Sunteți pe pagina 1din 25

C a p i t o l u l 5.

IGIENA APEI Şl A APROVIZIONĂRII]


1
LOCALITĂŢILOR CU APA

t
IMPORTANŢA IGIENICA A APE

Apa e s t e u n u l din cei mai importanţi fac­


7 lor fizice. S p o r t u r i l e a c v a t i c e în m a s ă sînt un
factor i m p o r t a n t de a s a n a r e . ;
Din cele e x p u s e r e z u l t ă , că ' a m e l i o r a r e a
—•

tori ai m e d i u l u i a m b i a n t , de c a r e d e p i n d e via­ condiţiilor igienice şi c u l t u r a l e d e viaţă nece­


ta o m u l u i , a n i m a l e l o r şi p l a n t e l o r . Apa parti­ sită s p o r i r e a c o n s u m u l u i de a p ă , în c e n t r e l e ^
cipă la s t r u c t u r i l e t i s u l a r e ale o r g a n i s m u l u i s a l u b r i z a t e el fiind de 150—500 1 pe zi ( p e c a p
u m a n , e n e c e s a r ă p e n t r u funcţiile fiziologice de l o c u i t o r ) . D a r apa îşi p o a t e exercita func­
n o r m a l e . C a n t i t a t e a d e a p ă din o r g a n i s m con­ ţia igienică n u m a i în c a z u l , cînd a r e a n u m i t e
stituie c i r c a 6 5 % din m a s a c o r p u l u i . calităţi o r g a n o l e p t i c e , chimice şi bacteriologi­
In condiţii obişnuite la eforturi fizice me­ ce. ..
dii, o m u l c o n s u m ă a p r o x i m a t i v 2,5—3 I de Indicii organoleptici c a r a c t e r i z e a z ă t r a n s ­
a p ă pe zi. Tn caz de eforturi fizice susţinute în parenţa, c u l o a r e a , g u s t u l , m i r o s u l şi t e m p e r a ­
condiţii m i c r o c l i m a t i c e t e r m i c e c o n s u m u l de t u r a apei. Apa c a r e a r e calităţi o r g a n o l e p t i c e
a p ă c r e ş t e pînă la 8 — 1 0 I pe zi din c a u z a n e s a t i s f ă c ă t o a r e este n e p l ă c u t ă l a b ă u t , n u
transpiraţiei a b u n d e n t e . potoleşte setea, p r o v o a c ă d e z g u s t . .
O r g a n i s m u l u m a n suportă greu deshidra­ Componenta chimică a apei. Apele natura"*
t a r e a , în caz de p i e r d e r e a 1 — 1 , 5 I de a p ă el le sînt diferite d u p ă compoziţia chimică şi g r a ­
s i m t e nevoia de a o r e c u p e r a , ceea ce se ma­ dul de m i n e r a l i z a r e . La m a j o r i t a t e a a p e l o r
nifestă prin senzaţia de sete — „ s e m n a l " al n a t u r a l e c a n t i t a t e a d e s ă r u r i d i z o l v a t e depă­
excitării c e n t r u l u i de r e g l a r e a bilanţului hid- şeşte 1000 m g / l ( a p e d u l c i ) , d a r sînt r e g i u n i
ric din o r g a n i s m . ( D o n b a s , C a z a h s t a n , C a u c a z u l d e N o r d , Si­
D a c ă c a n t i t a t e a <ie a p ă p i e r d u t ă nu se re­ beria d e V e s t ) , a p a c ă r o r a s e c a r a c t e r i z e a z ă
c u p e r e a z ă , se d e r e g l e a z ă procesele fiziologi­ p r i n t r - o m i n e r a l i z a r e a b u n d e n t ă , de la 3000
ce — se înrăutăţeşte s t a r e a g e n e r a l ă , s c a d e pînă la 5000 m g / l .
c a p a c i t a t e a de m u n c ă , în c a z de t e m p e r a t u r ă Apa conţine s ă r u r i din cationii de Ca. Mg,
înaltă a a e r u l u i se lezează procesul de termo- N a , K.Fe, şi a n i o n i i d e H C 0 3 , CI, S 0 4 , NO.,, F.
r e g l a r e şi p o a t e s u r v e n i h i p e r t e r m i a o r g a n i s ­ In d e c u r s de o zi omul c o n s u m ă circa 20 g
mului. de s ă r u r i m i n e r a l e în fond cu p r o d u s e l e ali­
D e s h i d r a t a r e a o r g a n i s m u l u i în limitele a m e n t a r e . Din a p ă omul p r i m e ş t e n u m a i 2 —
1 0 % din m a s a c o r p o r a l ă d e r e g l e a z ă simţitor 5 % din c a n t i t a t e a n e c e s a r ă d e s ă r u r i , d e
metabolismul, in limitele a 15—20%, la tempe­ aceea importanţa fiziologică a s ă r u r i l o r mine­
r a t u r a a e r u l u i mai m a r e d e 30°C, poate cau­ r a l e , c a r e se conţin în a p ă , nu e p r e a m a r e .
z a m o a r t e a , iar d e s h i d r a t a r e a o r g a n i s m u l u i In c a z de folosire a apelor m i n e r a l i z a t e
la 2 5 % se c o n s i d e r ă m o r t a l ă chiar şi la tem­ în o r g a n i s m n i m e r e ş t e circa 1 0 — 3 0 % din
p e r a t u r i mai j o a s e (A. Adolf). cantitatea totală de săruri.
N e c e s i t a t e a d i u r n ă a o r g a n i s m u l u i în a p ă Apa c a r e conţine peste 1000 m g / l de să­
este s a t i s f ă c u t ă bînd a p ă , ceai, utilizînd min­ ruri p o a t e avea u n g u s t s ă r a t - a m ă r u i , sălciu,
e a r e ce conţine m u l t lichid (1 — 1 , 5 1), p r o d u s e s ă r a t , p o a t e înrăutăţi secreţia g a s t r i c ă , spori
a l i m e n t a r e (1 — 1 , 2 I) p r e c u m şi pe c o n t u l m o t o r i c a s t o m a c u l u i şi intestinelor, deci in­
apei c a r e se f o r m e a z ă de pe u r m a reacţii­ fluenţează n e g a t i v a s u p r a digestiei în g e n e r e ,
lor de oxidaré a substanţelor nutritive ( 0 , 3 — cauzînd d i a r e e .
0.4 1). Din t o a t e c o m p o n e n t e l e n a t u r a l e e n u m e r a ­
In a f a r ă de a s i g u r a r e a necesităţilor fizio­ te ale apei se deosebesc nitraţii ( a n i o n u l aci­
logice, cantităţi c o n s i d e r a b i l e de a p ă se con­ dului a z o t i c ) , c a r e au o U c t i u n e toxică. încă
s u m ă cu scop igienic, de g o s p o d ă r i e şi în în 1945 în mai m u l t e ţări a u fost d e s c r i s e îm­
sfera de producţie. Apa e n e c e s a r ă p e n t r u bolnăviri specifice la copii s u g a r i , c a r e pri­
menţinerea curăţeniei c o r p u l u i , s p ă l a r e a ru­ m e a u a l i m e n t e p r e g ă t i t e pe b a z ă de a p ă . La
felor şi v a s e l o r , p r e g ă t i r e a bucatelor, p e n t r u aceşti copii b o a l a se manifesta prin d e r e g l ă r i
a face curăţenie în încăperi, stropitul s t r ă z i ­ i n t e s t i n a l e dispeptice, dispnee pronunţată, ta­
lor, pieţelor, z o n e l o r verzi. _. _ • hicardie, c i a n o z ă . S-a c o n s t a t a t , că a p a c a r e
Apa e s t e unul din factorii importanţi de conţine o c a n t i t a t e mai m a r e de 40 m g / l de
c ă l i r e a o r g a n i s m u l u i şi a n t r e n a r e a calităţi­ nitraţi p r o v o a c ă la s u g a r i m e t h e m o g l o b i n e -

47
mie a z o t i c ă . ( C ă t r e a n u l 1960 în S.U.A. şi Au fost înregistrate e n d e m i i (la o a m e n i şi
a l t e ţări a u fost î n r e g i s t r a t e peste 700 d e ase­ a n i m a l e ) c a u z a t e d e cantităţi m a r i d e m e r c u r ,
m e n e a cazuri-). La toţi copiii bolnavi în' sînge a r s e n i u , p l u m b , etc. p r e z e n t e în sol, deci, şi
s-a d e p i s t a t un procent sporit de m e t h e m o g l o - în a p ă .
b i n ă . Nitratii nu sînt substanţe m e t h e m o g l o - L a n s a r e a r e z i d u u r i l o r i n d u s t r i a l e neepu­
b i n o g e n e . In intestinele s u g a r i l o r , însă, fiind r a t e în a p e l e de s c u r g e r e de a s e m e n e a p o a t e
administraţi cu apa, nitratii, s u b influenţa c a u z a m ă r i r e a concentraţiilor d e a r s e n i u ,
microflorei intestinale, se t r a n s f o r m ă în nîtriţî m e r c u r , c a d m i u , p l u m b , c r o m şi alte s u b s t a n ­
( s ă r u r i ale acidului a z o t o s ) . Aceştia din ur­ ţe toxice.
m ă , fiind absorbiţi în sînge, b l o c h e a z ă hemo­ Folosirea i n t e n s ă a pesticidelor în l u p t a cu
g l o b i n a , transformînd-o în m e t h e m o g l o b i n ă . d ă u n ă t o r i i agricoli şi ai p ă d u r i l o r p o a t e c a u z a
Situaţia devine p e r i c u l o a s ă d a c ă p r o c e n t u l de p o l u a r e a a p e l o r superficiale sau s u b t e r a n e
m e t h e m o g l o b i n ă d e p ă ş e ş t e 5 0 % . Cu cît e mai cu substanţe chimice s t a b i l e în mediul ambi­
mic copilul, cu atît b o a l a d e c u r g e m a i g r a v . ant (hexacloranul, etc.).
A c e a s t a se explică prin faptul, că în eritrocite- în ultimii ani se a c o r d ă o atenţie susţi­
le s u g a r i l o r lipseşte fermentul r e d u c t a z a n u t ă studierii radioactivităţii apelor n a t u r a l e
m e t h e m o g l o b i n o l i t i c ă . Aciditatea sucului gas­ ŞMmportanţei ei igienice.
tric la s u g a r i , mai ales la cei suferinzi de dis- [ţ]?Importanta e p i d e m i o l ó g i c a a apei. Apa a
pepsie e r e d u s ă , fapt, c a r e s t i m u l e a z ă redu­ fost c o n s i d e r a t ă î n t o t d e a u n a ca unul din me­
c e r e a nitraţilor în nitriţi. De r e g u l ă , m e t h e m o ­ diile de t r a n s m i t e r e a bolilor c o n t a g i o a s e .
globinemia azotică se dezvoltă pe fondul dis-
Infecţiile i n t e s t i n a l e , t r a n s m i s e prin inter­
pepsiilor, a c e a s t a facînd dificil î n t r - o o a r e c a r e
mediul apei ( h o l e r a , tifosul a b d o m i n a l , p a r a -
m ă s u r ă diagnogsticul methemoglobinemiei.
tifosurile, dizenteria b a c t e r i a n a şi amibică,
La copii mai m a r i şi la adulţi nitratii se r e d u c
e n t e r i t e l e a c u t e c o n t a g i o a s e ) încă în secolul
pînă la nitriţi n u m a i parţial. A c e a s t a nu in­
XIX p r e z e n t a u p e n t r u o a m e n i urgii epidemice,
fluenţează considerabil s ă n ă t a t e a , d a r la per­
c a r e c o s e a u mii de vieţi omeneşti. Agenţii
s o a n e l e suferinde de boli c a r d i a c e se a g r a v e a ­
p a t o g e n i ai a c e s t o r boli n i m e r e s c în a p ă cu
ză m a n i f e s t ă r i l e de hipoxie. - -
.excreţiile u m a n e şi apele r e z i d u a l e de uz cas­
j6Actualmente prezintă interes studierea
nic. Din c a u z ă , că oamenii s ă n ă t o ş i pot fi pur­
îmicroelementelor, ce se conţin in a p ă : fluo-
t ă t o r i de microbi, a p e l e r e z i d u a l e întotdeauna
r u l , iodul, stronţiul, seleniul, c o b a l t u l , m a n -
conţin agenţi p a t o g e n i , c h i a r şi în p e r i o a d a
g a n u l , m o l i b d e n u l ş. a. A c e a s t a se explică prin
de c a l m epidemiologie.
faptul, că m i c r o e l e m e n t e l e n i m e r e s c în orga­
"' D e o s e b i t de p e r i c u l o a s e în a c e a s t ă privin­
nism cu a p a în cantităţi m u l t mai m a r i decît
ţă sînt apele r e z i d u a l e a l e spitalelor. Apa poa­
cu p r o d u s e l e a l i m e n t a r e . _ - -
te fi infectată şi în p r o c e s u l navigaţiei, din
Fiecărui m i c r o e l e m e n t ii revine în o r g a ­ c a u z a l a n s ă r i i şi p o l u ă r i i m a l u r i l o r cu rezi­
nism o a n u m i t ă funcţie pozitivă, insuficienţa d u u r i şi deşeuri de pe u r m a s c ă l d a t u l u i , spă­
s a u excesul lui însă p o a t e influenţa n e g a t i v . l a t u l u i rufelor în bazinele de a p ă , p ă t r u n d e ­
S p r e exemplu, excesul unor a n i m u t e mic- rii m u r d ă r i i l o r din gropile de gunoi şi closete
r o e l e m e n t e în a p ă poate p r o v o c a e n d e m i i geo- în fîntîni, utilizării c ă l d ă r i l o r m u r d a r e etc.
chimice. U n a d i n t r e cele mai frecvente ende­ E x p e r i m e n t a l s-a stabilit, că agenţii p a t o g e n i
mii geochimice acvatice de pe globul pămîn- ai bolilor i n t e s t i n a l e pot rezista în apa bazi­
tesc e s t e fluoroza ( b o a l ă c a u z a t ă de c a n t i t a ­ nelor deschise şi în fîntîni pînă la cîteva luni,
tea s p o r i t ă de fluor din a p ă (mai m u l t de 1,0— deşi m a j o r i t a t e a din ei pier în d e c u r s de două
1,5 m g / l ) . In localităţi cu c a n t i t a t e a de fluor săptămîni.
din a p ă r e d u s ă ( m a i puţin de 0,5 m g / l ) se
Un e x e m p l u tipic de apariţie şi r ă s p î n d i r e rapi­
î n r e g i s t r e a z ă o c r e ş t e r e a morbidităţii de c a r i e
dă a epidemiei p r i n i n t e r m e d i u l apei a fost e p i d e m i a i
d e n t a r ă (R. D. G a b o v i c i ) . de tifos a b d o m i n a l din 1926 în o r a ş u l R o s t o v - p e -
. Sînt r e g i u n i şi r a i o a n e cu carenţă de iod. D o n . C a u z a a c e s t e i e p i d e m i i a fost erupţia rezi­
Insuficienţa de iod în o r g a n i s m p r o v o a c ă gu­ d u u r i l o r d e c a n a l i z a r e î n a p e d u c t , t n p r i m e l e zile
d u p ă erupţie d u p ă o p e r i o a d ă d e incubaţie u i u r t ă a u
şa e n d e m i c ă (în cazul cînd o r g a n i s m u l nu e a p ă r u t c a z u r i de e n t e r i t e infecţioase a c u t e , a p o i a
a s i g u r a t cu iod prin i n t e r m e d i u l p r o d u s e l o r fost d e p i s t a t tifosul a b d o m i n a l , c a r e a a t a c a t în de­
a l i m e n t a r e ) . F o l o s i r e a s u r s e l o r d e apă boga­ c u r s de o lună mai m u l t de 2000 de persoane. D u p ă j
te în iod (30—10Q m c m / l ) r e d u c e simţitor l i c h i d a r e a d e f e c t u l u i in s i s t e m u l de c a n a l i z a r e şi de­
zinfectarea satisfăcătoare a apeductului n u m ă r u l '
s a u definitiv m o r b i d i t a t e a de g u ş ă e n d e m i c ă .
I
48
de î m b o l n ă v i r i de tifos a b d o m i n a l a s c ă z u t c o n s i ­ G u v e r n u l sovietic a emis un şir de hotărîri
d e r a b i l , deşi un t i m p încă s-au m a i s e m n a l a t îm­ referitoare la ocrotirea s a n i t a r ă a bazinelor
b o l n ă v i r i s p o r a d i c e , d a r n u d e c a r a c t e r a c v a t i c . Epi­
de a p ă , a l e g a l i z a t p a r t i c i p a r e a o r g a n e l o r de
d e m i i l e de infecţii i n t e s t i n a l e pot i z b u c n i în c a z u l ,
cînd o a m e n i i folosesc c a a p ă d e b ă u t p e cea din ba­ o c r o t i r e a sănătăţii la inspecţia s a n i t a r ă pre­
zinele d e s c h i s e s a u din fîntîni n e a m e n a j a t e . ventivă, inclusiv a l e g e r e a s u r s e l o r de aprovi­
z i o n a r e cu apă potabilă, expertiza proiectelor
S i n t d e s c r i s e epidemii virotice cu c a r a c t e r \ de a p e d u c t e , e l a b o r a r e a m ă s u r i l o r de>pjotec-
acvatic : hepatite infectioase, poliomielite, I ţie s a n i t a r ă a a p e d u c t e l o r , s e l e c t a r e a mito^sst
a d e n o v i r o z e . Cele m a i m a r i epidemii le d a u lor de îmbunătăţire a calităţii apei, etciifOrga-
hepatitele infectioase, înregistrate în S.U.A., " n e t e " d e o c r o t i r e a sănătăţii sînt obîîgate să
Franţa, I t a l i a , S u e d i a , U . R . S . S . şi alte t ă r i . efectueze şi inspecţia s a n i t a r ă curerţţă a ex-'
U i s v a n a t h a n a d e s c r i s o epidemie m a r e de p l o a t ă r i i s u r s e l o r de a p ă şi a p e d u c t e l o r .
h e p a t i t ă infecţioasă : c a r e a început la Deli P e n t r u a efectua inspecţia s a n i t a r ă pre­
( I n d i a ) în primele zile ale lunii decembrie ventivă şi c u r e n t ă calificată a fost n e c e s a r ă
1955 şi a fost c u r m a t ă în i a n u a r i e 1956. în e l a b o r a r e a ştiinţifică a m u l t o r p r o b l e m e refe­
acest r ă s t i m p au suferit de h e p a t i t ă icterică r i t o a r e ia igiena apei şi a p r o v i z i o n a r e a loca­
29300 de o a m e n i , de h e p a t i t ă l a t e n t ă — cir­ lităţilor cu a p ă .
ca 70000 de o a m e n i . E p i d e m i a a fost c a u z a t ă S u c c e s e l e ştiinţei igienice şi ale a c t i v i t ă ­
de erupţia r e z i d u u r i l o r de c a n a l i z a r e în ape­ ţii s a n i t a r e în domeniul aprovizionării cu a p ă
duct. au d e m o n s t r a t , că în condiţiile a c t u a l e m a l a ­
P r i n a p ă se poate t r a n s m i t e un şir de zoo- diile c o n t a g i o a s e şi n e c o n t a g i o a s e de origine
noze, la c a r e se referă leptospirozele, t u l a r e ­ acvatică pot fi prevenite.
mia, b r u c e l o z a şi febra Q. Leptospirele ni-
1
m e r e s c în a p ă cu u r i n a r o z ă t o a r e l o r , p'orci- EXIGENŢELE IGIENICE
ilor şi a n i m a l e l o r c o r n u t e . în acest s e n s un FAŢA DE APA POTABILA,
.pnumit pericol îl p r e z i n t ă apa din b a z i n e l e APRECIEREA SANITARA A CALITĂŢII El
ujeschise ( i a z u r i , c a n a l e d e i r i g a r e ) , d a c ă e s t e
Apa c a r e e s t e folosită de populaţie cu scop
f'blosită p e n t r u b ă u t , s c ă l d a t , s p ă l a t u l rufe-
de menaj şi de b ă u t trebuie să c o r e s p u n d ă
lc\r, d e o a r e c e l e p t o s p i r e l e p ă t r u n d în o r g a ­
a n u m i t o r condiţii igienice şi a n u m e :
n i s m prin m u c o a s e şi microleziuni ale pielii.
1. Apa t r e b u i e să a i b ă calităţi o r g a n o l e p t i ­
în timpul epizootiilor de t u l a r e m i e au fost
c e s a t i s f ă c ă t o a r e , adică s ă aibă t e m p e r a t u r a
î n r e g i s t r a t e şi epidemii p r i n t r e oameni din
de 7—15°C, să fie limpede, fără c u l o a r e , să
c a u z a infectării şi apoi a folosirii apei din fîn­
nu aibă g u s t s a u m i r o s .
tîni pîraie s a u i a z u r i . Bacteriile de t u l a r e m i e
n i m e r e a u în a p ă cu e x c r e m e n t e l e sau c a d a v ­ 2. Să aibă c o m p o n e n t a chimică c u v e n i t ă
rele ş o b o l a n i l o r b o l n a v i . din p u n c t de v e d e r e fiziologic. Compuşii toxici
nu vor d e p ă ş i concentraţiile admisibile, adică
P r i n a p ă s e p o a t e t r a n s m i t e conjunctivita
nu vor p r e z e n t a pericol p e n t r u s ă n ă t a t e şi
epidemică virptică (în piscine-iazuri).
nici nu se va limita folosirea apei cu scop
/ în a f a r ă de infecţii b a c t e r i e n e , a p a p o a t e
uzual.
t r a n s m i t e şi helmintoze, cu apa în o r g a n i s m u l
3. Apa nu t r e b u i e să conţină agenţi pato-
,uman pot nimeri chistele de lamblii, o u ă l e de
.geni sau a l t e vietăţi c a r e periclitează s ă n ă t a ­
' a s c a r i d e şi tricocefali, larvele de a n c h H o s t o - J
tea.
m e , circariile fasciolei hepatice, microfilarii-
C a l i t a t e a apei depinde în m a r e m ă s u r ă de
le riştă, circariile de sistosom, şi d r a c u n c u l o -
s u r s a de a p ă , de s t a r e a ei s a n i t a r ă . C o r e s p u n ­
ză, boli răspîndite în Africa, India etc. Aceste
d e r e a calităţii apei din s u r s a exigenţelor îna­
boli p a r a z i t a r e se t r a n s m i t prin intermediul
intate se d e t e r m i n ă pe baza : 1) inspecţiei sa-
apei infectate din bazinele mici pentru b ă u t ,
nitaro-topografîce a sursei de a p ă şi 2) rezul­
s p ă l a t u l rufelor s a u s c ă l d a t . ,.
tatelor analizei de l a b o r a t o r a apei.

