CONTABILITATEA DECONTĂRILOR

CU SALARIAŢII

LA SC STARMOD SA SUCEAVA

1
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ........................................................ 3

1.1.Conţinut, trăsături, funcţii ale pieţei forţei de muncă........................................................... 3
1.2.Ocuparea forţei de muncă şi şomajul................................................................................... 10
1.3. Migraţia forţei de muncă..................................................................................................... 21
CAPITOLUL 2 SALARIZAREA................................................................................ 33
2.1.Consideraţii generale............................................................................................................ 33
2.1.1.Fundamente teoretice privind salariile.............................................................................. 33
2.1.2.Formele salariului............................................................................................................. 36
2.2.Sistemul de salarizare........................................................................................................... 38
2.2.1.Noţiunea şi principiile sistemului de salarizare................................................................ 38
2.2.2.Conţinutul sistemului de salarizare.................................................................................. 42
2.2.3.Formele sistemului de salarizare...................................................................................... 45
CAPITOLUL 3 DETERMINAREA SALARIILOR........................................... 49
3.1.Determinarea salariilor brute................................................................................................ 49
3.1.1.Fondul de salarii................................................................................................................ 50
3.2.Determinarea salariului net.................................................................................................. 51
3.3.Documente privind evidenţa prezenţei, muncii prestate şi calculul drepturilor salariale.... 52
CAPITOLUL 4 CONTRIBUTII INDIVIDUALE SI ANGAJATOR........... 59
4.1.Contribuţii individuale......................................................................................................... 59
4.1.1Contribuţia individuală de asigurări sociale....................................................................... 59
4.1.2.Contribuţia individuală pentru asigurări de sănătate......................................................... 59
4.1.3.Contribuţia individuală pentru şomaj................................................................................ 60
4.1.4.Impozit pe veniturile din salarii........................................................................................ 60
4.2.Contribuţiile angajatorului …………………………........................................................... 63
4.2.1.Contribuţia angajatorului la bugetul asigurărilor sociale.................................................. 63
4.2.2.Contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor sociale de sănătate................................ 68
4.2.3.Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj................................................................... 68
4.2.4.Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale......................... 68
4.2.5.Fondul pentru garantarea creanţelor salariale .................................................................. 70
4.2.6.Fondul pentru susţinerea persoanelor cu handicap........................................................... 71
4.2.7.Comisionul pentru Camera de muncă............................................................................... 71
CAPITOLUL 5 CONTURILE UTILIZATE PENTRU REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A 72
SALARIILOR...................................................................
5.1.Conturile de obligaţii salariale şi bugetare........................................................................... 72
5.2.Conturile de cheltuieli.......................................................................................................... 76
5.3.Declaraţii fiscale................................................................................................................... 78
CAPITOLUL 6 STUDIU DE CAZ PRIVIND REMUNERAREA PERSONALULUI LA SC STARMOD SA 84
SUCEAVA.......................................
6.1.Prezentarea firmei................................................................................................................ 84
6.1.1.Scurt istoric....................................................................................................................... 84
6.1.2.Sediu social, obiect de activitate....................................................................................... 84
6.1.3.Situaţia economico-financiară........................................................................................... 90
6.2.Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind remunerarea muncii........................... 95
6.2.1.Determinarea salariilor pe luna martie.............................................................................. 95
6.2.2.Înregistrarea în contabilitate.............................................................................................. 97
CONCLUZII ........................................................................................................................ 104
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................. 107

2
 CAPITOLUL 3

DETERMINAREA SALARIILOR

3.1. Determinarea salariilor brute

Salariul reprezintă dreptul cuvenit personalului ca plată a muncii. Salariile acordate
personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectuează plata o cheltuială de
exploatare, la nivelul salariilor brute impozabile (fond de salarii brut).
Pentru determinarea salariului net se parcurg o serie de etape după cum urmează:1
1) Se determină venitul brut (Vb) prin însumarea salariului brut de bază, a sporurilor şi a
adaosurilor, a indemnizaţiilor, compensaţiilor, indexărilor, a salariului în natură şi a altor drepturi de
personal.
Salariul brut impozabil2 cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă sporurile,
indemnizaţiile şi alte adaosuri de acest fel, compensările şi indexările primite ca urmare a creşterii
preţurilor şi tarifelor, avantajele în natură (salariul în natură), diminuate cu contribuţia personalului
pentru pensia suplimentară şi la fondul de şomaj şi alte elemente prevăzute de lege.
Indexarea reprezintă suma rezultată din aplicarea unui procent la salariul de bază;
compensarea reprezintă o sumă fixă ce se acordă indiferent de mărimea salariului.
Avantajele în natură (salariul în natură) reprezintă o parte a remuneraţiei care nu este vărsată
sub formă bănească, ci sub formă de bunuri şi servicii (de exemplu acordarea unei locuinţe de
serviciu, acordarea de servicii de transport, primirea unei părţi din salariu sub forma unor produse
etc.).

1
Anton Rotaru, Ionel Bostan, “Sisteme de salarizare”, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2002, p. 102
2
Mihai Ristea, „Contabilitate financiară”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, p. 203

3
 Ca adaosuri la salariul de bază sunt considerate: adaosul de acord, premiile acordate din
fondul de premiere, constituit pe seama fondului de salarii, cota-parte din profit ce se repartizează
salariaţilor, alte adaosuri.
Alte drepturi de personal includ: indemnizaţia de concediu; prima de Paşte/Crăciun; plata
zilelor libere pentru evenimente deosebite; indemnizaţia pentru concediul de boală; ajutoare
materiale în bani.
Vb = Sb+Adi
Sb = salariul brut;
Adi = alte drepturi impozabile.
3.1.1 Fondul de salarii

Prin fond de salarii realizat, în sensul legii nr. 95 / 2006, se înţelege totalitatea sumelor
utilizate de o persoana fizică şi juridică pentru plata drepturilor salariale sau asimilate salariilor.

Fondul de salarii cuprinde :

a) salariul de bază lunar brut, corespunzator timpului efectiv lucrat, la care se adauga, dupa caz:
indemnizaţia de conducere, salariul de merit, precum si alte drepturi salariale care, potrivit actelor
normative ori contractelor colective sau individuale de muncă, fac parte din salariul de baza;

b) indemnizaţia brută lunară pentru persoanele care işi desfasoara activitatea in functii elective,
precum si pentru persoanele care sunt numite in cadrul autoritaţii executive, legislative ori
judecatoreşti;

c) solda bruta lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale soldaţilor si
gradaţilor voluntari, acordate si suportate, potrivit legii, de unitaţi;

d) drepturile banesti in valoare brută realizate lunar de persoanele care au raport de muncă in
calitate de membru cooperator;

e) remuneraţia directorilor si membrilor directoratului societăţilor pe actiuni, numiţi in condiţiile

Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificarile si completarile
ulterioare;

4
 f) sporurile, adaosurile si drepturile baneşti, acordate potrivit legii ori contractelor colective sau
individuale de munca, sub forma de procent din elementele prevazute la lit. a)-d) ori ca sume fixe,
indiferent daca au caracter permanent sau nu;

g) indemnizatiile pentru concedii, indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de

munca, suportate de unitati, conform legii, in situatia in care raporturile de munca sau de serviciu
sunt suspendate pentru incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile,
precum si orice alte indemnizatii acordate salariatilor si suportate de unitati, potrivit legii;

h) sumele rezultate prin plata cu ora, gărzi, indemnizaţii clinice;

i) drepturile banesti acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de muncă sub
forma de stimulente, premii si prime;

j) orice alte sume plătite din fondul de salarii ".3

3.2. Determinarea salariului net

2) Se determină venitul net (Vn), prin scăderea din venitul brut a următoarelor elemente
deductibile:
- contribuţia personalului la asigurarile sociale(CAS);
- contribuţia personalului la fondul de şomaj (CFS);
- contribuţia personalului la asigurări sociale de sănătate (CASS);
Vn = Vb – (CAS+CASS+CFS+Chp)
3) Se determină venitul bază de calcul (Vbc) ca diferenţă între venitul net şi următoarele
deduceri:4
- deducerea personală de bază (Dpb, stabilită prin Ordin al Ministerului Finanţelor Publice;
La calculul deducerilor personale lunare degresive, în funcţie de venitul brut lunar din salarii
şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea contribuabilului se utilizează următorul algoritm de
calcul:5
Tabelul nr. 3.1. Grila de calcul a deducerii personale lunare

3
Legea 76/2002 , art.27
4
Idem, p. 207
5
Ioan Moroşan, Ioan Hurjui, „Contabilitatea practică”, vol. I, Editura Evcont Consulting, Suceava, 2006, p. 310

5
Venit brut Deducerea personală lunară – stabilită pentru un contribuabil în funcţie de numărul
lunar din salarii persoanelor aflate în întreţinere
(VBL) Fără persoane Cu o persoană Cu două Cu trei Cu patru sau
în întreţinere în întreţinere persoane în persoane în mai multe
întreţinere întreţinere persoane în
întreţinere
Până la 1000 250 350 450 550 650
1001 – 3000 250*[1 – (VBL 350*[1 – (VBL 450*[1 – (VBL 550*[1 – (VBL 650*[1 – (VBL
– 1000)/2000] – 1000)/2000] – 1000)/2000] – 1000)/2000] – 1000)/2000]
Peste 3000 0 0 0 0 0

• alte deduceri suplimentare (Ds), în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor

aflate în întreţinere, în afara sumelor rezultate din calculul deducerii personale de bază şi a deducerii
personale suplimentare, astfel:.
Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăşi de trei ori
deducerea personală de bază şi se acordă în limita venitului realizat.

