Examenul macroscopic al spermei

Prin examenul macroscopic se apreciază volumul ejaculatului, culoarea,

mirosul, iar la unele specii se poate aprecia densitatea şi mobilitatea spermatozoizilor.
Volumul ejaculatului se măsoară în ml, cu ajutorul unui pahar gradat. Cu
excepţia spermei de vier, la toate speciile se va stabili volumul total al ejaculatului.
Volumul ejaculatului la diferite specii de reproducători domestici este:
Specia Vol. Extreme Valori medii
Berbec 0.5-3 1
Ţap 0.4-3 1
Taur 2-14 5
Vier 30-500 250
Armasar 20-250 120
Câine 1-10 7
Cotoi 0.5-1.5 1
Iepure 0.4-6.5 0.7
Cocoş 0.1-2 0.7
Curcan 0.2-0.8 0.3
Culoarea spermei depinde de specia reproducătorului.
La berbec şi taur, sperma este de culoare albă-lăptoasă uşor gălbuie
La ţap este albă-gălbuie, cu uşoară nuanţă verzuie
La armăsar culoare albicioasă cu nuanţă cenuşie şi este opacă
La vier alb-gălbuie cu reflexe albăstrui
La câine sperma are un aspect apos şi uşor tulbure.
Consistenţa spermei consistenţa şi culoarea sunt corelate, de exemplu:
Apoasa -----------------gri, gri-verzui, alb, gri
Fluidă-------------------verzui, alb lăptos
Smântânoasă-----------porţelaniu, gălbui, lăptos
Mirosul sperma proaspătă, recoltată în condiţii igienice are un miros de os fiert,
proaspăt ras.

EXAMENUL MICROSCOPIC AL SPERMEI

Examenul microscopic se va face imediat după recoltare în felul următor: pe o

lamă degresată şi preîncălzită, se pune o picătură de spermă luată din paharul colector cu
o pipetă sterilă şi preincălzită. Apoi lama se acoperă cu o lamelă, fără formarea bulelor de
aer.

Aprecierea concentraţiei spermei în spermatozoizi

Desimea spermei reprezintă numărul de spermatozoizi dintr-un ejaculat.

Concentraţia se poate determina printr-un simplu examen microscopic, prin folosirea
camerei de numărat Thomas, Burker-Thomas sau Goreaev, cu spermiodensimetru sau
prin metode colorimetrice.

1
 Aprecierea prin examenul microscopic se face în funcţie de distanţa dintre
spermatozoizi şi are un caracter orientativ.
Spermă deasă (D) – distanţa dintre doi spermatozoizi este mai mică decât
lungimea capului unui spermatozoid. Concentraţia acestei sperme depăşeşte 1 miliard de
spermatozoizi/ml
Spermă mijlocie (M) – distanţaîntre doi spermatozoizi este aproximativ egală
cu lungimea unui spermatozoid. Concentraţia acestei sperme este aproximativ de 500
milioane-1 miliard spermatozoizi/ml.
Spermă rară (R) – distanţa dintre doi spermatozoizi depăşeşte lungimea unui
spermatozoid. Concentraţia este de 200-500 milioane spermatozoizi/ml.
Spermă foarte rară sau oligospermie (O) – în câmpul microscopic sunt
prezenţi doar 5-10 spermatozoizi.
Azospermie (A) – în câmpul microscopic nueste prezent nici un spermatozoid.
Determinarea mai exactă a concentraţiei spermei în spermatozoizi se face prin
numărare cu ajutorul camerei de numărat Thomas.
Tehnica de lucru În pipeta Potain se aspiră până la diviziunea 0.5. în continuare
se aspiră soluţie diluantă până la diviziune 101. se realizează în pipetă o diluţie de 1/200.
apoi se prind capetele pipetei între degetul mare şi mijlociu şi se agită bine, pentru a
realiza omogenizarea.
Din amestecul din pipetă se îndepărtează 3-4 picături, iar următoarea picătură se
pune pe camera de numărat şi apoi se aplică o lamelă. Se vor număra 5 pătrate mari, din
care 4 sunt pe aceeaşi linie, de obicei pe diagonală, iar al 5-lea se ia la întâmplare. În total
se vor număra 80 de pătrăţele.
Pentru a afla numărul de spermatozoizi pe ml spermă se va folosi formula:
X═NxSxIxD/n