(
Deci," a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă potabilă de !
Inspecţia s a n i t a r o - t o p o g r a f i c ă e s t e u n a
c ă l i t e . e b u n ă şi în cantităţi suficiente este u n a
din procedeele obligatorii ale aprecierii sursei
din m ă s u r i l e p r i n c i p a l e ale a s a n ă r i i localită-.
de apă.[ÎTispecţia s a n i t a r ă include inspecţia
tilor şi populaţiei. De aceea în U . R . S . S . se
t e r e n u l u i din j u r u l s u r s e i de a p ă , inspecţia
a c o r d ă o m a r e atenţie aprovizionării c u - a p ă
nemijlocită a s u r s e i , c a p t a j u l u i de a p ă , s u r s e ­
a o r a ş e l o r , o r ă ş e l e l o r , etc!
lor posibile de impurificare a apei. P a r a l e l se

4 C o m a n d a 1* 1 3 4 9 49
d e t e r m i n ă , din ce locuri vor fi l u a t e probele
r
V e g e t a l e în sol dă apei un miros şi g u s t de mîl,
de a p ă p e n t r u a n a l i z a de l a b o r a t o r .'Suplimen­
;de şol, de b a h n ă . Putrefacţia substanţelor or­
t a r se d e t e r m i n ă s t a r e a epidemfoTogică a raio­
g a n i c e dă apei un iz de bîhlit. Prezenţa şi des­
n u l u i , u n d e se află s u r s a de a p ă , acordînd
c o m p u n e r e a a l g e l o r în a p ă îi d a u m i r o s u l de
atenţia c u v e n i t ă morbidităţii de boli c o n t a g i ­
peşte, castraveţi şi a l t e nuanţe, nespecifice
o a s e , t r a n s m i s e prin intermediul apei.
p e n t r u a p ă . Deseori m i r o s u l şi g u s t u l nespeci­
O c o n c l u z i e bine a r g u m e n t a t ă d e s p r e sta­
fic al apei îl c a u z e a z ă p o l u a r e a ei cu d e ş e u r i
rea s a n i t a r ă a s u r s e i şi d e s p r e c a l i t a t e a apei
lichide de m e n a j , i n d u s t r i a l e , iar în condiţii
p o a t e fi f ă c u t ă n u m a i comparînd r e z u l t a t u l
de r ă z b o i — cu substanţe toxice s t r a t e g i c e .
a n a l i z e i cu n o r m a t i v e l e s a n i t a r e şi analizînd
G u s t u l şi mirosul a p e l o r s u b t e r a n e adînci
d a t e l e inspecţiei s a n i t a r o - t o p o g r a f i c e . Aceste
depind de substanţele şi g a z e l e d i z o l v a t e în
d a t e n e permit s ă d e t e r m i n ă m c a u z e l e p o l u ă r i i
ele ( s p r e e x e m p l u mirosul de h i d r o g e n sulfu­
c u r e n t e s a u posibile a apei.
r a t ) . I n t e n s i t a t e a g u s t u l u i şi m i r o s u l u i apei
R e z u l t ă , că la a p r e c i e r e a c a l i t a t i v ă a apei
se d e t e r m i n ă în g r a d e : g u s t u l şi mirosul de
şi a s t ă r i i s a n i t a r e a s u r s e i d a t e l e inspecţiei
g r a d u l 1 e s t e foarte s l a b , poate fi d e t e r m i n a t
s a n i t a r o - t o p o g r a f i c e şi analizele de l a b o r a t o r
numai de un laborant experimentat, de g r a d u l
s e c o m p l e t e a z ă reciproc.
2 e s t e s l a b , nu a t r a g e atenţia c o n s u m a t o r i l o r ,
Analiza sanitară a apei de g r a d u l 3 se simte, este d e z a p r o b a t , de g r a ­
Calităţile organoleptice ale apei dul 4 — gustul sau mirosul vădit neplăcut;
de g r a d u l 5 — foarte p u t e r n i c , a p a se interzice
Transparenţa şi turbiditatea. T r a n s p a r e n - ; de a fi folosită. Mirosul sau g u s t u l apei pota­
ta apei d e t e r m i n ă c a p a c i t a t e a ei de a l ă s a să bile nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă 2 g r a d e . i
t r e a c ă lumina. G r a d u l de t r a n s p a r e n t ă a apei : Compoziţia chimică a apei
depinde de particulele minerale sau organice
insolubile d i s p e r s a t e în ea. Apa e s t e satisfă­
* Reacţia apei în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r os­
c ă t o r d e t r a n s p a r e n t ă d a c ă prin s t r a t u l d e
c i l e a z ă între 6,8—9,0. ReaC(ie a c i d ă pot ave<.
30 cm p o a t e fi citit textul tipărit cu un anu­
a p e l e de b a h n ă , c a r e conţin substanţe h u m i ­
mit c a r a c t e r .
n o a s e , reacţia bazică au a p e l e s u b t e r a n e , c a r e
Calitatea contrară transparenţei se numeşte conţin bicarbonaţi ; d a c ă a p a din b a z i n e e
turbiditate. Diminuîndu-se transparenţa apei se în­ d e s c h i s e a r e pH de 6,5—8,5, ea e s t e impuriti-
răutăţesc calităţile ei organoleptice. în unele cazuri c a t ă cu r e z i d u u r i lichide.
turbiditatea este un indice al poluării apei cu rezi­
duuri sau al. stării nesatisfăcătoare a fîntînilor, R e z i d u u l uscat c a r a c t e r i z e a z ă g r a d u l d e
câptajelor de apă. Apa tulbure se dezinfectează mai m i n e r a l i z a r e al apei, se d e t e r m i n ă prin me­
greu, în ea pot exista condiţii pentru supravieţuirea t o d a de e v a p o r a r e şi apoi de u s c a r e a rezi­
microorganismelor. d u u r i l o r la t e m p e r a t u r a de 110° pînă la o gre­
Turbiditatea apei se măsoară în mg de substan­
u t a t e c o n s t a n t ă e x p r i m a t ă în m i l i g r a m e la un
ţe în suspensie din 1 I de apă ; turbiditatea apei de
robinet nu trebuie să depăşească 1,5 mg/l. litru d e a p ă . S e c o n s i d e r ă , c ă reziduul u s c a t
al apei t r e b u i e să fie în limitele de 5 0 —
Coloritul a p e l o r superficiale şi a celor 1000 m g / l . D a c ă într-o localitate o a r e c a r e nu
freatice d e p i n d e de substanţele h u m i n o a s e din există altfel de a p ă , p o a t e fi a d m i s ă s p r e fo­
sol, c a r e îi d a u nuanţe de la g a l b e n pînă la losire c e n t r a l i z a t ă a p a cu m i n e r a l i z a r e a pînă
b r u n . în a f a r ă de a c e a s t a , apa din bazinele la 1500 m g / l . -
d e s c h i s e p o a t e a v e a c u l o a r e a c a u z a t ă de îfî- D u r i t a t e a g e n e r a l ă a apei e s t e d e t e r m i n a ­
mulţirea a l g e l o r ( m ă t a s e a - b r o a ş t e i ) s a u po­ tă de s ă r u r i l e de calciu şi m a g n e z i u — car­
luarea cu reziduuri industriale colorate. bonaţi, hidrocarbonaţi, c l o r u r i , sulfuri.. •-'
Fiind e p u r a t ă la staţiile speciale, c u l o a r e a D u r i t a t e a apei se m ă s o a r ă în m i l i g r a m e -
apei p o a t e fi a d u s ă la nivelul n e c e s a r . e c h i v a l e n t e la 1 1, unui m i l i g r a m - e c h i v a l e n t
în condiţii de l a b o r a t o r se c o m p a r ă inten­ la litru îi c o r e s p u n d e conţinutul de 28 m g / l
s i t a t e a culorii apei c e r c e t a t e cu s c a r a con­ d e C a O s a u 20,16 mg/l d e M g O ( g r e u t a t e a
venţională ( c o b a l t o c f o m a t i c ă ) . I n t e n s i t a t e a m o l e c u l a r ă ) . Apa cu d u r i t a t e a pînă la
culorii n a t u r a l e a apei se m ă s o a r ă în g r a d e . 3,5 m g - e c h i v / l se c o n s i d e r ă d r e p t a p ă m o a l e ,
La a p a de a p e d u c t i n t e n s i t a t e a culorii nu tre­ de la 3,5 pînă la 7,0 mg-echiv a p ă de d u r i t a t e
buie să depăşească 20—30°. medie, de la 7 la 14 mg-echiv/l — apă d u r ă ,
Gustul şi mirosul apei depind de m u l t e iar d a c ă d e p ă ş e ş t e 14 mg-echiv/l, este f o a r t e
c a u z e . D e z i n t e g r a r e a substanţelor o r g a n i c e dură,

50
(

Cu cît d u r i t a t e a apei este mai m a r e , cu în c l o r u r i conţin pînă la s u t e s a u chiar mii de


atît mai g r e u fierb in ea c a r n e a şi p ă s t ă i o a s e - m i l i g r a m e (la 1 1) de s ă r u r i de clor, a l t e ca­
le, se c o n s u m ă mai m u l t s ă p u n la s p ă l a t , de­ lităţi ale ei fiind conform n o r m a t i v e l o r .
o a r e c e s ă r u r i l e de calciu şi m a g n e z i u „ l e a g ă " Apa ce conţine c l o r u r i ce întrec 3 5 0 —
acizii g r a ş i ai s ă p u n u l u i , astfel împiedicînd 500 m g / l este puţin s ă r a t ă şi influenţează ne­
f o r m a r e a s p u m e i . în a p a d u r ă se s p a l ă r ă u gativ a s u p r a secreţiei g a s t r i c e . De aceea nor­
p â r u l , l a . f i e r b e r e se f o r m e a z ă s e d i m e n t e pe m a t i v u l de c l o r u r i pentru a p a de robinet e~cTe
pereţii şi fundul vaselor, c a z a n e l o r c o n d u c t e ­ 350 m g / î . " " * "
lor de încălzire, fapt c a r e poate c a u z a consu- Sulfurile (ionii s u l f a t ) . Sulfurile în can­
' mul excesiv de c o m b u s t i b i l , uneori erupţia ca­ t i t a t e a m a i m a r e de 500 mg/l dau apei un g u s t
z a n e l o r şi c o n d u c t e l o r . " s ă r a t - a m ă r u i , influenţează secreţia g a s t r i c ă ,
' în a n u m i t e condiţii cînd se trece b r u s c de p r o v o a c ă modificări dispepsice ( d i a r e e ) la
'la c o n s u m u l apei cu d u r i t a t e mică ( „ a p ă moa- o a m e n i i neobişnuiţi cu a s e m e n e a cantităţi
;le") la a celei cu d u r i t a t e m a r e , pot a p ă r e a de sulfuri în a p ă . Aceste modificări se intensi­
m a n i f e s t ă r i dispepsice ( d i a r e e ) . \Una din ipo- fică, d a c ă a p a conţine şi un s u r p l u s de m a g ­
tezelegeTrezeîrinolîtiazelor se c o h s i d e r ă folo­ neziu.
s i r e a apei d u r e , mai a l e s în condiţiile climei Nitraţii (ionii n i t r a t ) . Concentraţii sporite
t o r i d e . D a r , acţiunea nocivă a s u p r a s ă n ă t ă ­ de nitraţi se întîlnesc, de regulă,în fîntînile,
ţii o a r e nu n u m a i a p a cu d u r i t a t e m a r e , a c ă r o r a p ă este p o l u a t ă de substanţe o r g a n i ­
ci şi cea m o a l e . S-a c o n s t a t a t , că în o r a ş e l e ce în d e s c o m p u n e r e s a u de î n g r ă ş ă m i n t e mi­
a p r o v i z i o n a t e c e n t r a l i z a t cu apă nioâle spo­ n e r a l e a z o t o a s e . P e n t r u a preveni m e t h e m o ­
reşte p r o c e n t u l morbidităţii de boli c a r d i o v a s ­ g l o b i n e m i a a z o t o a s ă cajitjtatea.de nitraţi din
c u l a r e . D u r i t a t e a g e n e r a l ă a apei nu t r e b u i e a p ă nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă 40 m g / l ( r e c a l ­
să d e p ă ş e a s c ă 7 mg-echiv/l. în localităţile, c u l a t în azotul nitraţilor — nu mai m a r e de
u n d e d u r i t a t e a apei e mai m a r e , poate fi per­ 10 m g la 1 1 de a p ă ) .
m i s ă folosirea t e m p o r a r ă a apei cu d u r i t a t e a Fluorul. Compuşii fluorului a j u n g în a p ă
de pînă la 10 m g - e c h i v / l . d j r u ş p l u r i şi roci m o n t a n e . C a n t i t a t e a de
Fierul. Apele s u b t e r a n e conţin în fond fluor în a p e l e n a t u r a l e ale U . R . S . S . v a r i a z ă
c o m p u ş i ai fierului formaţi din protoxizi bi-S de la sutimi de m i l i g r a m e pînă la 12 m g / l .
c a r b o n a t i c i [Fe ( H C O 3 ) . Contactînd c u a e r u l , Apa majorităţii bazinelor deschise ( 9 5 % ) şi.
oxidul de fier bivalent din a p ă se o x i d e a z ă a 5 0 % din s u r s e l e s u b t e r a n e conţine cantităţi
pînă la oxid de fier t r i v a l e n t F e ( O H ) 3 , c a r e mici de fluor uri ( m a i puţin de 0,5 m g / l ) . Can­
dă a p e l c u l o a r e a b r u n ă şi t u r b i d i t a t e . în a p e l e tităţi m a r i de fluoruri conţin apele s u b t e r a n e .
de suprafaţă fierul f o r m e a z ă compuşi acizi O r g a n i s m u l u m a n are nevoie de o c a n t i t a ­
huminoşi, c a r e sînt d e s t u l de stabili. te a n u m i t ă de fluor p e n t r u d e z v o l t a r e a nor­
D a c ă a p a s u b t e r a n ă conţine compuşi ai fie­ m a l ă şi mineralizare-a ţesuturilor o s o a s e şi a
rului în limitele a 0,3—0,5 m g / l ea devine dinţilor. S-a c o n s t a t a t , că, p a r a l e l cu s p o r i r e a
t u l b u r e , o p a i e s c e n t ă , iar d a c ă aceşti c o m p u ş i concentraţiei de fluor din a p ă , s c a d e morbi­
d e p ă ş e s c c a n t i t a t e a n o r m a l ă , indicii o r g a n o ­ ditatea de c a r i e d e n t a r ă . F o l o s i r e a apei cu o
leptici ai apei se înrăutăţesc considerabil, a p a c a n t i t a t e de fluoruri de 1,0—1,5 mg/l s c a d e
c a p ă t ă şi un g u s t sălciu-metalic. C o n c e n t r a ­ cu m u l t p r o b a b i l i t a t e a îmbolnăvirilor de c a r i e
ţiile m a r i ai c o m p u ş i l o r de fier în a p ă s t r i c ă dentară.
g u s t u l ce aiului, îngălbenesc şi lasă la s p ă l a t D a r cantităţile excesive de fluoruri în a p ă
pete pe a l b i t u r i , p r o v o a c ă înmulţirea microor­ pot avea o acţiune n e f a v o r a b i l ă a s u p r a o r g a ­
g a n i s m e l o r ferofile în ţevile a p e d u c t u l u i , ast­ n i s m u l u i u m a n . provocind fluoroza. Astfel de
fel micşorînd d i a m e t r u l lor, înrăutăţind or­ localităţi ( u n d e a p a conţine p r e a m u l t fluor)
g a n o l e p t i c a apei din a p e d u c t . C a n t i t a t e a de sînt c o n s i d e r a t e drept focare e n d e m i c e de
fier__din a p ă nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă fluoroze, la noi în ţară a c e s t e a sînt U c r a i n a ,
0,3 m g / 1 . M o l d o v a , A z e r b a i g e a n , K a z a h s t a n . F l u o r u l în
Clorurile (ionul d e c l o r ) . D e r e g u l ă j n cantităţi m a r i in apă lezează dinţii. F l u o r u l
apele c u r g ă t o a r e c a n t i t a t e a d e clor n u e s t e resorbit din tubul digestiv acţionează în pri­
mai m a r e d e 2 0 — 3 0 m g / l , d a r p o a t e c r e ş t e mul rînd a s u p r a g e r m e n i l o r d e n t a r i ( a m e -
c o n s i d e r a b i l în cele s t ă t ă t o a r e . Apa din fîntî- l o b l a ş t i l o r ) . d e r e g l e a z ă formearea şi m i n e r a ­
nile c u r a t e conţine circa 3 0 — 5 0 m g / l de clo­ lizarea e m a i l u l u i d e n t a r . C a r e z u l t a t , e m a i l u l
ruri. Apele, c a r e se filtrează prin soluri b o g a t e se a c o p e r ă cu pete, în special e m a i l u l din-

51
e p u r a t e . P e n t r u a p r o g r a m a a n a l i z e l e supli­
m e n t a r e n e c e s a r e ale apei, medicul t r e b u i e
să facă cunoştinţă cu tehnologia de p r o d u c ­
ţie, să afle ce substanţe toxice pot fi l a n s a t e
cu r e z i d u u r i l e lichide, apoi să efectueze a n a ­
liza de l a b o r a t o r a apei referitor la prezenţa
a c e s t o r substanţe toxice în a p ă .
A c t u a l m e n t e savanţii sovietici au e l a b o r a t
concentraţiile m a x i m e - a d m i s i b i l e în a p a pota­
bilă p e n t r u compuşii de c u p r u , zinc, p l u m b ,
a r g i n t şi mulţi alţi compuşi şi e l e m e n t e toxice.

