Identificarea caracteristicilor contractelor folosite în activitatea comercială

Pentru efectuarea de operaţiuni comerciale se folosesc instrumente juridice denumite

contracte.
Însăşi societatea comercială se constituie ca urmare a încheierii unui contract de
societate plurilateral,reprezentând o `
` 

 ` `
`


  `` 

`

3
 
 
      
   
  

    

    

3ondiţiile de valabilitate şi trăsăturile juridice sunt în principiu aceleaşi ca şi la
contractile civile.
3ele mai des întâlnite contracte în activităţile comerciale sunt:
 ` 
`
 ` 


``



 `
``
 `  `` 

 `





 `
 ` 

 
 

`





 `
 


  
În ceea ce priveşte nulitatea,efectele şi modurile de încetare a acestor contracte sunt
aplicabile reglementări de drept civil.
În cazul contractelor comerciale,plata este garantată prin scrisoarea de garanţie
bancară:cambie,bilet la ordin,ipotecă sau gaj,potrivit dreptului comun.
Efectul contractului pot înceta din cause obiective(cauze de forţă majoră) sau cause
subiective (neexecutare din culpă a obligaţiilor contractuale),prin rezoluţiune sau reziliere.
În caz de neexecutare culpabilă de către debitor a obligaţiilor sale de plată,se poate
ajunge la rezoluţiunea contractului.Rezoluţiunea poate fi judiciară,când este pronunţată de
instanţă la cererea creditorului sau convenţională,când părţile au prevăzut acest mod de
desfiinţare ca urmare a neexecutării obligaţiei.Prin rezoluţiunea contractului ,părţile sunt
repuse în situaţia anterioară încheierii contractului.
Rezilierea contractelor determină încetarea pentru viitor a efectelor acestuia.Prestaţiile
anterioare nu se restituie,în concluzie rezilierea nu are efect retroactiv

c
c
 Revocarea,un alt mod de încetare a contractelor,este actul unilateral prin care se
retractează de către o parte sau de părţile contractante a unui act juridic valid..Ea desfiinţează
contractual pentru viitor,neavând efect retroactive, toate efectele produse anterior fiind
menţinute.
2
 
 

În cele ce urmează vom prezenta câteva din cele mai representative contracte utilizate î
activităţi comerciale.
3
  


3ea mai frecventă activitate comercială o constituie vânzare şi cumpărarea de bunuri
mobile şi imobile.Acest contract este prezentat de art. 1924-1404 3od 3ivil,iar 3odul
3omercial îi consacră art. 3 pct. 2, 60-73, 482-487 ,726, 746,760, 761 ,782, 803-811, 818.
3
  

 este acordul de voinţă între o parte numită
 
,care se obligă să transmit dreptul de propietate asupra unui bun către o altă parte
numită `
,în schimbul unei sume de bani numită 
3ontractual de vânzare-cumpărare este un contract care prezintă următoarele
caracteristici judiciare:
a) 


adică dă naştere la obligaţii reciproce între părţile
contractante
b)
 `,fiind valabil prin simplul accord de voinţă al părţilor
c)
`
:întinderea obligaţiilor reciproce este cunoscută de părţi din momentul
încheierii contractului
d) 
 :când este vorba de vânzare de terenuri agricole se prevede forma autentică a
contractului
e) `
`

,ambele părţi urmărind obţinerea unui anumit interes,o anumită
contravaloare economic(bunul cumpărat,respective echivalentul valoric-preţul)
f)  


:prin contract se transmite dreptul de propietate asupra
bunului de la vânzător la cumpărător.
3onsimţământul părţilor se materializează prin ofertă şi acceptare,contractul
socotindu-se încheiat în momentul când părţile şi-au exprimat liber (neviciat)consimţământul
de a vinde şi de a cumpăra.

cc
 3apacitatea părţilor presupune că pot vinde şi pot cumpăratoţi cei cărora nu le este
oprit prin lege.
Obiectul acestui contract îl constituie lucrul vândut pentru vânzător şi preţul pentru
cumpărător.Pot fi vândute toate bunurile ce sunt în comerţ,adică în circuitul civil.
De reţinut: lucrul vândut trebuie:
-să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor
-să fie determinat sau determinabil
-să fie în circuitul civil
Fiind un contract bilateral,din acesta izvorâsc obligaţii atât pentru vânzător cât şi
pentru cumpărător.
Vânzătorul care nu a primit preţul poate să ceară desfiinţarea contractului de vânzare-
cumpărare printr-o acţiune în rezoluţiune,acţiune ce are effect retroactive
Orice contract de vânzare-cumpărare se negociază,iar problemele ce trebuie clarificate
sunt:
-descrierea bunurilor ce urmează a fi vândute
-cantitatea şi calitatea acestor bunuri
-modul de stabilire a calităţii
-când şi unde se vor livra bunurile
-preţul;cât şi în ce condiţii se va plăti
-alte prevederi pe care părţile le consider necesare.



