Cuprins

Întroducere............................................................................................................3

Capitolul I. Comerţul exterior : evoluţie, concept şi structură.........................5

1.1. Evoluţia comerţului exterior al RM....................................................5
1.2. Structura pe grupe de ţări....................................................................8
1.3. Analiza exportului RM......................................................................14
1.4. Analiza importului RM......................................................................17

Capitolul II. Problemele şi perspectivele dezvoltării comerţului exterior.......19

2.1. Balanţa de plăţi a RM, structura şi conţinut.......................................19
2.2. Deficitul balanţei de plăţi a RM şi sursele de acoperire ale acesteia..20
2.3. Strategii de dezvoltare a comerţului exterior a RM............................31

Concluzii şi propuneri...........................................................................................33

Bibliografie.

Anexe.
 Întroducere
„ Activitatea de pregătire şi de realizare a
comerţului exterior beneficiază de serviciile
pieţelor internaţionale financiare şi de credit
contractînd credite în valută, scontînd titluri
de credit sau asigurîndu-şi bunurile
exportate şi creditele”
Paul Bran
Cele trei mari diviziuni istorice ale muncii (separare creşterii animalelor de
agricultură, separarea meşteşugarilorşi apariţia unui singur grup - cel a negustorilor)
a condus la apariţia comerţului exterior. Secole d-ea rîndul comerţul exterior s-a
dezvoltat nu numai cantitativ , ci şi calitativ. Treptat, din sfera de circulaţie a
mărfurilor comerţul exterior s-a transformat într-o parte foarte importantă a
procesului de producţie. În prezent comerţul exterior a devenit o componentă
indispensabilă a economiei mondiale revenindu-i un rol semnificativ în dezvoltarea
acestuia.
Comerţul exterior constituie totalitatea schimburilor comerciale externe
(export, import şi reexport ) ale unei ţări cu restul lumii. El include atît fluxurile de
bunuri materiale, cît şi serviciile. Comerţul cu servicii, care alcătueşte circa 20% din
valoarea totală a comerţului internaţional este adeseori numit comerţ invizibil. El
include: transportul, turismul, telecomunicaţiile, asigurările internaţionale,
transferurile curente etc. Comerţul cu mărfuri şi comerţul invizibil se influenţează
direct şi reciproc.
Orice ţară, dezvoltată sau în curs de dezvoltare, este cointeresată de extinderea
acestei importante sfere a economiei.Această sferă stimulează creşterea economică,
oferă posibilitatea de utilizare a noilor realizări tehnologice ale altor naţiuni,
stimulează activitatea companiilor străine de investiţie a capitalului, contribuie la
obţinerea mărfurilor care nu se produc în ţară, ridică nivelul cerinţelor

3
consumatorilor şi finalmente, contribuie la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei
autohtone.
RM la fel ca alte state, este cointeresată de extinderea comerţului exterior.
Obiectivul ţării este de aşi găsi locul în diviziunea internaţionlă a muncii şi a deveni
un participant real al Pieţei Mondiale. Interesul RM faţă de comerţul exterior este
evident, reeşind din rolul pe care îl are acesta în economia naţională.
Importanţa comerţului exterior şi problemele sale pentru dezvoltarea economiei
RM mau influenţat să scriu această lucrare. Tema lucrării este destul de actuală,
interesantă şi sper ca conţinutul acestei lucrări să fie la un nivel cît mai înalt.
Scopul lucrării constă în analiza ştiinţifică şi propunerea recomandărilor de
minimizare a problemelor comerţului exterior al RM, care caracterizează
schimbările profunde în politica economică a statului.
Pornind de la scopul urmărit , sarcinile cercetării sunt:
• se analizează schimbările radicale în geografia comerţului exterior;
• se trasează direcţiile şi tendinţele de dezvoltare ascendentă a comerţului
exterior al RM;
• se trasează căile care ar contribui la soluţionarea problemelor comerţului
exterior al RM întîlnite în dezvoltarea sa;
• se propun măsuri pentru schimbarea structurii comerţului exterior al RM,
precum şi înaintarea unor recomandări pentru aplicarea în practică a acestora.
Structura lucrării este determinată de scopul şi problemele cercetate şi constă
din introducere, două capitole , concluzii şi propuneri, bibliografie şi anexe.
În primul capitol „Comerţul exterior: evoluţie, structură şi perspective” încerc
să descriu evoluţia comerţului exterior al RM şi să analizez exportul şi importul.
În capitolul II „Problemele şi perspectivele dezvoltării comerţului exterior”
este analizată structura şi conţinutul balanţei de plăţi a RM şi deficitul ei. În acest
capitol de asemenea descriu strategiile de dezvoltare a comerţului exterior în RM.

4
 Capitolul I. Comerţul exterior: evoluţie, structura şi perspective.
1.1 . Evoluţia comerţului exterior a RM.
Comerţul exterior constituie exporturile şi importurile unei ţări. El vizează deci
fluxurile de mărfuri şi servicii ale unei economii naţionale cu străinătatea.
În epoca noastră, nici o ţară, indiferent de mărimea sau bogăţiile sale, nu-şi
poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din producţia proprie. Ca
urmare, fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior.
Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt:
 Importul- care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin
care se cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentru consumul productiv şi
neproductiv;
 Exportul- reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care
o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vînd în alte ţări.
Pentru evaluarea comerţului exterior sînt utilizaţi trei indicatori de bază:
1. volumul fizic şi valoric al exporturilor şi importurilor, exprimat în preţuri
constante;
2. structura pe grupuri de mărfuri a importurilor şi exporturilor;
3. structura geografică (sau teritorială) aexporturilor şi a importurilor.
Schimbarea volumului valoric al comerţului exterior al unei ţări poate fi
condiţionată nu numai de modificarea volumului său fizic, ci şi de nivelul preţurilor
pe diferite pieţe externe. În scopul comparaţiilor internaţionale, toate ţările lumii
calculează volumul comerţului exterior atît în valuta ţării, cît şi în dolari americani
sau euro.
Evaluarea structurii comerţului exterior presupune calcularea ponderii
diferitelor grupuri de mărfuri în volumul total al exporturilor sau importurilor.
Astfel, în ultimele decenii, datorită utilizării unor noi tehnologii şi ca urmare a
reducerii consumului de materie primă şi combustibil necesar pentru confecţionarea
unei unităţi de produs, a scăzut substanţial ponderea produselor de bază. Astfel, din
5
1937 pînă în 2010, ponderea materiei prime în structura exportului mondial a scăzut
de la 31% la 4%. În aceeaşi perioadă s-a redus şi ponderea produselor alimentare: de
la 23% la 7%.
Comerţul exterior în RM este în cădere liberă. Criza financiară a fost principala,
dar nu singura cauză, care a adus Moldova în situaţia dată. Pentru a înţelege
profunzimea problemelor cu care se confruntă Moldova în acest domeniu trebuie
examinate procesele şi evenimentele, prin care a trecut ţara pe parcursul ultimilor
ani atît pe plan intern, cît şi pe plan extern şi care în mod direct au determinat
eficienţa relaţiilor comercial-economice ale Moldovei.
Republica Moldova are o piaţă cu o capacitate de absorbţie redusă, care se
micşorează văzînd cu ochii, ca urmare d diminuării veniturilor populaţiei. Potrivit
datelor furnizate de Eurobank, după puterea de cumpărare, RM se plasează pe unul
din ultimele locuri din Europa.

Diagrama 1
Dinamica comerţului exterior în perioada 1999-2005
mln dolari SUA

3500
3000
2500
2000 Volumul comerţului
1500 Exportul
Importul
1000
500
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Aşadar, după cum observăm din diagramă, începînd cu anul 1999 şi pînă în
prezent comerţul exterior al RM se află într-o reştere permanentă, atît a importului
cît şi a exportului de mărfuri.

