The%20research%20data%20group%202012%20v7%20final.pdf. Accesat:
23.04.2019

Lupu, Daniela (2020). „Biblioteca Bucureștiului”. În: Muzeul Municipiului București (2020).
București în 5 minute (ziar). Anul IV, Nr. 36, Aprilie 2020, pp. 1-2.

Madge-Porumbeanu, Octavia-Luciana (2006). Managementul cunoaşterii şi structurile

infodocumentare. București: Editura Universitǎţii din Bucureşti.

Madge-Porumbeanu, Octavia-Luciana (2009a). „Is electronic always the right choice?”. În:
Proceedings of the International Congress on Medical Librarianship ―Positioning the
Profession”, Brisbane Australia, 31 august –4 septembrie 2009, Secţion Publishing trends &
challenges. Disponibil la:
http://espace.library.uq.edu.au/eserv/UQ:179724/n2_5_Wed_Porumbeanu_160.pdf. Accesat:
05.05.2020

Madge (Porumbeanu) Octavia-Luciana (2009b). „The impact of electronic resources and new
technology in academic medical libraries in Romania”. În: Health Libraries Group (2009).
Health Information and Libraries Journal, 26, pp.151–155. Disponibil la:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1111/j.1471-1842.2009.00845.x. Accesat:
05.05.2020

Madge-Porumbeanu, Octavia-Luciana (2011a). Bibliotecile medicale si utilizatorii de

informatii din România în era digitală. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.

Madge, Octavia-Luciana (Porumbeanu) (2011b). Managementul cunoaşterii şi structurile

infodocumentare. Ed. a 2-a rev. şi adăugită. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.

Madge, Octavia-Luciana (Porumbeanu) (2012a). „Creating a Culture of Learning and

Knowledge Sharing in Libraries and Information Services” [capitol de carte]. În: New
Research on Knowledge Management Models and Methods. Ed. Huei-Tse Hou. InTech, pp.
245-268.

60
Madge, Octavia-Luciana (2012b). „Developing a model for information services based on a
librarian-user partnership in medical clinics in Bucharest”. În: Qualitative and Quantitative
Methods in Libraries, vol.1, 2012, pp. 83-88.

Madge, Octavia-Luciana (2012c). „Knowledge Management: Opportunities for Innovation in

Libraries”. În: Proceedings of the International Conference on Library and Information
Science ―Innovation within Libraries‖, Braşov Biblio 2012. Braşov: Editura Universităţii
“Transilvania”, pp. 15-18.

Madge, Octavia-Luciana (2013a). „Academic Libraries as Learning Organisations. A

Romanian Perspective”. În: Proceedings of the IFLA World Library and Information
Congress―Future Libraries: Infinite Possibilities‖,Singapore, 17-23 August 2013, Section
Continuing Professional Development and Workplace Learning with Education and Training.
Disponibil la : http://library.ifla.org/105/1/100-madge-en.pdf. Accesat: 05.05.2020

Madge, Octavia-Luciana (2013b). „Medical Academic Libraries in Romania: Co-operation

and Partnerships in support of the educational and research policies”. În: Proceedings of the
IFLA World Library and Information Congress―Future Libraries: Infinite
Possibilities‖,Singapore, 17-23 August 2013, Section Continuing Professional Development
and Workplace Learning with Education and Training. Disponibil la :
http://library.ifla.org/id/eprint/105. Accesat: 05.05.2020.

Madge-Porumbeanu, Octavia-Luciana (2013c). „Evaluation of usage patterns and promotion

of electronic resources in academic medical libraries: The case of the Central Library of the
«Carol Davila» University of Medicine and Pharmacy in Bucharest, Romania”. În:
Qualitative and Quantitative Methods in Libraries no. 4/2013, pp: 387–392. Disponibil la:
http://www.qqml.net/papers/December_2013_Issue/245QQML_Journal_2013_Madge_4_387
_392.pdf. Accesat: 05.05.2020.

Madge, Octavia-Luciana (2015). „Rolul bibliotecarilor în sprijinirea activității clinice și de

cercetare din perspectiva medicilor”. În: Library and Information Science Research,vol 19,
pp. 33-38. Disponibil la: http://lisr.unibuc.ro/19-madge.pdf. Accesat 03.07.2021.

Madge, Octavia-Luciana (2018). „Academic libraries in Romania: Cooperation and

partnerships as seen through the eyes of library directors. În: Library Management, vol. 39,
issue 8/9, pp.625-634.

Mahony, Simon (2016). „Open Education and Open Educational Resources for the Teaching
of in UK” Classics [capitol de carte]. În: Digital Classics Outside the Eco-Chamber. Londra:
Ubiquity Press, pp. 33-50. Disponibil la : https://www.jstor.org/stable/j.ctv3s8tgt. Accesat:
18.02. 2019.

Manolea, Gheorghe (2012). „Joseph Moses Juran - părintele managementului calităţii”. În:
Arte-mis Academy: Personalități . Disponibil la: https://www.art-emis.ro/personalitati/joseph-
moses-juran-parintele-managementului-calitatii. Accesat: 25.03.2019

Mäntykangas, Arja Ellen (2018). Contribution of Library Managers to the Information

Society. București: Editura tehnică.