Indicii de poluare a apei

P e n t r u a p r e c i e r e a gradului de pericol epi­


demic se folosesc analizele b a c t e r i o l o g i c e şi
chimice speciale.
Indicii bacteriologici ai impurificării apei.
F i g . 13. F l u o r o z a e n d e m i c ă a dinţilor ( g r a d u l I I I ) . Cţ. importanţă epidemiológica a n u m i t ă o a r e
prezenţa agenţilor p a t o g e n i în a p ă . D a r " d e ­
p i s t a r e a m i c r o o r g a n i s m e l o r p a t o g e n e , mai
ti lor permanenţi (fig. 13). a l e s a viruşilor, d e o c a m d a t ă p r e z i n t ă a n u m i t e
dificultăţi. De aceea asftel de a n a l i z e se fac
La concentraţia f l u o r u l u i din apă,, in limitele n u m a i în caz de apariţie a unor epidemii
1,5—20 m g / l pe dinţi a p a r p e t e a l b e ( d e tip c a l c a r o s t r a n s m i s e prin i n t e r m e d i u l apei ( s p r e exem­
s a u de tip „ p o r ţ e l a n " ) , u n e o r i s l a b p i g m e n t a t e în
plu — de tifos a b d o m i n a l ) , tn practica sani­
g ă l b u i , l o c a l i z a t e pe dinţii incisivi ( g r a d u l I şi g r a ­
d u l II de l e z a r e ) . Concentraţiile m a i m a r i de fluor t a r ă , p e n t r u a aprecia s t a r e a epidemiológica
p r o v o a c ă leziuni d e n t a r e de g r a d u l 3 şi 4, c a r e se a apei se d e t e r m i n ă indicii bacteriologici in­
m a n i f e s t ă prin p e t e b r u n e pe dinţi, prin defecte ale direcţi, c a r e a r a t ă , că cu cît mai puţine s a p r o -
e m a i l u l u i ( e r o z i u n i ) . Dinţii atacaţi de f l u o r o z ă de­
fite sînt în a p ă , cu atît apa e s t e m a i inofen­
vin m a i fragili, se rod t i m p u r i u , d a r leziunile den­
t a r e sînt n u m a i u n u l din s i m p t o m e l e fluorozei. Tn sivă din punct de vedere epidemiologie.
u n e l e ţări din Africa, A m e r i c a L a t i n ă , Asia şi în a l t e i" U n u l din indicii microflorei saprofite este
localităţi sînt d e s c r i s e c a z u r i de folosire a a p e l cu ¡indícele m i c r o b i a n.
concentraţia d e 5 — 1 2 m g / l d e fluor. L a o a m e n i i r~ Indicele microbian se p r e z i n t ă ca n u m ă r u l
c a r e folosesc t i m p î n d e l u n g a t astfel d e a p ă ( p e p a r ­
c u r s d e 1 0 — 3 0 d e a n i ) , fluoroza s e m a n i f e s t ă prin
! de colonii microbiene c r e s c u t e pe b a z a de
s c l e r o z a r e a g e n e r a l ă ş i calcificarea l i g a m e n t e l o r ; a g a r peptidic d u p ă însămînţarea unui cen­
i n t e r v e r t é b r a l e , fapt c a r e d u c e la l i m i t a r e a mobili­ t i m e t r u cub de a p ă (în 24 ore la 37°C.)
tăţii c o l o a n e i v e r t e b r a l e , d e r e g l ă r i a l e s i s t e m u l u i i— Indicele microbian c a r a c t e r i z e a z ă în­
n e r v o s şi o r g a n e l o r i n t e r n e (R. D. G a b o v i c i ) .
sămînţarea b a c t e r i a n a g e n e r a l ă a apei. în
a p a c u r a t ă din fîntînile a r t e z i e n e indicele
D e o a r e c e c a n t i t a t e a d e apă b ă u t ă depinde
m i c r o b i a n nu d e p ă ş e ş t e 10—30 m i c r o o r g a ­
de condiţiile c l i m a t e r i c e c a n t i t a t e a m a x i m ă de
n i s m e în 1 ml, în apa relativ c u r a t ă a bazi­
fluor din a p ă e stabilită în felul u r m ă t o r : pen­
nelor deschise indicele microbian este d e '
t r u zonele reci şi t e m p e r a t e — 1,5 m g / l , pen­
1000—1500 în m l , înţfîntînile obişnuite —
t r u zona c a l d ă — 1,2 m g / l , p e n t r u zona tori­
300 - 4 0 0 .
dă — 0,7 m g / l . Concentraţia o p t i m ă . d e fluor
(în c a z de fluorare artificială a apei)" consti­ O importanţă mai m a r e a r e prezenţa în
tuie 7 0 — 8 0 % din cea m a x i m ă - a d m i s i h i l ă , adi­ a p ă a E. c o l i , care este e l i m i n a t ă în mediul
că p e n t r u zona rece — 1,1 m g / l , p e n t r u zona a m b i a n t de o a m e n i şi a n i m a l e . Prezenţa eşeri-
t e m p e r a t ă (II) — 1,0 m g / l , zona III — hiei coli în a p ă s e m n a l e a z ă impurificarea
0,9 m g / l , zona IV — 0,6 m g / l . Prezenţa altor p r o b a b i l ă a apei cu fecalii, deci nu este
concentraţii toxice a l e microelementelor în e x c l u s ă şi prezenţa infecţiilor i n t e s t i n a l e (ti­
apele n a t u r a l e se c o n s i d e r ă drept un fenomen fos a b d o m i n a l , paratif, dizenterie e t c . ) . Ana­
r a r . De r e g u l ă substanţele toxice a j u n g în a p ă liza apei la prezenţa E. coli ne p e r m i t e să
n u m a i în u r m a l a n s ă r i i în bazinele cu a p ă a p r e v e n i m prin a n u m i t e m ă s u r i impurificarea
r e z i d u u r i l o r i n d u s t r i a l e n e e p u r a t e sau p a r t i a l e v e n t u a l ă a ei cu agenţi p a t o g e n i . P r e z e n t a

52
E. coli în a p ă se d e t e r m i n ă prin indicele- oxigen c o n s u m a t e p e n t r u o x i d a r e a substanţe­
coli şi titrul-coli. . lor p r e z e n t e într-un litru de a p ă . C e a mai
D r e p t t i t r u - c o 1 i se c o n s i d e r ă cantT-7 mică c a p a c i t a t e de o x i d a r e o au a p e l e a r t e ­
t a t e a m i n i m ă de a p ă , în c a r e a fost depis-) ziene — pînă la 2 mg de O2 la 1 1 ; în a p e l e
t a t ă o u n i t a t e de colibacil. Cu cît titrul-! fîntînilor s ă p a t e ea p o a t e a t i n g e 3—4 mg 0 2
coli e m a i m i c , cu atît a p a se c o n s i d e r ă mai' la 1 I, p a r a l e l cu intensificarea p o l u ă r i i apei
p o p u l a t ă , deci mai p e r i c u l o a s ă . ~——- în fîntîni c r e ş t e şi c a p a c i t a t e a de o x i d a r e a
C o l i - i n d i c e l e este n u m ă r u l d e coli-; apei. In a p e l e bazinelor deschise ea e şi mai
bacili d i n t r - u n litru de a p ă . Coli-titrul apei m a r e . D e p ă ş i r e a limitelor admisibile a c a p a ­
a r t e z i a n e c u r a t e e de 500 ml (coli-indicele-2), cităţii dr o x i d a r e s e r v e ş t e d r e p t indice de
în a p a din fîntînile a m e n a j a t e coli-titrul e infectare p r o b a b i l ă a s u r s e i de a p ă .
de 100 ml (coli-indicele nu mai m a r e de J_0K_ S u r s a p r i n c i p a l ă de p o l u a r e a apei cu azot
P r i n t r - u n şir de c e r c e t ă r i s-a c o n s t a t a t , a m o n i a c a l şi cu nitriţi e s t e d e s c o m p u n e r e a
că E. coli e m a i r e z i s t e n t ă la substanţele r e z i d u u r i l o r proteice, c a d a v r e l o r de a n i m a l e ,
d e z i n f e c t a n t e , cu m u l t mai r e z i s t e n t ă decît urinei şi fecalelor.
agenţii i n t e s t i n a l i ; baci Hi de t u l a r e m i e , bruce- In caz de poluare p r o a s p ă t ă cu reziduuri
loză, b a c t e r i i l e de leptospiroze. De aceea sporeşte cantitatea de săruri amoniacale
E. coli se c o n s i d e r ă nu n u m a i ca indice al ( d e p ă ş e s c 0,1 m g / l ) . Nitriţii, fiind un p r o d u s
impurificării a p e i , d a r şi al siguranţei de al Oxidării u l t e r i o a r e a s ă r u r i l o r de amo­
d e z i n f e c t a r e a ei, în special a celei de robi­ niu, într-o c a n t i t a t e mai m a r e de 0,002 m g / l ,
net. sînt un indice i m p o r t a n t al poluării s u r s e i
Deşi e n t e r o v i r u ş i i sînt mai rezistenţi la de a p ă . Vom menţiona, că în a p e l e s u b t e r a n e
clor decît colîbacilii, s-a c o n s t a t a t , că mic­ adînci nitriţii şi s ă r u r i l e a m o n i a c a l e se pot
ş o r a r e a indicelui-coli p i n ă la 3 în procesul forma din nitraţi în u r m a reacţiilor de redu­
d e z i n f e c t ă r i i apei garantează distrugerea c e r e . Nitraţii sînt p r o d u s u l final al o x i d ă r i i
t o t a l ă a e n t e r o v i r u ş i l o r şi a agenţilor infec- s ă r u r i l o r de a m o n i u . Prezenţa nitraţilor în
ţţilor i n t e s t i n a l e . Deci,| a p a c u titrul-coli d e f a p ă în absenţa nitriţilor şi s ă r u r i l o r de a m o ­
300 (coli-indicele de 3) a r e c a l i t a t e a g a r a n ­ niu indică o impurificare mai veche a apei
t a t ă din p u n c t d e v e d e r e epidemiologie. cu substanţe o r g a n i c e , a j u n s ă la faza de
Indicii chimici ai p o l u ă r i i apei. La acest m i n e r a l i z a r e c o m p l e t ă . întrebuinţarea inten­
g r u p e l e inidici se referă substanţele o r g a n i c e să a s ă r u r i l o r m i n e r a l e a z o t o a s e de a s e m e n e a
şi d e r i v a t e l e la d e s c o m p u n e r e a lor în a p ă : p o a t e spori c a n t i t a t e a de nitraţi în apele
s ă r u r i l e de a m o n i u , nitriţii şi nitraţii. Din s u b t e r a n e , mai ales în cele superficiale.
toţi aceşti compuşi' n u m a i nitraţii p r e z i n t ă D r e p t indice relativ al poluării s u r s e i
un a n u m i t pericol p e n t r u o r g a n i s m , ceilalţi de a p ă pot fi c o n s i d e r a t e şi c l o r u r i l e , c a r e se
c o m p u ş i fiind prezenţi în a n u m i t e cantităţi conţin în u r i n ă , r e z i d u u r i l e m e n a j e r e . D a r
în a p e l e n a t u r a l e şi neavînd influenţă nocivă c a n t i t a t e a s p o r i t ă de c l o r u r i în a p ă (mai
a s u p r a o r g a n i s m u l u i . Prezenţa s ă r u r i l o r d e m u l t de 3 0 — 5 0 m g / l ) p o a t e fi c a u z a t ă şi de
a m o n i u , nitriţilor poate servi n u m a i d r e p t in­ s p ă l a r e a lor din s o l u r i l e b o g a t e cu c l o r u r i
dice al prezenţei lor în solul prin c a r e s-a (săraturi).
filtrat a p a , deci nu este exclus, că în a p ă con­ P e n t r u a a p r e c i a j u s t p r e z e n t a cloru­
c o m i t e n t au p ă t r u n s din sol şi agenţi pato­ rilor în a p ă vom tine cont de tipul s u r s e i
geni. I n c a z u r i a p a r t e aceste substanţe chi­ de a p ă , prezenţa s a u absenţa c l o r u r i l o r în
mice pot indica prezenţa substanţelor o r g a n i ­ s u r s e l e de a p ă învecinate, p r e z e n t a în a p ă
ce de o r i g i n e v e g e t a l ă . De a c e e a s u r s a de a a l t o r indici ai p o l u ă r i i .
a p ă p o a t e fi c o n s i d e r a t ă ca p o l u a t ă n u m a i
în u r m ă t o a r e l e condiţii : 1) în a p ă se d e t e r m i ­
N o r m a t i v e l e igienice
n ă n u n u m a i u n u l , ci cîţiva indici d e p o l u a r e ,
a l e calităţii apei
2) c o n c o m i t e n t în apă se d e t e r m i n ă şi indicii
P e b a z a d a t e l o r e x p u s e m a i s u s a u fost ela­
bacteriologici, 3) probabilitatea p o l u ă r i i sur­
b o r a t e cîteva s t a n d a r d e p e n t r u c a l i t a t e a apei.
selor de a p ă se confirmă prin inspecţia sani­ S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 «Apa p o t a b i l ă » s e r e f e r ă l a
t a r ă a el. c a l i t a t e a apei d e r o b i n e t , c a r e s e foloseşte p e n t r u
necesităţile m e n a j e r e în locuinţe, instituţii c u r a t i v e
D r e p t indice al poluării apei cu substanţe ş i p e n t r u copii, p e n t r u p r e l u c r a r e a p r o d u s e l o r
organice serveşte capacitatea de oxidare a l i m e n t a r e la î n t r e p r i n d e r i l e de alimentaţie p u b l i c ă ,
a ei, c a r e se e x p r i m ă în m i l i g r a m e l e de menţinerea igienei p e r s o n a l e . A c e s t s t a n d a r d s e

53
r e f e r ă şi la a p a fierbinte din s i s t e m u l de a p r o v i ­ 500 m g / l , c l o r u r i — pînă la 350 m g / l , d u r i t a ­
zionare centralizat. tea g e n e r a l ă — pînă la 7 mg/l,»-oonţinutul de
Apa d e destinaţie m e n a j e r ă t r e b u i e s ă a i b ă a ş a m i c r o e l e m e n t e , substanţe nocive, c o m p u ş i r a d i o a ­
o c a l i t a t e , ca să p o a t ă fi b ă u t ă f ă r ă nici o t e a m ă ctivi, pînă la 10000 la 1 I (coli — indice) (ex­
d e c a r e v a consecinţe e p i d e m i o l o g i c e . t r a s din S t . U . S . 1 7 . 1 3 . 0 3 — 7 7 « R e g u l i l e d e a l e g e r e
S t a n d a r d u l d e s t a t d e l i m i t e a z ă indicii curăţeniei şi a p r e c i e r e a calităţii a p e i din s u r s e l e c e n t r a l i z a t e
apei în trei g r u p u r i : d e a p ă p o t a b i l ă » ) . D a c ă e a c o r e s p u n d e cerinţelor
1. Indicii o r g a n o l e p t i c i ai a p e i : apei e n u m e r a t e d e m a i s u s — a l t e n e a j u n s u r i a l e
a) -mirosul la t e m p e r a t u r a de 2 0 ° C nu t r e b u i e ei ( c u l o a r e a , t u r b i d i t a t e a e t c . ) sînt l i c h i d a t e p r i n
să d e p ă ş e a s c ă 2 g r a d e ; p r o c e d e e t r a d i ţ i o n a l e de p r e l u c r a r e a apei (coa­
b) g u s t u l la t e m p e r a t u r a de 2 0 ° C — nu m a i g u l a r e , l i m p e z i r e , f i l t r a r e , d e z i n f e c t a r e ) . Astfel,
m u l t de 2 g r a d e ; a p a s e condiţionează c o n f o r m cerinţelor S t . U . S
e) c u l o a r e a nu m a i m a r e de 20° ; 2874—82 «Apa potabilă».
c) a p a nu t r e b u i e să conţină floră a c v a t i c a D a c ă a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă se face în m o d de-
vizibilă s a u substanţe i n s o l u b i l e ( p e l i c u l e ) . c e n t r a l i z a t , a d i c ă din fîntîni s ă p a t e , in a c e s t e ca­
Concentraţiile s ă r u r i l o r m i n e r a l e n u t r e b u i e s ă z u r i e a t r e b u i e s ă c o r e s p u n d ă cerinţelor g e n e r a l e
influenţeze a s u p r a proprietăţilor o r g a n o l e p t i c e a l e faţă d e a p a p o t a b i l ă , d e s i g u r , a c e s t e cerinţe fiind
a p e i ; r e z i d u u l u s c a t — 1000 m l / l , s u l f u r i — pînâ la nu c h i a r atît de s t r i c t e ca în S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 .
500 m g / l , c l o r u r i — nu m a i m u l t de 350 m g / l . D e a c e e a I n p r a c t i c a s a n i t a r ă n e folosim d e a n u ­
d u r i t a t e a g e n e r a l ă — p i n ă la 7 m g - e c h i v / l (in m i t e n o r m a t i v e p e n t r u a p r e c i e r e a calităţii apei.
u n e l e c a z u r i p i n ă la 10 m g - e c h i v / l ) . fier — p i n ă
la 0,3 mg/1, in u n e l e c a z u r i p i n ă la I m g / l , m a n - Indicii Normativele
g a n — pînă la 0,5 m g / l , c u p r u — pînă la 1 m g / l . transparenţa nu mai mică de 30 cm
z i n c — 5 m g / l . Concentraţiile substanţelor folo­ culoarea n u m a i m a r e d e 40°
s i t e p e n t r u p r e l u c r a r e a apei s a u n i m e r i t e i n s u r s a mirosul, gustul pină la 2 — 3 g r a d e
d e a p ă c u r e z i d u u r i l e n u t r e b u i e s ă influenţeze or­ duritatea generală p i n ă la 14 mg-echiv
g a n o l e p t i c a apei. în a c e s t caz s t a n d a r d u l d e s t a t conţinutul de fluor pînă la 1.5 m g / l
p r e v e d e : concentraţia c l o r u l u i liber — n u m a i m a r e conţinutul de nitraţi pînă la 40 m g / l ( r e c a l ­
de 0,5 m g / l , c l o r u l r e z i d u a l « c l o r a m i n i c » — 1.2 c u l a t în a z o t u l nitraţi-
m g / l , a l u m i n i u l r e z i d u a l — p i n ă la 0,5 m g / l , tripo- lor — pînă la 10 m g / l )
lifosfatul — pînă la 3,5 mg/l, h e x a m e t a f o s f a t u l — Indicii b a c t e r i o l o g i c i ai n u m a i mic d e 100 (in
p i n ă la 3.5 m g / l . reacţia a c t i v ă a a p e i — în limitele calităţii a p e i : dicele-coli nu m a i m a r e
6,5 — 9. titrul-coli d e 10)
2. Indicii substanţelor nocive din a p ă s i n t pre­ indicele m i c r o b i a n p i n ă la 300-400 în I ml
văzuţi p e n t r u : de a p ă .
a) substanţele c a r e pot fi p r e z e n t e în a p e l e Indicii chimici d e , po­
n a t u r a l e , a c e s t e a fiind : f l u o r u r i l e — nu m a i m u l t l u a r e a apei :
de 1,5 m g / l , a z o t u l miraţilor — nu - m a i m a r e puterea de oxidare p i n ă la 4 m g / l O i
de 10 m g / l , stronţiul — 2 m g / l . m o l i b d e n u l — sărurile de amoniu p i n ă la 0,1 m g / l
0,5 m g / l , p l u m b u l — p i n ă |a 0,1 m g / l . u r a n i u l c a n t i t a t e a de nitriţi pînă la 0,002 m g / l
n a t u r a l — pînă la 1,7 m g / l , radiul-22t> — pînă la
4.44 B k / 1 ( I - . 2 X 1 0 ( t u r i e / 1 ) . stronţiul-90 — D a c ă condiţiile s a n i t a r e a l e s u r s e i d e a p ă
pîna la 14,8 Bk/1 ( 4 X 1 0 c u r i e / 1 ) . orice a m e s ­ c o r e s p u n d exigenţelor şi r e z u l t a t e l e a n a l i z e i de la­
t e c de substanţe r a d i o a c t i v e cu componenţă n e i d e n - b o r a t o r a apei sînt b u n e , ea p o a t e fi b ă u t ă şi c r u d ă ,
t i f i c a t ă — pînă la 11,1 Bk/1 ( 3 X 1 0 curie/l) f ă r ă nici o p r e l u c r a r e . D a c ă i n r e z u l t a t u l a n a ­
etc.; lizei s-a d e t e r m i n a t , că s u r s a p r o b a b i l e p o l u a t ă ,
b) substanţele a d ă u g a t e ca reagenţi în a p ă a p a p o a t e ii folosită n u m a i dezinfectînd-o in
la p r e l u c r a r e a ei — s p r e e x e m p l u poliacril p r e a l a b i l prin fierbere s a u c l o r i z a r e . în a c e s t e ca-
a m i d — nu m a i m u l t de 2 m g / l , h i d r a z i n - h z u r i se ia in consideraţie şi s t a r e a s a n i t a r ă a fintinii.
d r a t — 0,01 mg/l, e t c . ;
c) substanţele c a r e n i m e r e s c în a p ă impereuiwi
c u r e z i d u u r i l e i n d u s t r i a l e s a u a g r i c o l e c a r e an
CARACTERIZAREA IGIENICA A SURSELOR
fost n e u t r a l i z a t e puţin s a u deloc. L i s t a C. M a x . A. DE APROVIZIONARE CU APA
a a c e s t o r substanţe a fost p u b l i c a t ă de c ă t r e Direc­
ţia p r i n c i p a l ă a s e r v i c i u l u i s a n i t a r o - e p i d e m i o l o g i c D r e p t s u r s e de apă pot servi apele a t m o s ­
al M i n i s t e r u l u i ocrotirii sănătăţii al U . R . S . S . ferice, s u b t e r a n e si b a z i n e l e de suprafaţă.
3. Indicii de s e c u r i t a t e epidemîologîcă a a p e i :
a) indicele-coli nu m a i m a r e de 3 (coli-titru 1
300) ; b) indicele b a c t e r i a n nu m a i m a r e de 100
Apele atmosferice
in 1 m l d e a p ă . Precipitaţiile a t m o s f e r i c e s i n t folosite ca
I n c a z u r i l e cînd n u d i s p u n e m d e s u r s e d e a p a
s u r s ă de a p ă potabilă n u m a i in regiunile să­
c o n f o r m e x i g e n t e l o r S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 , o v o m utili­
z a p e cea m a i p o t r i v i t ă , c a r e a r p u t e a a s i g u r a race în a p ă — la s u d u l ţârii s a u in regi­
populaţia c u a p ă p o t a b i l ă i n m o d c e n t r a l i z a t d u p ă unile a r c t i c e .
o a n u m i t ă p r e l u c r a r e . în a c e s t e c a z u r i a p a sur­ Apele a t m o s f e r i c e se c a r a c t e r i z e a z ă prin-
sei m e n i t e p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a c e n t r a l i z a t ă t r e ­
b u i e să a i b ă a n u m i t e c a l i t ă ţ i : m i r o s u l şi g u s t u l la
tr-o m i n e r a l i z a r e s l a b ă , conţin cantităţi mi­
t e m p e r a t u r a de 2 0 ° C cel m u l t 2 g r a d e , r e z i d u u nime de substanţe o r g a n i c e şi s i n t a b s o l u t
u s c a t — p i n ă la 1000 m g / l , «uitaţi — pîna la lipsite de agenţi p a t o g e n i . A s u p r a calităţii
54
F i g . 14. S c h e m a g e n e r a l ă a reţelei de a p e s u b t e r a n e .
1 — s t r a i u l i m p e r m e a b i l . 2 — s t r a i u l d e a p e i r e u l i c c . 3 — s t r a t u l a c v i f e r a r t e z i a n f ă r ă p r e s i u n e . 4 — s t r a t u l a r t e z i a n sub p r e s i u n e .
5 - - [ î n t i n a a l i m e n t a t a eu a p e f r e a t i c e 1 l i n t i n a s ă p a t a ) . ti — ( i n t i n ă a l i m e n t a t ă eu ape a r t e z i e n e i a r ă p r e s i u n e . 7 — f i n t i n â a l i m e n ­
t a t a c u a p e a r t e z i e n e sub p r e s i u n e .