6
 Exporturile în anul 2005 au însumat 1091 mln. dolari SUA şi au sporit cu
10,8% comparativ cu anul 2004, prin urmare ponderea exporturilor în PIB
constituind 37,4%.
Concomitent, volumul total al importurilor a însumat 2312 mln. dolari SUA
sau cu 29.7% mai mult faţă de anul 2004. Importul în raport cu PIB a înregistrat
78,5%, această proporţie majorîndu-se cu 11,4 p.p. comparativ cu anul precedent.
În anul 2005 s-a accentuat şi mai mult dezechilibrul în comerţul exterior care
a foct cauzat de creşterea consumului intern şi modificarea preferinţelor
consumatorilor. Drept consecinţă comerţul exterior a crescut, însă această creştere
a fost condiţionată cel mai mult de majorarea importurilor, care a depăşit cu mult
ritmul de creştere al exporturilor. Această tendinţă se va menţine şi pe parcursul
viitorilor ani.
Cifrele de mai sus, deşi aproximativ, reflectă evoluţia volumului comerţului
exterior în viziunea serviciilor vamale moldoveneşti şi servesc drept temelie pentru
luarea unor decizii economice şi politice la cel mai înalt nivel. Aceste cifre nu pot
fi acceptate drept bază documentară pentru efectuarea unor cercetări teoretice
serioase, dar, deoarece nu dispunem de alte date, le vom utiliza şi pe viitor.
Republica Moldova, fiind o ţară mică cu o economie deschisă, este
vulnerabilă la evenimentele economice ce au loc în afara hotarelor ei. Fiind în
mare măsură dependentă de partenerii comerciali din CSI, Moldova depinde de
ritmul redresării economice în aceste ţări, care este influenţat de capacitatea lor de
a atrage investiţii străine directe, de progresul realizat de acestea în privatizare şi
restructurare, de capacitatea lar de a plăti salariile, care determină cererea la
bunurilemoldoveneşti etc.
Astfel s-a constatat că conflictul din Caucaz a fost profitabil pentru Moldova.
De la începutul conflictelor în Caucaz, s-a mărit circuitul de mărfuri, servicii şi
turişti care au trecut prin RM. Comercianţii din Rusia şi din alte ţăr pleacă după
mărfuri în Turcia trecînd prin teritoriul Moldovei. În export sunt prioritare
produsele agroalimentare, însă baza agricolă se degradează şi se epuizează.
Terenurile sunt împărţite ţăranilor însă din lipsa de tehnică, îngrăşăminte,

7
chimicale, mijloace financiare aceştia defrişează viile şi livezile. Pentru plantarea
doar a unui hectar de de vie sau de livadă sunt necesari circa 10 mii de dolari, sumă
mult prea mare pentru un gospodar obişnuit.
Deşi potrivit nivelului potenţialului său economic RM mai poate fi
considerată şi astăzi o ţară industrial-agrară, structura comerţului său exterior, atît
la export, cît şi la import este similară ţărilor agrare. În aceşti ani s-a produs şi o
necorelaţie între dinamica PIB şi dinamica comerţului exterior. Această necorelare,
destul de considerabilă, poate fi explicată, în primul rînd, prin fenomenul
economiei subterane care, luat în calcul, ne demonstrează că în anii 1999-2005
PIB n-a scăzut, ci a crescut, fenomence n-a fost însă înregistrat de statistica
oficială. Probabil, anume această evoluţie a şi condiţionat sporirea continuă a
volumului exportului şi importului.
În ierarhia concordanţei dintre dinamica producţiei materiale şi cea a
comerţului exterior un loc de seamă aparţine şi reducerii categorice a puterii de
cumpărare a populaţiei. Ca urmare, o parte tot mai mică din mărfurile produse de
întreprinderile autohtone se comercializează pe piaţa internă.

1.1. Structura pe grupe de ţări.

Îndată după dezvoltarea CAER-ului, apoi a URSS fostele ţări socialiste din
Europa, precum şi Noile State Independente, în căutarea unor pieţe mai stabile şi
mai competitive precum şi a unui nou suport politic, sau sporit să-şi sporescă
volumul comerţului lor cu Occidentul. Acest proces fusese facilitat de faptul că
preţurile interne in aceste ţări erau mult mai mici decît cele mondiale. În
consecinţă, în numai trei ani, 1989-1991, ţările Europei Cenrale şi Orientale
(Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romînia şi Bulgaria), reducînd volumul
comerţului reciproc şi cu URSS, şi-au dublat exporturile către ţările cu economie
de piaţă.
În anul 1992, deja după diyolvarea Uniunii Sovietice, se intensifică şi
procesul reorientării teritoriale a schimburilor comerciale ale R.M. Astfel, dacă în
anul 1988 Moldova exporta peste hotarele URSS 6% din produsele sale, apoi deja

8
în anul 1993, ponderea comerţului cu ţările care nu fac parte din cadrul CSI a
crescut pînă la 33%, iar în 2005 a crescut cu 64%.
În cadrul URSS, cînd relaţiile economice externe ale Moldovei erau dirijate în
mod cenralizat principalul spaţiu de desfacere a produselor moldoveneşti a fost
Rusia. Pe pieţele ei se comercializa circa 80% din vinurile, fructele şi legumele
proaspete, mărfuri care în perioada interbelică se exportau doar pe pieţele Europei
Occidentale. Moldova îşi exporta de asemenea în Rusia întrega producţie a
industriei sale militare.
Întrucît enorma dependenţa faţă de Rusia avea consecinţe economice şi
politice inderizabile, după anul 1991, R.M.a început să-şi reorienteze relaţiile sale
economice către Occident. Cu atît mai mult cu cît preţurile la materia primă şi la
resursele energetice importate din Rusia şi Ucraina, deveniseră mai mari decît
preţurile mondiale, iar de la comercializarea mărfurilor, competitive pe pieţele din
Occident, ea obţinea adeseori un profit dublu faţă de eventualul profit obţinut în
CSI.
Reorientarea geografică a comerţului exterior al R.M. spre ţările Occidentale
este evidentă, avînd la temelie o diminuare considerabilă a volumului operaţiilor de
import-export cu fostele republici unionale.
Tabelul 1
Repartizarea comerţului exterior pe grupe de ţări
mln dolari SUA
2000 2001 2002 2003 2004
1 2 3 4 5 6
CSI
Export 276 344,3 350,4 423,5 502,4
260
Import 340,1 409 593,3 765,1
Balanţa comercială 163,1 41,78 -584,5 -170 -262,3
OECD
Export 132 161,3 204,2 246,1 244,5
Import 346,3 370,2 430 589 687,5
Balanţa comercială -2214,3 -342,7 -343
9
 -208,8 -225,4
Continuare la tabelul 1
1 2 3 4 5 6
Uniunea Europeană
Export 124 141 171,2 211 296,2
Import 280,1 317,5 356,7 505,3 581,1
Balanţa comercială -156,3 -176,6 -185,5 -294,3 -284,8

Europa Centrală
şi de Est
Export 471,7 425 620 980 105,6
Import 136,2 117,8 115 133,3 199,1
Balanţa comercială -94,54 -754 -529 -353,4 -934,7

Principalii parteneri comerciali

În cei 14 ani de independenţă, R.M. s-a reorientat spre Occiden. Au fost
restabilite legăturile comerciale cu o serie de state din Uniunea Europeană, care
fuseseră întrerupte o perioadă de peste jumătate de secol. S-au intensificat
tranzacţiile comerciale cu România. Aşa este, dar acest lucru l-au făcut cu mai
multă îndrăzneală nu numai ţările Europei Centrale şi Orientale, ci şi cele mai
multe din fostele republici sovietici.
Pentru RM ca şi două-trei decenii în urmă, cei mai însemnaţi parteneri
economici au rămas Rusia şi Ucraina.
Evident, orientarea teritorială a importurilor devine mai echilibrată,
apropiindu-se de „standardele mondiale”. În schimb, structura geografică a
exporturilor rămîne aceeaşi. Este absolut indispensabil faptul de a avea şi pe viitor
poziţii puternice pe piaţa Rusiei, o piaţă nu prea mare, dar bine cunoscută şi care
apreciază destul de înalt produsele moldoveneşti. Dar dependenţa de o singură
piaţă, relativ nestabilă şi imprevizibilă, face comerţul nostru exterior foarte
vulnerabil şi ineficient, fapt care a fost demonstrat cu prisosinţă în vara anului

10
1998, cînd criza financiară din Rusia a provocat nu numai reducerea categorică a
exporturilor, ci a condus la devalorizarea valutei naţionale şi la o reducere
însemnată a PIB.

Tabelul 2
Principalii parteneri comerciali ai RM
mln dolari SUA

2001 2002 2003 2004

export import export import export import export import
Rusia 246,9 143,9 238,8 153,4 308,4 183 353,3 212,2
Ucraina 57,1 152,5 61,3 203,6 56,1 309,2 64,7 436,3
România 37,9 93,4 56,7 90,3 90,2 98 99 164,1
Belarus 30 38,8 39 41 41 50,6 58,6 64,3
Italia 45,4 64,4 56,8 87,7 82,3 116,5 136,4 131,6

În lumea contemporană accentul se pune pe diversificarea relaţiilor economice

externe ale unei ţări cu restul lumii. Astfel, în ţările dezvoltate, cu unele mici
excepţii, ponderea primului partener comercial nu depăşeşte 20 la sută din volumul
total al comerţului exterior. În ţările UE această pondere este şi mai mică – circa
15%. În cazul Moldovei însă, ponderea Rusiei în comerţul exterior se menţine
mereu la un nivel foarte înalt – de 50-60%.

Relaţiile cu Uniunea Europeană. În ultimii ani tendinţa sporirii volumului

comerţului exterior cu ţările occidentale, a devenit dominantă.
Redirecţionarea geografică a comerţului exterior al Moldovei către UE a
devenit de o importanţă crucială pentru ţara noastră. Piaţa de desfacere a UE,
datorită gradului înalt de dezvoltare şi de asemenea proximităţii geografice,
reprezintă una din cele mai atractive pieţe pentru Moldova.
Relaţiile comerciale dintre UE şi Moldova au evoluat într-un ritm foarte lent.
În perioada 1997-2004, ponderea comerţului Moldovei cu UE s-a majorat de la
10% la aproximativ 30% în 2004, dintre care 3% reprezintă contribuţia aderării
ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi ţărilor Balcanice în 2004.

