Sunteți pe pagina 1din 6

Ministerul Educatiei și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei


Facultatea Calculatoare, Informatica și Microelectronica
Departament Informatică şi Ingineria Sistemelor

LABORATOR NR.4

RAPORT
La disciplina: MMO

Rezolvarea problemelor de optimizare a protofoliului

A realizat: st. gr. TI-211M Ciubotaru Viorel

A verificat: asist. univ. Oleg Buldumac

Chișinău 2022
Introducere
Această foaie de calcul Excel implementează teoria varianței medii a lui Markowitz.
Optimizează alocarea activelor prin găsirea distribuției stocurilor care minimizează abaterea
standard a portofoliului, menținând în același timp randamentul dorit. Sunt incluse o serie de
stocuri de probă, dar foaia de calcul poate fi adaptată la alte selecții de stocuri. Instrucțiunile
complete sunt în foaia de calcul, dar faceți clic pe imaginea de mai jos pentru o prezentare
generală.

Este posibil să fie necesar să activați soluția Excel accesând Fișier > Opțiuni >
Suplimente > Gestionați

Geneza teoriei moderne a portofoliului a avut loc în anii 1950, odată cu munca de
pionierat a lui Harry Markowitz în optimizarea portofoliului variației medii. Înainte de
inovația sa, finanțele erau mult mai influențate de euristică decât de modelarea matematică.
Optimizarea variației medii este acum tehnica principală folosită de fondurile speculative și
fondurile de pensii pentru diversificarea portofoliului.

Optimizarea variației medii cu Excel

Majoritatea investitorilor schimbă riscul cu randamentul așteptat. Optimizarea


variației medii identifică portofoliul de investiții care minimizează riscul (adică abaterea
standard) pentru un anumit randament. Frontiera eficientă este linia care se formează atunci
când randamentele așteptate sunt reprezentate în raport cu deviația standard minimizată.

Optimizarea portofoliului cu variația medie are, totuși, câteva limitări.

Utilizarea abaterii standard (sau a variației) ca proxy pentru risc este valabilă
numai pentru randamentele distribuite în mod normal. În timp ce acest lucru poate fi valabil
pentru acțiunile tradiționale, obligațiunile, instrumentele derivate și fondurile speculative
demonstrează asimetrie și curtoză (ceea ce invalidează aplicarea teoriei lui Markowitz).
Premisa teoriei implică faptul că investitorii nu își vor modifica alocarea activelor
după ce aceasta a fost optimizată
Este posibil ca investitorii sau administratorii de fonduri să nu dorească neapărat
să minimizeze riscul (adică abaterea standard). Ei pot, în schimb, să dorească să reducă
corelația unui fond cu un punct de referință

Abordarea lui Markowitz cu privire la optimizarea portofoliului a fost modificată


pentru a ține seama de costurile de tranzacție (care pot face modificările portofoliului
neprofitabile) și pentru a penaliza doar volatilitatea în declin (deoarece majoritatea
investitorilor nu le deranjează creșterile bruște mari ale volatilității).

Formularea problemei
Să presupunem că dorim optimizarea unui pachete de actiuni ale diferitor companii
in scopul procurarii unor pachete de actiuni in conditii optime.

Rezolvarea problemei
Pentru găsirea soluţiilor problemei formulate mai sus vom urma paşii enumeraţi mai
jos.
1.Crearea şi completarea tabelului cu date iniţiale şi plasarea restricţiilor preyentate
în figura 1.
Pentru această problemă este necesar să determinăm nivelul limitat de rentabilitate
acceptabilă a portofoliului. Astfel, am specificat în constrîngeri ca nivelul minim de
rentabilitate să fie >=4%. De asemenea introducem restricții ca suma valorile de greutate a
coeficienților pentru acțiuni să fie egală cu 1, iar toți coeficienții de greutate să fie >=0.
Celula țintă este celula riscului global al portofoliului care trebuie minimizat, iar
parametrii care trebuie să-i modificăm sunt valorile ponderilor de greutate.
În concluzie, am obținut faptul că riscul total al portofoliului este de 9.92%, în timp ce
randamentul total este de 12.58%.
De asemenea în urma rezultatelor obținute, putem deduce faptul că acțiunile pentru
A sunt egale cu 7.47%, pentru B cu 46.59%
pentru C cu 33.08%, iar pentru D cu 12.85%. În condițiile date va fi mai eficient să
se formeze un portofoliu de două acțiuni
Acțiunea B și acțiunea C.
Fig.1-Introducerea datelor initiale
2.Completarea tabelului prin calcularea valorilor ce tin de randament si calcularea
pachetelor cu riscuri minime

Fig.2 Completare tabelului cu datele stipulate


Dupa setarea solverlui pentru rezolvarea problemei

Fig.3-Completare date Solver

A doua sarcină presupune un nivel maxim de profitabilitate și un nivel limitat de


riscuri. Pentru această problemă, am stability în constrângeri nivelul de risc maxim admisibil
să fie <=10%. De asemenea în constrângeri specificăm ca toate ponderile să fie >=0, iar suma
ponderilor să fie egală cu 1. Celula țintă în acest caz va fi celula de rentabilitate a
portofoliului care trebuie să fie maximizată, iar parametrii care trebuie să-i modificăm sunt
valorile ponderilor de greutate.
Drept urmare, am primit asemenea rezultate: acțiune pentru A = 6.02%, pentru B =
39.67%, pentru C = 39.12%, iar pentru D = 15.18%.
Riscul total al portofoliului nu a depășit 10%, iar rentabilitatea 12.99%. În condițiile
date va fi mai eficient să se formeze un portofoliu de două acțiuni: acțiunea B și C.

Concluzie
In urma rezolvarii problemelor expuse au fost utilizata metoda rezolvarii
problemelor neliniare procesul fiind simplificat de instrumentul Solver. În concluzie, am
obținut faptul că riscul total al portofoliului este de 9.92%, în timp ce randamentul total este
de 12.58%.De asemenea în urma rezultatelor obținute, putem deduce faptul că acțiunile
pentru A sunt egale cu 7.47%, pentru B cu 46.59% pentru C cu 33.08%, iar pentru D cu
12.85%. În condițiile date va fi mai eficient să se formeze un portofoliu de două
acțiuniAcțiunea B și acțiunea C.