u l t e r i o a r e influenţează modul de c a p t a r e şi cînd solul e s t e format din roci m i c r o g r a -


p ă s t r a r e a apelor de precipitaţii. n u l a r e , începînd de la adîncimea de 5—6 m
L u c r ă r i l e de irigare şi de e x p l o r a r e a sur­ apele freatice a p r o a p e că nu conţin microbi.
s e l o r s u b t e r a n e efectuate în U . R . S . S . p e r m i t , D a c ă solul este impurificat cu diferite rezi­
ca în r a i o a n e l e seci să nu se mai foloseas­ d u u r i şi deşeuri se p o a t e întîmpla, că apele
că a p a de precipitaţii cu g r a d s c ă z u t de mine­ freatice să conţină agenţi p a t o g e n i ai di­
r a l i z a r e şi lipsită de g u s t . feritor boli. Acest p e r i c o l e cu atît mai m a r e ,
cu cît m u r d ă r i i l e p ă t r u n d mai adînc. iar
Apele s u b t e r a n e a p a freatică e mai a p r o a p e de suprafaţă
(cu cît rocile au g r a n u l e mai m a r i , cu atît
Apele freatice. Precipitaţiile atmosferice, apa freatică e mai s u p e r f i c i a l ă ) .
atingînd suprafaţa t e f e s t r ă y parţial se eva­ Apele freatice sint folosite pe l a r g p e n t r u
p o r e a z ă , parţial se s c u r g în pîraie, a c u m u - a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă la s a t e , săpîndu-se
lîndu-se apoi în rîurî, lacuri şi parţial se infil­ cu acest scop fîntîni o b i ş n u i t e s a u fîntîni fo­
t r e a z ă în sol, p ă t r u n d încet prin porii roci­ r a t e . De r e g u f ă fîntînile s ă p a t e au debitul de
lor p e r m e a b i l e la adîncirne. - - a p ă între ! şi 10 m :1 în d e c u r s de 24 o r e .
Acumulîndu-se d e a s u p r a p r i m u l u i strat'-, în unele c a z u r i apele freatice pot~fi folosite .
de roci i m p e r m e a b i l e ( a r g i l ă , g r a n i t , c a l e a - \ p e n t r u a m e n a j a r e a a p e d u c t e l o r mici s ă t e ş t i .
ruri u n i f o r m e ) , a p a f o r m e a z ă p r i m u l s t r a t \ Apele a r t e z i e n e . Apele freatice, nimerind
acvifer s u b t e r a n d e n u m i t s t r a t u l de a p e frea- i între d o u ă s t r a t u r i de roci i m p e r m e a b i l e ,
tice (fig. 14). f o r m e a z ă primul s t r a t d e a p ă a r t e z i a n ă ,
în dependenţă de adîncimea s t r a t u l u i im­ avînd «podea» şi «acoperiş» i m p e r m e a b i l . în
p e r m e a b i l apele freatice pot fi de la 1—2 dependenţă de specificul geologic al solului
pînă la zeci de metri adîncirne. Urmînd direc­ a p e l e a r t e z i e n e pot forma p r i m u l , al doilea şi
ţia înclinării s t r a t u l u i i m p e r m e a b i l , a p e l e al treilea s t r a t acvifer a r t e z i a n f ă r ă p r e s i u n e ,
freatice se d e p l a s e a s ă din locurile mai înalte completînd tot spaţiul între s t r a t u r i l e im­
s p r e cele mai j o a s e . p e r m e a b i l e . D a c ă se s a p ă o fîntînă, c a r e
Apele freatice deseori sînt întrebuinţate de a j u n g e pînă la s t r a t u l acvifer a r t e z i a n ,
o a m e n i , d e o a r e c e sînt t r a n s p a r e n t e şi au o a p a se ridică în ea. şi în v a s e l e c o m u n i c a n t e ,
coloraţie s l a b ă . C a n t i t a t e a de s ă r u r i m i n e r a l e în Unele c a z u r i ţişnind la suprafaţă prin
în ele creşte o d a t ă cu adîncimea, d a r , în j e t u r i . Astfel de fîntînă se nurneşte a r t e z i a n ă .
m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , rămîne m i c ă . în cazul Adîncimea a p e l o r a r t e z i e n e de la suprafaţa

55
p ă m î n t u l u i poate fi între zeci şi o mie şi ceva Cerinţele igienice fată de instalarea fîntîni-
d e m e t r i (vezi fig. 14). -—-—^ lor s ă p a t e şi a celor forate
Apele a r t e z i e n e au t e m p e r a t u r a r e l a t i v '
j o a s ă ( 5 — 1 2 ° C ) şi c o m p o n e n t a m i n e r a l ă con­ P e n t r u a preveni impurificarea a p e l o r sub­
s t a n t ă . De r e g u l ă , a p a a r t e z i a n ă e t r a n s p a - , t e r a n e în procesul exploatării s u r s e l o r de a p ă
r e n t ă , incoloră, f ă r ă m i r o s şi g u s t specific. e n e c e s a r ă r e s p e c t a r e a u r m ă t o a r e l o r condiţii
C a n t i t a t e a de s ă r u r i m i n e r a l e d i z o l v a t e de­ igienice :
pinde de compoziţia chimică a rocilor, prin! a) locul p e n t r u i n s t a l a r e a fîntînilor se
c a r e s t r ă b a t e a p a . U n e o r i apele a r t e z i e n e pot, a l e g e la o înălţime fată de relieful a m b i a n t
a v e a cantităţi excesive de s ă r u r i — pot fi; la d i s t a n t a c u v e n i t ă de s u r s e l e e v e n t u a l e
foarte d u r e , s ă r a t e , conţin m u l t e fluoruri,; de impurificare, va fi ferit de riscul i n u n d a ­
c o m p u ş i ai fierului s a u h i d r o g e n sulfurat,; ţiilor s a u înmlăştinirilor. în p r o c e s u l ex­
fapt c a r e împiedică folosirea lor f ă r ă o preV p l o a t ă r i i fîntîna trebuie să fie p r o t e j a t ă de
lucrare specială. impurifican ;
Filtrîndu-se îndelung prin sol, fiind prote­ b) pereţii fîntînii s a u ai instalaţiei de c a p ­
j a t e de rocile i m p e r m e a b i l e , apele a r t e z i e n e t a r e t r e b u i e să fie i m p e r m e a b i l i . în j u r u l fîn­
p r a c t i c sînt lipsite de m i c r o o r g a n i s m e , deci, tînii se p u n e un s t r a t de a r g i l ă , p e n t r u ca
pot fi folosite p e n t r u b ă u t în s t a r e c r u d ă . apele de la suprafaţă să nu se p o a t ă infiltra
Apa a r t e z i a n ă p o a t e fi obţinută săpîndu-se în adînc s a u pînă la s t r a t u l acvifer.
fîntîni adînci s a u instalîndu-se fîntîni tubu­ D e o a r e c e impurităţile bacteriene p ă t r u n d
läre. D a t o r i t ă debitului c o n s t a n t (de la 1 în fîntînă în fond de la suprafaţă, c a p t a r e a
pînă la 200 m 3 / o r ă ) / , calităţilor o r g a n o l e p t i c e apei se face aşa, ca să fie exclusă impuri­
b u n e , a p e l e a r t e z i e n e sînt c o n s i d e r a t e ca ficarea apei din exterior..
s u r s e potrivite p e n t r u a p e d u c t e l e mici. Fîntînile s ă p a t e . L a s a t e , mai
Totuşi epidemii de infecţii i n t e s t i n a l e sînt frecvent sînt utilizate fîntînile s ă p a t e (fig.
î n r e g i s t r a t e chiar şi în c a z de folosire a ape­ 15).
lor a r t e z i e n e , s u r s e de infectare pot fi apele A c t u a l m e n t e p e n t r u s ă p a t u l fîntînilor se
freatice p o l u a t e , c a r e a u p ă t r u n s prin c r ă p ă ­ foloseşte instalaţia C.Ş.C.—30, c a r e face
turi în rocile i m p e r m e a b i l e , din fîntînile să­ fîntîni cu d i a m e t r u l de 1,2 m şi adîncimea de
p a t e p ă r ă s i t e s a u din c a u z a instalaţiilor de­ pînă la 30 m. Locul pentru fîntînă trebuie să
fecte ale a p e d u c t u l u i a r t e z i a n . fie ceva mai înalt, la distanţa de cel puţin
In u ltimul timp sînt descrise c a z u r i de 2 5 — 3 0 m de la s u r s a e v e n t u a l ă de impurifi­
p o l u a r e a apelor a r t e z i e n e cu reziduuri i n d u s ­ c a r e (closet, compost, g r o a p ă de gunoi, e t c . ) .
t r i a l e din c a u z a l a n s ă r i i lor în m i n e adînci D a c ă ( d u p ă relieful localităţii) closetul e s t e
s a u în v ă g ă u n i . S t r a t u r i l e acvifere, fiind la s i t u a t la o înălţime mai m a r e decît fîntîna,
d e p ă r t ă r i relativ mici de fundul minelor s a u a a t u n c i distanţa între ele trebuie să fie de 8 0 —
v ă g ă u n e l o r , se p o l u a u destul de repede, apa 100 m. Apa din fîntînă trebuie să p a r v i n ă
c a p ă t ă calităţi o r g a n o l e p t i c e nespecifice — din s t r a t u l al doilea acvifer ( d a c ă adîncimea
mirosul de petrol, aromatic, gustul s ă r a t , lui nu d e p ă ş e ş t e 30 m ) . F u n d u l fîntînii r ă -
etc. mîne liber iar pereţit se c ă p t u ş e s c cu m a t e r i a l
Izvoarele. Apele s u b t e r a n e ce ies la s u p r a ­ i m p e r m e a b i l — colaci de beton bine ajustaţi.
faţa solului s e n u m e s c izvoare. Apele freatice C o l a c u l d e a s u p r a fîntînii va avea o înălţime
s a u cele a r t e z i e n e i z v o r ă s c d a c ă s t r a t u l acvi- de 0,8 m. La 1,0 m în j u r u l fîntînii şi la adîn­
fer respectiv este « t ă i a t » la coborîrea pantei cimea de 1 m se va p u n e un s t r a t de a r g i l ă ,
(în munţi, rîpi adînci). A s e m e n e a i z v o a r e c a r e d e a s u p r a se va acoperi cu ciment s a u
s e n u m e s c d e s c e n d e n t e . D a c ă într-o v ă g ă u n ă pietriş. P a v a j u l din j u r u l ei va avea scur­
s a u într-o v a l e din v e c i n ă t a t e a rîului se g e r e a d i n s p r e fîntînă ca să se a s i g u r e în­
d e z g o l e ş t e un s t r a t de a p ă s u b p r e s i u n e , d e p ă r t a r e a apei v ă r s a t e s a u a precipitaţiilor
iau n a ş t e r e izvoare a r t e z i e n e —' din c a r e apa atmosferice.
ţîşneşte în s u s . C a l i t a t e a apei de izvor depin­ O m a r e importanţă pentru menţinerea
de de adîncimea s t r a t u l u i acvifer, c o n s t r u c ­ curăţeniei apei în fîntîni o a r e şi felul de a
ţia instalaţiilor de c a p t a r e . D a c ă au un debit s c o a t e a p a . S-a c o n s t a t a t , că cel mai des fîn­
de a p ă suficient, izvoarele pot fi folosite tînile se impurifica a n u m e din exterior, la
pentru instalarea apeductelor centrali­ s c o a t e r e a apei c u c ă l d ă r i m u r d a r e .
zate. Cel mai potrivit mod de a s c o a t e a p a din

56
m e t a l i c e (fig. 17). Apa din s o n d e l e de foraj
se s c o a t e . c u pompe cu c a p a c i t a t e a de 100
3
m / o r ă şi mai mult.
D.acă fîntînile şi s o n d e l e de foraj sînt
bine a m e n a j a t e , a p a din ele e s t e foarte c u r a t ă ,
în unele cazuri, d a c ă apele a r t e z i e n e comu­
nică cu cele freatice, ele pot fi impurifícate.
Apele freatice p ă t r u n d în s t r a t u l a r t e z i a n
prin ţevile r u g i n i t e s a u r ă u s u d a t e . P e n t r u
a feri a p e l e a r t e z i e n e de i m p u r i f i c a r e p a r t e a
d e s u s a sondei d e foraj s e face din ţeava
d u b l ă , spaţiul liber este u m p l u t cu ciment.
De a s e m e n e a , impurităţile pot p ă t r u n d e în
s o n d e l e de foraj exterior. P e n t r u a e x c l u d e
acest fapt p a r t e a de s u s a fîntînii arteziene
se e r m e t i z e a z ă în locul i n s t a l ă r i i pompei. Spa­
ţiul d i n t r e ţevile fîntînii şi 'pereţii forajului
se u m p l e cu ciment.

F i g . 15. Fîntînă s ă p a t ă cu ţevi d e beton şi cu


pompă.
a) p o m p a , h) — s t r a t u l (Ic p r u n d l ş d e l a ( u n d u l f l n t i n i i

fîntîni e c o n s i d e r a t ă folosirea p o m p e l o r ma­


n u a l e s a u electrice. Aceste fîntîni. de r e g u l ă ,
sînt închise e r m e t i c şi astfel se e x c l u d e im-
p u r i f i c a r e a apei. D a c ă nu se dispune de
p o m p ă a p a din fîntînă se va s c o a t e n u m a i
c u c ă l d a r e colectivă.
Fîntinile de f o r a j . D a c ă apele
freatice sînt la adîncimea de 7 — 8 m p e n t r u
c a p t a r e a lor pot fi folosite fîntînile de foraj
(fig. 16).
Fîntînă de foraj se face m a n u a l şi este do­
t a t ă cu p o m p ă de mînă, p r o d u c t i v i t a t e a c ă r e i a
3
e d e 0,5—1 m pe o r ă .
Apa din s t r a t u r i l e mai adînci poate fi ob­
ţinută din fîntîni a r t e z i e n e , a c e s t e a folosin-
du-se p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a c e n t r a l i z a t ă cu
apă a localităţilor, întreprinderilor indus­
triale.
Din s t r a t u r i l e acvifere adînci a p a se s c o a t e
cu a j u t o r u l s o n d e l o r de foraj. Cu acest scop
se forează un puţ cu d i a m e t r u l de 5 0 —
600 mm şi adîncimea de la 10—15 pînă la
1000 m şi mai m u l t . P e n t r u ca pereţii să nu se
s u r p e în fîntînă a r t e z i a n ă s e i n s t a l e a z ă ţevi F i g . 16. Fîntînă de foraj

57
Pavajul de ciment coloraţie i n t e n s ă . D a c ă albia rîului e s t e for­
t m a t ă din roci a r g i l o a s e , a t u n c i s u s p e n s i a fină,
c a r e se obţine prin « s p ă l a r e a » m a l u l u i , pro­
v o a c ă o t u r b i d i t a t e s t a b i l ă a apei.
Apele s t ă t ă t o a r e s a u cele cu s c u r g e r e sla­
Nivelul Stratul b ă s e c a r a c t e r i z e a z ă prin d e z v o l t a r e a m a s i v ă
static al apei
de argilă a a l g e l o r , c a r e a c o p e r ă v a r a suprafaţa lor
cu un covor v e r d e . Apa c a p ă t ă o coloraţie
v e r z u i e s a u b r u n ă , din c a u z a a l g e l o r m o a r t e
c a p ă t ă miros şi g u s t n e p l ă c u t . Nu e s t e ex­
c l u s , că substanţele ce se f o r m e a z ă în u r m a
Pavajul d e s c o m p u n e r i i algelor, să aibă o influenţă
de sabot n e f a v o r a b i l ă a s u p r a sănătăţii o m u l u i . Apa
t u t u r o r bazinelor de suprafaţă a r e un m i r o s
s a u un g u s t specific din c a u z a d e s c o m p u n e ­
Nivelul dinamicMM
rii substanţelor o r g a n i c e lp suprafaţă s a u
a,aPei M
la fund. p r e c u m şi din c a u z a e x t r a g e r i i de
c ă t r e a p ă a actinomicetelor şi p r o d u s e l o r
Calcar lor din sol.
instabil
Apele de suprafaţă conţin puţine substanţe
m i n e r a l e , d a r în l a c u r i l e şi b a z i n e l e f ă r ă s c u r ­
Ţevi g e r e concentraţia s ă r u r i l o r poate fi d e s t u l de
forate m a r e din c a u z a e v a p o r ă r i i intense, mai a l e s
în r e g i u n i l e cu climă t o r i d ă . T o a t e b a z i n e l e de
suprafaţă se c a r a c t e r i z e a z ă prin c a l i t a t e a
Roci tari, i n s t a b i l ă a apei, a c e a s t a fiind în dependenţă
cu crăpături de sezon şi chiar de timp, s p r e e x e m p l u .
d u p ă ploaie.
t

AVtoepurarea a p e l o r din b a z i n e . Cu t o a t e
că b a z i n e l e de suprafaţă sin> impurifícate
p e r m a n e n t , c a l i t a t e a apei in ele r ă m î n e
relativ c o n s t a n t ă . A c e a s t a se d a t o r e ş t e diferi­
Fig. 17. S c h e m a s o n d e i de foraj
tor p r o c e s e fizico-chimice şi biologice, c a r e
c o n t r i b u i e la « a u t o e p u r a r e a » b a z i n e l o r de
a p ă d e substanţe s u s p e n d a t e , o r g a n i c e ,
Apele de suprafaţă m i c r o o r g a n i s m e şi a l t e impurităţi
Apele' reziduale, n i m e r i n d în bazin se
Precipitaţiile meteorologice, ce se s c u r g de d i l u e a z ă , apoi p a r t i c u l e l e m i n e r a l e şi or­
pe p a n t e l e n a t u r a l e , formează b a z i n e de a p ă , g a n i c e în s u s p e n s i e , m i c r o o r g a n i s m e l e , o u ă l e
pîraie, n u r i . lacuri s t ă t ă t o a r e şi cu scur­ de helminţi parţial se d e p u n la fund, a p a
g e r e . Bazinele de apă se a l i m e n t e a z ă nu se limpezeşte şi devine t r a n s p a r e n t ă .
n u m a i cu a p ă atmosferică, d a r parţial şi cu D a t o r i t ă m i c r o o r g a n i s m e l o r ce se află în
cea s u b t e r a n ă . a p e l e bazinelor substanţele o r g a n i c e se mine­
Toate a p e l e de suprafaţă sînt p o l u a t e r a l i z e a z ă , a s e m e n e a celor din sol. Prin oxi-
din exterior, de aceea ele se c o n s i d e r ă ca d a r e a biochimică substanţele o r g a n i c e se ni-
s u r s e potenţiale de boii epidemice. în mod trifică, t r a n s f o r m î n d u - s e în compuşi final: —
deosebit sint poluate s e c t o a r e l e bazinelor intraţi, carbonaţi, sulfaţi e t c . l ' e n t r u ca pro­
s i t u a t e în a p r o p i e r e a centrelor p o l u a t e şi în cesele de oxidare a substanţelor o r g a n i c e
locurile de s c u r g e r e a apelor r e z i d u a l e tnena-. s ă d e c u r g ă în a p ă n o r m a l e nevoie de oxigen
jere s a u i n d u s t r i a l e . dizolvat, rezervele c ă r u i a , pe m ă s u r ă ce se
Proprietăţile o r g a n o l e p t i c e şi compoziţia c o n s u m ă , se r e c u p e r e a z ă pe c o n t u l difuziei lui
chţmică a b a z i n e l o r de suprafaţă d e p i n d de din a t m o s f e r ă . Apele c u r a t e conţin mai m u l t
mai m u l t e condiţii. Apa rîurilor s a u afluenţi­ de 5 0 % ' de oxigen dizolvat.
lor ce c u r g prin regiuni m l ă ş t i n o a s e a r e o Ghe'ata c a r e a c o p e r ă apa împiedică reae-