11
 Rata de creştere a exporturilor către UE a fost mai mare decît rata de creştere
a importurilor, ceea ce se datorează ponderii foarte mici iniţiale a exporturilor către
UE comparativ cu cea potenţială. În ultimii opt ani, exporturile au crescut de 2,5
ori, în timp ce importurile au crescut de 2 ori. Analizînd creşterea anuală,
constatăm o schimbare a tendinţei – rata de creştere a importurilor depăşind-o pe
cea de creştere a exporturilor. În 2004, exporturile moldoveneşti către UE au
crescut cu 40%, pe cînd importurile din UE au crescut cu aproximativ 50% în
2004.
Conform datelor statistice ale Moldovei, exporturile destinate ţărilor Uniunii
Europene în 2004 s-au cifrat la 297,1 mln dolari SUA (30,1% din total exporturi),
în creştere cu 40,8% faţă de anul 2003 şi de anul 2003 şi de 2,5 ori – în raport cu
anul 1997.
Importurile de mărfuri din ţările UE25 în anul 2004 s-au majorat cu 15,3%,
comparativ cu anul 2003 şi de 2,0 ori – faţă de anul 1997, avînd o pondere de 33%
din total importuri.
În prima jumătate a anului 2005, ponderea exporturilor în UE a scăzut la
28,8%,în mare parte datorită introducerii sistemului de verificare dublă a
exporturilor de fier şi oţel, în special, cele originare din Transtristria.
Trebuie de menţionat faptul că, în perioada 1997-2004, importurile din noile
10 membre ale UE au crescut cu un ritm mai rapid decît importurile din ţările
membre ale UE15. Cît priveşte exportul, situaţia este complet diferită: exportul
către UE15 aproape că s-a triplat în comparaţie cu 1997, în timp ce exporturile
către UE10 au crescut doar cu 20% faţă de 1997. În ciuda faptului că media
tarifului a devenit mai mică pentru ţările UE10, în comparaţie cu perioada pînă la
aderare, acest fapt nu a ajutat Moldova să-şi promoveze exporturile pe piaţa UE
lărgită, în timp ce noile membre ale UE şi-au fortificat poziţiile pe piaţa Moldovei.
Pentru Uniunea Europeană ponderea atît a importurilor cît şi a exporturilor din
/în Moldova a fost foarte redusă – mai puţin de 1%. În ultimii 5 ani, ponderea
medie în totalul importurilor UE a fost de 0,03%, iar exporturile UE către Moldova
au reprezentat doar 0,06% din totalul exporturilor UE.

12
 Exporturile Moldovei sunt extrem de concentrate pe cîteva mărfuri care
cuprind mai mult de jumătate din exporturile către UE. Pentru 2004, principalele
produse exportate către UE sunt din 4 grupe majore de mărfuri: 1) materii textile şi
articole din acestea – 39%; 2) piei crude, piei tăbăcite şi articole din acestea – 21%;
3) produse vegetale – 10%; 4) produse alimentare, bnăuturi, tutun – 9%.
Cît priveşte importurile situaţia este similară, fiind reprezentată de 5 grupe de
produse care deţin aproximativ 60% din totalul importurilor din UE. O mare parte
din aceste mărfuri sunt cele pentru care Moldova are o capacitate destul de limitată
de producţia la nivel local cum ar fi: 1) maşini şi aparate, echipamente electrice –
23%; 2) articole textile – 17%; 3) produse chimice – 13%; 4) materiale plastice,
cauciuc şi articole din acestea – 7%.
În ianuarie – septembrie 2005, exporturile destinate ţărilor UE25 sau cifrat la
222,1 mln dolari SUA, constituind (28,7% din total exporturi), majorînduse cu
3,3% faţă de ianuarie – septembrie 2004. Importurile din UE au constituit 506,3
mln dolari SUA, constituind 32,37% din total importuri, înregistrînd o creştere de
25,2% faţă de primele nouă lumi ale anului precedent. Deficitul balanţei
comerciale pentru nouă luni constitue 284,2 mln dolari SUA.
Astfel, în ultimii ani mărfurile noastre n-au devenit mai competitive pe pieţele
Uniunii Europene, în schimb, prin import am devenit mai dependenţi de această
categorie de ţări.

Relaţiile cu Romînia. Destul de neechilibrate şi conjuncturale au fost în

ultimii ani şi relaţiile economice cu România. Repartizarea geografică a comerţului
a suferit mari schimbări în ultimul an. Pentru prima oară, în cursul anului 2000,
România a trecut pe locul întîi la schimburi comerciale. Volumul comerţului
exterior cu România a crescut în ultimul an cu 47% iar în ultimul an au fost
înregistrate în Moldova 280 de întreprinderi mixte cu capital românesc, ceea ce
constituie o creştere considerabilă aşezînd România pe unloc fruntaş. În prezent
99% din produsela petroliere sunt importate din România.

13
 Exportul în România s-a micşorat considerabil, volumul exportuilor
constituind doar 4,5 mln SUA, în timp ce volumul importurilor s-a majorat cu 86%
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Deci după cum vedem între România şi RM s-au stabilit nişte relaţii
comerciale obişnuite şi foarte conjuncturale.

Relaţiile cu Rusia .Totuşi, volumul, structura materială şi orientarea

geografică a comerţului exterior al RM depinde în cea mai mare măsură de
perspectivele relaţiilor ei cu Rusia. Astăzi însă şi probabil, pentru o perioadă încă
destul de îndelungată, această piaţă va rămîne nesigură, din ce în ce mai puţin
atractivă. Mai mult deşi mai persistă „mitul” despre imensitatea pieţei ruseşti, cu
fiecare an ea devine tot mai mică.

1.2. Analiza exportului Republicii Moldova.

Exportul – reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care
o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vînd în alte ţări.
Trecînd la caracteristica structurii exportului subliniem ponderea înaltă a
produselor agroalimentare, în export. Această situaţie se explică în baza teoriei
clasice a comerţului internaţional, şi anume RM are un avantaj comparativ în
producerea şi exportul produselor agroalimentare, bazat pe doterea ţării cu factorul
abundent – solul fertil; totodată Republica are dezavantaj bazat pe lipsa de resurse
minerale.
Exportul agroalimentar ne evidenţiază pe noi în primul rînd ca o ţară slab
dezvoltată. Acast export întotdeauna este însoţit de un risc mare legat de factorul
mediului ambiant, caracteristic pentru RM şi care poate să aducă în declin în orice
an.
În anul 2005 exporturile s-au concentrat în proporţie de 82,2 la sută către 9
ţări: Rusia (31,9%), Italia (12,2%), România (10,2%), Ucraina (9,1%), Belarus
(6,5%), Germania (4,3%), SUA (3,4%), Polonia (2,3%), Turcia (2,3%) (tabelul 3).

14
 Tablul 3
Principale ţări în efectuarea exporturilor
Ponderea Anul
în totalul 2005
2001 2002 2003 2004 2005 anului faţă de
2005 an.
2004
mln SUA %
Total din
care 565.48 643.79 789.93 985.18 1091.26 100 110.8
Rusia 246.97 238.86 308.41 353.33 347.48 31.8 98.3
Italia 45.44 56.83 82.40 136.43 133.44 12.2 97.81
România 37.93 56.71 90.23 98.92 111.66 10.2 112.9
Ucraina 54.18 61.36 56.13 64.76 99.91 9.2 154.3
Belarus 30.02 39.01 41.07 58.65 71.16 6.5 121.3
Germani 40.02 46.14 56.18 71.28 47.43 4.3 66.5
a 25.06 34.94 33.65 42.70 37.48 3.4 87.8
SUA 1.67 2.67 4.47 6.55 25.80 2.3 3.9 ori
Polonia 2.26 4.12 7.24 12.27 24.66 2.3 2.0 ori
Turcia

Din tabel observăm că principala piaţă de desfacere este Rusia, care a absorbit
31.8% din total exporturi şi a înregistrat o diminuare a cotei cu 4.1 puncte
procentuale faţă de anul 2004, livrările au însumat 347.4mln SUA, din care circa
68% - vinuri şi băuturi alcoolice.
De asemenea, s-au majorat livrările în Belarus – cu 21.3%, valoarea lor totală
fiind de 71.16 mln dolari, din care 93.5% au fost bunuri agroalimentare
Tradiţional mai mult de jumătate din exporturi sunt produse agroalimentare.
În anul 2005 ponderea acestora a constituit 53.5%, însumînd 582.92 mln SUA, în
creştere cu 10.6% (anexa 1).