Marchionini,Gary (1995). Information seeking in electronic environments. Cambridge, UK:

61
Cambridge University Press.

Martínez-Lorente, Angel; Dewhurst, Frank; Dale, Barrie (1998). „Total Quality Management:
Origins and Evolution of the Term‖. În : The TQM Magazine . October 1998, pp. 1-19.
McGregor, Felicity (2004). „Excellent Libraries: A Quality Assurance Perspective”. În:
Advances in Librarianship. Elsevier, pp. 17-53

Mattelart, Armand (2005). The Information Society: An Introduction. London; Thousand

Oaks; New Delhi: SAGE Publications.

McGregor, Felicity (2004). „Excellent Libraries: A Quality Assurance Perspective”. În:

Advances in Librarianship. Elsevier, pp. 17-53.

McGregor, Lindsay; Doshi, Neel (25 noiembrie 2015). „How Company Culture Shapes
Employee Motivation”. În: Harvard Business Review. Disponibil la:
https://hbr.org/2015/11/how-company-culture-shapes-employee-motivation. Accesat:
18.02.2019.

Menke, Peter; Cimiano, Philipp (2013). „MExiCo: A Library for Managing Multimodal Data
Collections”. În: Procedia – Social and Behavioral Sciences, 95, pp. 105 – 110. Disponibil la :
https://www.researchgate.net/publication/260125053_MExiCo_A_Library_for_Managing_M
ultimodal_Data_Collections/download. Accesat: 18.02.2019.

Mesgari, Mostafa; Okoli, Chitu; Mehdi, Mohamad; Nielsen, Fin; Lanamaki, Arto. (2015).
„The Sum of All Human Knowledge: A Systematic Review of Scholarly Research on the
Content of Wikipedia”. În: Journal of the Association for Information Science and
Technology, 66(2): 219–245. Disponibil la:
http://www2.imm.dtu.dk/pubdb/views/edoc_download.php/6784/pdf/imm6784.pdf. Accesat:
18.02.2019.

Militaru, Cezar; Drăguț, Bogdănel; Pavel, Adina (2012). Managementul calității: Manual de
studiu individual. Bucureşti: Editura Universitară.

Minerva Working Group 5. (2005). Identification of user needs, contents and quality criteria
for cultural Web application. Quality Principles for cultural Web sites: a Handbook
Disponibil la:
http://www.minervaeurope.org/publications/qualitycommentary/qualitycommentary050314fin
al.pdf. Accesat: 15.03.2019.

Muzeul Municipiului București (2020). Raport de activitate 2019. Disponibil la:

http://muzeulbucurestiului.ro/rapoarte-de-activitate.html. Accesat: 12.03.2021.

Naneș, Marcela (2004). Management strategic. București: Editura Sylvi.

Nica, Panaite; Iftimescu, Aurelian (2004). Management: concepte și aplicații. Iași: Editura
Sedcom Libris.

Nicolescu, Ovidiu; Verboncu, Ioan (2007). Managementul organizației. București: Editura

Economică.

62
Nicolescu, Ovidiu (coord.); Bărbulescu, Constantin; Bogdan, Ioan; Cătoiu, Iacob et al.
(1998). Strategii manageriale de firmă. București: Editura Economică.

Nitecki, Danuta A. (1993). „Conceptual Models of Libraries Held by Faculty, Administrators,

and Librarians: An Exploration of Communications in the Chronicle of Higher Education. În:
Journal of Documentation, vol. 49 no 3, pp. 255-77. Disponibil la:
https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/eb026915/full/html?skipTracking=true.
Accesat: 25.08.2020.

Nolin, Jan (2021). „The Challenge of Challenges and Information Science” [capitol de carte].
În: Madge, Octavia-Luciana (Ed.) (2021). New Trends and Challenges in Information Science
and Information Seeking Behaviour. Cham: Springer, pp. 9-19. Accesat: 23.08.2021.

Nolin, Jan (2010). „Sustainable information and information science”. În: Information
Research, 15(2), paper 431. Disponibil la: http://InformationR.net/ir/15-2/paper431.html.
Accesat: 23.08.2021.

Ojasalo, Jukka (2010). „E-service quality: a conceptual model”. În: International Journal of
Arts and Sciences. 3(7), pp. 127-143.

Parasuraman, A Parsu; Zeithaml, Valarie; Berry, Leonard (1985). „A Conceptual Model of

Service Quality and its Implication for Future Research (SERVQUAL)”. În: The Journal of
Marketing. Vol. 49/1985, pp. 41-50. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/225083670_A_Conceptual_Model_of_Service_Qua
lity_and_its_Implication_for_Future_Research_SERVQUAL. Accesat: 18.02.2019.

Parasuraman, A. Parsu; Zeithaml, Valerie A.; Berry, Leonard (1988). „SERVQUAL: A

multiple-Item scale for measuring customer perceptions of service quality”. În: Journal of
Retailing, vol 64, no 1, pp.12-40.

Partrige, Eric (2016). Origins: A Short Etimological Dictionary of Modern English. London și
New York: Routledge Taylor & Francis Group. Disponibil la : http://www.bulgari-istoria-
2010.com/Rechnici/An_Etymological_Dictionary_of_Modern_English.pdf. Accesat:
18.02.2019

Pitman, Leeanne; Trahn, Isabella; Wilson, Anne (2013). „Working towards best practice in
Australian university libraries: Reflections on a national project”. În: Australian Academic &
Research Libraries, 32(1), pp. 1–15. Disponibil la: doi:10.1080/00048623.2001.10755139.
Accesat: 18.02.2019

Pîrvulescu, Alina. Muzeul Municipiului București. Scurt istoric (material online). Disponibil
la: https://muzeulbucurestiului.ro/despre-noi.html. Accesat: 26.06.2021

Poll, Roswitha; Boekhorst, Peter (2007). „Measuring Quality: Performance Measurement in

Libraries” , 2nd revised edition. În: IFLA Publications Series 127. Munchen: DeGruyter,
Sauer. Disponibil la: https://www.degruyter.com/viewbooktoc/product/37583. Accesat:
15.02.2019

Poll, Roswitha (2009 a). „Benchmarking in the form of performance indicators and Balanced
Scorecard”. În: Heaney, Michael (coord.), IFLA Publications: Library Statistics for the 21st

63
Century World: Proceedings of the Conference held in Montréal on 18-19 August 2008
reporting on the global library statistics project. Berlin, K.G. Saur, 2009, pp. 61 – 70.