Vbc = Vn – (Dpd + Dps + Ds)

4) Se determină impozitul pe salarii aplicând cota de 16% asupra venitului bază de calcul:

Is = Vbc * 16%

5) Se determină salariul net (Sn) ca diferenţă între venitul bază de calcul (Vbc) şi impozitul
pe salarii (Is):

Sn = Vbc - Is

6) Restul de plată (Rp) se stabileşte ca diferenţă între salariul net din care se scade avansul
chenzinal acordat (Av) şi eventuale alte reţineri (Ar), astfel:

Rp = Sn – (Av + Ar)

3.3. Documente privind evidenţa prezenţei, muncii prestate şi calculul drepturilor

salariale

6
 Principalele documente utilizate pentru evidenţa salariilor şi a altor drepturi de personal sunt
următoarele: statul de salarii, lista de avans chenzinal, lista de indemnizaţii pentru concediul de
odihnă, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi băneşti –
chenzina I, drepturi băneşti – chenzina a II-a, statul de salarii pentru colaboratori, fişa de evidenţă a
salariilor, ordinul de deplasare şi decontul de cheltuieli6.

Statul de salarii (anexa nr.15)

Serveşte ca document pentru calculul drepturilor baneşti cuvenite salariaţilor, precum şi a
contribuţiei privind protecţia socială şi a altor datorii, şi ca document justificativ de înregistrare în
contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de compartimentul
care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a
documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., pe
baza fişelor de evidenţă a salariului, a evidenţei şi a documentelor privind reţinerile legale, a listelor
de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale şi se semnează pentru confirmarea
exactităţii calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.
Coloanele libere din partea de reţineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte
feluri de reţineri legale decât cele nominalizate în formular, ca de exemplu: „Depuneri CEC" pentru
reţinerile pe bază de consimţământ conform dispoziţiilor legale.
Pentru centralizarea la nivelul unităţii a salariilor şi a elementelor componente ale acestora,
inclusiv a reţinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii.
Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de
concediu etc., se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor
calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.
Unităţile pot să-şi stabilească, dacă necesităţile interne o cer, o altă machetă a formularului,
dar care să conţină informaţiile necesare unui eventual control.
Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata (exemplarul 1);
- la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1);

6
Ministerul Finanţelor – „Norme metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune privind activitatea
financiară şi contabilă şi modelele acestora”

7
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru
înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii
neridicate);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2 împreună cu exemplarul 2 al
borderoului de salarii neridicate şi “Drepturi băneşti - Chenzina a II-a (extras)”, care va servi la
acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate).
Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Lista de avans chenzinal (anexa nr.11)

Serveşte ca document pentru calculul drepturilor baneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri
chenzinale, document pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite şi ca
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte lunar, de compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de
evidenţă a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate şi se semnează
pentru confirmarea exactităţii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale şi a
întocmit lista.
Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
(exemplarul 1);
- la casieria unităţii împreună cu „Drepturi băneşti - Chenzina I (extras)", pentru efectuarea
plăţii avansurilor cuvenite (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru
înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de
salarii la sfârşitul lunii (exemplarul 2).
Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casă
(exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista de avans (exemplarul 2).

Lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă (anexa nr.14 )

8
 Serveşte ca document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor
pe timpul efectuării concediului de odihnă şi ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura plecării personalului în concediu de odihnă, de
compartimentul care are această atribuţie, pe baza datelor din fişa de evidenţă a salariilor, şi se
semnează pentru confirmarea realităţii datelor şi exactităţii calculelor de persoana care a calculat
indemnizaţiile şi a întocmit lista.
Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
(exemplarul 1);
- la casieria unităţii împreună cu „Drepturi băneşti - Chenzina a II-a (extras)”, pentru efectuarea
plăţii (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru
înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la
sfârşitul lunii (exemplarul 2).

Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit lista (exemplarul 2).

Stat de salarii pentru colaboratori (anexa nr.13 )

Serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al
contribuţiei privind protecţia socială şi a altor datorii, şi ca document justificativ de înregistrare în
contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de compartimentul
care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a
documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., pe
baza fişelor de evidenţă a salariului, a evidenţei şi a documentelor privind reţinerile legale, a listelor
de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale şi se semnează pentru confirmarea
exactităţii calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.
Coloanele libere din partea de reţineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte
feluri de reţineri legale decât cele nominalizate în formular, de exemplu: „Depuneri CEC” pentru
reţinerile pe bază de consimţământ conform dispoziţiilor legale.

9
 Pentru centralizarea la nivelul unităţii a salariilor şi a elementelor componente ale acestora,
inclusiv a reţinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii.
Plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de
concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor
calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respective.
Unităţile pot să-şi stabilească, dacă necesităţile interne o cer, o altă machetă a formularului,
dar care sa conţină informaţiile necesare unui eventual control.
Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
(exemplarul 1);
- la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru
înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii
neridicate);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii pentru colaboratori (exemplarul 2
împreună cu exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate şi “Drepturi băneşti - Chenzina a II-a
(extras)”, care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate).
Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi şi se
păstrează permanent în arhiva unităţii (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii pentru colaboratori (exemplarul 2).

Fişa de evidenţă a salariilor

Formularul cod 14-5-2 (anexa nr. 16 )

Serveşte ca document pentru evidenţa timpului lucrat efectiv şi a salariilor în vederea
calculării indemnizaţiilor pentru concediul de odihnă şi ca document de evidenţă a sumelor care se
reţin eşalonat (rate, chirii, popriri etc.).
Se întocmeşte într-un exemplar, lunar, de compartimentul care are atribuţii de
calcul şi stabilire a drepturilor de salarii, pe baza statelor de salarii.
Coloanele de reţineri ale formularului se completează cu sumele a căror reţinere urmează a
se face eşalonat pe luni, pe baza contractelor sau altor documente legale.

10
 În cazul în care într-o lună suma efectiv reţinută nu corespunde cu aceea înscrisă în formular,
suma efectiv reţinută se înscrie în aceeaşi rubrică, alături sau sub suma trecută pe baza contractului
sau altui document legal.
Nu circulă, fiind document de înregistrare.
Se arhivează la compartimentul unde se întocmeşte.

Formularul cod 14-5-2a (anexa nr. 17 )

Serveşte ca:
- document pentru evidenţa timpului lucrat efectiv şi a timpului nelucrat;
- document pentru stabilirea drepturilor privind salariile, indemnizaţiile de conducere,
indemnizaţiile pentru concediul de odihnă, sporurile şi premiile;
- document în care se stabilesc diminuările din salarii şi reţinerile efective, ca urmare a
nerealizării indicatorilor care condiţionează plata salariilor;
- document în care se consemnează sumele restituite ca urmare a recuperării nerealizării
indicatorilor care condiţionează plata salariilor;
- document de evidenţă a sumelor care se reţin din salarii potrivit dispoziţiilor legale (rate,
chirii, popriri etc.);
- document care stă la baza completării statului de salarii.
Se întocmeşte într-un exemplar, lunar, de compartimentul care are atribuţii de
calcul şi stabilire a drepturilor de salarii pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a
timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale etc.
Coloanele de reţineri ale formularului se completează cu sumele a căror reţinere urmează a
se face eşalonat pe luni, pe baza contractelor sau altor documente legale.
În cazul în care suma efectiv reţinută nu corespunde cu aceea înscrisă în formular, suma
efectiv reţinută se înscrie în aceeaşi rubrică, alături sau sub suma trecută pe baza contractului sau
altui document legal.
Nu circulă, fiind document de înregistrare.
Se arhivează la compartimentul unde se întocmeşte.

Ordin de deplasare (anexa nr.18 )

Serveşte ca:
- dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea;
- document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;
- document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

11
- document justificativ de înregistrare în contabilitate ;
Se întocmeşte într-un exemplar, pentru fiecare deplasare de persoana care urmează a efectua
deplasarea, precum şi pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori
materiale în numerar.

Circulă:
- la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare ;
- la persoana care efectuează deplasarea ;
- la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea să confirme sosirea şi
plecarea persoanei delegate ;
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor
justificative anexate la acesta de către titular la întoarcerea din deplasare , stabilind diferenţa de
primit sau de restituit, avându-se în vedere eventualele penalizări şi semnând pentru verificare;
- la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;
- la conducătorul unităţii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Decont de cheltuieli (anexa nr.18 )

Serveşte ca:
- document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate (în valută şi
în lei), cu ocazia deplasării în străinătate;
- document pentru stabilirea diferenţelor de primit sau de restituit de titularul de avans;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valută) şi în contabilitate.
Se întocmeşte într-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuate pe întreaga
durată a deplasării.
Circulă:
- la persoanele autorizate să verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea
calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare şi calculul eventualelor penalizări de
întârziere, care semnează de verificare;
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata diferenţei
în cazul când, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasării, suma cheltuielilor efective
depăşeşte avansul primit;

12
- la casieria unităţii pentru plata diferenţei, caz în care titularul de avans semnează pentru
primirea diferenţei respective, fără a se mai întocmi document distinct.
În cazul când, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul
primit, diferenţa de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pentru care se emite
chitanţă.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil .

CAPITOLUL 4
CONTRIBUŢII SALARII
4.1. Contribuţii individuale
4.1.1. Contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale(CAS)
Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale, datorată potrivit art. 21 alin. (2) din Legea
nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, este de 9,5%, indiferent de condiţiile de
muncă.
În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. (2) este inclusă şi cota
de 2% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.7
4.1.2.Contribuţia individuală la bugetul asigurărilor de sănătate.
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un
fond special care se constituie şi se utilizează potrivit prezentei legi.
Constituirea fondului se face din contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, denumită în
continuare contribuţie, suportată de asiguraţi, de persoanele fizice şi juridice care angajează personal
salariat, din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi,
exploatarea patrimoniului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de
sănătate potrivit legii. 8
“Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se
aplică asupra:
7
Legea 387/2007 Legea bugetului de stat pe anul 2008
8
Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii –MO.372/28.04.2006 ART.256

13
 a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se
supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia,
aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;
c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru
persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b);
d) indemnizaţiilor de şomaj;
e) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi,
veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de
asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează
venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe
ţară, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii.
În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la alin.
(2) lit. a)-d), contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.
(4) În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c)
sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de
ajutor social, contribuţia lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime
din salariul de bază minim brut pe ţară.” 9 .
4.1.3.Contribuţia individuală la fondul de şomaj
„ Contribuţia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj conform art.
27 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 0,5 %;”10
Contribuţia individuală a asiguratului (persoană fizică care realizează venituri, potrivit legii,
şi este asigurată pentru riscul pierderii locului de muncă, prin plata contribuţiei de asigurări de
şomaj), se stabileşte prin aplicarea asupra salariului de bază brut lunar a unei cote de 0,5 %11.
4.1.4.Impozitul pe salarii
Impozitul pe venituri de natura salariilor reprezintă totalul impozitelor individuale,
calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al instituţiei

9
Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii –MO.372/28.04.2006 ART.257
10
Legea 387/2007-art.17 alin.b
11
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 388/2007

14
publice, impozitul reţinut din drepturile băneşti acordate salariaţilor temporari şi colaboratorilor de
orice fel, impozitul reţinut din pensii potrivit legii12.
Codul fiscal detaliază, prin conţinutul articolului 56. aliniat (2), sumele care sunt asimilate
salariilor, în vederea impunerii, printre care amintim:13
• indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
• drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii;
• indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei
publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
• sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie
publică;
• sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie şi în comisia de cenzori;
• sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
• indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări
sociale;
• sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare
de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului pentru
salariaţii din instituţiile publice;
• orice alte sume sau avantaje de natură salarială sau asimilate salariilor.
În veniturile salariale nu sunt incluse şi deci nu sunt impozabile sumele prezentate de
aliniatul (4) al art. 56 din Codul fiscal, cum ar fi:
• ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca
urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere,
veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariaţilor,
contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru

12
Saveta Tudorache, Cleopatra Sendroiu, Alberta Gisberto Chitu, Mariana Glavan, Cosmina Pitulice, “Contabilitatea
instituţiilor publice”, Editura IRECSON, Bucureşti, 2005, p. 278
13
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

15
tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora,
acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane;
• cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia
Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care
valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei;
• tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
• cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice,
a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
• contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de
lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi
de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se
acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
• contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care
angajaţii îsi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui
abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea
chiriei, conform legii;
• cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
• costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,
efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Impozitul lunar se determină după cum urmează:14
1) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

14
Saveta Tudorache, Cleopatra Sendroiu, Alberta Gisberto Chitu, Mariana Glavan, Cosmina Pitulice, “Contabilitatea
instituţiilor publice”, Editura IRECSON, Bucureşti, 2005, p. 280

16
 - contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să
nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro.
2) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare
a acestora.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de
a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.

4.2. Contribuţiile angajatorului

4.2.1. Contribuţia pentru asigurările sociale
Contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) generează datorii şi creanţe pentru unităţile
care utilizează forţa de muncă pe baza contractului individual de muncă şi a celui colectiv precum şi
persoanele fizice şi juridice care au angajat forţa de muncă cu convenţie de prestări de servicii şi
care nu au carte de muncă. Contribuţia pentru asigurările sociale se determină astfel:15

CAS = salariul brut efectiv realizat (fondul total de salarii brute lunare) × cota de impunere
Cotele de impozitare se diferenţiază astfel:16
- 39% pentru condiţii speciale de muncă;
- 34% pentru condiţii deosebite de muncă;
- 29% pentru condiţii normale de muncă.
Cotele de contribuţii pentru asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor
sociale de stat se diminuează cu:
- 9,5% cota contribuţiei individuale de asigurări sociale, indiferent de condiţiile de muncă;
.Astfel, angajatorul va plăti diferenţa până la procentul total de C.A.S. al grupei de muncă în care
este încadrat angajatul:
- pentru condiţii normale de muncă: 29% -9,5% = 19,50%
- pentru condiţii deosebite de muncă: 34% - 9,5% = 24,50%
- pentru condiţii speciale de muncă: 39% - 9,5% = 29,50%

15
Gheorghe Sandu, “Finanţe pubice”, Editura Universităţii “Ştefan cel Mare”, Suceava, 1999, p. 89
16
Mihai Ristea, „Contabilitate financiară”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, p. 208

17
 Contribuţia pentru asigurările sociale nu se datorează pentru sumele reprezentând:
• prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din
fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de acesta, potrivit legii;
• drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul încetării raporturilor de muncă,
încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, încetării mandatului sau calităţii de
membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;
• diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer,
precum şi drepturile de autor;
• sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
• premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Termenul de plată a obligaţiilor bugetare reprezentând contribuţii sociale este până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale şi/sau veniturile de
natura drepturilor salariale.
Salariaţii, ca asiguraţi ai sistemului public, mai au în afară de pensie, dreptul la:
• indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de
accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
• prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă;
• indemnizaţie pentru maternitate (indemnizaţia de maternitate se suportă integral din
bugetul asigurărilor sociale de stat);
• indemnizaţie pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;
• ajutor de deces.
a. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli
profesionale şi accidente de muncă
Angajaţii beneficiază de concediu medical şi de indemnizaţie dacă dovedesc incapacitatea temporară de muncă printr-un certificat medical,
eliberat conform reglementărilor în vigoare.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă astfel:
A) de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data ivirii incapacităţii temporare de muncă:
- până la 20 de angajaţi, din a 4-a până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă;
- între 21-100 de angajaţi, din a 4-a până în a 12-a zi de incapacitate temporară de muncă;
- peste 100 de angajaţi, din a 4-a până în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă;
B) de bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu:
- prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul şomerilor şi a persoanelor asigurate prin declaraţie sau contract de asigurare
socială;
- ziua următoare celor suportate de angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau pensionării.
Durata de acordare a concediului medical şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval
de un an, socotite din prima zi de îmbolnăvire.

18
 Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul (media
veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical înscrise în certificatul de concediu medical, pe baza cărora s-a datorat
sau, după caz, s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, conform legii şi/sau perioadele asimilate, după caz, din cele
12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare).
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de boală profesională, accident de muncă sau cazuri
asimilate acestuia, tuberculoză, SIDA, cancer de orice tip, precum şi de boală infecto-contagioasă din grupa A şi urgenţe medico-chirurgicale, este de
100% din baza de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale.

b. Prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă

Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de muncă sau indemnizaţia pentru trecerea temporară în
altă muncă, din cauza bolii sau a accidentului, se acordă, pe o durată de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an calendaristic, în una sau mai multe
etape.
Cuantumul lunar al acestor indemnizaţii este egal cu diferenţa dintre baza de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale şi venitul salarial
brut realizat de asigurat la noul loc de muncă sau prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din baza de calcul.
Indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţilor din cauza unor boli contagioase, pe durata
stabilită în certificatul eliberat de inspectoratul teritorial de sănătate publică. Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din
baza de calcul (determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia individuală
de asigurări sociale în lunile respective).
Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile, precum şi pensionarii de invaliditate pot
beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională, în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare stabilit de medicul
expert al asigurărilor sociale.
Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale, în funcţie de tipul afecţiunii şi
de natura tratamentului. Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

c. Indemnizaţia de maternitate

Asiguratele au dreptul, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină şi lăuzie, perioadă în care beneficiază de
indemnizaţie de maternitate. Condiţia principală de acordare o reprezintă stagiul de cotizare de cel puţin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare primei
zile de concediu medical înscrisă în certificatul medical.
Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile
după naştere.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul a indemnizaţiei.

d. Indemnizaţia pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav

Indemnizaţia pentru creşterea copilului

Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani şi, în cazul copilului cu
handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani.
Pentru acordarea acestei indemnizaţii stagiul de cotizare trebuie să fie de cel puţin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii
copilului.
Indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă la cerere, opţional, unuia dintre părinţi. De aceleaşi drepturi beneficiază şi asiguratul care,
în condiţiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare sau în plasament familial.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului este de 800 lei începând cu 1 ianuarie 2006.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului
cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Stagiul de cotizare trebuie să fie de cel puţin 6 luni de plată a contribuţiei de asigurări sociale în ultimele 12 luni anterioare primei zile de
concediu medical înscrisă în certificatul medical.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă la cerere, opţional, unuia dintre părinţi sau tutorelui căruia i s-au încredinţat copii
spre creştere şi educare sau în plasament familial.
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia
situaţiilor în care copilul contractează boli contagioase, este imobilizat în aparat ghipsat sau este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului
medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul de familie.

19
 Cuantumul lunar al acestei indemnizaţii este de 85% din baza de calcul (media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile
de concediu medical înscrisă în certificatul de concediu medical, pe baza cărora s-a datorat, sau după caz, s-a achitat contribuţia individuală de
asigurări sociale în lunile respective, conform legii şi/sau drepturile aferente perioadelor asimilate, după caz, din cele 12 luni din care s-a constituit
stagiul de cotizare).

e. Ajutorul de deces
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură
persoană, care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul,
moştenitorul, în condiţiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, oricare persoană care dovedeşte că
a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de
stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat şi făcut
public de către CNPAS. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de sta pe anul 2008
este de 1550 lei.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in conditiile legii in cazul:
a)asiguratului sau pensionarului , la 1550 lei;
b)unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 775 lei.