15
 Printre subgrupele semnificative sunt: vinurile 279.19 mln SUA (s-au majorat
cu 11.4%); alcool etilic – 34.65 mln SUA (s-au majorat cu 28.5%); uleiul din
floarea-soarelui – 35.47 mln SUA (s-a diminuat cu 13.1%); fructe cu coajă
(nuci,alune) – 30.47 mln SUA (s-a majorat cu 10.2%); porumbul 23.02 mln SUA
(s-a majorat cu 44.1%); conserve şi preparatele din legume şi fructe (fără sucuri) –
23.55 mln SUA (s-au majorat cu 11.2%); sucuri de fructe şi legume 22.9 mln SUA.
Exporturile de tutunuri brute au fost aproximativ la nivelul anului precedent şi
au însumat 8.26 mln SUA .
Materiale textile cu o cotă de 17.8% din exporturi au însumat 193.95 mln
SUA, sporind cu 14.5% faţă de anul precedent.
O pondere semnificativă a obţinut secţiunea piei brute, tăbăcite, blănuri 6.6%.
Secţiunea metale comune a avut o pondere de 4.5% în total exporturi, înregistrînd
un spor considerabil de 63.1%, a însumat 48.47 mln SUA, dintre care: fontă, fier,
oţel şi articole din aceste metale 22.97 mln SUA; aluminiu şi articole din aluminiu
15.56 mln SUA.
De asemenea sunt de remarcat exporturile de ghips, anhidrit, ipsos în valoare
de 15.24 mln SUA; încălţăminte şi părţi ale acestora 26.46 mln SUA; recipiente
din sticlă folosite pentru ambalare şi conserve14.72 mln SUA.
RM este unul din cei mai mari exportatori de miez de nucă din lume, astfel în
2005 a exportat nuci şi miez în valoare de 30 mln SUA. Producătorii şi exportatorii
în domeniu afirmă că în următorii ani valoarea exportului de nuci ar putea creşte de
10 ori, în cazul în care autorităţile centrale vor susţine în continuare promovarea
acestei culturi. În Moldova la momentul de faţă activează 25 de asociaţii raionale
ale cultivatorilor de nuc.

1.4. Analiza importului în Republica Moldova.

În anul 2005 importurile de bunuri au crescut faţă de anul precedent cu
31.31% şi au atins valoarea de 2296.08 mln SUA (preţuri FOB), importurile din
CSI au însumat 901.17 mln SUA, sporind cu 18.9%, din restul lumii – 1394.91
mln SUA, sporind cu 40.9%.

16
 Conform BNS, 78.1% din total au fost bunuri importate de 9 parteneri
comerciali: Ucraina, România, Rusia, Germania, Italia, Belarusia, Turcia, Polonia,
Franţa.
Structura importurilor şi în anul 2005 a fost cea tradiţională. Produsele
minerale au avut o cotă de 22.0%, însumând 504.66 mln SUA, din care: uleiuri din
petrol sau minerale – 298.94 mlnUSD, au crescut faţă de anul precedent cu 50.6%
(indicele valorii unitare a fost 129%), cărbune, brichete – 9.55 mln SUA au crescut
cu 2.7% (indicele valorii unitare a fost 122%), gazul natural – 107.95 mln SUA, a
crescut cu 16.2% (indicele valorii unitare a fost 103%) ( anexa 2 ).
Printre maşinile şi aparatele procurate au predominat frigidere, congelatoare;
maşini pentru spălat vesela; pentru prelucrarea şi transportarea datelor; pentru
telefonie sau telegrafie; pentru radiodifuziune/ televiziune, secţiunea ocupând în
total importuri ponderea de 13.7% (sporind cu 30.6%: indicele valorii unitare fiind
103 la sută, iar indicele volumului fizic – 127%).
Produsele chimice cu o cotă de 10.1% au sporit cu 43.6% (indicele valorii
unitare – 108%, iar indicele volumului fizic – 133%), se evidenţiază creşterile
importurilor de produse farmaceutice – cu 49.7%, până la 72.09 mln SUA;
insecticide, erbicide – cu 81.2%, până la 46.68 mln SUA.
Materialele textile au constituit 7.8% din achiziţiile externe (s-au majorat cu
19.5%: indicele valorii unitare – 104%, iar indicele volumului fizic – 115%), iar
metalele comune – 7.0% (s-au majorat cu 43.5%: indicele valorii unitare – 104 la
sută, iar indicele volumului fizic – 138%).
Un motiv de indignare şi îngrijorare esta faptul că în ţara noastră agrară creşte
importul de produse de provenienţă agricolă care au sporit cu 24.3%, cota lor
reprezentînd 12.2%. Cele mai simţitoare creşteri au fost înregistrate la importul de
produse ootehnice, struguri, castraveţi, peşte, legume şi fructe conservate, ţigarete
şi băuturi nealcoolice.
Aceste creşteri se datorează calităţii proaste a mărfurilor noastre, care nu sunt
în stare să concureze cu cele de import.

17
 Statistica vamală a înregistrat în anul 2005 importuri de produse energetice în
valoare de 425.86 mln SUA, cu 38.0% mai mult comparativ cu anul precedent,
creştere determinată în special de majorarea preţurilor. Cei mai importanţi
furnizori de energie au fost: Ucraina cu o cotă de 32.0% din total, România –
31.8%, Rusia – 26.1%, Belarus – 7.0%.
Volumul fizic de cărbune importat s-a diminuat comparativ cu anul precedent
cu 10.5%, de păcură – cu 33.7%, concomitent s-au majorat cantităţile importate de
gaze naturale – cu 12.3%, combustibil diesel – cu 3.5%, benzine auto – cu
1.01%.Gazele naturale procurate au fost de origine rusă.

Capitolul II. Problemele şi perspectivele dezvoltării comerţului exterior.

2.1. Balanţa de plăţi a Republicii Moldova, structura şi conţinut.

18
 Noţiunea de balanţă, lansată de mercantilişti ai secolului al XVII-lea,
reprezenta acel concept teoretic ce asigură relaţia între analiza econimică la scară
naţională şi schimburile cu străinătatea.
În zilele noastre, balanţa de plăţi a devenit un instrument care furnizează o
multitudine de informaţii indispensabile analizei situaţiei economiceîn toate ţările.
Conform definiţiei de referinţă internaţională din „Balance of Pazments
Manuel”, ediţia a 4-a (1977), editat de FMI, aceasta reprezintă un tablou statistic
sub formă contabilă , care înregistreză sistematic ansamblul fluxurilr reale ,
financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în
cursul unei perioade, de regulă 1an (rezidenţi – agenţii naţionali sau străini care
trăesc şi desfăşoară activităţi în cadrul unei ţări, inclusiv filialele şi sucursalele
societăţii străine).
Evoluţia sectorului extern al economiei naţionale, reflectată în agregatele
balanţei de plăţi, a fost determinată de ritmurile înalte de creştere a importurilor ca
răspuns la majorarea cererii interne şi de sporire a consumului final.
Decalajul în evoluţia importurilor şi exporturilor a determinat acumularea
unui deficit al baloanţei comerţului exterior cu bunuri în valoare de 1190.8 mln
SUA, ceea ce este cu 57.9% mai mult faţă de anul precedent. Putem menţiona că
deficcitul comercial în valoare absolută a depăşit exporturile cu bunuri cu 86.4 mln
SUA. Ponderea soldului comercial în PIB s-a majorat cu 11.8 p.p., constituind
40.8% (tabelul 4). Gradul de deschidere a economiei naţionale a crescut
semnificativ cu 11 p.p. ceea ce denotă dependenţa tot mai mare de sectorul extern.

Tabelul 4
Evoluţia balanţei camerciale de bunuri
U.M. 2003 2004 2004

19
Export bunuri mln SUA 805.09 994.07 1104.36
Import bunuri mln SUA -1428.10 -1748.24 -2295.16
Soldul balanţei comerc. mln SUA -623.01 -754.17 -1190.80
Comerţ exterior cu bunuri mln SUA 2233.19 2742.31 3399.52
Creşterea exporturilor % faţă de an preced. 122.0 123.5 111.1
Creştere importurilor % faţă de an preced. 137.6 122.4 131.3
Export / PIB % 40.6 38.3 37.9
Import / PIB % -72.1 -67.3 -78.7
Soldul balan. Comerc/PIB % -31.5 -29.0 -40.8
Gradul de acoperire a
importurilor prin
exporturi % 56.4 56.9 48.1
Gradul de deschidere a
economiei % 112.7 105.5 116.5

Pentru Moldova cel mai mare sold pozitiv al balanţei comerciale îl are cu
Rusia, care rămîne principalul importator de bunuri moldoveneşti.

