Balaban Iuliana Eugenia

Psihologie
Anul III
Psihologie educațională
Efectele bullying-ului și influența acestora asupra
imaginii de sine a elevilor

1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE……………………………………...3 pag
2. CE ESTE BULLYING-UL…………………………..4-5pag
3. METODOLOGIA CERCETĂRI……………………5-7 pag
4. METODE DE CERCETARE……………………….7-10pag
5. CONCLUZIE………………………………………... 11 pag
6. BIBLIOGRAFIE……………………………………...11 pag
7. ANEXA ……………………………………………....12 pag

2
 INTRODUCERE

Am ales această temă deoarece elevii se confruntă tot mai des cu bullying în școală, în
mod direct sau indirect.

Dintr-un studiu realizat de “ Salvați Copii”, aflăm că 70% din copii au fost victimele
bullyingului în cadrul școlar.

România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat

fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii
de 11 ani care au recunoscut faptul că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna precedentă,
procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%”, potrivit aceluiași raport al Organizatiei
Mondiale a Sănătăți. În România mai mult de jumătate din elevii au fost supuși bullying-ului, ne
arată un studiu realizat la nivel național de Organizația Salvați Copii, în anul 2016.

„Dintre cei aproximativ 1.300.000 de copii care sunt în ciclurile gimnaziale și liceale,
400.000 sunt dați la o parte din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliți în public, 390.000 sunt
amenințați cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuți într-un mod repetat de către colegii
lor. Așa arată statistica directă a cazurilor de bullying, un fenomen complex, ale cărui urmări
afectează în acelaș mod victima, agresorul și martorul tăcut.”

3
 Ce este bullying-ul?
Ca verb, to bully înseamnă - a intimida, a speria, a domina, printre altele. „Bully” este o
persoană care își folosește puterea sa pentru a speria, intimida sau răni persoanele mai slabe
(Oxford Advanced Learners Dictionary, 2016).

Ori de câte ori un coleg agresează, discriminează sau umilește alți colegi, săvârșește
fenomenul de bullying, făcându-se agresor. Copiilor și adolescenților le plac mult să se joace, să
glumească. Unele glume sunt sănătoase, stimulează creativitatea și veselia. Altele însă rănesc
serios componenta emoțională și dă naștere traume ale personalității.

Victimele, în mod nomal, sunt elevii cu aptitudini sociale mai slab dezvoltate, așadar ei
devenind vulnerabili. Se poate spune ca avem două tipuri de “victime” - cei care agresează si cei
care sunt agresați. Vulnerabilitatea constituie starea de nemanifestare în prezent a unor factori
care pot duce în viitor la defavorizare, marginalizare.

Bullying-ul este una dintre cele mai complexe forme de comportament agresiv și
violență. Cu toate acestea, nu orice act de violență este o acțiune de bullying. Conform studiului
Organizației Mondiale a Sănătății privind comportamentul sănătos la copiii de vârstă școlară,
bullying apare atunci când un elev este necăjit regulat într-un mod care nu îi place, dar nu este
bullying atunci când doi elevi de capacitate sau autoritate similare se ceartă sau se bat. Nu este
bullying nici atunci când un elev este necăjit într-un fel prietenos sau glumeț.

Victima bullyingului, își acceptă rolul de victimă atunci când în jurul său nu se schimba
nimic, fenomenul se camuflează sub supravegherea adulților care iau parte la actul educațional în
cadrul școalar.

Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalte personae. Făcut în mod repetat,
care se manifestă fizic, prin agresivitate fizică sau se mnaifestă psihologic, prin provocarea unor
daune emoționale.
Instrumentele folosite de acest fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau chiar excluderea
socială.
Fenomenul de bullying poate fi stârnit de o persoană sau de un grup de persoane, implicând un
raport de putere neegal, deoarece victima, nu dispune de resurse pentru a se apăra. Victima este
4
într-o poziție de obicei vulnerabilă, care are anumite slăbiciuni de care bully-ul se folosi.
Victima manifestă incapacitatea de a se apărare și sentimentul de neputință.
Spectatorii sunt de asemenea și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar
dacă nu în mod direct.
Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită
intenționată care vizează producerea unor prejudicii unor persoane, cu diferite cauze care
determină noi forme de violență.

Metodologia cercetări

Scopul principal al cercetari

Scopul cercetării va consta în depistarea elevilor ce au fost victime ale bullying-ului, care
au fost bully sau martori ai acestui fenomen și descoperirea efectului acestui fenomen asupra
stimei de sine a elevului.

Obiectivele cercetării:
1. Tipuri de bullying;
2. Cauzele bullying-ului;
3. Efectele bullying-ului asupra stimei de sine a elevului, victimei;
4. Utilizarea unor metode şi tehnici adecvate de determinare obiectivă a creşterii stimei de
sine a elevilor cu stimă de sine scăzută.