Poll, Roswitha (2009 b). „Standardisation of library statistics”. În: Heaney, Michael: IFLA
Publications: Library Statistics for the 21st Century World: Proceedings of the conference
held in Montréal on 18-19 August 2008 reporting on the global library, statistics project.
Berlin: K.G. Saur, 2009, pp. 27 – 30.

Poll, Roswitha (2016). IFLA. The Bibliography Impact and Outcome of Libraries. Disponibil
la: http://www.ifla.org/files/assets/e-metrics/bibliography_impact_and_outcome_2016.pdf.
Accesat: 25.03.2020

Pop, Izabela Luiza (2017). Managementul și dezvoltarea sustenabilă a muzeelor: Teză de

doctorat ; coord. Prof univ. dr. Anca Borza. Cluj-Napoca: Universitatea Babes-Bolyai.

Popescu, Elena (2017). „Îmbunătățirea calității serviciilor de relație cu publicul utilizator în

cadrul Bibliotecii Institutului de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române. În:
Madge, Octavia Luciana (Editor-in-chief), Studii de biblioteconomie și știința informării
/Library and Information Science Research, Nr. 21/2017, pp. 5-22.

Popescu, Elena (2018). „The Optimization of Service Quality in Romanian Research

Libraries: An Ethnographic Approach”. În: Madge, Octavia Luciana (Editor-in-chief),
Information and Communication Sciences Research, vol. 22 (2018), pp. 19-29.

Popescu, Elena (2019a). „Accessibility of the Digital Scientific Literature – A Study on

Researchers‟ Perspective”. În: Roceanu I; Topor S; Holotescu C. (Eds.), E-learning
Challenges and New Horizons, Vol 2, 2019, pp. 479-486.

Popescu, Elena (2019b). „Libraries Relevance in the Digital Age: A Study on Romanian
Researchers' Expectations”. În: Madge, Octavia Luciana (Editor-in-chief), Information and
Communication Sciences Research, vol. 23 (2019), pp. 17-39.

Prieto de Pedro, Jesus (2014); FESABID. The Economic and Social Value of Information
Services: Libraries. Disponibil la:
http://www.fesabid.org/documentos/economic_social_value_information_service_libraries.pd
f). Accesat: 22.02.2021

Reynolds Wood, Dorothea (2007). A Grounded Theory of Teacher Sensemaking Processes in

a Climate of Change (teză de doctorat). Disponibil la:
https://scholarworks.umt.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1284&context=etd. Accesat:
16.02.2019.

Research Libraries UK (2011). Research Information Network. The value of libraries for
research and researchers: A RIN and RLUK report, 2011. Disponibil la :
http://www.rin.ac.uk/system/files/attachments/value_of_libraries_for_screen_1.pdf. Accesat:
22.04.2018.

Roberts, N.; Konn, T. (1989). „Continuing education and training for academic library staff‖.
În: Journal of librarianship vol. 16, 4: pp. 262-280. Disponibil la: https://doi-org.am.e-
nformation.ro/10.1177/096100068902100202 . Accesat: 22.04.2020.

64
Roncea, Cristian (2021). Abordarea bazată pe proces în ISO 9001:2015, o cerință obligatorie
în dezvoltarea, implementarea și îmbunătățirea eficacității unui sistem de management al
calității. Disponibil la: https://www.srac.ro/ro/stiri/abordarea-bazata-pe-proces-iso-90012015-
o-cerinta-obligatorie-dezvoltarea-implementarea-si. Accesat: 04 .05 2021.

Russell, J. P. (editor ); The ASQ Audit Division. What are quality assurance and quality
control. Disponibil la : http://asq.org/learn-about-quality/quality-assurance-quality-
control/overview/overview.html. Accesat: 22.04.2018.

Rusu, Costache (2016). „From Quality Management to Managing Quality”. În: Procedia -
Social and Behavioral Sciences 221( 2016), pp. 287-293. Disponibil la: https: //ac.els-
cdn.com/S1877042816301902/1-s2.0-S1877042816301902-main.pdf?_tid=90ad7449-418f-
46c7-a9f3-914ccaab7f96&acdnat=1552569404_9a7bf4b8fb1562df48ddc2ada55e04ff.
Accesat: 22.04.2018.

Sacchanand, Chutima (2015). Quality assurance of library and information Science education
in the ASEAN Countries: Moving towards regionalization and internationalization. Paper
presented at: IFLA WLIC 2015 - Cape Town, South Africa in Session 169 - Education and
Training with LIS Education in Developing Countries SIG and Library Theory and Research.
Disponibil la: http://library.ifla.org/1189/. Accesat: 18.08.2020.

Saldaña, Jonny (2013). The coding manual for qualitative researchers (2nd ed.). London:
Sage.