58
raţia, a s t f e l î n r ă u t ă ţ i n d p r o c e s u l d e a u t o e p u - s a u j n d u s t r i a l e , iar a p a la folosire să fie în
rare. p r e a l a b i l bine d e z i n f e c t a t ă şi curăţită p e n t r u
Pe parcursul autoepurării bazinelor agen­ a m i c ş o r a c a n t i t a t e a de substanţe în s u s p e n ­
ţii patogeni şi cei saprofiţi pier din cauza sie şi a r e d u c e coloraţia ei.
micşorării cantităţii de substanţe nutritive în u l t i m u l timp bazinele de suprafaţă sînt
n e c e s a r e , s u b acţiunea radiaţiei s o l a r e , a n t i ­ folosite d r e p t s u r s ă d e a p r o v i z i o n a r e c u a p ă
bioticelor eliminate de saprofite şi alţi fac­ în mod c e n t r a l i z a t . 8 5 % din a p e d u c t e l e cen­
tori. t r a l i z a t e funcţionează pe baza apelor de su­
în urma autoepurării apa din bazinele prafaţă. A c e a s t a se explică prin folosirea şi
de suprafaţă devine transparentă, mirosul perfecţionarea p r o c e d e e l o r de e p u r a r e şi de­
neplăcut dispare, substanţele organice se z i n f e c t a r e a apei, prin faptiii, că bazinele sub­
mineralizează, o bună parte din microbii t e r a n e nu pot face faţă necesităţilor crescînde
patogeni se distrug şi apa capătă pro­ d e a p ă ale o r a ş e l o r m a r i . Debitul rîurilor
prietăţile de pînă la p o l u a r e . Viteza p r o c e s e ­ mici de a s e m e n e a nu p o a t e acoperi necesităţile
lor de autopurificare depinde de mărimea o r a ş e l o r şi, p e n t r u a rezolva p r o b l e m a a p r o ­
bazinului şi de gradul lui de poluare. vizionării c u ' a p ă , . s e c o n s t r u e s c b a r a j e ş i
lacuri artificiale de a c u m u l a r e . Aceste l a c u r i
Un indice i m p o r t a n t al g r a d u l u i de p o l u a r e
a c u m u l e a z ă cantităţi m a r i de a p ă , mai a l e s
a apei cu s u b s t a n ţ e o r g a n i c e şi al intensităţii
d e a u t o e p u r a r e e s t e c o n s u m u l biochimic d e o x i g e n
în timpul dezgheţurilor de p r i m ă v a r ă . La
(CB.O.), a d i c ă c a n t i t a t e a d e o x i g e n n e c e s a r ă construcţia l a c u r i l o r de a c u m u l a r e , mai a l e s
p e n t r u o x i d a r e a c o m p l e t ă a substanţelor o r g a n i c e in r e g i u n i l e secetoase» se ia un şir de m ă ­
d i n t r - u n litru d e a p ă l a t e m p e r a t u r a d e 2 0 ° C . s u r i p e n t r u menţinerea calităţii b u n e a apei,
C u cît a p a e s t e m a i m u r d a r ă , c u a t i t C B . O . e s t e p r e v e n i r e a «împînzirii» ei. Aceste m ă s u r i in­
m a i m a r e . în p r a c t i c a s a n i t a r ă m a i d e s s e d e t e r ­
clud p r e g ă t i r e a albiei viitorului lac de acu­
m i n ă C B . 0 . 5 , a d i c ă c o n s u m u l de oxigen al 1 I
de a p ă în d e c u r s u l de 5 zile, d e o a r e c e d e t e r m i n a r e a m u l a r e — curăţirea ei de p l a n t e , adîncirea,
C.B.O. d u r e a z ă 20 de zik (prea îndelungaţi. s ă d i r e a în j u r a unei zone verzi, interzicerea
P e n t r u a p e l e n a t u r a l e C.B.O.s e mai mic de 2 m g / l . l u c r ă r i l o r a g r i c o l e în p r e a j m ă , c t c .
in a p e l e r e l a t i v c u r a t e e în limitele a 2 — 4 m g / l
U_. ( C B . O . o u e g a l e a z ă cu 3 — 6 mgO.,/1). Reieşind din cele expuse, s t a n d a r d u l de
s t a t p e n t r u s u r s e l e de a p ă potabilă dă prio­
ritate apelor arteziene sub presiune, apoi ape­
D a r proprietăţile de a u t o e p u r a r e a bazine
lor f ă r ă p r e s i u n e , inclusiv celor de izvor,
lor au anumite limite. în caz de poluare
a p e l o r freatice şi în ultimul rînd celor de
masivă cu substanţe organice cantitatea de
suprafaţă..
oxigen dizolvat în apă scade considerabil,
fapt care cauzează dezvoltarea microflorei
anaerobe. în urma proceselor de descom­
APRECIEREA IGIENICA
punere anaerobă (putrefacţie) în a p a ş i a e r u l
A METODELOR DE AMELIORARE
de la suprafaţa bazinului apar gaze cu A CALITĂŢII APEI
miros neplăcut (fetide), bazinul nu mai poate
fi folosit ca sursă de aprovizionare-cu apă E x i s t ă m u l t e m e t o d e de a m e l i o r a r e a cali­
şi nici p e n t r u a l t e necesităţi. S c ă d e r e a c a n t i ­ tăţii apei, metode, prin c a r e a p a se e p u r e a z ă
tăţii d e o x i g e n d i z o l v a t p î n ă l a 1,5—2 m g / l de m i c r o o r g a n i s m e p a t o g e n e , de substanţe in
sau 1 mg/l duce la pieirea masivă a peşti­ suspensie, şi h u m i n o a s e , de c a n t i t a t e a excesi­
lor. A p e l e b a z i n e l o r mici sau s t ă t ă t o a r e au o vă de s ă r u r i (calciu, m a g n e z i u , fier. m a n g a n .
capacitate de autoepurare neînsemnată. De fluor, e t c ) . de g a z e fetide, substanţe toxice
aceea recomandam, ca pentru aproviziona­ şi r a d i o a c t i v e .
rea cu apă să fie folosite bazinele mari, cu U t i l i z a r e a diferitelor m e t o d e de e p u r a r e
apă curgătoare, aceste bazine trebuie să fie p e r m i t e ca s u r s e l e locale să fie folosite la
protejate de poluări cu reziduuri menajere m a x i m u m p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a populaţiei cu
apă potabilă.
1
P r o c e n t u l de saturaţie a apei cu o x i g e n se Cele mai r â s p i n d i t e m e t o d e de a m e l i o r a r e
determină din., formula: C = -^-100%, unde a calităţii apei la a p e d u c t e sînt limpezirea —
m e s t e conţinutul de o x i g e n în a p ă (în m g / l ) i a r î n l ă t u r a r e a impurităţilor solide din a p ă .
M —cantitatea maximă de oxigen (în mg) care d e c o l o r a r e a — î n l ă t u r a r e a coloraţiilor ex­
se p o a t e d i z o l v a în 1 I de a p ă la t e m p e r a t u r a d a t ă cesive, d e z i n f e c t a r e a — nimicirea agenţilor
a ape i la m o m e n t u l l u ă r i i p r o b e i . p a t o g e n i şi viruşilor din a p ă .

59
Limpezirea şi decolorarea apei F i l t r e l e cu acţiune l e n t ă curăţă bine a p a n u m a i
d u p ă «maturizare», care constă in u r m ă t o a r e l e :
Limpezirea si d e c o l o r a r e a parţială a apei d a t o r i t ă reţinerii p a r t i c u l e l o r în s u s p e n s i e în s t r a t u l
s u p e r i o r de nisip porii lui se m i c ş o r e a z ă într-atîta.
p o a t e fi obţinută p r i n t r - u n d e c a n t a j înde­
că reţine c h i a r şi p a r t i c u l e l e f o a r t e mici, o u ă l e şi
l u n g a t . A c e a s t a se d a t o r e ş t e faptului, că în l a r v e l e de helminţi şi pînă la 9 9 % din b a c t e r i i .
a p a s t ă t ă t o a r e s a u cu o s c u r g e r e l e n t ă s u b ­ C o n c o m i t e n t în pelicula m a t u r i z a t ă , n u m i t ă peli­
stanţele solide m a i g r e l e decît a p a se sedi­ c u l ă b i o c h i m i c ă , a r e loc pieirea m i c r o o r g a n i s m e l o r
reţinute. O d a t ă la 3 0 — 6 0 de zile s t r a t u l s u p e r i o r
m e n t e a z ă la fund. Astfel, se limpezeşte apa în
d e nisip ( d e 2 — 3 c m ) t r e b u i e î n l ă t u r a t . F i l t r e l e
b a z i n e l e de suprafaţă şi l a c u r i l e de a c u m u - cu acţiune l e n t ă pot fi folosite la a p e d u c t e l e mici,
,lare. D a r limpezi-rea n a t u r a l ă se efectuează spre exemplu, p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a cu a p ă a
foarte încet, d e c o l o r a r e a nu e s t e eficientă. s a t e l o r , u n d e condiţiile d e e x p l o a t a r e sînt r e l a t i v
De aceea a c t u a l m e n t e limpezirea şi decolo­ s i m p l e , şi funcţionarea eficientă a r e o importanţă
hotărîtoare.
r a r e a ei se obţine prin a d ă u g a r e a în a p ă
a substanţelor chimice — coagulanţilor, c a r e Coagularea, decantarea şi filtrarea rapidă
a c c e l e r e a z ă s e d i m e n t a r e a substanţelor în a apei. P e n t r u a a c c e l e r a procesul de s e d i m e n ­
suspensie. t a r e a substanţelor s u s p e n d a t e în a p a c a r e
U l t i m u l s t a d i u al p r o c e s u l u i de d e c o l o r a r e t r e b u i e filtrată se a d a u g ă nişte agenţi chimici
şi de limpezire a apei e s t e filtrarea ei p r i n t r - u n numiţi coagulanţi. Aceşti coagulanţi sînt
s t r a t de m a t e r i a l g r a n u l a r — nisip sau a n t r a ­ A U ţ S O i b . F e C I 3 , F e S 0 4 şi alţii. Reactionînd
cit, în p r a c t i c ă sînt folosite d o u ă procedee cu electroliţii din a p ă (bicarbonaţii), ei for­
de filtrare a apei — l e n t ă şi r a p i d ă . m e a z ă hidroxizi. Aceştia, avînd o încărcă­
t u r ă electrică pozitivă şi o activitate m a r e ,
Decantarea şi filtrarea lentă ( n a t u r a l ă ) a
a b s o r b la suprafaţa lor cele mai mici parti­
apei.
D e c a n t a r e a apei se e f e c t u e a z ă în nişte r e z e r ­
cule în s u s p e n s i e . c h i a r şi m i c r o o r g a n i s m e l e ,
v o a r e cu a d î n c i m e a de cîţiva m e t r i , prin c a r e a p a dîndu-le o î n c ă r c ă t u r ă o p u s ă şi depunîndu-se
trece încontinuu, cu o viteza foarte mică. D u r a t a apoi la fundul r e z e r v o r u l u i în formă de
d e c a n t ă r i i apei în astfel de r e z e r v o a r e e de 4 — 8 o r e , substanţe coloidale h u m i n o a s e .
în c a r e t i m p se s e d i m e n t e a z ă în fond p a r t i c u l e l e
cu dispersie g r o s i e r ă . D u p ă ce floculele c o a g u l a t e se sedimen­
D u p ă e p u r a r e a deiinitivă şi d e c a n t a r e a p a se t e a z ă apa se trece prin filtru, în u r m a c ă r u i a
t r e c e p r i n filtrul l e n t (fig. 18).
ea devine t r a n s p a r e n t ă şi i n c o l o r ă . Aplica­
A c e s t filtru e s t e u n r e z e r v o r d e c ă r ă m i d a s a u rea metodei de c o a g u l a r e permite decolora­
d e b e t o n , pe f u n d u l c ă r u i a se i n s t a l e a z ă o reţea
de d r e n a j din p l ă c i de b e t o n a r m a t s a u din ţevi rea apei, r e d u c e r e a d u r a t e i s e d i m e n t ă r i i pînă
f o r a t e , prin c a r e t r e c e a p a f i l t r a t ă . D e a s u p r a d r e n a ­ ia 2 — 3 o r e şi folosirea filtrelor rapide. Coa­
jului se aşterne un s t r a t de prundiş cu grosimea g u l a n t u l cel mai d e s folosit este sulfatul
d e 0,7 m , c a r e împiedică s t r e c u r a r e a n i s i p u l u i
de a l u m i n i u A I 2 ( S 0 4 ) 3 X 1 8 H 2 0 . în a p ă el
din s t r a t u l s u p e r i o r în d r e n a j . P e s t e p r u n d i ş se
a ş t e r n e s t r a t u l f i l t r a n t d e nisip c u d i a m e t r u l p a r t i ­ reacţionează cu b i c a r b o n a t u l de calciu :
culelor de 0.25—0,5 m m , grosimea s t r a t u l u i e de A 1 2 ( S 0 4 ) 3 + 3 C a ( H C O , ) 2 = 2AI(OH)a +
1 m. Viteza de f i l t r a r e a apei p r i n a c e s t filtru + 3 C a S 0 4 + 6 C C V Hidroxidul de a l u m i n i u
este mică — 0,1—0,3 m / o r ă .
se dizolvă s l a b în a p ă , se s e d i m e n t e a z ă în
formă de flocule. C a n t i t a t e a de c o a g u l a n t
n e c e s a r p e n t r u t r a t a r e a apei se d e t e r m i n ă
pe cale e x p e r i m e n t a l ă şi v a r i a z ă de la 30
pînă la 200 mg la 1 1 în dependenţă de
t u r b i d i t a t e , coloraţie, ph al apei şi a l t e con­
diţii, în ultimii ani p e n t r u a c c e l e r a r e a pro­
c e s u l u i de c o a g u l a r e se folosesc substanţe
foarte active — floculanţi, c a r e în doze mici
c o n t r i b u i e la purificarea apei. S p r e exemplu,
floculantul poliacrilamidei (P.A.A.), fiind ap­
licat în c a n t i t a t e a de 0,5—2 m g / l , a c c e l e r e a ­
ză c o n s i d e r a b i l procesul de c o a g u l a r e şi eco­
nomiseşte c a n t i t a t e a de c o a g u l a n t .
T e h n o l o g i a c o a g u l ă r i i şi t r a t ă r i i ulte­
rioare a apei c o n s t ă în u r m ă t o a r e l e : c o a g u ­
Fig. 18. S c h e m a filtrului cu n i s i p : l a n t u l în concentraţie de 5% printr-un doza­
- s t r a i u l de a p a ; b) n i s i n : c l p r u n d i ş : d l d r e n a j . tor special se t o a r n ă în a m e s t e c ă t o r , u n d e

60
F i g . 19. S c h e m a t r a t ă r i i a p e l la filtrele cu acţiune r a p i d ă .
i de a m e s t e c la f i l t r e l e r a p i d e : I — c a m e r a de a m e s t e c cu s o l u l l e de c o a g u l a n t ; 2 — c a m e r a de reacţie : 3 — d e e a n t o r j l
o r i z o n t a l : 4 — f i l t r u l r a p i d de n i s i p .

se a m e s t i c ă r e p e d e cu a p a . Apa t r e c e în i m p o r t a n t ă in tehnologia e p u r ă r i i apei de con­


c a m e r a de reacţie, u n d e , în d e c u r s de 10—20 ductă.
m i n , s e t e r m i n ă procesul de floculare, apoi în Dezinfectarea apei se e f e c t u e a z ă prin me­
clecantor, u n d e , în d e c u r s de 2 — 3 ore,flocu- tode chimice şi fizice. P r i n c i p i u l de dezinfec­
lele a t r a g impurităţile în s u s p e n s i e şi ele se t a r e chimică se b a z e a z ă pe folosirea sub­
sedimentează. stanţelor cu acţiune b a c t e r i c i d a : clor, com­
D u p ă procesul d e c o a g u l a r e apa s e trece puşi c a r e conţin clor activ, ozon, s ă r u r i de
prin filtrul r a p i d (fig. 19) cu viteza de 5 — 8 m a r g i n t , etc.
pe o r ă , p r i n t r - u n s t r a t de nisip cu g r o s i m e a M e t o d e fizice de d e z i n f e c t a r e sînt fierbe­
de 0,8 m şi d i a m e t r u l firelor de nisip de rea, t r a t a r e a cu r a z e u l t r a v i o l e t e , u n d e ultra­
0,5—1 m m . s c u r t e , r a z e g a m a ş.a. A c t u a l m e n t e cele mai
P e s t e s c u r t timp de la începutul filtrării răspîndite m e t o d e de dezinfectare a apei
pe suprafaţa s t r a t u l u i de nisip se f o r m e a z ă o de a p e d u c t s i n t c l o r i n a r e a şi o z o n i z a r e a , tra­
peliculă f i l t r a n t ă din flocoane s e d i m e n t a t e . t a r e a apei cu r a z e u l t r a v i o l e t e , iar în con­
A c e a s t a îmbunătăţeşte p r o c e s u l de reţinere diţiile de a p r o v i z i o n a r e cu a p ă din s u r s e
a microbilor şi p a r t i c u l e l o r în s u s p e n s i e pe locale — fierberea.
filtru. P e s t e 8—12 o r e filtrul se a s t u p ă , C l o r i n a r e a apei. C l o r i n a r e a apei e s t e utili­
fapt, c a r e înrăutăţeşte p r e l u c r a r e a apei. De z a t ă de la începutul s e c . XX. Ea e s t e folosită
a c e e a , d u p ă un interval a n u m i t filtrele se mai a l e s p e n t r u s u r s e l e de suprafaţă, d a r
s p a l ă t i m p de 10—15 min cu un c u r e n t in­ este i n d i c a t ă şi în c a z de folosire a apelor
v e r s d e apă c u r a t ă . s u b t e r a n e p r o b l e m a t i c e din p u n c t de vedere
D u p ă c o a g u l a r e şi filtrare apa devine t r a n ­ epidemiologie. A c t u a l m e n t e c l o r i n a r e a s e
s p a r e n t ă , incoloră, se curăţă de o u ă l e de c o n s i d e r ă d r e p t una din cele mai răspîndite
helminţi şi 7 0 — 9 8 % de bacterii. m e t o d e de t r a t a r e a apei şi de profilaxie a
în ultimii ani în p r a c t i c a a p r o v i z i o n ă r i i epidemiilor gastrointestinale. Raspîndirea
cu a p ă se fac diferite modificări ale filtre­ l a r g ă a c l o r i n ă r i i se d a t o r e ş t e eficacităţii
lor r a p i d e , de e x e m p l u , filtre din d o u ă s t r a t u r i m a r i a acestei m e t o d e , p r e c u m şi accesibili­
f i l t r a n t e , filtre de c o n t a c t , ce îndeplinesc tăţii ei.
c o n c o m i t e n t funcţia de a m e s t e c ă t o r , c a m e r ă Există mai m u l t e p r o c e d e e de c l o r i n a r e —
de reacţie şi de f i l t r a r e , excluzîndu-se ca­ cu doze obişnuite şi «posteritice», c l o r i n a r e
m e r a de s e d i m e n t a r e . Filtrele de c o n t a c t cu a m i n a r e p r e a l a b i l ă , h i p e r c l o r i n a r e , folo­
pot l u c r a eficient n u m a i în cazul d a c ă tur- sirea t a b l e t e l o r de c l o r a m i n a , etc. ceea
b i d i t a t e a apei nu d e p ă ş e ş t e 150 m g / l . ce p e r m i t e a p l i c a r e a acestei m e t o d e de dezin­
fectare în orice condiţii — la staţiile m a r i
de e p u r a r e a apei, în t a b e r e l e de cîmp, la
D e z i n f e c t a r e a apei
instalaţiile mici săteşti şi chiar a rezervoa­
D e z i n f e c t a r e a apei e s t e u n a din cele mai relor i n d i v i d u a l e .
răspîndite m e t o d e de a m e l i o r a r e a calităţii Principiul de c l o r i n a r e sé b a z e a z ă pe tra­
ei. A c e a s t ă m e t o d ă se foloseşte deseori pen­ t a r e a apei cu clor sau c o m p u ş i chimici ce
tru a p e l e freatice s a u cele de suprafaţă. De- conjin clor activ cu proprietăţi, oxidatîve şi
zinfecţia r e p r e z i n t ă u l t i m a e t a p ă , cea m a i bactericide şi c o n s t ă în u r m ă t o a r e l e : la tra-