2.2. Deficitul balanţei comerciale a Republicii Moldova.

Deficitul comercial (nivelul de acoperire a importului de către export în
comerţul exterior) tinde să devină problemă primordială a politicilor
macroeconomice a Moldovei în anii 2005-2006.
Practica internaţională arată că o ţară cu un sold negativ al balanţei comerciale
care se menţine de mult timp nu poate să-şi păstreze suveranitatea sa economică,
iar în Moldova deficitul comercial este în creştere începînd cu anul 1994. Deja în 7
luni ale anului 2005 deficitul comercial a constituit aproape 600 mln. dolari SUA
sau de 1.6 ori (cu 220,7 mil. dolari SUA) mai mare decît în perioada similară a
anului trecut. Acest deficit a depăşit deja volumul exportului, care în aceeaşi
perioadă a constituit 595.2 mln. dolari SUA.
De menţionat, totuşi, că în comparaţie cu perioada similară a anului trecut
exportul a crescut cu 10 la sută, dar spre regret, importul a crescut de trei ori mai

20
mult - cu 29.9 la sută şi a constituit 1 milrd. 194 mln. dolari SUA. Astfel că nivelul
de acoperire a importului prin export este mai mic de 50 la sută – 49.8 la sută faţă
de 58.8 la sută în perioada similară a anului trecut.
Un motiv de indignare şi îngrijorare este şi faptul că în ţara noastră agrară
creşte şi importul de produse de provenienţă agricolă - cu 17 la sută mai mult decît
anul trecut. Şi cele mai simţitoare creşteri au fost înregistrate la importul de
produse zootehnice, struguri, castraveţi, peşte, legume şi fructe conservate, ţigarete
şi băuturi nealcoolice.
Aceasta înseamnă că după preţ şi calitate mărfurile noastre nu sunt în stare să
concureze cu cele de import, adică piaţa internă nu poate face faţă cererii. Ele nu
pot concura nici pe pieţele externe, de aceea sîntem dependenţi de pieţele CSI şi în
special de cea a Rusiei – principalul nostru „partener” comercial care consumă
36,5 la sută din totalul livrărilor externe ale Moldovei. Iar acest „partener”în
ultimul timp tot mai îndrăzneţ îşi foloseşte această pîrghie pentru a menţine
Moldova „la picior”: ba stopează importurile de carne, ba impune bariere la
livrarea producţiei fitotehnice, iar recent a făcut prima testare înainte de a limita
importul de vinuri din Moldova.
Deficitul comercial creşte stabil începînd cu anul 1994, excepţie constituind
doar anul 1999, cînd acesta scăzuse cu 77.5 la sută. Conform datelor
Departamentului de Statistică şi Sociologie în anul 2004 deficitul comercial a ajuns
la 787.9 mln. dolari SUA, cu 175.2 mln. dolari SUA (+28,6%) mai mare faţă de cel
înregistrat în anul 2003 şi cu 490,7 mil. dolari SUA (de 2,7 ori) - comparativ cu cel
acumulat in anul 1997. În anii 1995, 1996, 1997, 1998, 2000, 2001, 2002, deficitul
balanţei comerciale a constituit (– 55), (–234), (– 384), (-391.8), (- 305. 2), (-327)
si (-386) milioane dolari SUA.
Puţinele ţări cu care în anul 2004 Moldova a avut balanţă comercială pozitivă
au fost Rusia (+137.1 mln. dolari SUA), S.U.A. (+13.3 mln. dolari SUA) si Italia
(+4.5 mln. dolari SUA), iar cel mai mare deficit comercial l-am înregistrat în
comerţul cu Ucraina (-371.7 mln. dolari SUA), Germania (-79.0 mln. dolari SUA),
România (-65.6 mln. dolari SUA), Turcia (-57.2 mln. dolari SUA), Franţa (-41.5

21
mil. dolari SUA), Polonia (-38.2 mln. dolari SUA), China (-37.8 mln. dolari SUA),
Kazahstan (-33.4 mln. dolari SUA), Bulgaria (-24.1 mln. dolari SUA). Iar în anul
2005 după cum anterior prognozase fostul ministru al Economiei şi actualul
Preşedinte al Parlamentului Marian Lupu, deficitul balanţei comerciale va creşte
pînă la 770 milioane dolari SUA!

Balanţa comercială negativă sporeşte dependenţa statului de exportatorii externi,

lipseşte ţara de resurse pentru achitările la timp şi duce la deprecierea leului şi la
şomaj.
Deficitul comercial se datorează în special creşterii culminante a importului şi
exportului nesemnificativ. Importul sporeşte graţie cererii de consum a cetăţenilor
care primesc bani de peste hotare. Banii vin de peste hotare, cu ei se procură
mărfuri de import apoi ei pleacă înapoi peste hotare pentru a asigura importul unor
noi partide de mărfuri.
Alt factor ar fi baza de export foarte restrînsă, fiind centrată preponderent pe
trei categorii de produse – produsele alimentare şi băuturile, legumele şi textilele.
Toate acestea sînt greu de comercializat pe pieţele vestice chiar dacă Moldova
beneficiază din anul 1999 de Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP) (scutire
parţială sau totală de impozite vamale) oferit de Uniunea Europeană. Din păcate
acest sistem aproape că nu scuteşte de taxe produsele agroalimentare. De exemplu,
exporturile de vin spre UE nu beneficiază de schema GSP. Nici o concesie nu a
fost încă acordată exportului de fructe şi legume proaspete. Exporturile de textile
spre UE sînt reglementate de acorduri în domeniul de textile. În prezent, Moldova
este unică ţară din CSI, pentru care nu există cote la exportul de textile spre UE.
Mulţi exportatori nici nu utilizează GSP din cauza costului înalt de confirmare
a originii bunurilor şi altor rigori impuse de pieţele din Vest. În plus pe aceleaşi

22
pieţe Moldova trebuie să concureze şi cu alte ţări din Europa de Est care au acord
de comerţ liber cu Uniunea Europeană, iar mărfurile noastre nu sînt întotdeauna de
o calitate impecabilă. Experienţa arată că aspectul, dimensiunile şi ambalajul
mărfurilor noastre sînt puţin competitive nu numai în Occident dar şi pe pieţele din
CSI, fiind sub standardele altor producători.
Orice ţară pentru a favoriza comerţul şi investiţiile trebuie să dezvolte sectorul
real. Fără întreprinderi dinamice nici o ţară nu va putea profita de oportunităţile
comerţului şi investiţiilor. Întreprinderile au nevoie de acces la finanţare,
tehnologii şi servicii de afaceri. De aceea este important să creăm condiţii
favorabile pentru antreprenori, în special pentru acei care produc bunuri destinate
exportului.
La acest capitol însă stăm destul de rău. În opinia unor experţi barierele non-
tarifare substanţiale impuse firmelor şi tuturor celor care doresc să iniţieze vre-o
afacere comercială precum şi lipsa unui climat adecvat pentru investiţii ar fi chiar
principalele probleme în calea dezvoltării comerţului. Volumul investiţiilor în PIB
este foarte mic şi insuficient pentru revigorarea economiei.
Pînă în prezent în Moldova s-a investit doar în sectoarele care necesită
investiţii reduse sau asigură o recuperare rapidă a investiţiile cum ar fi, spre
exemplu, sectorul energetic (35 la sută din totalul investiţiilor), industria de
procesare (27 la sută din totalul investiţiilor), comerţul cu ridicata şi cu amănuntul
(16 la sută din totalul investiţiilor), transportul şi telecomunicaţiile (12 la sută din
totalul investiţiilor). Cele mai multe investiţii au venit din Uniunea Europeană – 40
la sută din volumul investiţiilor străine directe, din CSI – 24 la sută.
Printre factorii care îndepărtează investitorii experţii numesc corupţia,
controlul excesiv din partea statului, infrastructura slab dezvoltată şi conflictul
transnistrean.
Un studiu al Băncii Mondiale a arătat că iniţierea unei afaceri în Moldova este
o acţiune destul de costisitoare din cauza mitelor mari oferite oficialilor, a
procedurilor complicate de înregistrare a întreprinderii, a cerinţelor excesive de
licenţiere, a procedurilor vamale îndelungate şi costisitoare şi nu în ultimul rînd,

23
din cauza inspecţiilor prea dese. De asemenea, lipsesc serviciile de susţinere a
afacerilor, exportul este marcat de corupţie şi restricţii.
Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare (BERD) în anii 1999 şi
2002 a efectuat paralel în mai multe ţări din fosta Uniune Sovietică, Turcia şi
Europa de Est un sondaj cu scopul de a genera soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii
guvernării, climatului investiţional şi mediului competitiv. Studiul a arătat că circa
o treime din oamenii de afaceri din Moldova chestionaţi au raportat regulat fapte
de corupţie, cele mai corupte instituţii fiind vama, oficiile fiscale şi autorităţile care
eliberează permise.
În direcţia soluţionării problemelor menţionate se mizează mult pe Programul
Facilităţilor de Comerţ şi Transport în Europa de Sud-Est (TTFSE) iniţiat în anul
2003 de ţările din Europa de Sud-Est în colaborare cu Banca Mondială, SUA şi
Uniunea Europeană. În Republica Moldova acest program urmăreşte două
obiective: de a reduce costurile netarifare de comerţ şi transport şi de a preveni
activităţile de contrabandă şi corupţia la hotare. De asemenea, proiectul mai
presupune perfecţionarea mecanismelor de colaborare dintre sectorul privat şi cel
public la nivel naţional, regional şi local, instruirea sectorului privat, susţinerea
reformei vamale, finanţarea infrastructurii şi echiparea unor puncte de trecere a
hotarului. Proiectul urmează să dureze pînă în anul 2007.
În aceleaşi scopuri în anul 2004 a fost computerizat Departamentul Vamal şi
implementat sistemul ASYCUDA (Sistemul Automat pentru Baza de Date
Vamale) astfel încît din ianuarie 2005 Departamentul Vamal aplică acest sistem de
înregistrare şi prelucrare automată a informaţiei. În acelaşi timp toate
regulamentele au fost armonizate cu standardele europene. Toate acestea s-au făcut
pentru a asigura proceduri vamale mai operative, un control mai eficient al
exportului, importului şi operaţiunilor de tranzit, un mediu mai transparent şi
reducerea corupţiei şi contrabandei la frontiere, pentru ca în final să se
îmbunătăţească mediul afacerilor şi dezvoltarea economiei.