Sandu, Antonio (2012). Metode de cercetare în științele comunicării: Suport de curs. Iași:
Universitatea Mihail Kogalniceanu; Editura Lumen. Disponibil la:
http://www.umk.ro/images/documente/crp/suporturi_curs/an_I/metode_de_cercetare.pdf.
Accesat la: 27.09.2021.

Sandu, Antonio (2018). Teoria fundamentată pe date (Grounded Theory): Construcţia

categoriilor : Workshop, Oradea, 2018; Editura Lumen. Disponibil la:
http://lumenresearch.net/wp-content/uploads/2018/02/Workshop_Teoria-fundamentata-pe-
date_SANDU_2018.pdf. Accesat la: 27.09.2021.

Saraph, Jayant; Benson, George și Schroeder, Roger (1989). „An Instrument for Measuring
the Critical Factors of Quality Management”. În: Decision Sciences, 20(4), pp. 810-829.
Disponibil la: https://doi.org/10.1111/j.1540-5915.1989.tb01421. Accesat la: 27.02.2018.

Saracevic, Tefko; Kantor, Paul (1997). „Studying the Value of Library and Information
Services.Part I. Establishing a Theoretical Framework‖. În: Journal of The American Society
for Information Science. 48(6) 1997, Ed. John Willey&Sons, pp. 527–542.

Saracevic, Tefko; Kantor, Paul (1997). „Studying the Value of Library and Information
Services. Part II. Methodology and Taxonomy”. În: Journal of The American Society for
Information Science. 48(6) 1997, Ed. John Willey&Sons, pp. 543-563.

Schamber, Linda. (2000). „Time-Line Interviews and Inductive Content Analysis: Their
Effectiveness for Exploring Cognitive Behaviors”. În: Journal of The American Society for
Information Science. 51(8), pp. 734–744.

65
Scherkenbach,William W.; forword by W. Edwards Deming (1986). The Deming route to
quality and productivity: road maps and roadblocks. George Washington University: Cee
Press Books.

Schlak, Timothy (2018). „Academic Libraries and Engagement: A Critical Contextualization

of the Library Discourse on Engagement”. În: The Journal of Academic Librarianship 44 , pp.
133–139. Disponibil la: https://doi.org/10.1016/j.acalib.2017.09.005. Accesat: 12.04.2020.

Schlak, Timothy (2016). „Social Capital as Operative in Liaison Librarianship: Librarian

Participants' Experiences of Faculty Engagement as Academic Library Liaisons”. În: The
Journal of Academic Librarianship no 42 , pp. 411–422. Disponibil la:
https://reader.elsevier.com/reader/sd/pii/S0099133316300210?token. Accesat: 12.04.2020.

Shewart, Walter (1924). Plan – Do – Study -Act / PDSA. Disponibil la:

https://www.intelligentmanagement.ws/learningcentre/what-is-a-systemic-
organization/quality/). Accesat: 25.02.2019.

Shewhart, Walter A. (1939). Statistical Method from the Viewpoint of Quality Control.
Department of Agriculture. Reeditat de editura Dover, 1986.

Shumaker, David (2012). „Embedded Librarians in Special Libraries”. În: Information today,
Vol. 29, No. 7. Disponibil la: https://www.infotoday.com/it/jul12/Schumaker--Embedded-
Librarians-in-Special-Libraries.shtml. Accesat: 25.03.2021

Seghezzi, Hans Dieter; Fahrni, Fritz; Friedli, Thomas (2013). Integriertes

Qualitätsmanagement. München: Carl Hanser Verlag.

Senge, Peter M. (1994). The fifth discipline: the art and practice of the learning organization .
New York: Doubleday.

Simmons, Nathaniel (2017). „Axial Coding”. În: Allen, Mike (editor) (2017). The SAGE
Encyclopedia of Communication Research Methods, pp. 79-82. Disponibil la:
https://methods.sagepub.com/reference/the-sage-encyclopedia-of-communication-research-
methods/i2063.xml. Accesat: 15.03.2020.

Sitnikov, Cătălina (2014). Managementul calității organizațiilor: Concepte, componente,

structuri. Craiova: Ed. Universitaria.

Snyder, Hannah (2019). „Literature review as a research methodology: An overview and

guidelines”. În: Journal of Business Research, vol. 104, pp. 333-339. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0148296319304564?via%3Dihub.
Accesat: 25.03.2021

Sputore, Alissa; Fitzgibbons, Megan (2017). „Assessing „Goodness‟: A Review of Quality

Frameworks for Australian Academic Libraries”. În: Journal of the Australian Library and
Information Association, vol. 66:3, pp. 207-230. Disponibil la: DOI:
10.1080/24750158.2017.1344794. Accesat: 15.02.2019

Stevens, Tim (2014). „Dr. Armand Feigenbaum on Managing for Quality (Part 1)” (interviu

66
cu Dr. Armand Feigenbaum). În: Industry Weeks Archives, 26 Nov. 2014. Disponibil la :
https://www.industryweek.com/operations/quality/article/21964150/dr-armand-feigenbaum-
on-managing-for-quality-part-1. Accesat: 15.03.2021

Strauss, Anselm; Corbin, Juliet (1990). Basics of qualitative research: Grounded theory
procedures and techniques. Newbury Park, CA: Sage Publications.

Strauss, Anselm; Corbin, Juliet (1998). Basics of qualitative research: Techniques and
procedures for developing grounded theory (2nd edition). Thousand Oaks, London, New
Delhi: Sage Publications.