Tipuri de bullying
Bullying-ul se manifestă sub forma a numeroase comportamente, a căror țintă este să
provoace suferință. Pot fi lovituri care se pot vedea, răni care pot fi pansate, dar sunt și lovituri ce
nu se văd, răni care nu știu să strige după ajutor.

5
 1. Bullying-ul fizic - cea mai evidentă formă de bullying este cea fizică, care include, dar
nu se limitează doar la, comportamente gen - lovire, pus piedică, îmbrâncire, plesnit,
distrugerea sau chiar deposedarea de obiecte personale. Deși intensitatea acestor
comportamente nu este de neglijat, ceea ce rănește cu prioritate copilul de astfel de
comportamente este frecvența cu care ele se manifestă, precum și faptul că sunt realizate
cel mai adesea departe de prezența unui adult cu rol de apărare.
2. Bullying-ul verbal - bullying-ul verbal, care conține, dar nu se limitează doar la,
comportamente repetate de tip - poreclire, tachinare, insultare, umilire, intimidare,
transmitere de mesaje cu conținut rasist este o calea prin care mulți copii experimentează
puterea cuvintelor de a provoca suferință.
3. Bullying-ul social - comportamentele de bullying tip social, în general ascunse, greu de
identificat, realizate cu intenția de a distruge reputația socială a unui copil și de a-l pune
într-o situație de umilință publică, conțin dar nu se limitează la minciună sau răspândire
de zvonuri umilitoare, realizarea de farse cu scopul de a umili, încurajarea izolării sociale,
bârfa, umilirea în public a unei personae.

Cauzele bullying-ului
De multe ori, agresorul adoptă violența ca o posibilitate de defulare și exprimare, fiind
adesea la rândul său abuzat sau neglijat.
Cauzele cele mai frecvent întâlnite care provoacă astfel de comportamente ale agresorului
pot fi:
1. lipsa de empatie,
2. egocentrismul,
3. orgoliul,
4. superficialitatea relațiilor umane și mai ales, expunerea și adoptarea unor modele de
comportament similare.
Bullying-ul nu este o etapă normală a dezvoltării copiilor și adolescenților și e considerat
ca fiind un fenomen ce precede comportamente agresive cu urmări mai grave.
De asemenea, bullying-ul poate contribui la formarea și menținerea unui mediu de teamă
și intimidare în cadrul școalar.

6
 Efectele bullying-ului
Acestea pot fi grave sau chiar fatale.
Se indică faptul că elevi, care sunt supuși în mod frecvent comportamentului abuziv,
prezintă risc de stres, îmbolnăviri și chiar sinucidere.
Victimele pot suferi pe termen lung probleme emoționale, de comportament, probleme
sociale, depresie, singurătate, stimă de sine scăzută, anxietate, o creștere a frecvenței
îmbolnăvirilor.
Acest fenomen, în general, lasă urmări fizice, verbale, raționale și chiar sociale.
Pe plan fizic - de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi și vânătăi.
Pe plan verba - țipete, amenințări, folosirea poreclelor, și insulte care aduc victimei o
stare de anxietate și neplăcere.
La nivel relațional – duce către izolare, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce
îi va afecta pe plan social, pentru că se vor închide în ei și se vor autoexclude.

Metode de cercetare
Metoda de cercetare folosită a fost chestionarul.

Grupul ţintă al cercetării a fost reprezentat de copii, din clasele V-VIII, din Liceul
Cobadin, Jud Constanța.

Metoda de cercetare folosită a fost ancheta pe bază de chestionar, după cum urmează:

- Chestionarul a fost aplicat pe un număr de 60 de elevi din clasele V-VIII, acesta a fost
aplicat în cadrul școli. Acesta urmărește să descopere persoanele victime ale bullying-
ului, bully și stima de sine a acestora.
- Chestinoarul a fost format din 17 întrebări, cu următoarele variante de răspuns:
a) Foarte des;
b) Des;
c) Rar;
d) Foarte rar;
e) Niciodată.

7
 Având următoarele întrebări:

1. Ai auzit până acum de cuvântul „bullying”?

a) Da
b) Nu
2. Dacă da, de la cine?
a) Părinți;
b) școală;
c) colegii;
d) de pe internet.
Cât de des ți s-au întâmplat următoarele:
1. Ai văzut cum un copil amenință un alt copil?
2. Să faci de rușine un alt copil?
3. Să ameninți sau să bați un alt copil?
4. Să răspândești bârfe sau să faci de rușine un alt copil?
5. Ai văzut cum un copil răspândește bârfe despre un alt copil?
6. Să strici intenționat lucrurile unui alt copil?
7. Ai fost făcut de rușine sau jicnit de un alt copil?
8. Ai văzut cum un copil amenintă un alt copil că îl va da afară din grup dacă nu face
cum zice el?
9. Ai fost îmbrâncit sau rănit ușor de un alt copil?
10. Ti-au fost stricate obiectele personale în mod intenționat de un alt copil?
11. Când sunt în grup nu îmi este teamă să îmi exprim părerea.
12. Consider că cei din jurul meu sunt persoane mai valoroase decât mine.
13. Am îndoieli în ce privește aptitudinile mele.
14. M-aș descrie ca find o persoană indecisă.
15. Consider că nu prea am cu ce să mă mândresc.