24
 Dar reforma vamală, totuşi, va dura mult mai mult, căci buna înzestrare
tehnică nu întotdeauna îi poate apăra eficient pe vameşi de ispita solicitării şi luării
de mită.
Şi nu în ultimul rînd exportul şi în general creşterea economică în ţară au fost
descurajate de greşelile de politica macroeconomică făcute de guvernele ţării şi de
Banca Naţională a Moldovei. Iată care este în acest sens opinia unui grup de
experţi internaţionali independenţi din SUA, Italia, Marea Britanie, autori ai
raportului „Republica Moldova: Politici de creştere economică, creare a locurilor
de muncă şi reducere a sărăciei”.
Raportul menţionat este o analiză profundă a celor 15 ani de tranziţie a
Republicii Moldova la economia de piaţă, fiind important şi din considerentul că
pentru prima dată un studiu de acest gen a fost realizat de o echipă de experţi din
afara Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.
În opinia acestor experţi problema deficitului comercial îşi are originile încă la
începutul tranziţiei la economia de piaţă, cînd Guvernul Moldovei a fost încurajat
să aplice o politică de liberalizare generală a comerţului, care a avut drept rezultat
inevitabil faptul că producţia internă a devenit necompetitivă cu importurile.
Şocul unei liberalizări rapide a comerţului a fost amplificat de politica privind
rata de schimb aplicată în aceşti primi ani ai tranziţiei. Aprecierea continuă a leului
moldovenesc începînd cu debitul anului 1994 către primul trimestru al anului 1998
a avut ca efect un declin al exporturilor. Apoi criza financiară din Rusia a fost
sursa unui alt şoc care a condus la prăbuşirea ratei de schimb leu-dolar.
Aplicarea unor politici fiscale, monetare şi ale ratei de schimb pentru a
stimula o creştere mai rapidă, plus majorarea investiţiilor publice, ar complementa
efectul de expansiune al transferurilor de peste hotare şi ar crea o strategie de
tranziţie la un cadru de dezvoltare mai sigur, bazat pe potenţialul economiei
naţionale.
Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi-a asumat sarcina de a administra rata
de schimb, deşi nicăieri nu este stipulat că BNM ar trebui să se ocupe de inflaţie.
Instrumentul principal pe care l-a folosit pentru a realiza această sarcină a fost rata

25
dobînzii stabilită de ea. Aceasta a rezultat în valori reale înalte comparabile cu rata
BNM şi a cauzat majorarea ratelor dobînzilor la băncile comerciale.
În baza creşterii din anii 2000 – 2004, rata durabilă poate fi estimată ca fiind
de 4 la sută. Dar debitorii privaţi s-au confruntat cu rate comerciale de patru ori
mai mari.
Experţii în cauză califică rata de bază a BNM drept un instrument inadecvat
pentru a lupta cu inflaţia, pentru că hiper-inflaţia a fost un fenomen temporar
generat de schimbarea regimului economic de planificare centralizată cu unul de
piaţă.
După hiper-inflaţia de la începutul anilor nouăzeci, Moldova a demonstrat o
stabilitate considerabilă a preţurilor, cu excepţia perioadei în care a suportat şocul
crizei financiare din Rusia. Experienţa ilustrează că inflaţia în Moldova este un
fenomen structural care rezultă din constrîngerile interne şi fluxurile de transferuri,
şi nu este sensibilă la ratele dobînzilor.
Guvernul Moldovei şi autorităţile sale monetare ar putea aplica fără
complicaţii o politică a ratelor mici ale dobînzii fără a provoca inflaţie. Efectul
unei asemenea politici este stimularea creşterii, care ar intensifica exporturile şi în
final ar contribui la reducerea sărăciei.
Chiar dacă implementare acestei politici va fi însoţită de o inflaţie moderată
sub 10 la sută şi sînt puţine motive că inflaţia să se majoreze, studiile sugerează că
nu există vreo relaţie între ratele de creştere şi inflaţia de pînă la 40 la sută.
La fel de important ca ratele mari ale dobînzilor este şi comportamentul ratei
de schimb. După o perioadă lungă de stabilitate, începînd cu anul 1999 şi pînă în
anul 2003 leul s-a apreciat din a doua jumătate a anului 2003 pînă în anul 2005 cu
15 la sută. Alunecarea ţării spre un deficit comercial masiv s-a datorat parţial şi
acestei aprecieri. Singura explicaţie credibilă a aprecierii sînt transferurile de peste
hotare, operate în mare parte neoficial.
Pentru Moldova cu deficitul ei enorm al comerţului extern această problemă
este foarte gravă. Efectul unei aprecieri reale în continuare ar putea submina

26
performanţele exporturilor, reducînd în continuare profitabilitatea producătorilor
existenţi şi descurajînd apariţia unor producători noi.
Operaţiunile Băncii Naţionale suferă de absenţa unor mecanisme
instituţionalizate de responsabilitate care există în aproape toate ţările europene.
Trebuie fortificate mecanismele ce asigură monitorizarea publică, transparenţa şi
responsabilitatea în activitatea BNM.
Iată sfaturile experţilor menţionaţi ce ţin de nivelul macroeconomic.
1. O majorare a cheltuielilor guvernamentale va intensifica creşterea
economică, va favoriza populaţia săracă şi va atrage investiţii private în Moldova.
2. Majorarea cheltuielilor guvernamentale ar putea fi asigurată printr-un
deficit bugetar mai mare, finanţat fie din contul vînzării obligaţiunilor către
populaţie, fie prin monetizarea datoriei publice. Nici una din aceste metode de
finanţare nu va genera o creştere substanţială a inflaţiei.
3. Guvernul trebuie să se axeze asupra investiţiilor publice.
4. Guvernul ar trebui să analizeze oportunitatea modificării legii care
reglementează relaţia sa cu BNM pentru a include mecanisme de responsabilitate
directă a BNM în faţa Parlamentului şi cetăţenilor acestei ţări. Sistemul Rezervei
Federale a Statelor Unite oferă un asemenea model.
5. Principiile de funcţionare ale BNM ar trebui modificate în conformitate cu
mandatul său de a menţine o rată de schimb competitivă. Este necesar un
management mai ofensiv al ratei de schimb, luînd în consideraţie supra-evaluarea
leului ca urmare a fluxurilor de transferuri.
6. Bugetul public al Moldovei trebuie pus în slujba accelerării creşterii
economice, crearea locurilor de muncă şi direcţionarea resurselor pentru reducerea
sărăciei. Guvernul trebuie să utilizeze cheltuielile publice în proporţie mai mare
pentru serviciile economice şi pentru investiţiile publice, în special în
infrastructura economică. O mare parte din această infrastructură s-a deteriorat şi
aceste investiţii sînt extrem de necesare. Investiţiile publice reprezintă un stimulent
semnificativ pentru creşterea economică pentru că investiţiile publice corect
direcţionate pot atrage sau stimula investiţiile private.