Suber, Peter. Peter Suber’s Open Access Timeline. În: Open Access 101 – Unlocking
Knowledge. Disponibil la: http://blogs.harvard.edu/openaccess101/what-is-open-access/what-
is-open-access/). Accesat 15.03.2021

Sunderbrink, Norbert (2014). Embedded Librarians – The Missing Link between Researchers
and Their Library? Disponibil la: https://www.semanticscholar.org/paper/Embedded-
Librarians-%E2%80%93-The-Missing-Link-between-and-Sunderbrink-
sunderbrink/d8063d90dad1f7804dd20f13dfcaed2da81147b0. Accesat: 18.02.2019

Ștefănescu, Daniela; Silivestru, Maria (2012). „Balanced Scorecard – instrument de

planificare strategică”. În: Romanian Statistical Review, nr 2/2012, pp. 6-23.

Tague-Sutcliffe, Jean (1995). Measuring information. An information service perspective. San

Diego: Academic Press.

Tamarro, Ana Maria (2005). Report on quality assurance models in LIS programs. Disponibil
la: https://archive.ifla.org/VII/s23/pub/s23_Report-QA-2005.pdf. Accesat: 18.02.2019

Taylor, Frederick W. (2011). Principiile Managementului Științific/The Principles of

Scientific Management. New York, London: Harper & Brothers.

Tenopir Carol, Sandusky Robert; Allard, Suzie et al. (2014). „Research data management
services in academic research librar ies and perceptions of librarians”. În: Library
&Information Science Research 36(2): pp. 84–90. Disponibil la: DOI:
http://doi.org/10.1016/j.lisr.2013.11.003. Accesat: 18.02.2020.

Tohăneanu, Cecilia (2010). „The Human between the life-world and its theoretical
(re)construction‖. În: Revista de cercetare și intervenție socială = Review of research and
social intervention, 2010, vol. 31, pp. 95-105. Disponibil la :
https://www.rcis.ro/en/section1/41-volumul-312010decembrie/323-the-human-between-the-
life-world-and-its-theoretical-reconstruction.html. Accesat: 18.03.2021

Torraco, Richard (2005). „Writing integrative literature reviews: Guidelines and examples”.
În: Human Resource Development Review, vol. 4, pp. 356–367.
https://doi.org/10.1177/1534484305278283. Apud Snyder, Hannah (2019). „Literature review
as research methodology: An overview and guidelines”. În: Journal of Business Research,
vol. 104, pp. 333-339. Disponibil online la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0148296319304564?via%3Dihub.
Accesat: 25.03.2021.

67
Tellis, G. J. (2006). „Disruptive technology or visionary leadership?”. În: Journal of Product
Innovation Management, 23(1), 34-38. Disponibil la: doi:10.1111/j.1540-5885.2005.00179.x.
Accesat: 19.03.2020

Togia, Aspazia ; Malliari, Afrodite (2017). „Research Methods in Library and Information
Science” [capitol de carte]. În: Oflazoglu, Sonyel (ed.) Qualitative versus Quantitative
Research. Ed. IntechOpen, DOI: 10.5772/intechopen.68749. Disponibil la:
https://www.intechopen.com/books/qualitative-versus-quantitative-research/research-
methods-in-library-and-information-science. Accesat: 19.03.2020

The University of Gothenburg (2008). Interplay between research and education –

education’s link to research and research’s link to education. Guidelines DNR G8 3348/08 ,
pp. 1-3. Disponibil la
https://www.gu.se/digitalAssets/1317/1317829_1298854_forskningsamspelpolicy2008_eng.p
df. Accesat: 18.02.2019.

The University of New Mexico (material online). Digital Respository. LoboVault. Disponibil
la: https://digitalrepository.unm.edu/. Accesat: 18.02.2019

Vann, Charlcie Pettway (2013). „Outreach in American academic libraries” [capitol de carte].
În: Wang, H.; Lathmam, B.; Vann, C. P. Academic libraries in the US and China. Chandos
Publishing, pp. 165-197.

Vasile, Gabriela G; Popescu, Ionuț Radu; Iamandi, Theodor; Kim, Lidia; Maxim, Calin;
Stoica, Catalina et. al (2017). „Ecolib, Library of National R&D Institute For Industrial
Ecology, An On-Line Tool For Environmental Topics Area”. În: The 20th International
Symposium - The Environment And The Industry (Simi 2017), pp 312-317. Disponibil la
http://www.simiecoind.ro/wp-content/uploads/2017/10/40.pdf. Accesat 18.02.2019.

Virkus, Sirje și Metsar, Silvi (2004). „General Introduction to the Role of the Library for
University Education”. În: LIBER Quarterly, 14(3-4), DOI: http://doi.org/10.18352/lq.7780

Vollstedt, Maike; Rezat, Sebastian (2019). „An Introduction to Grounded Theory with a
Special Focus on Axial Coding and the Coding Paradigm”. În: Kaiser G., Presmeg N. (ed.)
Compendium for Early Career Researchers in Mathematics Education. ICME-13
Monographs. Springer, Cham, capitol 4, pp.81-100. Disponibil la:
https://doi.org/10.1007/978-3-030-15636-7_4. Accesat: 15.09.2020

Walton, Geoff; Hepworth, Mark (2013). „Using assignment data to analyse a blended
information literacy intervention: A quantitative approach”. În: Journal of Librarianship and
Information Science, vol.: vol. 45: issue 1, pp: 53-63. Disponibil la:
https://doi.org/10.1177/0961000611434999. Accesat: 25.03.2020

Warwick, Claire (2017). „Beauty is Truth: Multi-sensory input and the challenge of
designing aestetically pleasing digital resources”. În: Digital Scholarship in the Humanities,
Vol. 32, Supplement 2, pp. 135-150.