  
  

       

  

   !

  " 

cc
 

$ %&
  

 ' ! 

  

   !

c (  ! !

  

3
   

 
 este acordul de voiinţă pe care o persoană(fizică sau juridică),numită


,se obligă să asigure unei alte personae,numită
 

 folosinţa temporară sau
parţială a unui bun în schimbul unei sume de bani munită 

.
În vederea închirierii unor spaţii comerciale se impune o atenţie sporită pentru ambele
părţi contractante.3ontractul de locaţiune trebuie să identifice correct părţile,durata
închirierii,chiria,termenul pentru plata acesteia,spaţiul să fie clar descris(adresă,scară,etaj,etc).
Acest contract prezintă următoarele trăsături:
a)bilateral(sinalagmatic),adică dă naştere la obligaţii reciproce
b) cu titlu oneros,ambele părţi urmărind un interes propiu
c)consensual,fiind valabil prin accord de voiinţă al părţilor
d)comutativ;întinderea obligaţiilor reciproce sunt cunoscute de la început de părţile
contractante
e)cu executare succesivă şi temporară
Obiectul acestui contract nu poate consta decât în bunuri individual determinate şi
neconsumtibile ,deoarece locatarul va trebui să le restituie la încetarea contractului
Preţul (chiria),obiect al contractului de locaţie trebuie să fie serios şi determinat sau cel
puţin determinabil.

c#c
 Fiind vorba de un contract bilateral,acesta dă naştere la obligaţii atât pentru locator ,dar
şi pentru locatar.
3ontractual de locaţiune se deosebeşte de contractul de vânzare-cumpărare prin faptul
că acesta transmite numai dreptul de folosinţă temporară asupra bunurilor închiriate şi nu pe
cel de propietate.


 
  

       '

'  

    

( !   

 




  

 '   

  

  "  !  

    *

! 

c)c
 3
 


6andatul comercial are ca obiect maharea de afaceri comerciale pe seama şi socoteala
mandantului.
Faţă de terţe pesoane,mandantul este obligat să execute îndatoririle contractate de
mandatar în numele său,în limitele împuternicirii pe care i-a dat-o.
3ontractul de mandate poate înceta prin:
a)revocarea mandatului de către mandant
b)renunţarea mandatarului la mandate
c)moartea,interdicţia,nesolvabilitatea sau falimentul mandantului sau mandatarului.



 %,
  

 * !    '

!  !

c   (-

 

    ! 
* !



 %, %
 

    !. 

*  !

  ! !



  ! "

 * !

c+c
 3
  

3
  
 reprezintă acordul pe care îl dă comerciantul producător,numit
 
dreptului de a beneficia de un sistem de relaţii ce conţine marca,renumele,know-
how-ul şi asistenţa unui comerciant,persoană fizică sau juridică,numită  
,în schimbul
unui preţ constând într-o sumă iniţială de bani şi o redevenţă periodic,numită  

În sistemul american franciza este o convenţie ce oferă unei părţi dreptul de a
distribui,de a vinde,de a furniza bunuri şi servicii sau facilităţi intr-o zonă determinată.1
Reţeaua de franciză cuprinde un ansamblu de raporturi contractual între francizor şi
mai mulţi beneficiari,în scopul promovării unei tehnologii,unui produs sau serviciu,precum şi
pentru dezvoltarea producţiei şi distribuţiei unui produs sau serviciu.
Know-how-ul este ansamblul formulelor,definiţiilor tehnice,documentelor, reţetelor,
procedeelor care servesc la fabricarea şi comercializarea unui produs.
Încheierea contractului de franciză prezintă o etapă precontractuală,în care părţile
contractante confer hotărârea de a colabora2.
Ñ   

