Baltagul – M.

Sadoveanu

Sadoveanu impugn in literature aspectul epopeic care consta intr-un numar impresionant de volume. Acesta
ofera atentie pentrutimpul trecut ilustrand istoria medievala cu elemente referitoare la vanatoare si natura.

Romanul se incadreaza in perioada interbelica 1930. Apartine mai multor tipologii:

- apartine genului epic – obiectiv,fapte verosimile, indici temporali , aspect realitate

- roman mitic- criticii considera ca ar fi o prelucrare a mioritei firul narativ corespunzator romanului (stapane stapane
mai cheam si un cane). Altii sunt de parere ca balada nu are legatura cu romanul cee ace va duce la o contraversa.

- roman traditional valorifica aspect legate de viata muntenilor de odinioara , marcata de superstitii si credinta.

- roman doric de inceput – relatarea se face la pers.3 cu actiune liniara

- roman politest cercetarea Vitoriei in vedere descoperirii ucigasilor

- roman etnografic – prezinta viata muntenilor de la sat , legile scrise si cele nescrise

- buildus roman maturizarea lui gheoghita

Curentul literar este relaismul definit prin veridicitate si verosimilitate, fapterle sunt prezentate chronologic si
actiunea poate fi relatata pe momente ale subiectului. Apar toponime Suba, Vatra Dornei, care aproprie textul de
realitate.

Tema este viata pastorala, natura, miturile, iubirea, intelepciunea opulara, tema principala fiind refacere
drumului parcusde N.Lipan, gasirea si pedepsirea ucigasilor.

Instanta narativa se modifica , relatarea se face la persoana a3a din perspectiva unui narrator neutru(neimplicat
focal, viziune dindarat) care va alterna cu focalizarea interna.

Perspectiva narativa construita dupa principiul telescopic. Romanul debuteaza cu povestea spusa de nechifor la cumetrii.
Prima voce narativa este a marelui absent.

Titlul este format dintr-un substantive comun simplu si are multiple semnificatii. Sensul propriu al termenului se
refera la o arma cu 2 taisuri care devine obiect justitiar, devenind si arma crimei.

O secventa semnificativa este cea in care se deschide opera , cu o legenda plasata la inceputurile lumii cand
dumnezeu a daruit neamurile, pentru c a moldovenii au ajuns cei din urma, domnului nu i-au mai ramas de daruit decat
o inima usoara sa se bucure de cea ce au sis a li se para toate bune, muieri frumoase si iubete, voie buna la petreceri cu
vin si lautari. Aceasta poveste o spunea nechfor lipan la petreceri in timpul iernii . Viata oamenilor d la munt este grea
munteanului I I dat sa si castige panea cea de toate zilele cu toporul ori cu cata. Cei cu toporul dau jos brazii si I duc la
apa bistritei dupa aceea ii fac plute.

Finalul este inchis . vinovatii au fost pedepsiti iar vitoria si gheorghita, maturizat dupa aceasta experienta se
intorc la magura tarcauluisa si continue viata cu promisiunea ca o vor adduce si pe minodora sa vada mormantul tatalui
ei, la parastasul de 40 de zile.

Sunt valorificate obiceiuri si traditii populare :

- Mottoul si legenda de la inceputul operei sunt de facture folclorica

- Vitoria lipan respecta obiceiurile cu sfintire si traditia : - cand la barca intlneste o cumetrie ea respecta
datina: intra sa vziteze lauza , pune un castei de zahar sub perna si ii daruieste 20 lei.

- intalneste alaiul de nuntasi la cruci respecta traditia, acceota sa inchine un pahar cu nuntasii si face
frumoasa uraremiresei.
- vitoria crede in dumnezeu dar si in vrajitorii precum si in vise.