27
 Pentru a avea succes pe pieţele externe, ţara are nevoie nu simplu de a
produce multe bunuri calitative, ci de bunuri solicitate pe piaţă. În această direcţie
trebuie efectuat un studiu minuţios al conjuncturii pieţei.
Disponibilitatea unei forţe de muncă ieftine şi bine calificate, predetermină
abilitatea de a concura pe plan internaţional în domeniile ce utilizează un volum
mare de muncă (în sectorul producţiei de încălţăminte, la operaţiunile de asamblare
a aparatelor electronice). Aceste activităţi pot deveni punct de reper pentru
industrializarea ulterioară, orientată spre export.
Pentru a ajuta economia să concureze în mediul contemporan, nu este
suficient să ne axăm numai în direcţia promovării pe pieţele externe a bunurilor şi
serviciilor existente. Se impune dezvoltarea exportului în scopul obţinerii unor
avantaje competitive de durată la nivelul întreprinderilor, sectorului de producţie şi
al naţiunii întregi.
De exemplu, produsele organice ar putea prezenta interes pentru producătorii
din sectorul agricol al Moldovei. În prezent, în Uniunea Europeană produsele
organice constituie 5 la sută din totalul de produse agroalimentare. În anul 2002
SGS (Societe Generale de Surveillance S.A.) a evaluat la cererea Guvernului
nivelul de contaminare a produselor, suprafeţelor de sol, apei de irigare şi
fertilizanţii utilizaţi în agricultura noastră, rezultatele fiind destul de încurajatoare
pentru implementarea unui program de stat pentru producerea produselor
alimentare ecologice.
Cele mai multe ţări occidentale nu pot satisface cererea de produse ecologice
din considerente de ordin economic, climateric etc. Moldova însă ar putea să se
folosească de această breşă. În anul 2003 Guvernul a aprobat Conceptul naţional al
agriculturii organice, devenit lege, însă pentru realizarea lui sînt necesare investiţii
substanţiale.
Dar să vedem care este miza statului în dezvoltarea şi stimularea comerţului
exterior care, de altfel sînt principalele elementele ale politicii comerciale şi au
drept obiective principale orientarea sectorului de producere spre pieţele externe de
desfacere şi extinderea relaţiilor comerciale în comerţul exterior. În una din

28
alocuţiunile sale Preşedintele Vladimir Voronin a menţionat că pentru o creştere
economică de proporţii este nevoie de a dezvolta în primul rînd sectoarele
industriale ale economiei, inclusiv prelucrarea metalelor, construcţia maşinilor şi
echipamentelor, industria uşoară, industria farmaceutică, industria agroalimentară
etc., precum şi aşa sectoare inovatoare cum sînt telecomunicaţiile, software etc.
La 10 februarie 2005 Guvernul a aprobat un plan de acţiuni pentru diminuarea
deficitului balanţei comerciale.
Conform actului normativ nominalizat, direcţiile prioritare în schimbarea
calitativă a situaţiei din comerţul exterior sînt diminuarea complexităţii
procedurilor de export, promovarea exporturilor, protejarea pieţei interne,
consolidarea imaginii Republicii Moldova, a producţiei industriale autohtone pe
pieţele externe si asigurarea cadrului normativ stimulator extinderii pieţelor de
desfacere a produselor autohtone. Iar pentru protejarea pieţei interne urmează a fi
întreprinse o serie de măsuri direcţionate spre diminuarea importurilor, cum ar fi
stoparea importului de mărfuri, care nu corespund cerinţelor actelor normative in
vigoare şi introducerea, în caz de necesitate, a unor măsuri de salvgardare.
Concomitent, Guvernul va elabora un program naţional "de substituire a
importurilor" şi va elabora mecanismul pentru realizarea unui act normativ adoptat
in anul 2001, a Hotărârii Guvernului nr.1297 din 27 noiembrie 2001 cu privire la
intensificarea activităţii de protejare a consumatorilor.
Complexitatea procedurilor de export urmează a fi diminuată prin stabilirea
unor reguli stricte şi transparente privind procedurile de export si prin minimizarea
pachetului de documente necesar pentru efectuarea tranzacţiilor comerciale
externe.
Promovarea exporturilor va fi efectuată de guvern prin "promovarea
producţiei industriale prin intermediul paginii comerciale a Republicii Moldova”,
elaborarea de programe privind promovarea vinurilor moldoveneşti pe pieţele
internaţionale şi de dezvoltare a producţiei divinurilor, elaborarea planurilor de
acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii producţiei vitivinicole şi de promovare a
produselor agricole ecologice. Guvernul este dispus să acorde consultaţii agenţilor

29
economici referitor la cerinţele standardelor internaţionale, europene şi ale altor
ţări pentru produsele respective şi, in special, ale celor cu un potenţial sporit la
export, prin crearea "Liniei fierbinţi" in cadrul Institutului Naţional de
Standardizare si Metrologie.
Pentru consolidarea imaginii Republicii Moldova şi promovarea producţiei
industriale autohtone pe pieţele externe sînt preconizate o serie de măsuri
promoţionale (expoziţii internaţionale şi expoziţii economice permanente in cadrul
ambasadelor republicii) şi organizaţionale (completarea cu cadre a secţiilor
comercial-economice ale misiunilor diplomatice). Conform planului de acţiuni, un
rol aparte pentru consolidarea imaginii Republicii Moldova îl are "extinderea ariei
geografice şi a listei invitaţilor la Sărbătoarea Vinului".
Pentru diversificarea şi extinderea pieţelor de desfacere a produselor
autohtone, Guvernul preconizează să asigure un cadru normativ stimulator. În anul
curent urmează a fi operate modificări în actele normative, care reglementează
certificarea productiei la export cu scopul eliminării certificatelor din lista
documentelor necesare pentru prezentarea în vamă.
Totodată în anii 2005-2006 este preconizată semnarea unor acorduri de
colaborare în industrie cu Regatul Belgiei, Norvegia, Federaţia Rusă, Austria,
Letonia, Lituania şi vor fi negociate acorduri privind cooperarea de producţie cu
Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan.
În acest context experţii locali remarcă faptul că şi anterior s-au planificat un
şir de mĂsuri ce presupuneau relansarea comerţului exterior. Bunăoară în Strategia
de promovare a exportului pentru anii 2000-2005 au fost stabilite obiectivele şi
priorităţile în evoluţia comerţului exterior, instrumentele si elementele de
promovare a exportului. În SCERS, de asemenea au fost stipulate aceleaşi
obiective. Din păcate aceste acţiuni nu au o acoperire financiară adecvată şi nu au
fost prevăzute elementele şi mecanismele de funcţionare a sistemului de stimulare
a exporturilor.

30
 2.3. Strategii de dezvoltare a comerţului exterior în

Republica Moldova.
Oare e posibilă o cale de prosperare economică cu ajutorul comerţului exterior
a RM asemănătoare cu cea a ţărilor dezvoltate, ce însumă 80% din resursele
energetice avînd o pondere de numai 20% din populaţia de pe pămînt.
Astăzi domeniul prioritar de dezvoltare a RM, cît şi a tuturor ţărilor, este
dezvoltarea durabilă, care include şi problema interacţiunii comerţului şi mediului
ambiant. Adunarea Generală a ONU convocînd o sesiune specială pe aceste
probleme a constatat că combaterea sărăciei într-o mare măsură va spori dacă vor fi
atinse obiectivele.
Aici e necesar să menţionăm faptul că RM e o ţară săracă. Conform datelor
Departamentului de Analize statiatice şi sociologice al RM venitul mediu lunar
disponibil pe o persoană în anul 2004 a acoperit valoarea coşului minim de
consum numai la mai puţin de 4% din populaţie.
Pentru Moldova problema cardinală este reducerea dependenţei de import a
produselor de import a produselor minerale şi diversificarea acestui import. În
această direcţie ar fi bine venită dezvoltarea în republică a unui sistem industrial de
producere a utilajului staţiilor de energie renovabilă (vîntului, soarelui, biomasei)
pentru reducerea ponderii energiei nerenovabile. Totodată producerea energiei
renovabile reprezintă un proces ecologic curat. Moldova nu dispune de resurse
naturale pentru dezvoltarea industriei.
Pentru complexul agroalimentar al republicii ar fi bine trecerea treptată spre
majorarea în mare măsură a ponderii produselor ecologic curate. Aici deacum
avem ceva exemple .
E potrivit momentul să subliniem faptul că astăzi ţările vest-europene produc
mărfuri agroalimentare ecologic curate numai 1% din volumul total, iar preţurile
sunt mult mai ridicate în comparaţie cu cele ale mărfurilor convenţionale
corespunzătoare.

31
 O altă cale este conştientizarea populaţiei şi a politicienilor cu ideia că în RM,
ca ţară mică şi cu un potenţial relativ ridicat al volumului de producţie, poate să se
dezvolte numai pe baza creşterii calitative ale economiei. Etalonul calităţii astăzi îl
reprezintă produsele ecologic curate, care şi costă mai scump decît cele tradiţionale
( tabelul 5 )
Tabelul 5
Preţurile comparative pe piaţa Franţei
Produsul alimentar Tradiţional (FF) Ecologic curate (FF)
Mere/kg 7-9 16-18
Pere/kg 11 19
Căpşune/kg 15-18 28
Găină/unitate 18 56
Jambon/kg 110-130 180-220
Carne miel/kg 75 99

Piaţa mondială se găseşte acuma numai la începutel etapei de saturaţie cu

mărfuri ecologice curate şi tehnologii de protecţie a mediului. Deci ţările în curs de
dezvoltare care vor porni pe calea dezvoltării comerţului cu aceste mărfuri au mare
şanse să se stabileze pe unele verigi ale pieţii mondiale.
Situaţia ecologică dezastruasă în republică (deforestierea, solul degradat şi
poluat, deficitul de apă) ne luminează numai p singură cale de ieşire din impas –
calea dezvoltării durabile. Această cale va conduce şi la dezvoltarea comerţului
exterior durabil al Republicii Moldova.
Criza calităţii mediului ambiant evidenţiază exact alegerea greşită a modelului
de dezvoltare socioeconomică a Republicii Moldova.