-francizorul se obligă să furnizeze informaţii despre experienţa dobândită şi
transferabilă,să asigure beneficiarilor săi o pregătire iniţială şi asistenţă comercială şi tehnică
permanent pe toată durata existenţei drepturilor contractual.
-francizorul se obligă să notifice în scris beneficiarul pentru orice încălcare a
obligaţiilor contractual.
-beneficiarul se obligă să dezvolte reţeaua de franciză şi să menţină reputaţia acesteia.
-beneficiarul se obligă să ofere francizorului informaţii privind performanţele şi
situaţia financiară.
- beneficiarul se obligă să nu divulge unor terţe personae know-how-ul.
-beneficiarul trebuie să respecte obligaţiile ferme de protejare a caracterului
confidenţial al afacerii.
Acest tip de contract s-a dovedit a fi un instrument efficient pentru atragerea în circuit
a unor potenţiale forţe economice.
3ontractul de franciză poate înceta prin reziliere
1
Smaranda Angheni,6agda Volonciu,3amelia Stoica,´Drept comercial´.ed. Universitară,2005,pag.390
2
Gheorghe Gheorghiu,Gabriel Turcu,´3ontract de franciză´,´Revistă de drept commercial´,nr 3/2000,Ed Lumina
lex,pag 49-57

c/c
 3
  

3
  
 reprezintă acele operaţiuni prin care o parte,denumită locator-
finanţator,transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al
cărui propietar este,altei părţi denumită utilizator,la solicitarea acestuia,contra unei plăţi
periodice,denumită rată de leasing3.
Trăsăturile juridice ale contractului de leasing sunt:
-este un contract bilateral-sinalagmatic;
-este un contract cu titlu oneros;
-este un contract cu executare succesivă;
-este un contract consensual.
Simplul accord de voinţă al părţilor este sufficient pentru a se realize acest contract în
mod valabil4.
Subiectele contractului de leasing sunt:
-finanţatorul;
-utilizatorul.
Finanţator poate fi orice societate de leasing,persoană juridică română sau străină.
Utilizatorul poate fi atât o persoană fizică,cât şi o persoană juridică română sau străină.
Obligaţiile finanţatorilor:
-să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului
-să îcheie contractul de leasing cu utilizatorul şi să transmit acestuia toate drepturile
din contract cu excepţia celui de dispoziţie.
-să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu furnizorul desemnat de utilizator în
condiţiile funizate de acesta
-să respecte dreptul utilizatorului de a allege furnizorul potrivit necesităţilor sale
-să garanteze utilizatorului liniştita folosinţă a bunului.
Să asigure,printr-o societate de asigurări,bunurile oferite în leasing.
Obligaţiile beneficiarului:
-să recepţioneze şi să primească bunul la termenul prevăzut în contrctul de leasing
-să folosească bunul conform instrucţiunilor elaborate de către furnizor
-să respecte termenele de plată şi cuantumul ratelor de leasing
-să-şi asume în totalitate obligaţiile ce decurg din folosinţa bunului

c 01 c
 -să permit finanţatorului să verifice starea şi modul de exploatare a bunului.
-să înştiinţeze finanţatorul pentru orice tulburare de folosinţă venită de la terţe
personae.
-să restituie bunul la expirarea termenului contractului.
Obiect al contrctului de leasing îl constituie o clasă largă şi variată de bunuri.
Prin   
 înţelegem,în cazul leasingului financiar,cota parte din valoarea de
intrare a bunului şi dobânzii de leasing.
 
  
 este reprezentată de rata medie a dobânzii bancare pe piaţa
românească.
La sfârşitul perioadei de leasing,finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al
utilizatorului de a cumpăra bunul,de a prelungi contractul de leasing ori de a se încheia
raportul contractual.
3ontractul de leasing este în acest moment atât pe plan intern dar şi pe plan
internaţional unul dintre cele mai răspândite mijloace de finanţare.
Leasingul este un contract propiu de finanţare,fiind rezultatului unei fuziuni de tehnici
judiciare.
În cazul neîndeplinirii obligaţiilor asumate de către vreuna din părţi,contractul de
leasing poate înceta prin reziliere
3   pot fi:
-refuzul de finanţare
-neplata ratelor de leasing
-livrare neconformă a bunului.
Aceste cause stipulate în contract pot fi atât în interesul finanţatorului cât şi a
utilizatorului.