61
t a r e a apei cu clor a r e loc hidroliza clorului : c r e ş t e a u şi se p r o g e n e r a u n o r m a l , nu a v e a u
C I 2 - ) - H O H — H O C I + HCI cu f o r m a r e a aci­ modificări în sînge, funcţia o r g a n e l o r i n t e r n e ,
dului clorhidric şi a acidului hopocloros . frecvenţa apariţiei t u m o r i l o r era aceeaşi, ca şi
Acţiunea b a c t e r i c i d a o a r e acidul hipoclo- la a n i m a l e l e de c o n t r o l . D e s p r e efectul ino­
ros. fensiv al acestei m e t o d e de d e z i n f e c t a r e a
în trecut se c o n s i d e r a că acidul hipocloros apei ne m ă r t u r i s e ş t e folosirea ei a p r o a p e în
se disociază în apă,, d e g a j i n d oxigen a t o m a r t o a t e ţările lumii.
( H O C I - » H C I + 0 ) , aces ta avînd efect bacte-
ricid. Astăzi a c e a s t ă explicaţie nu este sufi­ In ultimii ani. insa, a apărut problema efectu­
lui apei clorinate in legătură cu interdependenta
c i e n t ă . S-a c o n s t a t a t , că în a p e l e n a t u r a l e cantităţii de cloroform din apa (substanţă canceri­
acidul hipocloros la un ph mai m a r e de genă) a 50 de staţii de epurare din S.U.A. şi
6,0 disociază în ionii de H ~ şi O C l + (ion mortalitatea de cancer a oamenilor, care foloseau
hipoclorit) d u p ă reacţia u r m ă t o a r e : H O C l : ^ : această apă. Cercetările ulterioare au constatat,
că apa din bazinele de suprafaţă din S.U.A. con­
H + O C I + . Apa cu ph de 7,2—7,5 conţine ţine anumite cantităţi de compuşi clororganici
o c a n t i t a t e e c h i v a l e n t ă de acid hipocloros (cloroform, tetracloretilenă e t c ) , difenii.le poli-
şi ion hipoclorit, insa pe m ă s u r a creşte­ clorizate (substanţele cancerigene) din cauza po­
rii valorii ph reacţia devine a c i d ă . Clorul luării lor cu reziduuri industriale. De aici rezultă,
că e necesară epurarea apei cu scopul de profilaxie a
acidului h i p o c l o r o s şi ionului hipoclorit
apariţiei substanţelor potenţial nocive sau du di­
se c o n s i d e r ă d r e p t clor activ.. In ultimul minuare a lor. Una din aceste metodc-'este epura­
timp s-a c o n s t a t a t , că acţiunea bactericida rea perfectă a apei şi clorinarea ulterioară cu doze
depinde de concentraţia acidului hipocloros mici, amonizarea prealabilă şi clorinarea apei.
filtrarea apei clorinate prin filtrele cu cărbune
într-o mai m a r o m ă s u r ă decît de a ionului
activat, care absoarbe compuşii clororganici. La
hipoclorit. staţiile mici de epurare a apei poate fi folosită
Molecula m i c ă şi n e u t r a l i t a t e a electrică aeraţia apei, cu ajutorul căreia se înlătură circa
a acidului face ca a c e s t a să p ă t r u n d ă uşor 90% din cloroform şi alte substanţe volatile.
prin m e m b r a n a b a c t e r i a n a , inhibînd radicalul
La staţiile m a r i de dezinfectare a apei
6 H de f e r m e n t , o x i d i n d u - i ; _ A c e a s t â ipoteza a
se foloseşte clorul g a z o s . El se p ă s t r e a z ă , in
fost c o n f i r m a t ă e x p e r i m e n t a l .
s t a r e lichefiată în butelii sau c i s t e r n e . Aces­
C e r c e t a r e a celulei s u p u s e unei acţiuni a
te capacităţi sînt d o t a t e cu a p a r a t e s p e c i a l e
clorului prin microscop electronic a eviden­
de d o z a r e , cu ajutorul c ă r o r a se r e g l e a z ă can­
ţiat lezarea m e m b r a n e i c e l u l a r e , d e r e g l a r e a
t i t a t e a de clor, cu c a r e se t r a t e a z ă a p a
permeabilităţii ei, m i c ş o r a r e a v o l u m u l u i ce­
(fig- 2 0 ) .
lulei.
D e z i n f e c t a r e a s i g u r ă a apei în cazul t r a t ă ­
rii ei cu clor a r e loc, d a c ă peste 3 0 — 60 min
d u p ă c l o r i n a r e în a p ă rămîne 0,3—0,4 m g / l
de clor liber s a u 0,8—1,2 m g / l de clor activ
s u b formă de r a d i c a l , ac est a fiind un indice
al suficienţei de substanţă d e z i n f e c t a t ă in
apă.
La staţiile de e p u r a r e a apei c a n t i t a t e a de
clor rezidual în a p ă se d e t e r m i n ă peste fiecare
o r ă , iar o d a t a in 24 de o r e se. face a n a l i z a
bacteriologică a apei.
C e r c e t ă r i l e igienice, c a r e s-au făcut a s u p r a
a n i m a l e l o r de l a b o r a t o r timp de 9 ani (7
generaţii) şi a s u p r a o a m e n i l o r ( v o l u n t a r i )
au d e m o n s t r a t , că folosirea apei c l o r i n a t e
cu clor rezidual (2,5 m g / l şi mai m u l t ) nu
d ă u n e a z ă o r g a n i s m u l u i . La v o l u n t a r i nu s-a
o b s e r v a t nici o modificare a epiteliului mu­
cos al cavităţii b u c a l e , nici o influenţă nega­
tivă a s u p r a secreţiei g a s t r i c e : a n i m a l e l e în
e x p e r i m e n t de a s e m e n e a nu au d a t nici o
reacţie la acţiunea c l o r u l u i r e z i d u a l din a p ă —
Fig. 20. Dozator cu clor gazos.

62
La staţiile mici s a u în c a z u r i l e de dezinfec­ portanţă a r e a l e g e r e a corectă a dozei de
t a r e a cantităţilor nu p r e a m a r i de a p ă în clor, n e c e s a r e p e n t r u dezinfectarea cu sigu­
loc de clor g a z o s se foloseşte c l o r u r a de v a r ranţă a apei. în p r o c e s u l dezinfectării apei
„OCI d o a r 1—2% de clor activ se c o n s u m ă p e n t r u
(3Ca, • C a O - H 2 0 ) . Acţiunea bac-
acţiunea bactericida, restul reacţionînd cu
-OC1
substanţele m i n e r a l e şi o r g a n i c e uşor oxi­
t e r i c i d ă a c l o r u r i i de v a r se d a t o r e ş t e g r u p e i dabile, fiind a b s o r b i t e de c ă t r e p a r t i c u l e l e
(OC1), c a r e în a p ă f o r m e a z ă acid hipo- în s u s p e n s i e . T o a t e aceste reacţii ale clo­
cloros rului activ din apă au primit d e n u m i r e a
-'CIO de absorbţia de clor de c ă t r e a p ă .
+ H,0=ft C a ( O H ) , . + H C l + Absorbţia de clor depinde de componenţa
-CIO • s a l i n ă a apei. D a c ă în apă se i n t r o d u c e o
+ HOCI]. c a n t i t a t e mai m a r e decît cea care p o a t e fi
a b s o r b i t ă ea c a p ă t ă proprietăţi o r g a n o l e p t i c e
C l o r u r a de v a r conţine pînă la 3 6 % de n e p l ă c u t e — . m i r o s şi g u s t de clor. De aceea
clor activ. La p ă s t r a r e a î n d e l u n g a t ă ea se la c l o r i n a r e în a p ă se introduce aşa o c a n ­
i n a c t i v e a z ă . L u m i n a , u m i d i t a t e a şi t e m p e ­ titate de compuşi ai clorului, ca, d u p ă reac­
r a t u r a înaltă a c c e l e r e a z ă p r o c e s u l de de­ ţiile n e c e s a r e , c a n t i t a t e a de clor rezidual
z i n t e g r a r e şi de p i e r d e r e a c l o r u l u i activ. liber să nu d e p ă ş e a s c ă 0,3—0,5 m g / l , s a u
D e aceea c l o r u r a d e v a r trebuie p ă s t r a t ă 0,6—1 m g / l de clor liber cloraminic, aceştia
in b u t o a i e e r m e t i c e , în încăperi u s c a t e , ră­ neavînd nici o influenţă a s u p r a sănătăţii o m u ­
c o r o a s e şi bine v e n t i l a t e , iar înainte de a o lui, în s c h i m b fiind indici de siguranţă a
folosi t r e b u i e să d e t e r m i n ă m a c t i v i t a t e a pro­ dezinfectării apei. C a n t i t a t e a de clor activ
c e n t u l u i de clor activ din ea. Activitatea medie ( m g ) n e c e s a r ă p e n t r u dezinfectarea 1 I de
a clorurii de v a r e cea de 2 5 % . In a f a r ă de a p ă se n u m e ş t e necesitatea de clor. Necesi­
c l o r u r a de var, p e n t r u d e z i n f e c t a r e a apei pot t a t e a de clor se d e t e r m i n ă pe cale experi­
fi folosiţi şi alţi c o m p u ş i ai c l o r u l u i : s a r e a m e n t a l ă , clorinîndu-se a n u m i t e cantităţi de
2 / 3 bazică de hipoclorit de calciu, bioxidul de a p ă cu diferite doze de clor s a u soluţie de
clor (CIO>), hipoclorit ul de calciu C a ( O C l ) 2 ( c l o r u r a de var. Alegerea dozei n e c e s a r e de
diferite c l o r a m i n e . C l o r a m i n e o r g a n i c e sînt clor p o a t e fi f ă c u t ă folosind tabelul № 8.
acei compuşi de N H : i , la c a r e un a t o m de
P e n t r u d e z i n f e c t a r e a eficientă a apei e ne­
h i d r o g e n e s u b s t i t u i t cu clor ( R N H C I s a u
c e s a r ă nu n u m a i a l e g e a c o r e c t ă a dozei de
R N C U ) . C l o r a m i n e l e n e o r g a n i c e sînt c o m p u ­
clor, d a r şl a m e s t e c a r e a , contactul suficient
şii obţinuţi în r e z u l t a t u l reacţiei c l o r u l u i cu
d i n t r e clor şi a p ă , v a r a el va fi de cel puţin
a m o n i a c u l s a u cu s ă r u r i l e de a m o n i u . Clo­
30 min, i a r n a — nu mai puţin de 1 o r ă .
r a m i n e l e au proprietăţi o x i d a n t e şi bacterici­
de, d a r mai s l a b a c c e n t u a t e decît cele a l e clo­ Substanţele în s u s p e n s i e , h u m i n o a s e s a u
rului, clorurii de v a r s a u sării bazice de o r g a n i c e din a p ă a t e n u e a z ă a c t i v i t a t e a clo­
hipoclorit de calciu. rului, de a c e e a , p e n t r u dezinfectarea eficace
a p a t u l b u r e şi c o l o r a t ă în prealabil t r e b u i e
Clorinarea obişnuită ( d u p ă n e c e s i t a t e a de limpezită şi d e c o l o r a t ă .
c l o r ) . La folosirea acestei m e t o d e o m a r e im­
Tabelul 8
Necesitatea orientativă de clor pentru apele de provenienţă diferită
( e x t r a s din Instrucţia p e n t r u d e z i n f e c t a r e a apei p o t a b i l e -
m e n a j e r e p r i n c l o r i n a r e la a p e d u c t e l e c e n t r a l i z a t e s a u l o c a l e i

Cantitatea necesară
pentru dezinfectare, Cantitatea
m|î/l necesara i m l )
de soluţie
Apa
de 1 % de c l o r u r a
clor activ c l o r u r a de var de v a r In 1 1
de 2 5 % de ,'I|>;I

A r t e z i a n ă : d e c a p l a t ă ş i d e c o l o r a t ă din b a z i n e l e m a r i d e a p ă 1 — 1.5 4—ti 0.4—0.6


Apa de fîntină c u r a t ă şi l i m p e d e : a p a e p u r a t ă din r i u r i mici 1,5—2 6—8 0.6—0,8
Apa din r i u r i s a u l a c u r i m a r i 2—3 8—12 0,8 — 1.2
Apa t u l b u r e şi c o l o r a t ă din fintini şi i a z u r i 3-5 12—20 1.2—2.0

63
Pentru clorinarea apei dintr-un rezervor oare­ r i n ă r i i cu a m o n i z a r e în prealabil trebuie să
care mai întîi se determină volumul de apă din fie nu mai mică de 2 ore.
rezervor, apoi — necesitatea de clor pentru de­
zinfectare. Clorură de var cîntărită se pune într-un Hiperclorinarea. în apă se a d a u g ă c a n ­
vas, se adaugă cantitatea de apă, care ar face o tităţi mai m a r i de clor -activ ( 1 0 — 2 0 m g / l ) ,
soluţie de clorură de var de 1—2 %, se amestecă efectul bactericid a p a r e d u p ă 15 m i n u t e . P r i n
bine, se lasă să se limpezească şi apoi soluţia lim­ h i p e r c l o r i n a r e se dezinfectează destul de efi­
pezită de clorură de var se adaugă la volumul de cient şi a p a t u l b u r e ( 3 0 — 6 0 m i n u t e ) . S u b
apă. Apa, In care s-a adăugat soluţia, se agită
bine şi se lasă timp de 30—60 de minute. Deter- acţiunea dozei m a r i de clor de d i s t r u g chiar
minîndu-se apoi calităţile organoleptice şi cantita­ şi o r g a n i s m e l e r e z i s t e n t e la clor — rikettsiile.
tea de clor rezidual, apa se pune la dispoziţia con­ B e r n e t t , chistele dizenterice, bacilii t u b e r c u ­
sumatorilor. lozei, viruşii. D a r a c e s t e doze de clor nu asi­
g u r ă curăţirea apei de sporii a n t a r x u l u i şi de
D e z i n f e c t a r e a prin c l o r i n a r e d e s c r i s ă mai
o u ă l e de helminţi. D u p ă dezinfectarea prin
s u s este eficientă n u m a i în caz de p r e z e n t ă
h i p e r c l o r i n a r e în a p ă rămîne o c a n t i t a t e m a r e
a bacteriilor şi v i r u s u r i l o r în s t a r e vegetati­
de clor r e z i d u a l , c a r e necesită o d e c l o r a r e .
vă ( s p r e e x e m p l u — infecţiile i n t e s t i n a l e ,
Apa poate fi d e c l o r a t ă filtrînd-o p r i n t r - u n
t u l a r e m i a , l e p t o s p i r o z a ) . Apa, c a r e conţine
s t r a t d e c ă r b u n e activat sau a d ă u g î n d u - s e
chistele amibei dizenterice, spori de a n t r a x ,
în ea hiposulfit de n a t r i u ( N a 2 S 2 0 3 X 5 H 2 0 ) ,
o u ă de helminţi nu se dezinfectează prin clo­
3,5 mg la 1 I de clor r e z i d u a l . D e z i n f e c t a r e a
r i n a r e . In a f a r ă de m e t o d a obişnuită de clo­
prin h i p e r c l o r i n a r e se foloseşte mai a l e s în
r i n a r e pot fi folosite şi v a r i a n t e ale ei : clo­
expediţii s a u condiţii de r ă z b o i .
rinare dublă, clorinare cu amonizare, supra-
clorinare, etc). Ozonarea apei. în a p ă o z o n u l d e z i n t e g ­
r e a z ă formînd oxigen a t o m a r 0 2 ->-0 2 -+-0.
Clorinarea dublă. La m u l t e staţii de epu­ în ultimul timp s-a c o n s t a t a t , că d e z i n t e g r a ­
r a r e a apei c l o r i n a r e a se face mai întîi în ca­ rea ozonului în a p ă e m u l t mai c o m p l e x ă ,
m e r a de a m e s t e c , a d i c ă pînă la d e c a n t a r e şi trecînd prin mai m u l t e faze şi formîndu-se
apoi d u p ă filtrare. C l o r i n a r e a în c a m e r a de radicali liberi (HO2), c a r e au de a s e m e n e a
reacţie înlesneşte c o a g u l a r e a şi d e c o l o r a r e a o acţiune o x i d a n t ă . Eficacitatea oxidativă a
apei, inhibă d e z v o l t a r e a m i c r o o r g a n i s m e l o r ozonului ( + 1,9 V) e mai m a r e decît a cloru­
în s i s t e m u l de e p u r a r e , sporeşte g r a d u l de lui (-(-1,36 V ) . Din p u n c t de v e d e r e igienic
siguranţă a n t i e p i d e m i c ă a apei, d a r a r e un o z o n a r e a apei e c o n s i d e r a t ă ca u n a din cele
n e a j u n s — e posibilă formarea compuşilor mai b u n e m e t o d e de dezinfectare. P r i n ozo-
organici ai c l o r u l u i . n a r e a p a se dezinfectează cu siguranţă, se
d i s t r u g compuşii o r g a n i c i iar proprietăţile
Clorinarea cu amonizare in prealabil. In apei nu se înrăutăţesc (ca la c l o r i z a r e sau
acest caz în a p ă se introduce la început o so­ fierbere), ci se îmbunătăţesc : se m i c ş o r e a z ă
luţie de a m o n i a c , iar peste 0,5—2 m i n u t e — coloraţia, d i s p a r e mirosul şi g u s t u l nespeci­
clor activ, obţinîndu-se astfel c l o r a m i n e bac- fic, a p a c a p ă t ă proprietăţi a s e m ă n ă t o a r e cu
tericide — NH 2 C1 — m o n o c l o r a m i n e şi ale celei de izvor. S u r p l u s u l de ozon dezin­
NHCI2 — d i c l o r a m i n e . M o n o c l o r a m i n e l e au t e g r e a z ă destul de repede pînă la oxigen.
o acţiune b a c t e r i c i d ă ceva m a i m a r e decît
d i c l o r a m i n e l e . Eficacitatea clorinării cu amo­ Doza de ozon n e c e s a r ă p e n t r u dezinfec­
n i z a r e d e p i n d e de r a p o r t u l NH3 : CU. De t a r e a apei e de la 0,5 pînă la 6 m g / l , p e n t r u
r e g u l ă , în p r a c t i c ă se folosesc substanţele d e c o l o r a r e şi îmbunătăţirea calităţilor o r g a ­
în r a p o r t 1 : 3 , 1 : 4 , 1 : 6 , 1 : 8 , alegîndu-se noleptice uneori sînt n e c e s a r e cantităţi mai
cel potrivit. m a r i . D u r a t a d e z i n t e g r ă r i i apei prin o z o n a r e
e de 3—5 m i n u t e . C a n t i t a t e a de ozon rezidual
M e t o d a de a m o n i z a r e în p r e a l a b i l se fo­
( d u p ă c a m e r a de a g i t a r e ) trebuie să fie de
loseşte cu s c o p u l de a preveni apariţia mi­
0,1—0,3 m g / l . In U. R. S. S. d e z i n f e c t a r e a '
rosului n e p l ă c u t în caz de c l o r i n a r e a apei ce
prin o z o n a r e se face parţial la staţiile de epu­
conţine c o m p u ş i ai fenolului. F o r m a r e a clor-
r a r e a apei din M o s c o v a , Kiev, D o n b a s etc. 1
fenolurilor în a p ă îi d a u un m i r o s şi g u s t de
(fig- 2 1 ) . ;
f a r m a c i e , pe cînd cloraminele, avînd o c a p a ­
citate de o x i d a r e mai r e d u s ă , nu reacţionează Perfecţionarea a p a r a t e l o r de o z o n a r e , re­
cu fenolii şi nu formează clorfenoli. d u c e r e a c o n s u m u l u i lor de e n e r g i e electrică
D e z i n f e c t a r e a cu c l o r a m i n e d e c u r g e mai va p e r m i t e folosirea acestei m e t o d e de dezin­
lent decît cea cu clor, de aceea d u r a t a clo­ fectare a apei mai pe l a r g .

64
Fig. 21. S c h e m a instalaţiei de d e z i n f e c t a r e a apei prin o z o n a r e la staţia de e p u r a r e D n e p r o v s k ( K i e v ) .
[--calorifer; 2 — aer : 3 — c o m p r e s o r ; 4 — instalaţie f r i g o r i f e r â ; 5 — u s c ă t o r ; 6 — o z o n a t o r : 7 — t r a n s f o r m a t o r ; 8 — con­
d u c t ă p e n t r u a p a o z o n a t ă ; 9 — reţea de c o n t a c t ; 10 — c o n d u c t ă de a p ă p e n l r u p r e l u c r a r e .

