TAINA CREDINTET fireasc a ei a fost molfiat, ce a unt cu voinfa Lu du nezeiase’ s atotputerict sia devenit voinfa Dumnezeului Sféntal loan Damaschin Dogmaticn, Cartea a tea, Capital XVI, traducere de pr.D.Fecioru, Bucuresti Sripta, 1993, pp. 14-115, Acesa, Dumnezeu din Dumnezeu, vista fri de inceput al nui Tat fra de inceput, netrupese din Cel netrupese, ‘ecprins din Cel necuprins, venie din Cel ves neapropiat din Cel neapropiat de necuprins din Cel de necuprins, nem sito din Cl nemuritor,nevazut din Cal nevizut, Cuvant ali Dumnezeu si Dumnezeu, prin Care toate sau fcut cele din corgi cele de pe pimant si, ca si vorbese seurt, aga find gi 25a rimandnd in Tatil si pe Tat avndu-L ramanand in El fara 8 Se fi desparit de El gi fras3-L fi parasitnicidecum, pogorit pe pimant si Sa intrupat din Dual Stint gi din Fecioara Maria si S- ficut om, ficindu-se deopotriva noua fara schimbare intr toate, afard de pacat, ca strabatind prin toate ale noastre 88 retopeasc’ sis reinnoiascs pe intul om si prin acela peti cei ce =a sc ia ost cut cin acel, find asemenea celui care ra niscut pe ei [1 ‘fantul Simeon Nou! Teolog, Discursul etic 18”, ,Discursuri teoogice gi tice”, {in Sevier studi introductiv i traducere de dis. loan I Te jr. s xn stadia de teromonah Alexander Galitzin,Sibiy, Deisis, 1998, p. 383-384. _ Veni sine bucuri intra Domnal, povesting tana cone ‘este de fata. Zidul cel desparitor acum cade sabia de foe se G Foroesky, Cron at Redon, wom a tia din Collet Works Belmont, Massachusetts, 197, pp. 35. Capitol al Vite. ince vs Cerul pe pamant _Bisria este ceril pe pint in care locuieste Durmnezeul cel ceresc,scrie Stl Gherman, patiarhul Constantinopo: Julut, Durnnezeu ete prezet in BisericS in mod real i concret. Noi credem ci Hristos, la Insltarea Sa la cor dupa Inviere, nu si-a abandonat weenie, ea rimas cu ei Fira 88 putem spune in ce mod anume, ins ,nicidecum despartindu-Te", «dupa cum zice condacul inte. Figiduinta Sats Eu ca vo! sunt in toate ill, pan’ la siritl veacurilor” (Mate 28,20) se implineste in Biseria pe care aintemedato penta fi local in care si Se intneasc ct oamenii 8 vorbeascs ie, m- preuna cu Hristos sunt prezenti in chip nevazut in Biserick ‘51 Maica Domnului si maltimile de ingeri side sting, cate pa ticipa la sfintele slujbe asemenes oamenilor. Biserica din cet, cu ingeri i e ei adormiti si Biserica de pe pamant, «au fintele vi, sit nite in Trupal ll Hristo, cel unt singur sinedespirtt Sunt oameni care dupa o prima partcipare Ia slujbs ortodox’, sau in arma nel visite intdmplatoareintr-obise- rich goal, au avut sentimental une prezente nevézute, Epis idem, Cunt 1,10, p 278wm TAINA CREDINTEL Sirul spulberi acuzatia de idolatre ce ise aducea iconodu- Ilorin veacul al Vi-ea la Bizant {In primul rand cinstim Crucea datoit iubiriinoastre pentns Hristos,Carene-aadus prin ea mntuiea,Cnd se its la Cruce, crestini patrund cu priviea tana credine,e vid chipul lui Hrstos.Sfantl Isaac Sirulexplik -Pentra adeviraticestini mae putin lucra vederea Ceuci find in ease nfeleg cd sunt cuprinse toate tanele/simbo- Tule, Ori de edte ori ridichachi so priveascdeca gi cum ar contempla fata li Hristos; de aceea sunt plini de evlavie fat de ca, vederea ei e scumpa pent ei sii umple de team’ side ubire [Or de cite ai neapropiem de Cruce ecasicum rheam apropia de trupal ii Hristo: aga simtim din pricina ‘rede’ pe care o avem In EL Prin apropierea cle ea privicea ‘oar spre a, mintea noastr clatoretetainic spe cer ala © vedere care nu poate fi vizuti, nici simfit si din pricina Cinsttti umanitatit Domnului vederea noasted ascunss ein _Bhiits deo contemplare a tane’credinge." ‘Crucea material leit prottip era Chivotul leg, de- vine la randul ei prototip al impaciiet eshatologice a lai Hstos Ea uneste Vechiul cu Noul Testament, Testamental cel Now cu veacul ce va si vin, in care toate simboluile si prototipurile materiale vor dispiea, Intreagaiconomie a hi Heists,inaugurati in vremile veterotestamentare i care se continua pins la CCruci?. Sfintul [sac Sal incheie ca un im de mulumire adus lui Dumnezeu, Care din vegnicie a vrat s8 transmit comeniei adevarata cunoastere prin mijlocirea Cruci, simbol Sale: rsitul lumii, este cuprinsi in simbolul ‘material al ionomii Binecuvantat fie Dumnezeu Cate prin lucruri materiale ne apropie in chip tainc/simbolic de cunoasterea fri Sale ne- vazute [58 se bucure inimile noastre detainee creintl > miden, Cuvantl 11,79, p, 280 © Idem, Cuvntal 11, 28-26, p28 (Capitol al VET. roe bs pe care le finem: si slim in Dumnezeu Care Se ingjeste at de noi. Vrednic de inchinate e Durmnezeu Care pentu rantuirea nostra ficut tot in lame ca si ne apropie de El pn cind se va descoper ces-a preg acolo [.. Veednicd de inchinar e tana/simboll puteri Cruc are nea dat tote cesta i prin ea ne-a inwrednicit de canoasterea ingellor, cc prin Patetea cuprinss in ea a fost cute toate finfele create vazute gi nevazute Timpul Bisericti Bisericasiiglaeste pe pmnt insie indreptats spre cer, existent ei este inscrst in timp ins e respira vein Calendarulbisericese gi toate citi litargic ale ani, siptimni zie i dau posibilitatea dea intra in contact ca ‘epnicia. niu anal Bisericacomemorea si retrese toats storia lumii ga omului, inteaga iconomie” a man- tui neamului omenesc. Seria anual a sirbtorlor ne des- figoar in fata ohior vig ll Hristo, de a Noster i pind la Ristignice i inviere, viata Mai Damn de la zimisire pin a adormie via tuturor singlorpreamsrf de Biserich {i cictl siptimani gal zl intreaga itore de mature 4 omen este de asemenea rememorata si comemorata in Cadrulslujelor. Fiecare cil are un moment central cari defnete; momentul central a ii este svargiea Euhars, celal siptamanii este zua duminici ar celal ani, sb toarea Stine Pati inert la Hristo. Invierea lui Hristos a fost un eveniment decsv,funda- ental i storia reine cegtine: i dact Hrists ra nviat zadamicd este atunci propovidirea noastrs,zadamics 3 credin{a voastri” (| Corinten 15, 14), Dack Hristos arf Inva,crestnismal nu ar fi fost rimicalteva dest una inte nnumeroasele doctrine mealzce cu baz moral i religions tide, Cavin! 1, 31-34, pp. 282285,