4.2.2. Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate

Contribuţia angajatorului la Fondul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă o cotă de 5,5%,
aplicată asupra venitului brut efectiv realizat de angajaţi şi de către colaboratori, pe baza convenţiei
civile, venitului impozabil, veniturilor individuale ale pensionarilor, veniturilor impozabile ale liber
profesioniştilor, ajutorului de şomaj, ajutorului de integrare profesională, alocaţiei de sprijin17.
Contribuţia pentru persoanele care satisfac serviciul militar, execută o pedeapsă sau fac parte
din familii care beneficiază de ajutorul social este de 5,5% din două salarii minime brute la nivel de
economie.
Contribuţia pentru persoanele care se află în concediu medical pentru îngrijirea copilului
bolnav în vârstă de până la 6 ani este de 5,5% din două salarii minime brute la nivel de economie şi
se virează lunar de angajatorii care plătesc drepturile pentru concediile medicale la termenele
prevăzute pentru virarea impozitului pe salarii. Aceste contribuţii prezentate mai sus sunt suportate
de către bugetul statului şi de către cel al asigurărilor sociale.
Decontarea contribuţiei se efectuează până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se datorează drepturile.

17
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

20
 4.2.3. Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj
Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj, datorată de angajator (persoana juridică sau
persoana fizică cu sediul, respectiv domiciliul în România ori sucursala, filiala, agenţia,
reprezentanţa din România a unei persoane juridice străine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit
legii, care încadrează forţă de muncă în condiţiile legii), se stabileşte prin aplicarea asupra fondului
total de salarii brute lunare, a unei cote de 1%.
Decontarea la bugetul fondului de şomaj se efectuază lunar, până pe data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.
4.2.4. Contribuţia pentru asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale
datorată de angajatori şi de persoane fizice
Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale asigură protecţia socială împotriva
următoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacităţii de muncă şi decesul
ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii:

• reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;
• reabilitare şi conversie profesională;
• indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
• indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie pentru reducerea
timpului de muncă;
• compensaţii pentru atingerea integrităţii;
• despăgubiri în caz de deces;
• rambursări de cheltuieli.
În sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se acordă
următoarele tipuri de indemnizaţii:
• indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
• indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă;
• indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
• indemnizaţie pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie profesională.
Indemnizaţiile se calculează , se plătesc de către angajatori şi se deduc din contribuţia de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

21
 Casele teritoriale de pensii preiau în plată numai persoanele care beneficiază de una dintre
indemnizaţiile prevăzute mai sus şi al căror angajator şi-a încetat activitatea, în condiţiile legii, prin
faliment, reorganizare judiciară sau administrativă şi persoanele asigurate prin contract individual,
precum şi persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj.
Sumele reprezentând indemnizaţii care se plătesc de către angajator asiguraţilor se reţin de
acesta din contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată pentru
luna respectivă.
Indemnizaţiile se plătesc pentru numărul de zile lucrătoare din duratele exprimate în
zile calendaristice ale concediilor medicale sau pentru numărul de zile lucrătoare din perioada în
care persoana asigurată urmează cursuri de reconversie profesională, beneficiază de reducerea
timpului normal de muncă sau de trecerea temporară în alt loc de muncă.
Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de angajator asiguraţilor care depăşesc
cuantumul contribuţiei datorate de acesta în luna respectivă se recuperează din contul asigurărilor
pentru accidente de muncă şi boli profesionale de la casa teritorială de pensii pe raza căreia se află
sediul sau domiciliul acestuia.
Indemnizaţiile prevăzute mai sus se plătesc o singură dată de către angajatorul la care a avut
loc accidentul de muncă sau la care s-a declarat boala profesională.
Contribuţia lunară de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de
angajatori se determină după următoarea formulă:
TR * Fs
C=
100
TR – tariful de risc aferent sectorului de activitate din care dace parte angajatorul;
Fs – fondul brut de salarii realizate de către angajator în luna anterioară
Clasa de risc reprezintă gradul de risc de accidente în muncă şi de îmbolnăvire profesională.
Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activităţi ale economiei naţionale.
Tariful de risc reprezintă procentul din fondul brut de salarii realizat, corespunzător clasei de
risc. Cota de contribuţie are valoarea cuprinsă între 0, 4% şi 2 %, aplicată asupra fondului brut de
salarii realizat18.
Contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, după calculare şi
reţinere, se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează
drepturile salariale19.

18
Legea 387/2007 Legea bugetului de stat pe anul 2008
19
O.U.G. nr. 129/2004, art. 106

22
 4.2.5 Fondul de garantare a creantelor salariale
Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare, în cotă de 0,25%,
aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.
. Angajatorii au obligaţia de a declara lunar contribuţia la Fondul de garantare la organul fiscal
competent, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.
Termenul de declarare a contribuţiei la Fondul de garantare constituie şi termen de plată.
Modelul şi conţinutul declaraţiei privind obligaţiile de plată la Fondul de garantare se aprobă
prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru neplata contribuţiei datorate la termenul prevăzut se aplică majorări de întârziere, în
condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Activitatea privind înregistrarea fiscală,
declararea, stabilirea, verificarea, colectarea şi soluţionarea contestaţiilor pentru contribuţia la
Fondul de garantare se realizează de Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală şi unităţile sale subordonate, potrivit legii.20

4.2.6 Fondul pentru sustinerea perspoanelor cu handicap

Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi

capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de
evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.
“Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin
50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din
numărul total de angajaţi.
Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează
persoane cu handicap, pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:
a)să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut
pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b)să achiziţioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în
sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condiţiile prevăzute la lit. a)”.21

20
Legea nr. 200/2006, privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale MO
nr.453 din data de 25 mai 2006 , art.7
21
LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap art.78

23
 4.2.7. Comisionul datorat inspectoratului teritorial de muncă
Comisionul pentru Camera de Muncă este datorat de toţi agenţii economici care utilizează
forţă de muncă cu contract individual, pentru păstrarea şi completarea datelor din cărţile de muncă
ale salariaţilor. Baza de calcul este formată din fondul lunar de salarii. Cota procentuală este de
0,75 % pentru păstrarea şi completarea carnetelor de muncă şi 0,25 % pentru verificarea legalităţii
înregistrărilor efectuate în cărţile de muncă de către angajatori.
Comisionul datorat inspectoratului teritorial de muncă se virează până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale22.

CAPITOLUL 5
CONTURILE UTILIZATE PENTRU REFLECTAREA IN
CONTABILITATE A SALARIILOR

5.1. Conturile obligatii salariale si bugetare

Pentru evidenţa relaţiilor specifice ce se stabilesc între o unitate patrimonială şi personalul
propriu se utilizează o serie de conturi specifice, care fac parte din subgrupa conturilor de gestionare
a datoriilor: 421 „Personal – salarii datorate”, 423 „Personal - ajutoare materiale datorate”, 424
„Participarea personalului la profit”, 425 “Avansuri acordate personalului”, 426 “Drepturi de
personal neridicate”, 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”, 428 „Alte datorii şi creanţe în
legătură cu personalul”, 431 „Asigurări sociale”, Contul 437 „Ajutor de şomaj”, Contul 438 „Alte
datorii şi creanţe sociale”23.
Contul 421 “Personal – salarii datorate”

22
Legea nr. 403/2005, art. 12
23
Rusalim Petriş, Elena Hlaciuc, „Bazele contabilităţii”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, p. 91

24
 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale
cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din fondul de
salarii.
Contul 421 „Personal - salarii datorate” este un cont de pasiv.24
În creditul contului 421 „Personal - salarii datorate” se înregistrează:
• salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641).
În debitul contului 421 „Personal - salarii datorate” se înregistrează:
• reţineri din salarii reprezentând avansuri, sume opozabile salariaţilor datorate terţilor,
contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, impozitul pe salarii,
precum şi alte reţineri datorate unităţii (425, 427, 428, 431, 437, 444);
• valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit
legii (345);
• drepturi de personal neridicate (426);
• salariile nete achitate personalului (512, 531).
Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.
Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară
de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate.
Contul 423 „Personal - ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv.25
În creditul contului 423 „Personal - ajutoare materiale datorate” se înregistrează:
• ajutoarele materiale suportate din contribuţia unităţii pentru asigurări sociale, precum şi
alte ajutoare acordate (431, 645).
În debitul contului 423 „Personal - ajutoare materiale datorate” se înregistrează:
• ajutoare materiale achitate (512, 531);
• reţinerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unităţii sau terţilor, contribuţia
pentru asigurări de sănătate şi pentru ajutorul de şomaj şi impozitul datorat (425, 427, 428,
431, 437, 444);
• ajutoare materiale neridicate (426).
Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.
Contul 424 „Participarea personalului la profit”

24
Acte normative necesare pentru armonizarea cu sistemul contabil al Uniunii Europene aplicabil în România din 1
ianuarie 2003, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002, p. 202
25
Idem, p. 202

25
 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stimulentelor acordate personalului din profitul
realizat.
Contul 424 „Participarea personalului la profit” este un cont de pasiv.26
În creditul contului 424 „Participarea personalului la profit” se înregistrează:
 sumele repartizate personalului din profitul realizat (117).
În debitul contului 424 „Participarea personalului la profit” se înregistrează:
 impozitul reţinut (444);
 sumele achitate personalului (512, 531);
 sumele neridicate de personal (426).
Soldul contului reprezintă stimulentele din profit, datorate.
Contul 425 “Avansuri acordate personalului”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate personalului .
Contul 425 “Avansuri acordate personalului” este un cont de activ.27
În debitul contului 425 “Avansuri acordate personalului” se înregistrează:
• avansurile achitate personalului (512, 531);
• avansurile neridicate (426).
În creditul contului 425 “Avansuri acordate personalului” se înregistrează:
• sumele reţinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate
(421, 423).
Soldul contului reprezintă avansurile neridicate.
Contul 426 “Drepturi de personal neridicate”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal.
Contul 426 “Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv.28
În creditul contului 426 “Drepturi de personal neridicate” se înregistrează:
• sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de
boală şi alte drepturi neridicate în termen (421, 423, 424, 425).
În debitul contului 426 “Drepturi de personal neridicate” se înregistrează:
• sumele achitate personalului (512, 531);
• drepturile de personal neridicate prescrise (758).
Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.
26
Idem, p. 202
27
Idem, p. 203
28
Idem, p. 203