c 00 c
 3
   

3
   
este acordul de voinţă între producător (executant) şi
beneficiar(ordonator),producătorul obligându-se să execute un produs la comanda
beneficiarului în schimbul unei remuneraţii şi pe baza unei documentaţii tehnice puse la
dispoziţie de ordonator.
Sistemul de producţie în lohn se practică frecvent în ţările unde forţa de muncă este
ieftină.
Beneficiarul pune la dispoziţia producătorului materialele şi materiile
prime,documentaţia de execuţie(modele ,proiecte,desene)după care va fi realizat produsul
finit,stabileşte parametrii tehnici şi indicatorii de calitate ai produsului finit.Producătorul se
angajează la rândul său să relizeze produsul finit în conformitate cu normele tehnice stabilite
de beneficiar până la o dată prevăzută în contractile de lohn.3ontractul de lohn prezintă
următoarele caractere juridice:
-bilateral ±sinalagmatic,adică crează obligaţii reciproce între părţile contractante;
-consensual,este valabil prin acordul de voinţă al părţilor
-cu titlu oneros-ambele părţi urmăresc obţinerea unui anumit interes,o anumită
contravaloare economic
-cu executare succesivă
Obiectul acestui contract îl constituie produsul finit pentru producător şi procentul din
profit pentru beneficiar.
Pentru ca să se poată îndeplini condiţiile unui contract de lohn trebuie asigurate şi
echipamentele tehnologice şi know-how-ul necesare.Producătorul are avantajul că de cele mai
multe ori de toate acestea se ocupă însuşi beneficiarul care realizează retehnologizarea
fabricii.
Producătorului îi revine doar un mic procent din profit care nu îi permite o dezvoltare a
afacerii care iî aduce comenzi.3u cât volumul acestora este mai ridicat şi venitul
producătorului cresc direct proporţional.
Domeniul predilect pentru utilizarea contractului de prelucrare în lohn este industria
confecţiilor,deoarece aici nivelul salarizării este scăzut.Un alt sector este cel al tehnologiei
informaţiei

c 02 c
 3
 


Economia de piată (inclusive piaţa muncii)bazată pe cerere şi ofertă,pe principiul
liberei concurenţe,pentru a fi viabilă,presupune o legislaţie a muncii adecvată,corespunzătoare
exigenţelor actuale.Legislaţia actuală a muncii trebuie să se armonizeze cerinţelor normelor
uniunii europene,cu convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a 6uncii şi
normelor dreptului internaţional al muncii.3a subdiviziune a dreptului privat ,dreptul
muncii,desprins relative recent din dreptul civil,cuprinde ansamblul reglementărilor ce au ca
temei efectele încheierii unui tip special de locaţiune de serviciu şi anume contractile de
muncă.
Obiectul raportului juridic de muncă este format din relaţiile stabilite între cei ce
folosesc munca salariată şi salariaţi.
Raporturile juridice de muncă iau naştere doar prin încheierea unui contrct de
muncă.Ele sunt raporturi de subordonare,în sensul că persoana fizică salariată acţionează
numai potrivit dispoziţiilor celeilate părţi adica angajatorul.Legislaţia muncii reglementează
două categorii de contracte:contractual colectiv şi contractual individual de mincă.Potrivit art.
236 3od muncii:´contractual colectiv de muncă este convenţia încheiată în formă scrisă între
angajator sau organizaţia patronală,pe de o parte şi salariaţii reprezentaţii prin sindicate ori în
alte moduri prevăzute de lege,de cealălaltă parte,prin care se stabilesc clauzele privind
condiţiile de muncă,salarizarea,precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de
muncă´5.Prevederile contractului colectiv de muncă au efect pentru toţi salariaţii indiferent de
data angajării sau la afilierea lor la o organizaţie sindicală.3ontractele colective de muncă se
încheie:
-la nivelul angajatorilor,a ramurilor de activitate şi la nivel naţional
De asemenea,contractele colective de muncă se încheie şi la nivel de grupuri de
angajatori.Durata contractelor colective de muncă este determinată dar nu poate fi mai mică
de 12 luni sau pe durata unei lucrări determinate.
Potrvit art. 245 3. muncii,contractual colectiv de muncă încetează:
-la expirarea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat dacă
părţile nu au convenit prelungirea acestuia.
-la data dizolvării sau lichidării judiciare a angajatorului
-prin acordul părţilor contractului.

c 0
c
 3
 
  