Wätjen, Hans Joachim (1999). „Access and the Changing Mission of Research Libraries”. În:
LIBER Quarterly, 9(1999)4, pp. 437-461.

68
Weber, Robert Philip (1984). „Computer-aided content analysis: A short primer”. În:
Qualitative Sociology, 7(1/2), pp. 126–147.

Weber, Robert Philip (1990). Basic content analysis (ediția a 2-a). Thousand Oaks, CA: Sage.

Weckenmann, Albert; Akkasoglu, Goekhan ; Werner, Teresa (2015). „Quality Management

and Manufacturing Metrology”. În: The TQM Journal Vol. 27 No. 3, 2015, pp. 281-293

Weckenmann, Albert; Werner, Teresa; Akkasoglu, Goekhan (2012). „Facing the challenges
of engineering in quality management”. În: Quality – Access to Success, vol. 13 no. 126, pp.
72-78.

Weckenmann, Albert; Akkasoglu, Goekhan (2012a). „Maturity model for the development of
new forming processes applied to the sheet-bulk metal forming”. În: Key Engineering
Materials, vols 504-506, no. 1, pp. 1011-1016.

Weckenmann, Albert; Akkasoglu, (2012b). „Maturity determination of new forming

processes considering uncertain indicator values”. În: Key Engineering Materials, Vol. 502
No. 4, pp. 97-102.

Werner, Teresa; Weckenmann, Albert (2012). „Sustainable quality assurance by assuring

competence of employees”. În: Measurement: Journal of the International Measurement
Confederation, Vol. 45 No. 6, pp. 1534-1539.

Wilders, Coen (2017). „Predicting the Role of Library Bookshelves in 2025”. În: The Journal
of Academic Librarianship 43 (2017), pp. 384–391. Disponibil la:
www.elsevier.com/locate/jacalib. Accesat: 26.04.2019.

Wilkinson, Mark D. et al. (2016). The FAIR Guiding Principles for scientific data
management and stewardship. Sci. Data, 3, 1600018. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26978244. Accesat: 18.02.2019.

Williamson, Kirsty (2013b). „Research concepts”. În: Williamson, Kirsty & Johanson
Graeme (Eds.), Research methods: Information, systems and contexts Prahran, Vic.: Tilde, pp.
pp. 3-23.

Wu, Lin; Mi, Missa (2013). „Sustaining librarian vitality: embedded librarianship model for
health sciences libraries”. În : Med Ref Serv Q. 2013; vol. 32(3), pp. 257-65. Disponibil la :
DOI: 10.1080/02763869.2013.806860. Accesat: 18.04.2021.

Ziaei, Soraya; Apand, Sima (2014). „The impact of the implementation of ISO 9001 on the
processes of Central Library of Tabriz-Iran”. În: Library Philosophy and Practice, 2014, pp.
1-9.

Zhang, Yan; Wildemuth, Barbara M. (2005). Qualitative Analysis of Content. Disponibil la:
https://www.ischool.utexas.edu/~yanz/Content_analysis.pdf. Accesat: 18.02.2019.

Zhao, Linlin (2014). „Riding the Wave of Open Access: Providing Library Research Support
for Scholarly Publishing Literacy”. În: Australian Academic & Research Libraries, 2014, vol.

69
45, no. 1, pp. 3–18. Disponibil la : http://dx.doi.org/10.1080/00048623.2014.882873. Accesat:
18.04.2021.
Pagini web citate

Agenda 2030. Disponibil la: http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-

content/uploads/2020/08/Agenda-2030_RO.pdf. Accesat: 05.05.2021.

Arhivele Naționale ale României. Cercetare. Biblioteca Disponibil la:

http://arhivelenationale.ro/site/cercetare/biblioteca/). Accesat: 15.09.2020.

Arhivele Naționale ale României. Despre ANR Organizare Disponibil la:

http://arhivelenationale.ro/site/despre_anr/organizare/. Accesat: 15.09.2020.

ASQ. Quality Assurance & Quality Control. Disponibil la: https://asq.org/quality-

resources/quality-assurance-vs-control. Accesat: 25.02.2019.

Association of College & Research Libraries - ACRL (2015). Framework for Information
Literacy for Higher education. Disponibil la: https://www.ala.org/acrl/standards/ilframework.
Accesat: 15.09.2020.

BPIR. Business Performance Improvement Resource. Disponibil la:

https://www.bpir.com/total-quality-management-history-of-tqm-and-business-excellence-
bpir.com.htm. Accesat: 25.11.2020

British Assessement Bureau Guides 13th October 2018. Diponibil la: https://www.british-
assessment.co.uk/insights/the-8-principles-of-quality-management/). Accesat: 25.11.2020.

CATMA. For Undogmatic and Textual Markup and Analysis. Diponibil la: http://catma.de/.
Accesat: 18.02.2019.

Cordis. Disponibil la: https://cordis.europa.eu/project/id/IST-2000-25347. Accesat:

25.11.2020.

Cornell University. arXiv.org e-Print archive. Disponibil la: https://arxiv.org/. Accesat:

18.02.2019.

DCU Library – Managing Reserach Data. Disponibil la: dcu.libguides.com. Accesat:

08.05.2021.

Euclid. Euclid Project. Disponibil la: https://projecteuclid.org/. Accesat: 29.09.2020.

European Commission. CORDIS. Disponibil la: https://cordis.europa.eu/project/id/IST-2000-

25347). Accesat: 25.11.2020.