Tratarea apei c u raze u l t r a v i o l e t e . La sfîr-


H
o o o a o
şitul secolului t r e c u t A. N. M a k l a k o v a
c o n s t a t a t , că r a z e l e u l t r a v i o l e t e au acţiune
oo
b a c t e r i c i d a . Cele mai eficiente sînt razele cu
ooo
lungimea de u n d ă 250—260 mm, care
p ă t r u n d în s t r a t u l de a p ă de 25 cm (fig. 22)
D e z i n f e c t a r e a apei prin t r a t a r e a cu r a z e
u l t r a v i o l e t e se face foarte repede, în d e c u r s "ÎS1
de 1—2 m i n u t e se d i s t r u g toate bacteriile
în formă v e g e t a t i v ă . T u r b i d i t a t e a , coloraţia
şi compuşii de fier din a p ă m i c ş o r e a z ă efi­
cienţa b a c t e r i c i d a a r a z e l o r u l t r a v i o l e t e .
C o m p a r a t i v c u c l o r i n a r e a , t r a t a r e a apei
cu r a z e u l t r a v i o l e t e a r e un şir de a v a n t a j e .
Aceste r a z e nu d e n a t u r e a z ă proprietăţile
o r g a n o l e p t i c e a l e apei, a u u n s p e c t r u a n a -
biotic m a i l a r g , c a r e se răspîndeşte şi a s u p r a
bacteriilor s p o r o g e n e , viruşilor şi o u ă l o r de
helminţi, de r e g u l ă , rezistenţi la clor.
F i e r b e r e a apei, e s t e cea mai s i m p l ă şi,
t o t o d a t ă , cea m a i s i g u r ă m e t o d ă de dezin­
fectare a apei.
La încălzirea apei pînă la 80° formele F i g . 22. Instalaţia A c a d e m i e i g o s p o d ă r i e i c o m u n a l e
v e g e t a t i v e a l e b a c t e r i i l o r pier în d e c u r s de p e n t r u d e z i n f e c t a r e a apei c u r a z e u l t r a v i o l e t e ( a p a
2 0 — 4 0 sec, deci încă la începutul fierberii se t r a t e a z ă cu r a z e ultraviolete consecutiv în
cîteva secţii).
. a p a p r a c t i c e d e z i n f e c t a t ă . Fierberea apei în
d e c u r s de 3 — 5 m i n u t e o face a b s o l u t inofen­
sivă c h i a r şi în c a z u l de impurităţi conside­
rabile cu substanţe în s u s p e n s i e şi b a c t e r i i . p r i n fierbere, însă nu p o a t e fi folosită p e n t r u
F i e r b e r e a în d e c u r s de 30 de m i n u t e ga­ t r a t a r e a cantităţilor m a r i de a p ă de la s t a ­
r a n t e a z ă d i s t r u g e r e a bacteriilor s p o r o g e n e , ţiile de e p u r a r e , în timpul fierberii s e în­
deci, face a p a s t e r i l ă , distrugîndu-se conco­ răutăţesc calităţile o r g a n o l e p t i c e din c a u z a
m i t e n t şi sporii a n t r a x u l u i , şi o u ă l e de hel­ v o l a t i l i z ă r i i g a z e l o r dizolvate în a p ă , de ase­
minţi şi toxina b o t u l i n i c ă . Dezinfectarea apei menea este necesară răcirea ulterioară.
5 Comanda Ai 1349
65
nu
a c e a s t a c o n t r i b u i n d la. d e z v o l t a r e a r a p i d ă a Apă brută
m i c r o o r g a n i s m e l o r în c a z de impurificare
2L
mi 38
u l t e r i o a r ă a apei fierte.
D e z i n f e c t a r e a apei prin fierbere a r e o în­ jţfjL, r-°
trebuinţare l a r g ă în condiţii c a s n i c e , în spi­
t a l e , şcoli, instituţii p r e ş c o l a r e , la întreprin­
deri, etc. Cu a c e s t scop sînt folosite instala­
ti
ţii de funcţionare c o n t i n u ă cu p r o d u c t i v i t a t e a
de la 100 pînâ la 1000 l / o r ă . în acest caz apa F i g . 23. S c h e m a instalaţiei de d e s a l i n i z a r e a apei
fiartă se a c u m u l e a z ă în r e z e r v o a r e speciale, p r i n ioniţi.
unde se distribuie consumatorilor. 1 - f i l t r u l calinnic. 2 - - Eillrul anionit. 3 — d e z o d o r a t o r u l . 4
r e z e r v o r u l i i e n l r u apa d i s t i l a t ă . 5 — p o m p ă . 6 — r e z e r v o r pen­
în c a z de folosire a apei vom avea grijă, t r u soluţia a e i d a de r e g e n e r a r e . 7 — r e z e r v o r p e n t r u soluţia
bazică.
ca v a s e l e în c a r e se p ă s t r e a z ă ea să fie bine
s p ă l a t e înainte de a fi u m p l u t e din nou, avînd
în v e d e r e , că m i c r o o r g a n i s m e l e în a p a fiartă Dedurizarea apei se obţine prin t r a t a r e a
se d e z v o l t ă f o a r t e r e p e d e . ei cu bicarbonaţi, c a r e f o r m e a z ă cu calciul
şi m a g n e z i u l din a p ă compuşi insolubili
(CaCOa, MgCO:,)-
Metodele speciale de ameliorare O m e t o d ă mai a c t u a l ă de d e d u r i z a r e este
a calităţii apei t r e c e r e a apei prin filtre cu ioniţi. A c e s t e a
sînt nişte substanţe t a r i , insolubile, g r a n u ­
T e h n o l o g i a tradiţională de e p u r a r e a apei
late, c a r e au proprietăţi de a-şi s c h i m b a
( l i m p e z i r e a , d e c o l o r a r e a şi d e z i n f e c t a r e a )
ionii cu cei ai s ă r u r i l o r dizolvate în a p ă .
p e r m i t e n e u t r a l i z a r e a nu_mai parţială a mul­
Sînt ioniţi, c a r e s c h i m b ă cationii ( H + , N a + ) -
tor substanţe chimice, c a r e p o l u e a z ă apele
cationiţi, şi cei c a r e s c h i m b ă anionii ( O H ~ ) — .
b a z i n e l o r de suprafaţă cu r e z i d u u r i de la
anioniţi.
î n t r e p r i n d e r i l e i n d u s t r i a l e , a g r i c o l e , mai ales
Ioniţii pot fi de o r i g i n e atît n a t u r a l ă , cît
în r e g i u n i l e cu populaţie d e n s ă .
şi artificială ( c ă r b u n e t r a t a t cu acid sulfuric,
N e u t r a l i z a r e a m u l t o r substanţe (petrol,
ioniţi s i n t e t i c i ) . D a c ă a p a e s t e filtrată prin
etc.) se obţine n u m a i prin folosirea c a n t i t ă ­
cationiţi, se p o a t e obţine e l i b e r a r e a ei de ca-
ţilor s p o r i t e de coagulanţi şi floculanţi, m ă ­
tioni s a u anioni.
rirea perioadei de d e c a n t a r e şi filtrare, fo­
La f i l t r a r e a î n d e l u n g a t ă ioniţii t r e p t a t îşi
losirea c l o r i n ă r i i duble s a u a h i p e r c l o r i n ă r i i .
pierd calităţile lor de e p u r a r e . D u p ă e p u i z a ­
D a c ă nu se obţine e p u r a r e a eficientă
r e a capacităţii de s c h i m b de ioni ei pot fi su­
a apei, a t u n c i se folosesc oxidanţi puternici
puşi r e g e n e r ă r i i prin s p ă l a r e a cationiţilor cu
(ozon, p e r m a n g a n a t de c a l i u ) , sorbenţi sau
c o m b i n a r e a cîtorva m e t o d e , în dependenţă o soluţie de acid s a u cu o soluţie c o n c e n t r a t ă
de componenţă şi g r a d u l de p o l u a r e a apei. de c l o r u r ă de n a t r i u , a anioniţilor — cu o
Dezodorarea — înlăturarea mirosului soluţie de b a z ă .
şi g u s t u l u i specific al apei — se obţine prin P e n t r u d e d u r i z a r e a apei se mai foloseşte
aeraţia apei, t r a t a r e a ei cu oxidanţi (ozon, filtrarea ei p r i n t r - u n s t r a t de cationiţi n a t u ­
bioxid de clor, doze m a r i de clor activ, per­ r a l i ( n i s i p g l a u c o n a t ) s a u ioniţi artificiali
m a n g a n a t d e c a l i u ) , filtrarea printr-un s t r a t cu g r o s i m e a de 2 — 4 m. în a c e s t e filtre ionii
2 + 2 + +
d e c ă r b u n e a c t i v a t , sau prin a d ă u g a r e a căr­ de C a şi M g fac s c h i m b c u ionii d e N a
b u n e l u i a c t i v a t în formă de praf în a p ă pînă sau d e H + a i c a t i o n i t u l u i .
la d e c a n t a r e , a c e s t a a b s o r b i n d substanţele Desalinizarea apei. F i l t r a r e a c o n s e c u t i v ă
fetide. M e t o d a de d e z o d o r a r e se a l e g e în de­ a apei prin cationit, apoi prin anionit o eli­
pendenţă de specificul m i r o s u l u i şi g u s t u l u i b e r e a z ă d e s ă r u r i l e dizolvate, deci a c e a s t ă
apei. m e t o d ă poate fi folosită p e n t r u d e s a l i n i z a r e
Eliberarea apei de compuşii de fier se (fig. 2 3 ) .
face prin p u l v e r i z a r e a ei cu s c o p de aeraţie P r o c e s u l de d e s a l i n i z a r e a apei p o a t e fi
în instalaţii speciale — t u r n u r i de r ă c i r e . In d e m o n s t r a t pe baza înlăturării clorurii de
acest c a z fierul bivalent se o x i d e a z ă pînâ la natriu :
hidroxid de fier, c a r e se s e d i m e n t e a z ă în cationitul — H + N a C L - » - c a t i o n i t — N a +
d e c a n t o r , s a u e s t e a b s o r b i t de suprafaţa + HCI ;
filtrelor. a m o n i t u l — O H + HCI->-anionit— Cl + H 2 0 .

66
Instalaţiile cu ioniti pot fi staţionare s a u încă în 1964 s-a l u a t hotărîrea de utili­
mobile (în expediţii, a r m a t ă , t a b e r e l e de z a r e a fluorizării la staţiile de e p u r a r e în ca­
cîmp). zurile, cînd c a n t i t a t e a de fluor din a p ă e mai
P e n t r u d e s a l i n i z a r e a apei la staţiile de mică de 0,5 m g / l . A c t u a l m e n t e a p a se fluori-
e p u r a r e , pe n a v e m a r i t i m e sînt folosite me­ z e a z ă la a p e d u c t e l e a zeci de o r a ş e (Lenin­
todele b a z a t e pe e v a p o r a r e a şi c o n d e n s a r e a g r a d , Kiev, Tallin, M u r m a n s k , I v a n o - F r a n -
u l t e r i o a r ă a v a p o r i l o r de a p ă . C a n t i t a t e a covsk, D u b n a , e t c ) . Se fluorizează apa deja
de s ă r u r i în apa d i s t i l a t ă va fi nu mai mică de e p u r a t ă , a d ă u g î n d u - s e la ea c o m p u ş i ai
100—200 m g / l . D a c ă a p a e prea desalini- fluorului ( f l u o r u r ă s a u silicofluorură de
z a t ă , îrl ea se a d a u g ă o p a r t e de a p ă nedisti­ n a t r i u , acid fluorosilicic etc.) în aşa canti­
lată. tăţi, ca s ă se a s i g u r e concentraţia o p t i m ă
P e n t r u d e s a l i n i z a r e a apei se mai folo­ a fluorului p e n t r u r e g i u n e a d a t ă .
seşte m e t o d a de e l e c t r o d i a l i z ă prin m e m b r a ­
ne selective, îngheţarea apei ş. a. CONTROLUL SANITAR
Dezactivarea apei. C o a g u l a r e a , d e c a n t a ­ AL APROVIZIONĂRII CU APA
rea şi filtrarea apei la staţiile de e p u r a r e
p e r m i t e reţinerea n u m a i a 7 0 — 8 0 % din sub­ Inspecţia s a n i t a r ă p e n t r u a p r o v i z i o n a r e a
stanţele r a d i o a c t i v e . P e n t r u î n l ă t u r a r e a cu a p ă a populaţiei t r e b u i e să a c o r d e atenţia
c o m p l e t ă a acestor substanţe apa se filtrează c u v e n i t ă a c e s t u i factor de p r i m ă importanţă
prin filtre cationice şi a n i o n i c e . vitala. C a r a c t e r u l inspecţiei s a n i t a r e depinde
de s i s t e m u l de a p r o v i z i o n a r e a localităţii cu
Defluorarea apei se obţine prin filtrarea ei
apă.
prin r ă ş i n i i o n i c e : a n i o n i t u l — OH-ţ-RF^î:
7 " anionit — F + R O H . în c a l i t a t e de r ă ş i n ă D i s t i n g e m d o u ă tipuri de a p r o v i z i o n a r e
ionică deseori se foloseşte oxidul de alumi­ cu a p ă :
niu a c t i v a t . U n e o r i c a n t i t a t e a de fluor din 1) s i s t e m u l d e c e n t r a l i z a t sau local şr
a p ă p o a t e fi m i c ş o r a t ă prin d i l u a r e a apelor 2) s i s t e m u l c e n t r a l i z a t s a u de a p e d u c t . în
fluorizate cu a p ă ce conţine cantităţi m i n i m e caz de a p r o v i z i o n a r e d e c e n t r a l i z a t ă a p a se ia
de fluor. nemijlocit din s u r s e : fîntîni, izvoare în ul­
cioare, c ă l d ă r i , butoaie, c i s t e r n e . în mod
Fluorizarea apei. în ultimul timp s a v a n ­
c e n t r a l i z a t a p a s e distribuie c o n s u m a t o r i l o r
ţii a c o r d ă o m a r e atenţie fluorizării apei,
prin reţeua a p e d u c t u l u i .
a d i c ă a d a u s u l u i artificial al compuşilor de
fluor în a p ă cu scopul profilaxiei morbidi­
Apeductul
tăţii de c a r i e d e n t a r ă . C a r i a d e n t a r ă este u n a
din cele mai răspîndite boli u m a n e , c a r e S i s t e m u l c e n t r a l i z a t de a p r o v i z i o n a r e cu
duce nu n u m a i la p i e r d e r e a dinţilor, d a r şi a
_PJ. e s t e . mai perfect şi el substituie tot mai
la a l t e boli ale cavităţii b u c a l e (osteomielita m u l t a p r o v i z i o n a r e a d e c e n t r a l i z a t ă locală.
m a x i l a r ă - m a n d i b u l a r ă , la septicemia c r o n i c ă , Pentru aprovizionarea centralizată se aleg
r e u m a t i s m u l ) , boli a l e t u b u l u i digestiv, cau­ s u r s e l e mai potrivite, p r o t e j a t e de irnpurifi-
z a t e de mărunţirea insuficientă a a l i m e n t e l o r c ă r i , se a s i g u r ă d o t a r e a tehnică corectă a sta­
din c a u z a lipsei de dinţi. A c t u a l m e n t e n u m ă ­ ţiilor de e p u r a r e , e f e c t u a r e a c o n t r o l u l u i sa­
rul de pacienţi ai s t o m a t o l o g i l o r c e d e a z ă n i t a r p r e v e n t i v şi c u r e n t . Aceste m ă s u r i asi­
d o a r celor ai medicilor-internişti. g u r ă c a l i t a t e a b u n ă a apei de a p e d u c t . Apro­
D u p ă c u m au a r ă t a t observaţiile f ă c u t e v i z i o n a r e a nemijlocită a locuinţelor cu a p ă în
în U. R. S. S. şi în alte ţări, folosirea apelor cantităţi n e l i m i t a t e s p o r e ş t e g r a d u l de cul­
fluorizate d i m i n u e a z ă c a r i a d e n t a r ă c u 5 0 — t u r ă s a n i t a r ă a populaţiei. în c e n t r e l e , u n d e
75 % , a d i c ă de 2—4 ori. Cea mai m a r e efi­ există a p e d u c t , poate fi i n s t a l a t sistemul de
c a c i t a t e o a r e folosirea apei fluorizate din canalizare.
vîrstă f r a g e d ă . Profilaxia complexă a cariei C a n t i t a t e a de a p ă c a r e revine unui lo­
d e n t a r e , c a r e i n c l u d e fluorizarea apei, ali­ cuitor din o r a ş e l e m a r i e de 3 0 0 — 500 1 pe zi.
mentaţia raţională, i g i e n a cavităţii b u c a l e , M o s c o v a , Kievul, L e n i n g r a d u l şi m u l t e alte
p e r m i t e să se micşoreze p r o b a b i l i t a t e a acestei o r a ş e d i s p u n de staţii de e p u r a r e , la c a r e
boli cu 8 0 — 9 0 % . Profilaxia cariei d e n t a r e sînt folosite cele m a i c o n t e m p o r a n e şi efi­
e s t e c o n s i d e r a t ă de O. M. S. d r e p t u n a din ciente m e t o d e de curăţire şi dezinfectare
cele m a i m a r i r e a l i z ă r i ale medicinii profi­ a apei.
lactice c o n t e m p o r a n e . P r o i e c t a r e a a p e d u c t e l o r începe cu calcu-

67
Tabelul 9
Normativele medii ale consumului de apă
pentru raioanele locative
(R. ş i N . C . — 1 1 — 3 1 — 7 4 )

Consumul mediu
G r a d u l de a m e n a j a r e a zonei ( a n u a l | de c ă t r e o
locative persoană
1/24 o r e

F i g . 24. S c h e m a - m o d e l a instalaţiilor p r i n c i p a l e a l e
C l ă d i r i u t i l a t e cu : apeductului cu sursă subterană.
a p e d u c t i n t e r n şi c a n a l i z a r e fă­ 125—160
r ă baie
cu b a i e şi m i j l o a c e locale de în­ 160—230
călzire c a r e m e r g e reţeaua de d i s t r i b u i r e , c a r e în de­
a p r o v i z i o n a r e a c u a p ă fierbinte 230—350 pendenţă de condiţiile c l i m a t i c e , se i n s t a ­
zone locative cu apeducte, 30—50
l e a z ă la adîncimea de 1,25 m — 4 m p e n t r u a
t u b u r i l e de distribuire a apei
sînt în e x t e r i o r u l c l ă d i r i l o r o feri de îngheţ (fig. 2 5 ) .
în p r e z e n t infecţiile a c v a t i c e sînt c a u z a t e
nu n u m a i de impurificarea apei în reţeaua
j l a r e a necesităţii localităţii în a p ă ( t a b . 9) de a p r o v i z i o n a r e , d a r şi de e x p l o a t a r e a n e c a ­
şi cu a l e g e r e a s u r s e i de a p ă . litativă a instalaţiilor a p e d u c t u l u i . D a c ă a p a
din reţeaua de a p r o v i z i o n a r e se î n t r e r u p e ,
Instalaţiile de e p u r a r e a apei şi a p e d u c ­ se f o r m e a z ă o p r e s i u n e n e g a t i v ă în ţevi, fapt,
tele. F i e c a r e a p e d u c t c o n s t ă din instalaţiile c a r e p o a t e d u c e la a b s o r b i r e a impurităţilor
de e p u r a r e a apei şi din reţea. în reţeaua de a p ă , m a i a l e s în locurile neer­
La a p e d u c t e l e cu s u r s e s u b t e r a n e insta­ metice de c u p l a r e .
laţiile sînt u r m ă t o a r e l e : (fig. 24) fîntîna de Reţeaua de a p e d u c t trebuie să fie imper­
foraj,«staţia de p o m p a r e la nivelul întîi, c a r e m e a b i l ă . C o r o z i a şi d e e r m e t i z a r e a ţevilor
p o m p e a z ă apa s u b t e r a n ă în r e z e r v o a r e l e de vechi c r e a z ă condiţii de impurificare a apei de
suprafaţă, pe m ă s u r a necesităţii se m o n t e a z ă a p e d u c t . P e n t r u a preveni a c e a s t a , reţeaua
şi instalaţii de d e z i n f e c t a r e a apei şi staţia de apeduct va trece departe de gropile de
de p o m p a r e la nivelul al doilea, c a r e expe­ g u n o i , closete, reţeaua de c a n a l i z a r e şi a l t e
d i a z ă a p a în r e z e r v o a r u l sub p r e s i u n e , ' d i n s u r s e potenţiale de i m p u r i f i c a r e . în c a z de
a c e s t e r e z e r v o a r e ea m e r g e prin d u e t u l de re­ intersecţie a reţelei de a p e d u c t cu ţevile d e
p a r t i z a r e a apei în c a s e sau cişmele. Distanţa c a n a l i z a r e a p e d u c t u l trebuie s ă fie i n s t a l a t
d i n t r e cişmele t r e b u i e să fie a p r o x i m a t i v de m a i s u s decît a c e s t e a şi la o distanţă nu mai
100 m. în c a z de absenţă a a p e l o r b u n e sub­ mică de 0,5 m. în locurile de intersecţie ţe­
t e r a n e s a u cînd ele sînt în cantităţi insufi­ vile de c a n a l i z a r e se izolează p r i n t r - o ţeava
ciente, p e n t r u a p e d u c t e sînt folosite s u r s e l e mai m a r e , care se umple cu argilă.
de suprafaţă. Nu se p e r m i t nici un fel de instalaţii de
în a s e m e n e a c a z u r i staţiile de aprovizio­ c o m u n i c a r e între a p e d u c t u l p e n t r u a p a pota­
n a r e cu a p ă i n c l u d instalaţiile de c a p t a r e şi bilă m e n a j e r ă şi p e n t r u cea t e h n i c ă . încăl­
epurare, rezervoarele pentru apă c u r a t ă , c a r e a acestei reguli p r o v o a c ă u n e o r i p ă t r u n ­
staţiile de p o m p a r e , t u r n u r i l e de a p ă , de la d e r e a apei tehnice în reţeaua de a p ă pota-

F i g . 25. S c h e m a - m o d e l a staţiei d e e p u r a r e c u c a p t a r e din b a z i n u l d e a p ă d e suprafaţă ( r î u ) .


I — b a z i n u l de a p ă : 2 — ţevile de c a p t a r e şi [întina de pe m a l . 3 — s t a l i a de p o m p a r e la p r i m u l n i v e l . 4 — i n s t a l a ţ i i l e de e p u r a r e .
5 — r e z e r v o a r e l e de a p ă . 6 — staţia de p o m p a r e la n i v e l u l ai d o i l e a . 7 — reţeaua de a p ă . 8 — t u r n u l de a p ă . 9 — reţeaua de d i s t r i b u ­
ţie. 1 0 — l o c u r i l e d e c o n s u m a r e a a p e i .