26
 Contul 427 “Reţineri din salarii datorate terţilor”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din salarii, datorate terţilor.
Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” este un cont de pasiv.29
În creditul contului 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” se înregistrează:
• sumele reţinute personalului, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în
rate şi alte obligaţii faţă de terţi (421, 423).'
În debitul contului 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” se înregistrează:
• sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri sau popriri (512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor.
Contul 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
Contul 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” este un cont bifuncţional.30
În creditul contului 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” se înregistrează:
• garanţiile gestionare reţinute personalului (421);
• sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de
activitatea exerciţiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizaţiile pentru concediile
de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar (641);
• sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438);
• sumele încasate sau reţinute personalului (531, 421, 423).
În debitul contului 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” se înregistrează:
• sumele achitate personalului, evidenţiate anterior în acest cont (531);
• sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de
boală, sporuri şi adaosuri necuvenite, imputaţii şi alte debite (438, 542, 706, 708, 758, 4427);
• sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile şi dobânda aferentă (531);
• cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (758, 4427);
• valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori
acordate personalului (532);
• datorii prescrise sau anulate (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor, sumele
datorate de personal.

29
Idem, p. 203
30
Idem, p. 203

27
 Contul 431 „Asigurări sociale”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului şi a
personalului la asigurările sociale şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate. Contul 431
„Asigurări sociale” este un cont de pasiv.31
În creditul contului 431 „Asigurări sociale” se înregistrează:
• contribuţia angajatorului la asigurările sociale (645);
• contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645);
• contribuţia personalului la asigurări sociale şi la asigurări sociale de sănătate (421,
423);
În debitul contului 431 „Asigurări sociale” se înregistrează:
• sumele virate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate (512);
• sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423);
• datorii anulate (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de
sănătate.
Contul 437 „Ajutor de şomaj”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de
angajator, precum şi de personal, potrivit legii.
Contul 437 „Ajutor de şomaj” este un cont de pasiv.32
În creditul contului 437 „Ajutor de şomaj" se înregistrează:
• sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de şomaj (645);
• sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj (421, 423).
În debitul contului 437 „Ajutor de şomaj” se înregistrează:
• sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului pentru constituirea
fondului de şomaj (512);
• datorii anulate (758).
Soldul contului reprezintă ajutorul de şomaj datorat.
Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale”

31
Idem, p. 204
32
Idem, p. 204

28
 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor de achitat sau a creanţelor de încasat în
contul asigurărilor sociale aferente exerciţiului în curs, precum şi plata acestora. Contul 438 „Alte
datorii şi creanţe sociale” este un cont bifuncţional.33
În creditul contului 438 „Alte datorii şi creanţe sociale” se înregistrează:
• sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în plus personalului (428).
În debitul contului 438 „Alte datorii şi creanţe sociale” se înregistrează:
• sumele datorate personalului, sub formă de ajutoare materiale (428);
• sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512);
• datorii prescrise sau anulate (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar
soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
5.2. Conturile de cheltuieli

Contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate" este un cont cu functie
de activ.

In debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se

inregistrează:
- prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426);
- taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite in scop personal,
predate cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevazute de lege, cea aferenta lipsurilor peste normele
legale, precum şi cea aferenta bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor in
natură (4427);
- decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe si vărsăminte asimilate, cum sunt: diferenţele
de preţ la gaze si ţiţei obţinute din productia internă, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri,
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum şi alte impozite şi taxe (446);
- datoriile şi vărsămintele de efectuat, către alte organisme publice, potrivit legii (447).

33
Idem, p. 204

29
 Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate" poate fi creditat in
cursul perioadei, pentru operaţiile in participaţie, cu sumele transmise pe bază de decont.
La sfârşitul perioadei, soldul se transferă asupra contului de profit si pierdere (121).
GRUPA 64 "CHELTUIELI CU PERSONALUL"
Din grupa 64 "Cheltuieli cu personalul" fac parte:
Contul 641 "Cheltuieli cu salariile personalului"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu salariile personalului.
În debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează:
- valoarea salariilor şi a altor drepturi cuvenite personalului (421, 424);
- drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exerciţiului încheiat
(428).
Contul 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu tichetele de masă acordate salariaţilor.
În debitul contului 642 "Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor" se
înregistrează:
- valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor (532).
Contul 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind asigurările şi protecţia socială.
În debitul contului 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială" se înregistrează:
- sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecţia socială (423);
- contribuţia unităţii la asigurările sociale şi de sănătate (431);
- contribuţia unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj (437).34
5.3. Declaraţii fiscale
Declaraţia fiscală este documentul care se depune, în mod obligatoriu, la organele fiscale, de
către persoanele stabilite prin lege şi care conţine, în principiu, o declarare a obligaţiilor fiscale ori a
bunurilor sau veniturilor din a căror deţinere decurg obligaţii fiscale, ale subiectului de la care
emana declaraţia.
Impozitele, taxele, contribuţiile şi orice alte sume datorate bugetelor publice (ale statului sau
ale unităţilor administrativ-teritoriale) se pot stabili, fie prin declaraţie fiscală întocmită şi depusă de
către contribuabil, fie prin decizie de impunere emisă de către organul fiscal.
Declaraţia fiscală este documentul care se depune, în mod obligatoriu, la organele fiscale, de
către persoanele stabilite prin lege şi care conţine, în principiu, o declarare a obligaţiilor fiscale ori a
34
OMF 1752/2005

30
bunurilor sau veniturilor din a căror deţinere decurg obligaţii fiscale, ale subiectului de la care
emană declaraţia.
Pentru întocmirea declaraţiei fiscale contribuabilul completează un formular pus la dispoziţie
gratuit de către organul fiscal, care trebuie să fie corect, complet şi de bună credinţă , care se depune
la registratura organului fiscal , prin poştă sau prin mijloace electronice .
Nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din
oficiu a obligaţiilor fiscale prin estimarea bazei de impunere, dar nu înainte de înştiinţarea
contribuabilului despre faptul că a depăşit termenul de depunere a declaraţiei fiscale şi că după
trecerea unui termen de 15 zile de la comunicarea înştiinţării .
Izvorul obligaţiei bugetare este întotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care
instituie şi reglementează un venit al bugetului de stat.
Obligaţia concretă de plată se naşte dintr-un act care se numeşte generic titlude creanţă.
Beneficiarul obligaţiei financiar-fiscale este statul, reprezentat prin organele fiscale create în cadrul
administraţiei de stat.
Plătitorii de impozite, taxe şi contribuţii au obligaţia prezentării următoarelor declaraţii
fiscale cu codificarea informaţiei prin cod de bare:
a)100 Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, cod 14.13.01.99/bs;(anexa nr.1 )
b)102 Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale,
cod 14.13.01.40;(anexa nr.2 )
Formularele prevăzute la art. 1 alin. (1) se depun în format hârtie, semnat şi ştampilat
conform legii, la organul fiscal competent. Formularul se editează în două exemplare:
-un exemplar se depune la organul fiscal competent;
-un exemplar se păstrează de către plătitor.
Formatul hârtie se obţine prin utilizarea programului de asistenţă (DECLMF), elaborat de
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Programul de asistenţă este pus la dispoziţia
contribuabililor gratuit de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului
Economiei şi Finanţelor, portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Declaraţiile fiscale pot fi depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanţă: În
vederea depunerii declaraţiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă se va
utiliza serviciul "Depunere declaraţii" existent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, portalul
Agenţiei Nationale de Administrare Fiscală.

31
 Utilizarea acestei metode de depunere a declaraţiilor fiscale se face numai pe baza
certificatului digital eliberat gratuit de către Ministerul Finanţelor Publice, pe numele persoanelor
împuternicite pentru semnarea declaraţiilor fiscale.

Declaraţia nominală CAS ( anexa nr.3 )

Prin Ordinul Ministrului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 7 din 2004 s-a introdus
obligativitatea agenţilor economici de a depune declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi
a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat lunar, pe suport electronic, însotit de
suportul de hârtie, indiferent de numărul mediu lunar de asigurati.
Potrivit legii, Declaraţia nominală se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de
pensii în a cărei rază îşi are sediul angajatorul persoană juridică sau îşi are domiciliul angajatorul
persoană fizică, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează
contribuţia de asigurări sociale.
Declaraţia nominală se depune, indiferent de numărul mediu lunar de asiguraţi, pe suport
electronic, însoţit de suportul de hârtie, în formatul prevăzut în “Modalităţi de transmitere “pe cale
electronică a Declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către
bugetul asigurărilor sociale de stat .
Declaraţia nominală pe suport de hârtie va purta semnăturile persoanelor autorizate şi
ştampila angajatorului.Declaraţiile privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată
către bugetul asigurărilor sociale se vor face numai pe suport electronic.
Declaraţiile în format electronic se depun odată cu declaraţiile nominale pe suport de hârtie
(listate la calculator, semnate şi ştampilate), la Casa Teritorială de Pensii pe raza căreia se află sediul
sau domiciliul angajatorului.