X=
În care:
x-nr de spermatozoizi pe mm3
N- nr de spermatozoizi număraţi
S-suprafaţa unui pătrăţel 1/400 mm2
I-înălţimea camerei 1/10 mm3
D-diluţia spermei 1/200
n-nr. pătrăţelelor în care s-a numărat spermatozoizii 80.
Înlocuind în formulă, rezultă:
X═Nx400x10x200/80═Nx800.000/80═Nx10.000
Concentraţia medie pe ml de spermă la diferite specii de rreproducători este
următoarea:
Berbec 1-2 miliarde
Ţap 1.68-2.5 miliarde
Taur 0.8-1.5 miliarde
Armăsar 0.08-0.8 miliarde
Vier 0.03-0.6 miliarde
Câine 0.096 miliarde
Iepure 0.07 miliarde
Păsări 0.03-6 miliarde

2
 Determinarea pH-ului spermei – pH spermei depinde de cantitatea de acizi
existenţi în spermă şi de cantitatea de ioni de hidrogen, pe care acizii îi pot pune în
libertate prin disociaţie.
pHul spermei depinde de specia reproducătorilor, astfel armăsar 7.23, taur 6.7,
berbec 6.8, vier 7.57, cocoş 7.25, iepure 6.8.
pHul depinde şi de concentraţia spermei în spermatozoizi şi viabilitatea acestor,
cu cât densitatea spermei este mai mare, pH tinde spre aciditate.
Determinarea pHului spermei se poate face cu ajutorul hârtiei indicatoare sau cu
ajutorul pH-metrelor electrice.

Aprecierea mobilităţii spermatozoizilor

Mobilitatea se apreciază în funcţie de mişcările spermatozoizilor, observate în

câmpul microscopic. Din acest punct de vedere, deosebim mai multe categorii de
spermatozoizi:
- spermatozoizi cu mişcări de înaintare, rectilinii; circulare, rotatorii
sau în manej; pe loc, vibratorii sau ondulatorii; retrograde; fără
mişcări.
Aprecierea mobilităţii spermatozoizilor se face prin:
- examenul microscopic al unei picături de spermă fără aplicarea
lamelei
- examenul unei picături de spermă între lamă şi lamelă
- prin testul penetrării mucusului cervical de către spermatozoizi.
Prin examenul microscopic al unei picături de spermă fără aplicarea lamelei se
poate aprecia mişcarea spermatozoizilor în masă sau aşa numitele valuri sau unde de
mişcare.
Tehnica de lucru pe o lamă curată şi degresată se pune o picătură de spermă,
apoi se examinează la microscop, apreciindu-se intensitatea valurilor, care se notează în
felul următor:
+++ - valuri de mişcări foarte intense
++ - valuri de mişcări intense
+ - valuri de mişcări moderate
- absenţa valurilor
După aprecierea valurilor sau undelor de mişcare se trece la examenul unei
picături de spermă între lamă şi lamelă, cu obiectivul 40, apreciind mişcările individuale
ale spermatozoizilor. Se vor aprecia pocentual, spermatozoizii care prezintă următoarele
tipuri de mişcare:
- mişcare de înaintare
- mişcare în manej
- mişcare pe loc sau vibratorie
- mişcare retrogradă
Mişcarea de înaintare trebuie să fie de minimum 60% din totalul
spermatozoizilor aflaţi în câmpul microscopic.
Mişcarea circulară sau în manej şi mişcarea vibratorie nu trebuie să depăşească
10-15% la rumegătoare şi 10—12% la vier şi armăsar.

3
 Spermatozoizi care nu prezintă mişcări, nu trebuie să depăşească 20%la
rumegătoare şi 25% la vier şi armăsar.
Pentru aprecierea mobilităţii spermatozoizilor se utilizează doă sisteme de
notare şi anume: cu note de la 5 la 1 şi sistemul zecimal de notare cu note de la 1-0,1.