Potrvit art. 10 3. muncii ´contractul individual de muncă este acordul de voinţă prin
care o persoană fizică denumită salariat ,se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea
unui angajator,persoană fizică sau juridică în schimbul unei remuneraţii denumită
salariu´.3ontractul individual de muncă se încheie de regulă pe o durată nedeterminată,dar se
poate încheia şi pe o perioadă determinată.Aceste contract se încheie în baza
consimţământului părţilor ,în formă scrsă,în limba română.
6unca prestată în urma încheierii contractului individual de muncă confer salariatului
vechime în muncă
Trăsături juridice:
3ontractual individual de muncă,fiind o manifestare de voinţă a două personae în
scopul stabilirii de drepturi şi obligaţii,determină caracterul sinalagmatic al
acestuia.3ontractul individual de muncă este consensual deoarece se încheie prin simplul
accord de voinţă ala parţilor.El este un titlu oneros şi comutativ,deoarece părţile realizează
reciproc o contraprestaţie.Este un contract cu executare succesivă,ceea ce însemnă că se
realizează în timp.în cazul neexecutării sau al executării necorespunzătoare de către o
parte,sancţiunea va fi rezilierea care desfiinţează contracul,cu efect retroactiv.
Subiecte ale contractului individual de muncă sunt:
3ontractul individual de muncă nu poate avea decât două părţi (subiecte) şi
anume:salariatul şi patronul,spre deosebire de contractele comerciale,care pot avea o
pluralitate de subiecte.
Salariatul este întotdeauna o persoană fizică,ce trebuie să aibă capacitatea de a încheia
asemenea contract.
Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16
bani.Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea
vârstei de 15 ani,dar cu acordul părinţilor sau ai reprezentanţilor legali.
În afară de capacitate de exerciţiu,salariatul,indiferent de vârstă trebuie să
îndeplinească şi condiţii de sănătate fizică şi psihică corespunzătoare muncii ce urmează să o
presteze.

c 0 c
 Potrivit art. 35 3 . muncii ³orice salariat are dreptul de a cumuala mai multe funcţii ,î
baza unor contracte individuale de muncă,beneficiind de slarii corespunzătoare pentru fiecare
dintre acestea. ³
Există însă anumite incompatibilităţi pentru cumulul de funcţîi pentru
demnitari,magistraţi,etc.Salariaţii care cumulează îşi pot allege ei locul de muncă considerat
de bază.
Potrivit art. 14 3. muncii , ³angajatorul poate fi orice persoană fizică sau juridică ce
poate,potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă .´
O persoană juridică poate încheia contracte individuale de muncă ,în calitate de
angajator din momentul dobândirii personalităţii juridice.
O persoană fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă
în calitate de angajator din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu.
Salariatul ca subiect al raportului de muncă are următoarele drepturi:
-să fie remunerate pentru munca depusă
-să beneficieze de repaus zilnic şi săptămânal
-drept de concediu de odihnă annual
-drept la demnitate în muncă
-drept la acces în formarea profesională
-drept la negociere colectivă,etc
Salariatului îi revin şi anumite obligaţii, din care amintim:
-obligaţia de a-şi realize norma de muncă sau atribuţiile ce îi revin potrivit fişei
postului
-obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii
-obligaţia de a respecta secretul de serviciu
-obligaţia de a respecta prevederile regulamentului de ordine internă,a contractului
colectiv de muncă,a contractului individual de muncă,etc
Angajatorul are următoarele drepturi:
-să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii
-să stabilească atribuţii pentru fiecărui salariat,potrivit legii
-să controleze modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu de către salariaţi

c 0 c
 -să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiuni corespunzătoare în
conformitate cu legea,potrivit prevederilor contractului colectiv de muncă şi regulamentului
intern.
Angajatorului îi revin următoarele obligaţii:
-să remunereze pe salariat pentru munca prestată şi să acorde salariaţilor toate
drepturile ce decurg din lege,din contractul colectiv şi contractul individual de muncă
-să asigure condiţii tehnice şi organizatorice astfel încât salariatul să-şi poată realize
sarcinile ce îi revin potrivit contractului de muncă
-să informeze salariatul privind condiţîile de muncă
-să plătească toate contribuţiile şi impozitele ce îi revin în sarcina sa,să reţină şi să
vireze contribuţiile şi impozitele datorate de angajaţi.
-să elibereze la cerere toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului
Obiectul contractului de muncă constă în munca prestată de slariat şi remuneraţia
plătită de angajator,numită salariu.
Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de muncă.Fiecare salariat pentru munca depusă are dreptul la un salariu exprimat în
bani,stabilit prin negociere colectivă sau individual.
6odificarea contractului individual de muncă
Este posibilă numai prin acordul părţilor.6odificările contractului individual de muncă
pot privi:durata contractului,locul de muncă,felul muncii,condiţii de muncă,salariu,timp de
muncă şi timp de odihnă.

c 0# c