Declaraţia nominala somaj (anexa nr.4 )

Angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea persoanele prevăzute la art. 19 sunt obligaţi să
depună, în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează
contribuţiile, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază îşi au sediul sau domiciliul,
declaraţia lunară privind obligaţiile de plată către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi dovada
efectuării acestei plăţi.35
35
LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002

32
 Declaraţia conţine două anexe a1 şi a2 care cuprind obligaţile de plată a angajatorului şi
evidenţa nominală a asiguraţilor .
Declaraţia se depune în format electronic şi pe suport de hârtie semnată şi stampilată de
angajator.

Declaraţia nominală CASS ( anexa nr.5 )

Declaraţia pentru sănătate (6,5 % + 5,5 %).

Conţine în forma tipărită şi electronică:

- Anexa 3A - Lista nominală cuprinzând persoanele asigurate pentru care se plăteşte
contribuţia de asigurări sociale de sănătate - Ordinul 221/28.11.2005 cu modificările şi completările
ulterioare;
- Anexa 3B - Lista nominală cuprinzând persoanele aflate în întreţinerea asiguraţilor pentru
care se plăteşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate - Ordinul 221/28.11.2005 cu modificările
şi completările ulterioare;
- Anexa 3C - Centralizator referitor la obligaţiile de plată ale angajatorului la FNUASS -
Ordinul 221/28.11.2005 cu modificările şi completările ulterioare

Declaraţia pentru concedii medicale ( 0,85 %). (anexa nr.6 )

Conţine în forma tipărită şi electronică:

- Anexa A1 - Evidenţa obligaţiilor de plată către Bugetul Fondului naţional Unic de
Asigurări Sociale de Sănătate pentru concedii şi indemnizaţii - Ordinul 60/32/27.01.2006 privind
Normele de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare;
- Anexa A2 - Evidenţa nominală a asiguraţilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii
Ordinul 60/32/27.01.2006 privind Normele de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 cu
modificările şi completările ulterioare.
- Trebuie depusă de către toţi angajatorii din România care au salariaţi un angajator care are salariaţi
asiguraţi la mai multe case de asigurări trebuie să depună câte o declaraţie la fiecare casă, numai cu
salariaţii asiguraţi la casa respectivă.
Declaraţia privind concedii medicale

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă art.21

33
- Trebuie depusă de către toţi angajatorii la Casa Teritorială de Sănătate, indiferent unde sunt
asiguraţi salariaţii lor.
Declaraţiile se depun până pe data de 25 ale lunii următoare.

Declaraţia ITM (anexa nr.7 )

Au obligaţia de a completa şi depune Declaraţia fiscală privind comisionul datorat

angajatorii prevăzuţi la art. 8 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor
încadrate în muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia fiscală se depune lunar la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază

teritorială îşi are sediul/domiciliul angajatorul, pâna la data de 25, inclusiv, a lunii următoare
celei pentru care este datorat comisionul.
. Declaraţia fiscală completată va fi depusă la inspectoratul teritorial de muncă însoţită de
formatul electronic al declaraţiei.
În situaţia în care declaraţia fiscală a fost completată eronat, respectiv conţine date
inexacte, incomplete sau care nu corespund realităţii, angajatorul are obligaţia să completeze o nouă
declaraţie fiscală, menţionându-se acest aspect prin bifarea rubricii „rectificativă”.
Aplicatia ITM Online este un portal ce ofera angajatorilor posibilitatea sa depuna declaratiile fiscale
lunare si declaratia inventar prin intermediul Internetului folosind un browser WEB:
Depunerea online a declaraţiei fiscale privind stabilirea comisionului datorat şi a declaraţiei
inventar se face după obţinerea de către angajator a "numelui de utilizator" şi "parolei" pentru acces.
Acestea se eliberează de către inspectoratul teritorial de muncă în a carui rază teritorială îşi are
sediul angajatorul, în baza unei împuterniciri) semnată şi ştampilată de reprezentatul legal al
angajatorului.

Conform prevederilor HG nr. 161/2006 cu completările şi modificările ulterioare, începând

cu data de 31 decembrie 2006, fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de
evidenţă a salariaţilor, în format electronic, şi de a-l transmite la Inspectoratul Teritorial de
Muncă în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul.
Registrul în format electronic se completează de către angajator cu ajutorul aplicaţiei
REVISAL distribuită gratuit de către Inspecţia Muncii. Pentru angajatorii care folosesc aplicaţii
informatice proprii de gestiune a datelor aferente registrului, se vor pune la dispoziţie structura şi
formatul de fişier care trebuie transmis la Inspectoratul Teritorial de Munca.
34
 Angajatorii au obligaţia de a transmite registrul în format electronic la inspectoratului
teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, după caz, astfel:
- până la data de 30 ianuarie 2007 pentru angajatorii care la data de 31 decembrie 2006 au în
vigoare cel puţin un contract individual de muncă, indiferent dacă acesta este suspendat sau nu;
- în termen de 20 de zile de la data încheierii primului contract individual de muncă pentru
angajatorii care la data de 31 decembrie 2006 nu au salariaţi;
- în termen de 5 zile de la data la care au intervenit modificări referitoare la elementele de
identificare a salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificatiei Clasificării
Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă,
data şi temeiul încetării contractului individual de muncă.
Fişe fiscale (anexa nr.8)

Fişele fiscale se depun de catre angajatori la unitatea fiscală in a carei rază teritorială aceştia
îşi au domiciliul fiscal sau sunt luaţi in evidenţa fiscală, dupa caz.
Sediile secundare ale angajatorilor persoane juridice, inregistrate ca plătitori de impozit pe
venitul din salarii, depun fişele fiscale ale angajatilor proprii la organul fiscal in a carui raza
teritorială sunt inregistrate sediile secundare respective.
In cazul in care, la data depunerii fişelor fiscale, sediul secundar este desfiinţat, depunerea
fişelor fiscale se va face de catre persoana juridica de care a aparţinut sediul secundar, la organul
fiscal in a cărui rază teritorială este inregistrată persoana juridică.
In situaţia in care, un angajat a lucrat in cursul anului fiscal la mai multe sedii secundare ale
aceluiaşi angajator-persoana juridică, se va intocmi o singura fişă fiscală care va fi depusă de sediul
secundar in evidenţele caruia figureaza la data de 31 decembrie a anului de raportare.
Termenul de depunere a fiselor fiscale este până in ultima zi a lunii februarie inclusiv, a anului
curent, pentru anul fiscal expirat.
Fişele fiscale se depun la organul fiscal competent, in format electronic, insoţite de un
borderou privind conţinutul acestora, semnat si ştampilat conform legii..
Formatul electronic al formularului se obtine prin folosirea programului de asistenţă elaborat de
Ministerul Finanţelor Publice şi se transmite organului fiscal competent pe dischetă..
Programul de asistenţă este distribuit contribuabililor gratuit de unităţile fiscale teritoriale
sau poate fi descărcat de pe serverul Ministerului Finanţelor Publice, la adresa www.mfinante.ro.
Angajatorii editeaza fisa fiscala in format hartie, in 2 exemplare:
- un exemplar, semnat si stampilat conform legii, se pastreaza de catre angajator;

35
 - un exemplar, semnat si stampilat conform legii, se inmaneaza angajatului.
Pentru persoanele fizice care incetează să obţină venituri din salarii sau asimilate salariilor in
timpul anului, angajatorii vor înmâna persoanei respective un exemplar al fişei fiscale, odata cu
definitivarea formelor de lichidare sau la încetarea raporturilor in baza cărora au fost obţinute
veniturile din salarii.
Fişa fiscală pentru salariaţii care au fost detaşaţi la o altă unitate, se completează de unitatea
care a încheiat contractele de muncaă cu aceştia. in situaţia în care plata venitului salarial se face de
unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi, angajatorul care a detaşat comunică angajatorului la care
aceştia sunt detaşaţi, date referitoare la deducerea personală la care este îndreptăţit fiecare salariat,
precum şi eventualele modificări al acesteia aparute in cursul anului.
Pe baza acestor date, unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi intocmeşte statele de salarii,
calculează impozitul si transmite lunar unitaţii de la care au fost detaşaţi informaţii privind alte
deduceri, venitul bază de calcul, precum si impozitul reţinut pentru angajat, in scopul completării
fişei fiscale.
Circulă:
- in format electronic, la organul fiscal competent, insoţită de borderoul centralizator;
- in format hârtie, in două exemplare listate, semnate si ştampilate potrivit legii:
- un exemplar la angajator;
- un exemplar la angajat.
Se arhivează: - la organul fiscal:
- formatul electronic, in arhiva de documente electronice;
- borderoul insoţitor, listat, semnat si ştampilat conform legii, la dosarul fiscal al angajatorului;
- la angajator in format electronic si pe suport de hârtie

CAPITOLUL 6
STUDIU DE CAZ PRIVIND REMUNERAREA PERSONALULUI LA
SC STARMOD SA SUCEAVA

6.1.Prezentarea firmei
6.2.Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind remunerarea muncii
36
6.2.1. Determinarea salariilor pe luna martie
În luna martie 2008, numărul scriptic de salariaţi era de 484 persoane, iar numărul mediu de
salariaţi a fost de 422,81 influenţat de numărul mare de persoane aflate in concedii medicale.
Fondul de salarii realizat in luna martie 2008 a fost de 417.792 lei, compus din:
• 410.059 lei salarii brute;
• 1.872 lei concedii medicale din fond de salarii
• 5.861 lei concedii medicale suportate din FNUASS.