Concluzii şi propuneri
În urma analizei lucrării se poate de menţionat următoarele concluzii:
 Comerţul exterior este un puternic factor al creşterii economice , care
echilibrează economia naţională contribuind la ridicarea nivelului de

32
 trai al populaţiei, ridicarea nivelului cerinţelor consumatorilor ,
obţinerea mărfurilor care nu se produc în ţară;
 Comerţul exterior al RM este în cădere liberă, astfel Moldova depinde
de ritmul redresării economice în celelalte ţări – fiind influenţată de
capacitatea lor de a atrage investiţii străine directe;
 În RM se constată deficitul balanţei comerciale şi nivelul insuficient al
investiţiilor.
 Conform datelor statistice ale Moldovei în primele luni a anului 2005

nu se observă o creştere semnificativă a exporturilor Moldovei către

Uniunea Europeană, o creştere mai semnificativă este caracteristică
importurilor din Uniunea Europeană astfel înregistrînd o creştere în
deficitul balanţei de plăţi;
 Pentru RM ca şi două – trei decenii în urmă cei mai însemnaţi parteneri

economici au rămas Rusia şi Ucraina. Ponderea Rusiei în comerţul

exterior se menţine la un nivel foarte înalt – de 50-60%;
 În dezvoltarea comerţului exterior RM se confruntă cu mai multe

probleme, ca:
- o pierdere în calea exporturilor este reducerea productivităţii în
industrie
- o cauză principală constă în ineficienţa sistemului existent de
subvenţionare a sectorului economiei naţionale
- gradul redus de competivitate a producţiei şi serviciilor
autohtone, condiţionat de consumurile ridicate şi managemen
ineficient, care face producţia moldovenească mai puţin solicitată
pe piţele externe
- altă cauză este corupţia , controlul excesiv din partea statului,
infrastructura slab dezvoltată, conflictul transnistrrne
Propuneri:
Pentru a stimula agenţii econamici – exportatorii şi guvernul Republicii
Moldova trebuie să întreprindă următorii paşi:

33
1. implementarea politicii defensive orientată să modereze impactul
importului asupra economiei Moldovei;
2. crearea climatului investiţional potrivit;
3. susţinerea iniţiativelor şi a propunerilor în domeniul colaborării
internaţionale;
4. crearea condiţiilor favorabile pentru antreprenori, în special pentru cei care
produc bunuri destinateexportului;
5. producerea bunurilor solicitate pe piaţă;
6. atragerea investiţiilor ;
7. pregătirea recomandărilor, eliminarea restricţiilor pentru exportatori;
8. combaterea corupţiei şi birocraţiei care împiedică dezvoltarea comerţului
exterior;
9. diminuarea ratei dobînzii pînă la un nivel real de 4-5 la sută şi reglarea mai

strictă a puterii pieţii private.

Bibliografie

1. „ Anuar statistic de comerţ exterior ”

2. „ Dezvoltarea ”, Nr.6 (304), 17 februarie 2006, p.7.
3. Dumitru Moldovan - „ Curs de teorie economică ”, Editura ARC

34
 Chişinău 2006, p.388-391.
4. Dumitru Moldovan - „ Economia relaţiilor externe ”, Editura
ARC, Chişinău 1999, p.119-155.
5. Dumitru Moldovan - „ Tranziţia : interdependenţa transformă-
rilor sistematice şi a integrării în
economia mondială ”, Editura ASEM,
Chişinău 1997, p.165-173.
6. „ Economica ”, Nr.1 (53), 2006, p.144-148.
7. „ Energia ”, Nr.4 (35), septembrie 2005, p.11-12.
8. Ion Borş - „ Relaţiile valutar financiare ale RM ”,
Editura ARC, Chişinău 1999, p.89-96.
9. Valentin Osadcii - „ Comerţ internaţional ”, Chişinău 1999,
p. 301-314.
10. www.bnm.md.

ANEXE

Anexa 1
Exportul de bunuri, pe principalele secţiuni

35
 Ponderea An.2005
2001 2002 2003 2004 2005 în total faţă de
an.2005 2004
1 2 3 4 5 6 7 8
Total 565.5 643.8 789.9 985.1 1091.2 100 110.8
Animale vii şi
produse ale regnului
animal. 18.27 15.28 28.60 20.16 17.21 1.6 85.4
Produse ale regnului
vegetal. 78.76 106.1 91.25 119.9 131.9 12.1 109.9
Grăsimi şi uleiuri
alimentare sau veget. 8.24 16.81 28.91 41.19 37.80 3.5 91.8
Produse alimentare;
băuturi; tutun. 251.5 267.3 314.3 345.8 395.9 36.3 114.5
Produse minerale. 6.41 11.39 20.61 30.36 20.11 1.8 66.2
Produse ale industri-
ei chimice. 8.51 7.19 8.97 9.27 15.60 1.4 169.9
Materiale plastice,
cauciuc şi articole. 3.11 2.57 5.32 8.32 11.83 1.1 142.2
Piei brute, tăbăcite. 11.46 23.35 44.77 77.89 71.57 6.6 91.9
Lemn şi produse
din lemn. 1.49 0.98 1.71 3.58 2.29 0.2 64.0
Pastă de lemn,hăîrtie
carton. 3.57 5.29 10.61 8.04 11.83 1.1 147.1
Materiale textile. 104.1 107.4 129.6 170.1 193.95 17.8 114.0
Încălţăminte, pălării. 5.27 9.55 15.14 21.96 26.60 2.4 121.1
1

36
 Articole din piatră,
ciment, ceramică. 13.70 14.08 15.84 17.16 18.73 1.7 109.1
Perle, pietre preţioa-
se sau semipreţioase,
monede 0.11 0.16 0.19 0.17 0.15 88.2
Metale comune şi
articole din acestea. 3.05 7.01 19.39 29.89 48.74 4.5 163.1
Maşini şi aparate;
echipamente electrice 30.49 24.83 30.31 39.30 46.22 4.2 117.6
Vehicule,aeronave,
vase şi echipamente
auxiliare de transport. 7.55 13.37 11.18 22.81 15.30 1.4 67.1
Instrumente şi apara-
te optice, fotorafice. 6.18 6.72 7.19 8.19 8.08 0.7 98.7
Altele. 4.02 4.31 5.92 10.92 17.39 1.6 159.2

Anexa 2

37
 Importul de bunuri, pe principalele secţiuni (preţuri CIF)
2001 2002 2003 2004 2004 Ponderea An.2005
în totalul faţă de
an.2005 2004
mln SUA %
1 2 3 4 5 6 7 8
TOTAL 892.2 1037. 1402. 1768 2292 100 129.6
Animale vii şi 9 3
produse ale
regnului animal. 23.79 38.78 57.19 2.5 147.5
Produse ale 23.85 24.84
regnului vegetal. 37.75 73.54 65.02 2.8 88.4
Grăsimi şi uleiuri 44.47 82.28
alimentare sau
vegetale. 3.01 7.42 9.89 0.5 133.3
Produse alimenta- 7.07 5.50
re; băuturi, tutun. 78.88 105.2 147.4 6.4 140.1
Produse minerale. 242,5 72.64 91.98 384.8 504.6 22 131.1
Produse ale 237.0 297.7
industriei chimice. 80.40 6 3 161.8 232.2 10.1 143.6
Materiale plastice,
cauciuc şi articole 115.8 132.6
din acestea. 34.18 3 8 101.1 139.7 6.1 138.2
Piei
brute,tăbăcite. 3.80 72.52 69.57 3 95.5
Lemn şi produse 49.34 69.32
din lemn. 13.46 33.98 43.62 1.9 128.4
Pastă de lemn, 16.24 36.31
hîrtie, carton. 34.46 63.42 82.25 3.6 129.7
Materiale textile. 92.06 16.13 22.95 150.5 179.8 7.8 119.5
Încălţăminte,pălării 4.43 10.03 12.20 0.5 121.6

38
 Articole din piatră, 44.41 56.38
ciment, ceramică. 91.98 100.5 118.4 64.37 67.28 2.9 104.5
Perle,petre 8 2
peţioase 4.52 7.05
sau semipreţioase. 1.16 3.72 6.43 0.4 172.8
Metale comune şi 30.71 52.71
articole din acestea. 37.78 111.9 160.5 7.0 143.5
Maşini şi aparate. 123.9 239.7 312.9 13.7 130.6
Vehicule,aeronave, 2.07 2.88
vase şi ecipamente. 21.82 95.95 130.3 5.7 135.8
Instrumente şi 48.95 70.26
aparate optice,foto- 146.3 214.0
grafice. 15.53 2 20.88 26.98 1.2 129.2
Altele. 11.47 75.22 28.71 43.89 1.9 152.9
50.72

22.69
14.86 19.15
13.22

39