Evaluare

la istorie în clasa a XI-a, unitatea de învățare: economie și societate mijlocul sec. al XVII-lea – mijlocul
sec. al XIX-lea
Numele Babici
Prenumele Mihail
Data 11.10.2021
Grupa TT-0120

I. Studiază sursele și realizează sarcinile.

Sursa A. ”Credeți-mă, aceste îngrădiri vor însemna pierzania noastră ! ... . Ni se ia totul pentru pășunat,
pentru creșterea oilor și a animalelor mari , ... acolo unde mai mult de patruzeci de guri aveau din ce
mânca, trăiește acum un singur om, cu turmele sale. Oile acestea au adus nefericirea noastră. Ele au distrus
agricultura acestei țări, care odinioară ne dădea atâtea produse, făcând ca în prezent să nu mai vezi decât oi,
oi și iarăși oi.” ( John Hales)
Sursa B. ”Dacă revoluția franceză își realiza marile sale experiențe pe un vulcan, Anglia și le făcea pe ale
sale în domeniul industriei. Două mașini pe viitor veșnice, mașina cu vapori și mașina de țesut, zdruncinau
din temelie sistemul comercial și duceau, în același timp, nu numai la apariția produselor materiale, ci și la
crearea unor probleme sociale necunoscute părinților noștri.”
(Adolphe Blanqui)
1.Explică termenul subliniat în sursa A .

Îngradirea este o împrejmuire a unui teren cu gard, cu ziduri întărite.

L01234
2. Compară opiniile autorilor cu referire la revoluția agrară (sursa A) și industrială (sursa B).
Argumentează răspunsul cu trimitere la surse.

În revoluția agrara oamenii doreau sa nu li se i-a pamântul lor pentru al înlocui cu ingradiri loc de
pascut oile, iar cea industriala dorea sa inlăture problemele sociale realizate de industrie.
L0123456
3. Determină a câte o consecință de ordin social și economica pentru fiecare revoluție descrisă în surse.
Sociale:
1. Dispare țăranimea inlocuind pamânturile agricole cu pasuni ingradite pentru oi.
2. Apar mult mai multe fabrici,masinarii,aparate de creare a produselor materiale.
Economice

1. Economia crește din cauza ca a început vinderea marfurilor ce contin carne de oi.
2. Fabricile cresc economia sporit din faptul ca cu ajutorul lor se produce marfuri la cantitati
marite fiind vindute/exportate.

L012345678
II. Studiază sursele și realizează sarcina.
Sursa A .
În Dieta din 1714 s-a stabilit robota de 4 zile pe săptămână pentru iobagi. Legea urbarială din 1769 a fost şi
mai drastică, instituind obligativitatea muncii pe săptămână de 4 zile cu braţele şi 3 zile cu vitele, adică
toate zilele săptămânii, în timpul muncilor agricole importante. Erau vizaţi doar bărbaţii şi doar munca
câmpului. Mai mult, nobilii i-au silit pe iobagi să muncească 4 zile cu vitele şi 3 zile cu braţele. Dacă
munca lor era considerată nesatisfăcătoare, stăpânii aveau dreptul să-i pedepsească pe loc, cu lovituri de
băţ, iar de multe ori îi puteau chiar ucide, spânzuraţi sau bătuţi, prevalându-se de „dreptul de paloş” (drept
de judecător suprem, inclusiv drept de aplicare a pedepselor capitale, acordat nobililor mai importanţi şi
care s-a păstrat până în 1848).
http://enciclopediaromaniei.ro/
Sursa B. ”... la 1746 în Țara Românească, șerbia a fost desființată, rumânii fiind eliberați din iobăgie; foștii
șerbi au devenit în acest fel clăcași liberi din punct de vedere juridic, dar lipsiți de pământ, lipsiți deci de
un mijloc propriu de subzistență. ...
La 9 aprilie 1749, la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, C. Mavrocordat a convocat Marea Adunare a Țării,
unde a fost adoptat Așezământul de dezrobire prin care se desființează instituția de șerbie (vecinie).
Boierii au refuzat să accepte răscumpărarea vecinilor cu 10 lei ca în Muntenia, socotind această
sumă foarte mică, dar au reușit să capete încuviințarea domnului ca foștii vecini să presteze 24 de
zile de boieresc pe an .”
https://administrare.info/domenii/istorie/4091-reformele-realizate-de-constantin-
mavrocordat
Utilizează sursele și cunoștințele obținute la lecții pentru a redacta într-o pagină un eseu cu tema:
Problemele sociale ale societății românești în secolul al XVIII-lea

Începand cu mijlocul secolului al XVIII-lea, societatea romaneasca, divizata in continuare in cele

trei mari provincii, intra intr-o noua etapa de dezvoltare caracterizata prin destramarea vechilor
structuri, feudale, si prin afirmarea altora noi ce vor duce, in a doua jumatate a secolului urmator, la
modernizarea tuturor sectoarelor de activitate si, in esenta, a modului de viata insusi.
Cultivarea pamantului, si indeosebi productia cerealiera a fost domeniul cel mai afectat de
vicisitudinile regimului social-politic si a constituit problema centrala a politicii agrare promovate de
domnie.
Industria cunoaste o dezvoltare mai putin spectaculoasa. Industria avea nevoie de initiativa, capital,
materie prima, forta de munca libera, sprijin economic, stabilitate. Insa nici unul dintre aceste
atribute nu exista.
Principalele ramuri ale industriei extractive au fost extractia de aur si argint indeosebi in Muntii
Apuseni, cea de minereuri feroase in Banat si Hunedoara, cea de sare in Oltenia, Muntenia,
Moldova, Transilvania si Maramures, si de asemenea un inceput foarte modest de extractie a
petrolului in sud si est.
Orasele, mai cu seama, cuprind un mare numar de mesteri cu un profil tot mai diversificat. Astfel,
de pilda, in Tara Romaneasca la 1831 sint inregistrate 74 de profesiuni in cuprinsul carora isi
desfasoara activitatea 11.200 de mesteri si calfe. In Moldova catografia din 1845 inregistreaza 8530
de mesteri si calfe care practicau 101 meserii.
In toate regiunile romanesti ca si intre regiuni transporturile si comunicatiile s-au extins
continuu. In 1845 in Tara Romaneasca se voteaza Legea drumurilor, iar in 1847 se constituie o
directie a lucrarilor publice, in cadrul careia functioneaza sectia podurilor si drumurilor. In ambele
Principate in intervalul cuprins intre anii 1835 si 1853 au fost construite drumuri in lungime de 775
km.
Schimbarile petrecute in statutul politico-juridic al Principatelor Romane la inceputul epocii
moderne a creat conditii favorabile in dezvoltarea pe scara larga a comertului intern si extern. Prin
nivelul la care se desfasoara, prin implicatiile multilaterale pe care le genereaza si prin consecintele
adinci pe care le determina, comertul se inscrie pe directia capitalista, accelerind procesul de
dezvoltare moderna a societatii romanesti.

L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Barem de notare
43-42 41-38 37-33 32-27 26-21 20-14 13-10 09-06 05-03 02-01
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1