Tabel 6.2.1 Calculul salariilor brute pe luna martie

Numele si prenumele Functia Formatia/ Salar Salariu Ore supl. Total
Nr. de Incadr. acord +sp.fid. realizat
marca
DORU VIORICA Conf. A2 106 580 1553 171 1724
ORHIAN GABRIELA Conf. A2-3795 580 1400 195 1595
DRAMBOI ANGELA Conf. A2-3901 570 1165 191 1356
IFTODI ELENA Conf. Croit A 570 1235 163 1398
4196
NASCU VASILE Banzicar Croit A- 590 1123 129 1252
2607
BOLOHAN ANGELA Conf. Croit A- 570 1014 151 1165
261

Salariul in acord se calculează pe baza producţiei obtinute in cursul lunii.Pentru fiecare

produs lansat in fabricaţie se intocmeşte procesul tehnologic care cuprinde toate operaţiunile
necesare pentru obţinerea produsului finit.
Fiecare salariat care participă la realizarea produsului finit in diferite faze de fabricatie, croit,
confecţionat, finisat, notează cantităţile executate precum şi numărul operaţiei executate din
procesul tehnologic.
In baza acestor” fişe personale” se intocmeşte la oficiul de calcul „ Lista realizărilor pe
mărci”, care se certifica de şeful de formaţie .
La salariul realizat in acord se adaugă sporul de fidelitate care este de 15% asupra tarifarului
de încadrare , pentru salariaţii care au o vechime in societate mai mare de 3 ani, orele suplimentare,
si sporurile de condiţii grele .
Calculul salariilor nete şi a restului de plată este redat in tabelul de mai jos
Tabel 6.2.2 Calculul salariilor nete pe luna martie
Numele si Total CAS Contr. CASS Venit Ded. Venit Impz. AV. Reţ. Rest

37
prenumele realizat 9,5% Somaj 6,5 net Pers. Bz. 16% plată
0,5% Calc.
DORU 1724 164 9 112 1439 160 1279 205 350 4 880
VIORICA
ORHIAN 1595 152 8 104 1331 250 1081 173 200 4 954
GABRIELA
DRAMBOI 1356 129 7 88 1132 210 922 148 200 4 780
ANGELA
IFTODI 1398 133 7 91 1167 210 957 153 200 4 810
ELENA
NASCU 1252 119 6 81 1046 400 646 103 200 4 739
VASILE
BOLOHAN 1165 111 6 76 853 230 742 119 200 4 649
ANGELA
Tabel 6.2.3. Calculul concediilor medicale pe luna martie 2008
AILINCAI CM CAS Somaj CASS Venit Ded. Impz. Salar Reţ Rest
ELENA 9,5% 0,5% 6,5% net Pers. net plată
LAURA
CONF.A2- 882 48 - - 834 250 93 741 4 737
Tabel 6.2.4.Baza de calcul CM Cod 14 -100%
LUNA Nr. zile lucrate Venit realizat
Septembrie 2007 20 892
Octombrie 2007 23 948
Noiembrie 2007 22 875
Decembrie 2007 19 824
Ianuarie 2008 21 888
Februarie 2008 21 871
TOTAL 126 5298
SUMA /ZI = 5298/126=42,0469 RON
42,0469 RON X 21 ZILE = 882 x 100% =882 RON

Tabel 6.2.5.Centralizator salarii luna martie 2008 (anexa nr. 9 )

Total Retineri Venit Total Impozi Alte Plati in Rest

Somaj CAS CASS
realizat net deduceri t retineri avans de
0,5% 9,5% 6,5%
plata
417.792 2.049 39.63 26.58 348.99 128.102 35.090 11.621 112.01 190840
9 5 4 2

Calculul contributiilor datorate de angajator

38
 • CAS angajator = 410.059 x19,5% = 79.962
• CAS baza FNUASS =7.070 X 19,5% = 1.379
TOTAL CAS ANGAJATOR = 81.341

• Şomaj angajator = (411.931-3.531) x 1% = 4.084

• CASS angajator = 411.931 x5,5% = 22.656
• Fond acc. muncă = (410.059+7.070) x 0,505% = 2.107
• Fond concedii medicale = 411.931 x 0,85% = 3.501
Prestaţii din FNUASS = 5.861
Sume de recuperat = 2.360
• Fond pers. hand.(5/19) = 3.590
• Fond garantare = (411931-3.531) = 1.021
• Comision ITM = 411.931 x 0,25% = 1.030
6.2.2.Înregistrare în contabilitate
Cheltuieli salariale luna martie
1) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, fondul de salarii brut

641 = 421 417.792

2) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, condedii medicale suportate din

fond salarii

641 = 421 1.872

3) Se înregistrează, conform statului de plata anexa , salarii colaboratori

622 = 421 1.190

4) Se înregistrează, conform statului de plata anexa ,retineri salarii colaboratori

421 = 444 190

39
 5) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, contribuţia unităţii la asigurările
sociale
- contribuţia unităţii la asigurările sociale:

6451.1 = 4311.1 81.341

6) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, contribuţia unităţii la fondul de

şomaj
- contribuţia unităţii la fondul de şomaj:

6452 = 4371 4.084

7) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, contribuţia unităţii la fondul de

asigurări de sănătate
- contribuţia unităţii la fondul de asigurări de sănătate:

6453 = 4313 22.656

8) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, contribuţia unităţii la fondul de

accidente şi boli profesionale
- contribuţia unităţii la fondul de accidente şi boli profesionale:

6451.2 = 4311.2 2.107

9) Se înregistrează, , conform centralizatorului de salarii, contribuţia unităţii la fondul de

concedii medicale
- contribuţia unităţii la fondul de concedii medicale

6451.3 = 4311.3 3.501

10) Se înregistrează conform centralizatorului de salarii, comisionul datorat de unitate la

ITM

40
- comisionul datorat de unitate la ITM:

635 = 447.7 1.030

11) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, fonful de garantare a creantelor

salariale
- fond de garantare:

635 = 447.11 1.021

12) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii, fond sustinere persoane cu

handicap
- fond pers. handicap:

635 = 447.12 3.590

• Reţinerile din salarii suportate de către salariaţi

13) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii , contribuţia personalului la
asigurările sociale
- contribuţia personalului la asigurările sociale:

421 = 4312 39.639

14) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii , contribuţia personalului la fondul

de şomaj
- contribuţia personalului la fondul de şomaj:

421 = 4372 2.039

15) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii , contribuţia personalului la fondul
de asigurări de sănătate
- contribuţia personalului la fondul de asigurări de sănătate:
41
 421 = 4314 26.585

16) Se înregistrează, conform centralizatorului de salarii , impozitul pe salarii

- impozit pe salarii:

421 = 444 34.793

17) Se înregistreză, conform centralizatorului de salarii , avansurile acordate

421 = 425 112.012

18) Se înregistreză conform centralizatorului de salarii, alte reţineri (rate, chirii)

421 = 427.99 10.444

19) Se înregistreză conform centralizatorului prestatii din FNUASS

4311.3 = 423 5.861

20) Se înregistreză conform centralizatorului de salarii , retineri din prestatii FNUAS,

respectiv impozit salarii

423 = 444 297

21) Se înregistreză conform centralizatorului de salarii , retineri din prestatii FNUAS,

respectiv ajutor somaj salariati

423 = 4372 10

22) Se înregistreză conform centralizatorului de salarii , retineri din prestatii FNUAS,

reprezentand alte retineri(rate, chirii)

42
 423 = 427.99 1.177

23) În data de 20.04.2008 se ridica numerar pentru plata chenzinei a II-a, conform ordin de
ridicare numerar(anexa nr.19 )

5311 = 581
190.800

24) În data de 20.04.2008 se achită cu numerar chenzina a II-a, conform statelor de plată

421 = 5311 186.419

25) În data de 20.04.2008 se achită cu numerar concediile medicale suportate din FNUASS,
conform statelor de plată (anexa nr. 12 )

423 = 5311 4.377

26) Se înregistrează salarii neridicate în sumă de 221 lei, conform chitantei nr 9172426
(anexa nr.20 )

421 = 426 576

27) Se achită, conform ordinului de plată nr. 01/20/04/08, (anexa nr. contribuţiile la bugetul de
stat datorate pe luna martie ( anexei nr. 21) asfel,
a) impozit salarii

444 = 5121 35.090

b) impozit colaboratori

43
 444 = 5121 190

c) fond persoane cu handicap

447.12 = 5121 3.590

28) Se achită, conform ordinului de plată nr. 02/20/04/08, contribuţiile la bugetul

asigurarilor sociale si fondurile speciale(bugetul consolidat) ( anexei nr. 22)
a) fondul de şomaj

4372 = 5121 2.049

b) contribuţia personalului la fondul de asigurări de sănătate

4314 = 5121 26.585

c) contribuţia unităţii la asigurările sociale

4311.1 = 5121 81.341

d) contribuţia unităţii la fondul de şomaj

4371 = 5121 4.084

e) contribuţia unităţii la fondul de asigurări de sănătate

4313 = 5121 22.656

44
f) contribuţia unităţii la fondul de accidente şi boli profesionale

4311.2 = 5121 2.107

g) fondul de garantare datorat de unitate

447.11 = 5121 1.021

29) Se achită, conform ordinului de plată nr.3/20/04/08, comisionul datorat de unitate la ITM
(anexa nr. 23 )

447.7 = 5121 1.030

30) Se achită, conform ordinului de plată nr. 16/20/04/08, ratele şi chiriile reţinute (anexa nr. 24 )

427.99 = 5121 11.621

Concluzii

Asistăm în ultimele decenii la o serie de fenomene şi procese ce caracterizează evoluţia societăţii umane în ansamblul ei şi care indică
faptul că ne aflăm într-o perioadă de mutaţii profunde, ce definesc tranziţia de la societatea industrială la un nou tip de societate: societatea
informaţională - societatea cunoaşterii. Rolul cunoaşterii este deci predominant în crearea valorii adaugate în cadrul economiei bazate pe cunoaştere.
În noua economie vom asista la câteva transformări importante privind munca. Prima şi, poate, cea mai importantă, vizează natura ei. Se
presupune că accentul va cădea din ce în ce mai mult pe gândire şi creaţie. Produsele create vor fi de natură intangibilă - informaţie şi cunoştinţe.
Piaţa forţei de muncă se va globaliza şi va exista necesitatea perfecţionării continue. Piaţa forţei de muncă va fi influenţată de efectul liberalizării şi
globalizării informaţiilor şi comunicaţiilor, în care tot mai multe activităţi sunt desfăşurate de „e-cetăţeanul“ societăţii contemporane.
Contextul european şi mondial impune României necesitatea stringentă de creştere a competitivităţii economiei. Este binecunoscut faptul
că avantajul competitiv al unei economii nu se mai bazează în prezent pe produse sau servicii, pe prezenţa unor resurse naturale sau pe particularităţi
geografice sau istorice. Avantajul competitiv se creează azi prin inovare, prin forţa de muncă de înaltă calificare şi prin folosirea pe scară largă a
cunoştinţelor, cu alte cuvinte, printr-o economie bazată pe cunoaştere. În acest context, crearea de organizaţii bazate pe cunoaştere rămâne un
imperativ pentru dezvoltarea, la scară naţională, a unei economii a cunoaşterii; ea este stringent necesară şi pentru afirmarea la niveluri de vârf a
creativităţii româneşti ca principală sursă de competitivitate şi identitate într-un mediu internaţional cu clare tendinţe de globalizare.