68
b i l ă - m e n a j e r ă , c a r e ar p u t e a d u c e l a epide­ teritoriu din p r e a j m a s u r s e i de a p ă şi a insta­
mii g a s t r o i n t e s t i n a l . laţiilor de e p u r a r e . în a c e a s t ă zonă se sta­
î n a i n t e de a fi d a t e în e x p l o a t a r e sau d u p ă bileşte un regim special cu scopul de a pre­
reparaţie reţeaua a p e d u c t u l u i se dezinfec­ veni modificările nefavorabile ale apei.; Bine­
t e a z ă t i m p de 2 ori prin c l o r i n a r e , c a n t i t a t e a înţeles, în zona nemijlocită a a p e d u c t u l u i
de clor activ fiind de 7 5 — 1 0 0 m g / l s a u prin r e g i m u l de protecţie s a n i t a r ă t r e b u i e să fie
menţinerea a c e s t e i cantităţi de clor în reţea mai s t r i c t decît în cele m a i î n d e p ă r t a t e . De
timp de 10—20 o r e . a c e e a z o n a de protecţie s a n i t a r ă p e n t r u ape­
Construcţia cişmelelor trebuie să e x c l u d ă d u c t e l e de la bazinele de suprafaţă a r e d o u ă
p r o b a b i l i t a t e a de impurificare a apei s a u de cordoane.
îngheţare. Primul cordon sau zona de regim strict
în U. R. S. S. reţeaua de a p e d u c t se face i n c l u d e locul de c a p t a r e a apei şi al i n s t a l a ­
din ţevi de oţel. Ţevile făcute din alte m a t e ­ ţiilor a p e d u c t u l u i : staţiile de p o m p a r e , insta­
riale s a u a c o p e r i t e cu substanţe anticorozive laţiile de e p u r a r e , r e z e r v o a r e l e de a p ă c u r a t ă .
pot fi d a t e în e x p l o a t a r e n u m a i d u p ă t r e c e r e a Acest teritoriu se î n g r ă d e ş t e şi este păzit,
inspecţiei igienice r i g u r o a s e , cu a c o r d u l servi­ a c c e s u l p e r s o a n e l o r s t r ă i n e e s t e interzis.
ciului s a n i t a r . T e r e n u l trebuie să fie înverzit şi s a l u b r i z a t ,
a p e l e meteorice vor fi l a n s a t e mai jos de
locul de c a p t a r e a apei.
Controlul sanitar al calităţii apei
din apeduct în t o a t e încăperile staţiei trebuie să se
menţină o curăţenie i m p e c a b i l ă , în c l ă d i r i
C o n t r o l u l de l a b o r a t o r d e t e r m i n ă : 1) ca­ trebuie să fie i n s t a l a t e v a t e r c l o s e t e . P e r s o ­
litatea apei din reţeaua de r e p a r t i z a r e , ce nalul de serviciu va trece în mod obligator :
c a r a c t e r i z e a z ă a p a din s u r s ă şi eficacitatea c o n t r o l u r i l e m e d i c a l e periodice, a n a l i z e l e
p r e l u c r ă r i i ( e p u r ă r i i ) ei ; 2) c a l i t a t e a apei de b a c t e r i o l o g i c e , e x a m e n u l la cunoştinţele sa­
robinet, ce c a r a c t e r i z e a z ă s t a r e a ei în re­ n i t a r e d e s p r e lucrul efectuat, r e s p e c t a r e a
ţeaua de distribuţie. _, r i g u r o a s ă a igienei p e r s o n a l e . în zona cor­
S t . U . S . 2 8 7 4 — 8 2 r e g l e m e n t e a z ă frec­ d o n u l u i cu r e g i m strict e s t e interzisă folo­
venţa m i n i m ă a a n a l i z e l o r de l a b o r a t o r a sirea b a z i n u l u i de a p ă în alte scopuri (plim­
apei din a p e d u c t . b ă r i c u b a r c a , a d ă p a t u l vitelor, s p ă l a t u l ru­
P e n t r u d e t e r m i n a r e a calităţii apei în re­ felor, p r i n s u l peştelui, s c ă l d a t u l , e t c ) . D a c ă
ţeaua de r e p a r t i z a r e se iau p r o b e de a p ă din rîul nu e p r e a m a r e , c o r d o n u l strict i n c l u d e
cişmele, din r o b i n e t e (din c a s e ) din locurile şi m a l u l o p u s (în z o n a de c a p t a r e a a p e i ) .
a p r o p i a t e şi cele î n d e p ă r t a t e de staţiile de Z o n a a c e a s t a se d e t e r m i n ă cu scopul de a
e p u r a r e , din m a g i s t r a l e l e a p e d u c t u l u i , din e x c l u d e p o l u a r e a e v e n t u a l ă sau p r e m e d i t a t ă
locurile r i d i c a t e şi din f u n d ă t u r i . a apei în verigile cele mai i m p o r t a n t e ale
în a c e s t e p r o b e se d e t e r m i n ă indicele-coli, apeductului.
indicele m i c r o b i a n , t u r b i d i t a t e a , coloraţia, Cordonul al doilea sau zona de restricţie
m i r o s u l , g u s t u l şi c a n t i t a t e a de clor rezi­ i n c l u d e teritoriul c a r e înconjoară s u r s a d e
dual. a p ă şi afluenţii ei. D e s i g u r , că zona de re­
stricţie m e r g e , în fond, în s u s u l apei, uneori
Protecţia sanitară a apeductelor pînă la zeci de kilometri. în josul apei z o n a
de restricţie a t i n g e cîteva s u t e de m e t r i . Zo­
O importanţă m a r e în a p r o v i z i o n a r e a na de restricţie d e p i n d e de g r a d u l de po­
c e n t r a l i z a t ă cu a p ă o a r e protecţia s a n i t a r ă l u a r e şi c a p a c i t a t e a de a u t o e p u r a r e a s u r s e i
a b a z i n e l o r de a p ă , d e o a r e c e instalaţiile de de a p ă .
e p u r a r e n u pot a s i g u r a c a l i t a t e a n e c e s a r ă Suprafaţa zonei de restricţie din s u s u l
a apei în c a z de p o l u a r e a ei cu reziduuri apei t r e b u i e s ă a s i g u r e lichidarea i m p u r i t ă ­
toxice s a u b a c t e r i e n e . ţilor din a p ă , în special a celor b a c t e r i e n e
pe c o n t u l p r o c e s e l o r de a u t o e p u r a r e a apei
din b a z i n . S-a stabilit, că bacteriile p a t o g e n e
Zonele de protecţie sanitară
din rîu se d i s t r u g în d e c u r s de 5 zile, iar în
Zonele de protecţie a apeductelor de la condiţiile climei toride — în d e c u r s de 3 zile.
bazine de apă de suprafaţă. D r e p t zonă de De a c e e a , h o t a r u l de s u s al zonei de restric­
protecţie s a n i t a r ă se c o n s i d e r ă un a n u m i t ţie t r e b u i e să fie la a ş a distanţă de locul de

69
c a p t a r e , c a s c u r g e r e a apei s ă a s i g u r e auto- pentru scăldat, a d ă p a t u l animalelor, spă­
e p u r a r e a ei. A c e a s t ă distanţă se c a l c u l e a z ă l a t u l rufelor se p e r m i t e n u m a i în a n u m i t e
d u p ă formula : L = V - t , în c a r e — L — dis­ locuri, stabilite de c ă t r e serviciul s a n i t a r .
tanţa de la locul de c a p t a r e pînă la h o t a r u l
de s u s al zonei ( m ) , V — viteza c u r e n t u l u i Zonele de protecţie sanitară a surselor
de a p ă ( m / z i ) , t — d u r a t a dispariţiei bacte­ subterane de apă
riilor din rîu (5 zile p e n t r u z o n e l e climatice
1 şi II, şi S z i l e p e n t r u zonele c a l d e şi t o r i d e — Primul cordon se stabileşte în j u r u l fîn-
III şi I V ) . tînii a r t e z i e n e şi al instalaţiilor de e p u r a r e
tn c a z de folosirea ( p e n t r u a p e d u c t ) apei în r a z a de 3 0 — 5 0 m. Aici se e f e c t u e a z ă ace­
din rîuri m a r i z o n a de restricţie s e ' e x t i n d e la leaşi m ă s u r i ca şi în z o n a de regim s t r i c t de
2 0 — 3 0 km, a rîurilor medii — la 3 0 — 6 0 km, protecţie a a p e d u c t e l o r de la rîuri.
iar la folosirea rîurilor mici z o n a de rectric- D u p ă primul c o r d o n de protecţie s a n i ­
ţie se e x t i n d e a s u p r a întregii albii a lor. în t a r ă u r m e a z ă al doilea, cu r a z a de la 50 pînă
z o n a de restricţie o d e o s e b i t ă atenţie se a c o r ­ la 1000 de metri şi mai m a r e . A c e a s t ă z o n ă
da c e n t r e l o r p o p u l a t e , întreprinderilor, fer­ d e p i n d e de g r a d u l de protecţie a s t r a t u l u i
melor de vite. O importanţă d e o s e b i t ă în acvifer de p o l u a r e a e x t e r n ă , i n t e n s i t a t e a de
a c e s t e zone o a r e s a l u b r i z a r e a c e n t r e l o r popu­ e x p l o a t a r e a instalaţiei şi a l t e condiţii.
l a t e , curăţenia de impurităţi şi m u r d ă r i e P e n t r u d e t e r m i n a r e a obiectivă a s u p r a ­
( g r o p i l e de gunoi şi l a t r i n e l e i m p e r m e a b i l e , feţei zonei de restricţie sînt folosite m e t o d e
n e u t r a l i z a r e a r e z i d u u r i l o r în locuri îndepăr­ de c a l c u l , c a r e iau în consideraţie t o a t e con­
tate de artera de apă, etc.). diţiile expuse. H o t a r u l cel mai î n d e p ă r t a t al
zonei t r e b u i e să fie la distanţa de 200 zile
L a n s a r e a r e z i d u u r i l o r m e n a j e r e şi in­
de s c u r g e r e a apei, în a c e a s t ă p e r i o a d ă pier
d u s t r i a l e în a p ă e i n t e r z i s ă s a u l i m i t a t ă şi
bacteriile p a t o g e n e aflate în a p a s u b t e r a n ă .
p o a t e fi p e r m i s ă n u m a i în c a z u r i l e de e p u r a r e
D a c ă s t r a t u l acvifer e s t e bine protejat de im-
a lor pînă la limitele a d m i s i b i l e de n o r m a t i ­
purificarea e x t e r n ă , p e r i o a d a de pieire a bac­
vele s a n i t a r e . Construcţia b a r a j e l o r sau a în­
teriilor se m i c ş o r e a z ă pînă la 100 de zile. Pe
t r e p r i n d e r i l o r c a r e d a u r e z i d u u r i lichide s e
teritoriul zonei de restricţie se iau m ă s u r i de
p e r m i t e n u m a i c u a c o r d u l serviciului sani­
protecţie a solului. Sînt interzise l u c r ă r i l e ,
t a r , la 10—15 km mai s u s ( 1 0 0 — 200 m mai
ce ar p u t e a d e t e r i o r a s t r a t u r i l e de protecţie
j o s de locul de c a p t a r e şi este i n t e r z i s ă i n g r ă -
a solului şi ar p u t e a duce la p o l u a r e a a p e l o r
ş a r e a suprafeţelor a g r i c o l e c u b ă l i g a r s a u freatice ( s ă p a r e a m i n e l o r , gropilor de g u n o i
a l t e impurităţi, p r e l u c r a r e a solului şi p l a n t e ­ d e absorbţie, şanţurilor ş . a ) .
lor cu pesticide.
Folosirea rîului (în zona de restricţie)

C a p i t a l o l u l 6 . IGIENA S O L U L U I Ş l SALUBRIZAREA
CENTRELOR POPULATE (LOCALITĂŢILOR)
Sol se n u m e ş t e s t r a t u l s u p e r i o r şi fertil natură.
al scoarţei P ă m î n t u l u i . Solul s-a format din Fiind unul din e l e m e n t e l e p r i n c i p a l e ale
rocile t a r i , c a r e , s u b influenţa factorilor bio­ mediului extern, solul şi s t r a t u l s ă u s u p e r ­
logici, fizici şi chimici s-au t r a n s f o r m a t într-o ficial fertil influenţează în mod c o n s i d e r a b i l
c o m p l e x i t a t e de p a r t i c u l e m ă r u n t e de roci s ă n ă t a t e a şi condiţiile s a n i t a r e de t r a i al
m u n t o a s e . P a r t e a o r g a n i c ă a solului o consti­ oamenilor.
tuie o r g a n i s m e v e g e t a l e şi a n i m a l e , aflate la Tipul solului şi compoziţia lui chimică de­
diferite stadii d e d e s c o m p u n e r e . P r i n t r e t e r m i n ă c a r a c t e r u l r e g n u l u i v e g e t a l , compo­
a c e s t e a o m a r e importanţă o au substanţele ziţia chimică a p r o d u s e l o r a l i m e n t a r e de
huminoase stabile.' Microorganismele in­ origine a n i m a l ă . Insuficienţa s a u excesul
fluenţează c o n s i d e r a b i l procesele de f o r m a r e u n o r e l e m e n t e chimice în sol se răsfrînge
şi a u t o e p u r a r e a solului, a d i c ă procesele de a s u p r a componenţei în p r o d u s e l e a l i m e n t a r e
d e s c o m p u n e r e şi t r a n s f o r m a r e a substanţe­ s a u a p ă , astfel influenţînd s ă n ă t a t e a p o p u l a ­
lor o r g a n i c e . D a t o r i t ă d e s c o m p u n e r i i sub­ ţiei. S e ştie, că insuficienţa de iod în sol duce
stanţelor o r g a n i c e d e c ă t r e m i c r o o r g a n i s m e la carenţa lui în p l a n t e şi în a p e l e s u b t e r a n e ,
soiul se p r e z i n t ă ca u n a din verigile impor­ deci, şi în raţia a l i m e n t a r ă a populaţiei, fapt
t a n t e în circuitul şi t r a n s f o r m a r e a materiei în c a r e p r o v o a c ă apariţia guşii e n d e m i c e .

70
, R a d i o a c t i v i t a t e a s p o r i t ă a solului şi a laxia impurificării solului cu agenţi p a t o g e n i ,
rocilor m u n t o a s e în a n u m i t e regiuni d u c e la substanţe chimice şi r a d i o a c t i v e .
s p o r i r e a radioactivităţii aerului, apei de b ă u t
şi p l a n t e l o r , a d i c ă sporeşte fondul n a t u r a l COMPONENŢA CHIMICA A SOLULUI
al radiaţiei i o n i z a n t e . Şl ENDEMI1LE 0EOCH1MICE
In p e r i o a d a p r o g r e s u l u i tehnico-ştiinţific
sîntem nevoiţi s ă a c o r d ă m o atenţie susţi­ Particularităţile istoriei geologice şi pro­
n u t ă p o l u ă r i i solului cu substanţe chimice ceselor geochimice ale formării solului în
şi r a d i o a c t i v e , pe c a r e le conţin r e z i d u u r i l e diverse regiuni au d e t e r m i n a t v a r i e t a t e a
i n d u s t r i a l e , cele ale t e r m o e l e c t r o c e n t r a l e l o r compoziţiei chimice a solului, excesul s a u
şi mijloacelor de t r a n s p o r t . O s u r s ă solidă de carenţa diferitor compuşi ai calciului, n a t r i u -
p o l u a r e a s o l u l u i au devenit pesticidele per­ liii, sulfului şi mai a l e s a m i c r o e l e m e n t e l o r :
s i s t e n t e , c a r e sînt folosite în a g r i c u l t u r ă , iodului, c u p r u l u i , c o b a l t u l u i , fluorului, mo­
g o s p o d ă r i i l e forestiere. Compoziţia n a t u r a l ă libdenului, m a n g a n u l u i , zincului, b o r u l u i ,
a s o l u l u i o s c h i m b ă î n g r ă ş ă m i n t e l e mine­ stronţiului, seleniului etc. R e g i u n i l e ( a r e a l u -
rale. Migrînd din sol în alte medii s u b s t a n ­ rile) c a r e resimt un exces s a u o insuficienţă
ţele chimice, prin intermediul p r o d u s e l o r de a c e s t e e l e m e n t e în sol sau a p ă se n u m e s c
a l i m e n t a r e , a ape i, pot influenţa a s u p r a or­ regiuni a n o m a l i c e geochimice. U n e l e din
g a n i s m u l u i şi sănătăţii o a m e n i l o r . a c e s t e a (din U. R. S. S.) sînt p r e z e n t a t e în
fig. 26.
Componenţa a p e l o r s u b t e r a n e d e p i n d e de
proprietăţile fizico-chimice ale s o l u l u i . Carenţa sau excesul e l e m e n t e l o r chimice
Solul e s t e u n u l din factorii c a r e f o r m e a z ă în sol poate fi c a u z a insuficienţei sau exce­
.clima. R e g i m u l t e r m i c al solului influenţează sului lor în p l a n t e , din p l a n t e în apă, apoi în
t e m p e r a t u r a troposferei ( s t r a t u l u i de aer de­ o r g a n i s m e l e a n i m a l e l o r . Acestea pot p r o v o c a
a s u p r a s o l u l u i ) . Solurile m l ă ş t i n o a s e , a p e l e în regiunile geografice a n o m a l i c e d e r e g l ă r i
freatice a p r o a p e de suprafaţă p r e d i s p u n s p r e de m e t a b o l i s m , modificări funcţionale şi mor­
u m e z e a l ă , inclusiv în încăperi. fologice, diferite boli la o a m e n i , a n i m a l e şi
Cunoştinţele de c a r a c t e r i s t i c ă a solului plante.
sînt n e c e s a r e la construcţia c l ă d i r i l o r , i n s t a ­ C a r a c t e r u l modificărilor m e t a b o l i c e , cli­
l a r e a a p e d u c t e l o r şi reţelei de c a n a l i z a r e . nica bolilor d e p i n d e de excesul s a u carenţa
Relieful s o l u l u i şi alte particularităţi a l e lui m i c r o e l e m e n t u l u i (lor) din r e g i u n e a d a t ă .
t r e b u i e s c l u a t e în consideraţie la a l e g e r e a Toate m a n i f e s t ă r i l e d e r e g l ă r i l o r la o a m e n i în
t e r e n u r i l o r p e n t r u construcţii, s i s t e m a t i z a r e a l e g ă t u r ă cu situaţia geochimicâ a localită­
şi s a l u b r i z a r e a localităţilor p o p u l a t e . ţii d a t e s i n i s u m a t e în noţiunea de e n d e m i e
•— Solul a r e o m a r e importanţă p e n t r u geochimicâ.
n e u t r a l i z a r e a şi utilizarea (ca î n g r ă ş ă m i n t e ) Pînă la perioada a c t u a l ă la a n i m a l e au
r e z i d u u r i l o r m e n a j e r e lichide şi solide. Re­ fost î n r e g i s t r a t e un şir de endemii geochi­
z i d u u r i l e o r g a n i c e pot conţine m i c r o o r g a ­ mice c a u z a t e de carenţa s a u excesul de I, F,
n i s m e p a t o g e n e şi o u ă de helminţi. In loca­ B, M n , Zn, Co, Cu, Se, Sr, Be, Li, Hg şi alte
lităţile r ă u s a l u b r i z a t e ele ppjuează s o l u l , îl m i c r o e l e m e n t e . Sînt descrise „endemii mix­
fac p e r i c u l o s p e n t r u s ă n ă t a t e a o a m e n i l o r . t e " , din c a u z a insuficienţei, dezechilibrului
Din c a u z a d e s c o m p u n e r i i substanţelor o r g a ­ mai m u l t o r m i c r o e l e m e n t e .
nice în el se f o r m e a z ă gaze fetide, c a r e , la Cu m u l t mai c o m p l i c a t ă e s t e p r o b l e m a
rîndul lor, p o l u e a z ă a e r u l . In a f a r ă de evidenţierii corelaţiilor d i n t r e c a r a c t e r i s t i c a
a c e a s t a , substanţele o r g a n i c e din sol pot ser­ chimică a localităţii şi m o r b i d i t a t e a popula­
vi ca nutriţie p e n t r u microbii p a t o g e n i şi ţiei, d e o a r e c e în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r s u r ­
l a r v e l e insectelor-traficanţi de boli c o n t a ­ venirea bolilor e s t e d e t e r m i n a t ă şi de con­
g i o a s e . I n solul m u r d a r s e d ezvolt ă m u ş t e l e , diţiile s o c i a l e .
iar m i c r o o r g a n i s m e l e p a t o g e n e din el pot
Condiţiile geochimice locale au impor­
infecta a p e l e s u b t e r a n e şi cele de s u p r a ­
tanţă mai ales p e n t r u oamenii din localităţile
faţă. U n a din c a u z e l e c o n t a m i n ă r i i copiilor
săteşti, c a r e se a l i m e n t e a z ă cu p r o d u s e de
cu agenţi p a t o g e n i si paraziţi e s t e c o n t a c t u l
origine locală. Endemii s e ri oa s e de a c e s t fel
cu solul p o l u a t .
se î n r e g i s t r e a z ă mai a l e s la populaţia din
Din cele e x p u s e devine c l a r ă importanţa regiunile m o n t a n e — a c e s t e a fiind d e s t u l
s i s t e m u l u i de m ă s u r i referitoare la profi­ de izolate şi deci, avînd o alimentaţie a p a r t e .

71