Florida International University. (2012). Audit of the University Libraries. Disponibil la:
https://oia.fiu.edu/pdf/Audit%20of%20the%20University%20Libraries.pdf. Accesat:
25.11.2020.

Fung & Hong Kong Society for Quality. Quality series: Philip Crosby. Disponibil la:
http://www.hksq.org/The-Quality-Philosophy-of-Philip-Crosby.pdf. Accesat: 18.02.2019.

70
Hindawi. About Hindawi. Disponibil la: https://www.hindawi.com/. Accesat:18.02.2019.

History-Biography.com – Scientis: Scientists: Walter A. Shewhart, postat pe 22 iunie 2018.

Disponibil la: online la https://history-biography.com/walter-a-shewhart/ Accesat:
25.11.2020.

ICA (10 nov. 2011). Universal Declaration on Archives Declaration – Declarația Universală
asupra Arhivelor adoptată de UNESCO din 10 noiembrie 2011 Disponibil la:
https://www.ica.org/en/universal-declaration-on-archives-uda. Accesat: 15.09.2020.

IFLA (22 sept. 2015). IFLA Digital Reference Guidelines. Disponibil la:
https://www.ifla.org/publications/ifla-digital-reference-guidelines. Accesat: 15.09.2020.

IFLA. IFLA Journal. Volume 42/December 2016. Disponibil la:

https://www.ifla.org/files/assets/hq/publications/ifla-journal/ifla-journal-42-4_2016.pdf.
Accesat: 15.07.2019.

IFLA- HBS metting 1, Varșovia, 2017. Disponibil la:

https://www.ifla.org/search/node/MADGE. Accesat: 15.09.2020.

IFLA. LibEcon 2000 (Monitor of European Library Economics for International

Benchmarking. Disponibil la: https://cordis.europa.eu/project/id/IST-2000-29203). Accesat:
15.09.2020.

Institut für Informationswissenschaft der TH Köln. PubLIS Cologne. Disponibil la:

https://publiscologne.th-koeln.de/home). Accesat: 15.09.2020.

Institutul Național de Statistică. Cult.1. Disponibil la:

https://insse.ro/cms/files/chestionare/cult/CULT_1.pdf. Accesat: 25.11.2020.

ISO. ISO 9000 family - Quality management. Disponibil la: https://www.iso.org/iso-9001-

quality-management.html. Accesat: 25.11.2020.

ISO. ISO 2789:2006 Information and documentation — International library statistic.

Disponibil la: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:2789:ed-4:en. Accesat: 25.11.2020.

Kelvin Smith Library (Case Western Reserve University in Cleveland – Ohio). Balanced
Scorecard Implementation. Disponibil la: https://www.arl.org/wp-
content/uploads/2012/05/mm12sp-hirshon.pdf. Accesat: 20.12.2020.

Leximancer. Supported languages. Disponibil la: https://info.leximancer.com/supported-

languages). Accesat: 20.07.2021.

LibEcon 2000. Monitor of European Library Economics for International Benchmarking.

Disponibil la: https://cordis.europa.eu/project/id/IST-2000-29203). Accesat: 15.09.2020.

Libqual. Disponibil la: http://www.libqual.org/, https://www.iup.edu/library/assessment-and-

development/libqual/. Accesat: 25.02.2019.

LibQUAL+® (2018). Survey Results. Disponibil la:

71
https://www.libqual.org/documents/LibQual/notebooks/261_6.pdf, p. 22 ). Accesat:
25.02.2019
Library and Archives (Canada Government of Canada / Gouvernement du Canada). Value of
Galleries, Libraries, Archives and Museums (GLAMs). Disponibil la: https://www.bac-
lac.gc.ca/eng/about-us/glam/Pages/default.aspx. Accesat: 25.11.2020.

Library of University of New Mexico. Research data services. Disponibil la:

https://library.unm.edu/services/data.php. Accesat: 18.02.2019.

The Museums Association UK (2015). Code of Ethics for Museums. Disponibil la : https://ma-
production.ams3.digitaloceanspaces.com/app/uploads/2020/06/18145449/20012016-code-of-
ethics-single-page-8.pdf; https://collectionstrust.org.uk/resource/code-of-ethics-for-museums/.
Accesat: 15.09.2020.

Muzeul Municipiului București. Disponibil la: https://muzeulbucurestiului.ro/. Accesat:

18.07.2020.

Muzeul Național al Literaturii Române. Disponibil la: https://mnlr.ro/. Accesat: 18.07.2020.

Muzeul Național al Literaturii Române. Pagina de facebook a MNLR. Disponibil la:

https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/. Accesat: 18.07.2020.

Network for Information & Digital Access (NIDA). Disponibil la: https://nida-net.org/ro/.
Accesat: 18.07.2020.

ORION. What is open science. Disponibil la: https://www.orion-

openscience.eu/resources/open-science. Accesat: 15.03.2021.

Permanent Mission of Romania to the International Organizations in Vienna. Romania, the

first country where EU Framework Programme Horizon 2020 is launched. Citează sursa
Agerpres Disponibil la : http://mpviena.mae.ro/en/romania-news/3509. Accesat 01.07.2018

Peter Suber‟s Open Access Timeline, sursa: Open Access 101 – Unlocking Knowledge .
Disponibil la: http://blogs.harvard.edu/openaccess101/what-is-open-access/what-is-open-
access/). Accesat 15.03.2021.