Aprecierea viabilităţii spermatozoizilor

Viabilitatea se apreciază în ore, sau indici de viabilitate. Pentru aprecierea

viabilităţii, sperma se va păstra la temperatura de 0-40C. Determinarea viabilităţii se face
la interval de 6-12-24 ore la armăsar şi 24 ore la taur şi berbec.
Tehnica de lucru sperma ce urmează a fi apreciată, se diluează în prporţie de
1:3, apoi se pune în eprubete care se închid cu dopuri de plută şi se pun treptat la răcire
până la +40C. După intervalele specificate, sperma se aduce treptat la 38-40 0C, apoi se
efectuează examenul microscopic al unei picături de spermă, apreciindu-se mobilitatea
spermatozoizilor, iar notarea se face după sistemul zecimal.
Viabilitatea spermatozoizilor se apreciază în ore, reprezentând timpul scurs de
la ejaculare şi până când în sperma examinată nu se mai constată prezenţa
spermatozoizilor mobili.
Pentru a afla indicele de viabilitate al unei sperme în decursul conservării se
procedează în felul următor: se va calcula media scăderii mobilităţii în intervalul
respectiv. Media se calculează astfel se adaugă gradul de mobilitate de la primul examen
la gradul mobilităţii la cel de al doile examen şi se imparte la 2.
Ex. 0.8+0.5═1.3:2═0.65
În continuare, pentru a afla indicele de viabilitate în primele 8 ore, se înmulţeşte
media scăderii mobilităţii cu intervalul în care s-au efectuat examenele 0.65x8═5.20.

Aprecierea rezistenţei spermatozoizilor

Rezistenţa spermei se notează cu R, ea ne indică proprietatea spermatozoizilor

de a rezista la acţiunea unei soluţii de clorură de sodiu 1%. Rezistenţa spermatozoizilor se
exprimă în ml soluţie de clorură de sodiu 1% necesară pentru a opri mişcările de înaintare
a spermatozoizilor dintr-un ml spermă.
Rezistenţa se calculează după formula:
R═V/v
R═rezistenţa spermei
V═volumul de clorură de sodiu necesară pentru a opri mişcările de înaintare a
spermatozoizilor.metoda de lucru pentru determinarea rezistenţei, se utilizează un volum
de 0,02 ml spermă. Sperma se pune într-un balon cu capacitatea de 200-250 ml, cu
ajutorul unei pipete de 1 ml, divizată în 100 diviziuni.apoi într-o biureta se adaugă peste
spermă 10 ml soluţie de NaCl 1%. Conţinutul balonului se omogenizează, agitându-l. Se
examinează la microscop între lamă şi lamelă, o picătură din conţinutul balonului.
În cazul când se constată că spermatozoizii mai prezintă mişcări de înaintare se
continuă titrarea până când spermatozoizii nu mai prezintă mişcări de înaintare.
Ex. Pentru tritarea unui volum de 0,02 ml spermă a fost folosit un volum de 60
ml NaCl soluţie 1%, rezistenţa se va calcula astfel:
R═60/0,02 R═6000/2═3000

4
 Milovanov recomandă următorii indici minimali:
Berbec 5000
Taur 3000
Armăsar 500
Vier 1000
Un alt test pentru determinarea rezistenţei spermastozoizilor determină în timp
(minute) rezistenţa spermatozoizilor la acţiunea unei soluţii de NaCl 0,9%.
Tehnica de lucru se utilizează 0,2ml spermă cu o soluţie de NaCl 0,9%, în
proporţie de 1:500, apoi eprubeta în care s-a făcut diluţia se pune într-o baie de apă la
400C. Din 10 în 10 minute se examinează la microscop între lamă şi lamelă, apreciind
dacă există spermatozoizi ce prezină mişcări de înaintare.
Examenul microscopic se efectuează până când se observă că, în sperma diluată
nici un spermatozoid nu mai pezintă mişcări de înaintare.
Sperma de taur pentru a corespunde pentru însămânţarea artificială, trebuie să
aibe rezistenţa de cel puţin 90 de minute.
Pentru determinarea rezistenţei spermei de vier, se iau 0,1 ml spermă la care se
adaugă 100 ml NaCl în concentraţie de 1g%, iar eprubeta în care se execută diluţia se
păstrează la temperatura de 300C. Examenul microscopic se face tot din 10 în 10 minute.