45
 De stat sau private, mari, mici sau mijlocii, din domenii de activitate diferite, toate companiile au un numitor comun: oamenii. De modul în
care aceştia se dezvoltă depinde succesul companiei. Este adevarat că rezultatele unui proiect de îmbunătăţire organizaţională care priveşte oamenii se
văd mult mai greu decât cele ale unui proiect care vizează retehnologizarea sau reducerea costurilor interne. Dar fiecare dintre aceste două procese au
în comun oamenii care le creează şi care le transpun obiectivele în realitate. De acest lucru s-au convins cei care au crezut că forţa unei companii stă în
tehnologia de ultimă ora sau în produse şi servicii de calitate.
Aceştia şi-au dat seama mai târziu că domeniul în care este necesar să acţioneze este constituit de resursele umane. Toate celelalte procese
nu sunt altceva decât rezultate ale muncii şi satisfacţiei oamenilor care constituie compania.
Dilemele vizând viitorul muncii şi ocuparea forţei de muncă se numără printre cele mai tensionate (arzătoare şi provocatoare) probleme cu
care se confruntă lumea de astăzi. Munca şi ocuparea forţei de muncă, sau activităţile productive, într-un sens mai larg, au drept scop sporirea avuţiei
naţiunilor şi crearea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. Nivelul, structurile şi eficienţa ocupării la un moment dat reflectă performanţele
macroeconomice, capacitatea organismului economic de a valorifica şi valoriza resursele disponibile, inclusiv umane şi forţa sa concurenţial
competitivă. Munca este considerată în majoritatea cazurilor, singura măsură a contribuţiei unui individ la activitatea productivă. Prin intermediul
muncii se stabilesc în mod preponderent contactele sociale şi tot astfel, îşi găsesc şi îşi definesc indivizii locul în societate. De asemenea, orice
formular oficial sau orice interviu legat de individ, conţine întotdeauna o întrebare referitoare la ocupaţia profesională şi care este în strânsă legătură cu
personalitatea, capacităţile fizice şi intelectuale ale fiecăruia. Majoritatea relaţiilor sociale pe care le avem cu ceilalţi sunt puternic dependente de
poziţia noastră în câmpul muncii. Cei mai mulţi oameni se identifică puternic cu locurile lor de muncă, parcurgând ani îndelungaţi de educaţie şi
trecând frecvent printr-un riguros proces de selecţie în vederea obţinerii unui anumit loc de muncă. Un loc de muncă bine remunerat va duce la
creşterea venitului şi de aici la creşterea nivelului de trai şi ocuparea unei poziţii sociale superioare.
Acest aspect al remunerării a fost surprins atât în partea teoretică a lucrării cât şi în studiul de caz abordat, întrucât, conform statisticilor
efectuate, se pare că este unul dintre principalele motive ale penuriei de personal calificat existente în acest moment pe piaţa muncii. Această penurie
este generată de migraţia forţei de muncă, migraţie ce are evidente efecte negative, generând crize pe piaţa muncii.
Deşi România este statul european care a înregistrat în ultimii patru ani cel mai mare salt al salariului minim, a cărui evaluare în euro arată
o creştere anuală cu 18% conform studiului privind salariile minime legale practicate în 20 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, publicat
de către Eurostat, ţara noastră ocupând penultima poziţie, în faţa Bulgariei.
Conform acestui studiu, salariul minim legal în România se ridică în 2007 la 114 euro pe lună, în timp ce pentru Bulgaria salariul minim
legal nu depăşeşte valoarea de 92 de euro pe lună.
Dar ceea ce îi motivează pe mulţi dintre cei ce aleg să emigreze este diferenţa foarte mare dintre salariul minim din România şi salariile
minime din celelalte state membre, valoarea maximă fiind de 1570 de euro, înregistrată de Luxemburg.
Pentru a rezolva problema penuriei de personal calificat, este necesară implicarea atât a autorităţilor cât şi a companiilor în găsirea imediată
a unor soluţii viabile, deoarece simpla majorare a salariilor poate avea efecte negative asupra dezvoltării economice din România, o astfel de politică
salarială având efecte directe asupra inflaţiei. Astfel, în scopul rezolvării crizei de pe piaţa muncii este necesară adoptarea unor decizii care să nu aibă
efecte negative asupra economiei.
În ceea ce priveşte implicarea statului, o posibilă soluţie ar fi efectuarea de investiţii care să ducă la rearanjarea sistemului de învăţământ în
funcţie de cerinţele pieţei. Nu trebuie şcolită populaţia, după care să fie trimisă pentru executarea unor munci necorespunzătoare calificării obţinute.
Trebuiesc găsite soluţii pentru a se putea face o finanţare a acelor şcoli de pe băncile cărora poate ieşi personalul calificat de care este nevoie.
O altă soluţie care presupune implicarea statului al reprezenta-o relaxarea politicilor fiscale în domeniul salarizării în sensul acordării
anumitor facilităţi, reducerii contribuţiilor.
De asemenea, implicarea tot mai intensă a companiilor şi acordarea de resurse în vederea realizării unui management al resurselor umane
cât mai eficient poate fi o altă soluţie viabilă.
Multe companii şi-au schimbat modul de gândire referitor la resursele umane de care dispun.
Managerii privesc din ce în ce mai mult angajaţii ca fiind însăşi compania respectivă, renunţând la ideea de considerare a oamenilor ca fiind simple
mijloace pentru atingerea scopurilor propuse (profit, cifră de afaceri, cotă de piaţă etc.). La ora actuală, managementul resurselor umane a devenit
realitate. Din ce în ce mai multe companii acordă o atenţie specială factorului uman şi elaborării unor sisteme de resurse umane eficiente care să
permită susţinerea tuturor celorlalte procese existente în cadrul unei companii.

BIBLIOGRAFIE

46
 1. Adumitrăcesei I. D., Niculescu Piaţa forţei de muncă: Teorie şi practică economică contemporană, Editura Tehnică, Chişinău, 1999
N. G.
2. Angelescu C., Ciucur D. Economia României şi Uniunea Europeană, vol. I, Editura ASE,
Bucureşti, 2005
4. Băcescu M., Băcescu – Macroeconomie intermediară, Editura All, Bucureşti, 2004
Cărbunaru A.
5. Dobrotă N. Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1999
Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 2001
6. Dorneanu V. Sistemul de salarizare în România, Editura LUMINA LEX, Bucureşti, 1999
7. Farkas Al. Economia de piaţă. Micro, Macro, Mondoeconomia, Editura Libris, Cluj-Napoca, 1996
8. Fodorea P. Managementul resurselor umane, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
9 Goga P. A., Mărginean Ş. Restructurare, ocupare şomaj. Teorii, idei şi soluţii pentru România, Editura Economică, Bucureşti,
2001
10, Ionescu V.,Gavrila E. Elemente de Macroeconomie,Editura Economica,Bucuresti1999
11. Manolescu Gh. Politici economice. Concepte, instrumente, experienţe, Editura Economică, Bucureşti, 2001
12. Moroşan I., Hurjui I. Contabilitatea practică, Vol. I, Editura Evcont Consulting, Suceava, 2006
15. Ristea M. Contabilitate financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005
16. Rotaru A., Bostan I. Sisteme de salarizare, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002
18. Staicu G., Capitalul uman şi creşterea economică, Editura ASE, Bucureşti, 2006
Angelescu C.
19. Tudorache S., Sendroiu C., Contabilitatea instituţiilor publice, Editura IRECSON, Bucureşti, 2005
Chitu A. G., Glavan M.,
Pitulice C.
20. Vîrjan D. Economie şi politici sociale, Editura All, Bucureşti, 2005
*** Acte normative necesare pentru armonizarea cu sistemul contabil al Uniunii Europene aplicabil în
România din 1 ianuarie 2003, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002
*** Norme metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune privind activitatea financiară
şi contabilă şi modelele acestora
*** Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, din 17/03/2000,
actualizată la data de 27 aprilie 2007
*** Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
*** Legea 53/2003 Codul Muncii al României
*** Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
*** Legea nr. 403/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de
protecţie a persoanelor încadrate în muncă
*** Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
*** Legea nr.387/2007 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008
*** Legea nr. 388/2007 Legea bugetului de stat pe anul 2008
*** Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor
salariale
*** Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

*** Ordonanţa de urgenţă nr.129/2004 pentru modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de muncă şi boli profesionale
*** Ordonanţa de urgenţă nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
*** OMF 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
*** http://www.europa.eu.int
*** http://www.infoeuropa.ro

47