The Prague Declaration (2003). Disponibil la: https://milobs.pt/wp-

content/uploads/2018/06/The-Prague-Declaration.pdf. Accesat: 23.08.2020

România. Lege (2002). Legea Nr. 334 din 31 mai 2002 . Republicată Legea bibliotecilor.
Text în vigoare începând cu data de 30 decembrie 2013 (material online pus la dispoziție de
Compania de Informatică Neamţ). Disponibil la :
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-
Superior/2016/biblioteci/LEGEA_334_2002_BIBLIOTECI.pdf. Accesat: 18.07.2020.

Shewart – PDSA. Disponibil la: https://www.intelligentmanagement.ws/learningcentre/what-

is-a-systemic-organization/quality/ Accesat: 25.02.2019.

Shewart – Disponibil la:

https://www.researchgate.net/publication/7195155_Walter_A_Shewhart_1924_and_the_Hawt

72
horne_factory Accesat: 25.02.2019

Software. Knowhow. Innovation – SkyMark. Thinkers. Disponibil la:

http://www.skymark.comsp. Accesat: 15.02.2019.

SRAC. Calitate – ISO 9001, Standard de referinţă. Disponibil la:

https://www.srac.ro/ro/calitate-iso-9001. Accesat: 15.02.2019.

UNESCO (2005). The Alexandria Proclamation on Information Literacy and Lifelong

Learning. Disponibil la: http://www.unesco.org/new/en/communication-and-
information/resources/news-and-in-focus-articles/all-
news/news/alexandria_proclamation_on_information_literacy_and_lifelong/. Accesat:
23.08.2020

University College London. Epicure. Disponibil la:

https://www.ucl.ac.uk/ls/epicure/docs.shtml. Accesat: 15.02.2019.

Veimann, Kristel (2020). Plenary Talk : To improve is to change: Service Based Organisation
and Change Management in The National Library of Estonia (material online). Qualitative
and Quantitative Methods in Libraries International Conference (QQML). Disponibil la :
qqml.org/speaker/kristel-veimann/. Accesat: 15.09.2020

73
 LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1. Principalele contribuții ale personalităților din domeniul managementului

calității………………………………………………………………………………………………...p. 33

Tabel 3.1. Prezentarea sintetică a paradigmelor de cercetare studiate în capitolul 3, cu privire

la managementul calității în biblioteci …....……………………………………………....p. 91

Tabel 4.1. Conținutul informațional al Euclid Project la data de 29 septembrie 2020......p. 113

Tabelul 5.1. – Participanții la studiul prin chestionar ........................................................p. 144

Tabel 5.2 – Încadrarea codurilor în categorii, conform hărții conceptuale generate de

Leximancer .........................................................................................................................p. 153

Tabel 5.3. Considerații asupra rolului și relevanței bibliotecarilor, conform respondenților la

chestionar............................................................................................................................p. 210
Tabel 5.4. Abilitățile și competențele bibliotecarilor, conform importanței acordate .......p. 212
Tabel 5.5. Frecvența utilizării bibliotecii............................................................................p. 214
Tabel 5.6. Gradul de utilizare a serviciilor de bibliotecă....................................................p. 215

Tabel 5.7. Resursele bibliotecii aflate în interrelație cu celelalte categorii........................p. 219

Tabel 5.8. Categoria Angajarea, integrarea și adaptarea permanentă a bibliotecilor

specializate la misiunile și valorile institutelor de cercetare în interrelație cu celelalte
categorii.............................................................................................................................. .p. 220

74
 LISTA GRAFICELOR

Grafic Gantt 5.1. de planificare a interviului (adaptare din Ilieș, 2003, p. 317).................p. 141
Grafic Gantt 5.2. de planificare a chestionarelor (adaptare din Ilieș, 2003, p. 317)......…p. 142
Grafic 5.3. Structura eșantionului în funcție de domeniul de cercetare.............................p. 209
Grafic 5.4. Structura eșantionului în funcție de categoria socio-profesională...................p. 210
Grafic 5.5. Considerații asupra rolului și relevanței bibliotecarilor...................................p. 211
Graficul 5.6. Abilitățile și competențele bibliotecarilor, conform importanței acordate....p. 213
Grafic 5.7. Frecvența utilizării bibliotecii..........................................................................p. 215
Graficul 5.8.Gradul de utilizare a serviciilor de bibliotecă.................................................p. 216
Grafic 5.9 – Publicare în sistem open access .....................................................................p. 216

75
 LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. – Repere evolutive în dezvoltarea managementului calității………………………..p. 31

Fig. 5.1. Schema grounded theory - Sursa: Adaptare din Birks & Mills (2015)................p. 132

Figura 5.2 Fiabilitatea metodologiei grounded theory pentru tema de cercetare- Adaptare din
Harland (2017b)..................................................................................................................p. 136

Figura 5.3 – Schema studiului de optimizare a accesului la informație în bibliotecile de

cercetare românești................................................................................................ .............p. 140

Fig. 5.4. – Harta conceptuală/Conceptual map, generată de Leximancer...........................p. 152

Fig. 5.5. - Codarea focusată: Relațiile dintre coduri și categorii, de la particular la general.
(Sursa: adaptare din Harland, 2017b, p. 125).................................................................... p. 173

Fig. 5.6. – Memo 20- reprezentarea grafică a cerințelor privind spațiul bibliotecii............p. 203

Fig. 5.7 – Modelul vizual al grounded theory obținut în acest demers de cercetare..........p. 224

Fig. 6.1 Instrumentul de planificare strategică Balanced Scorecard pentru bibliotecile

specializate de cercetare românești.................................................................................... p. 246

76