În procent de 100% au auzit despre bullying. Din cei 60 de elevii, 30 au auzit de la școală.
10 de la părinți, 5 de la colegi și 15 de pe internet.

La întrebarea numărul 1: 30 au răspuns - foarte des, 15 – des, 10 – rar, 5 foarte rar și 0

deloc;

8
 La a 2 a întrebare: 21 au răspuns foarte des, 11 des, 14 rar, 4 foarte rar și 10 niciodată;

La a 3 a: 8 au răspuns foarte des, 25 des, 12 rar, 7 foarte rar, 7 niciodată;

La a 4 a: 15 foarte des, 27 des, 12 rar, 5 foarte rar și 1 niciodată;

La a 5 a: 17 foarte des, 23 des, 11 rar, 9 foarte rar, 0 niciodată;

La a 6 a: 15 foarte des, 17 des, 23 rar, 4 foarte rar, 1 niciodată;

La a 7 a: 17 foarte des, 20 des, 13 rar, 8 foarte rar, 2 niciodată;

La a 8 a: 9 foarte des, 7 des, 27 rar, 16 foarte rar, 1 niciodată;

La a 9 a : 8 foarte des, 28 des, 11 rar, 13 foarte rar, 0 niciodată;

La a 10 a: 5 foarte des, 15 des, 23 rar, 16 foarte rar, 1 niciodată;

La a 11 a: 3 foarte des, 14 des, 27 rar, 12 foarte rar, 4 nicidată;

La a 12 a: 7 foarte des, 33 des, 12 rar, 5 foarte rar, 3 niciodată;

La a 13 a: 6 foarte des, 24 des, 15 rar, 7 foarte rar, 7 niciodată;

La a 14 a : 15 foarte des, 27 des, 7 rar, 7 foarte rar, 4 niciodată;

La a 15 a: 7 foarte des, 23 des, 15 rar, 12 foarte rar, 3 niciodată.

În urma chestinarului sau ajuns la următoarele concluzi:

– Bullying-ul nu este un subiect ce elevi nu îl cunosc;

– Toți au experimentat sau au văzut acțiuni ale bullying-ului;
– Stima de sine sau părerea acestora este afectată sau ușor afectată, este vârsta când au
îndoieli despre aptitudinile sale;
– În general persoanele ce sunt bully și aceștia la rândul lor au fost victime sau sunt victime
ale bullying-ului;
– Majoritatea au teama de ași exprima propria părere în grupuri, de teamă să nu fie judecați
sau excluși și pentru a fi acceptați în anumite grupuri ei acționează ca aceștia;

9
 Ca și metodă de a descoperi mai mult propria personă, de a-și cunoaște și aprecia
aptitudinile, am folosit un joc ca și activitate.

Stima mea de sine

Obiective:
 Descrierea propriei persoane
 Cântărirea aspectelor pozitive şi a celor negative
 Comunicarea de informaţii despre sine
Metodă: individuală, apoi pe grupe
Materiale necesare: fișele elevilor
Durata: 40 minute
Descrierea activităţii:
Acest exerciţiu oferă elevilor, cărora le este mai greu să se descrie şi să vorbească despre
sine, un fel de “ancore” pentru a-şi identifica calităţile şi defectele precum şi posibilitatea
măsurări a acestora prin însumarea adjectivelor pozitive şi a celor negative.
Elevi primesc o fișa ataşată exerciţiului şi va bifa adjectivele care-l descriu cel mai bine
pe acesta. Însumarea adjectivelor va oferi o oglindă a imaginii de sine a elevilor. Este
probabilitatea ca unii elevi să aleagă cuvinte negative. În acest caz se poate continua exerciţiul
solicitând colegului de bancă să bifeze adjectivele care consideră acesta că-l descriu şi elevul în
cauză va realiza acelaşi lucru pentru acesta astfel încât elevii să poată compara părerea lor asupra
propriei persoane cu părerea altora. Li se va cere elevilor să explice de ce au ales anumite
adjective şi nu altele.
Exerciţiul se poate desfăşura în grupe de câte 4 elevi în care fiecare completează fișa
individual, după care vor zice colegilor de grup ce au scris. Apoi se va discuta cu elevii despre ce
se poate face pentru a îmbunătăți anumite aspecte ale noastre mai puţin pozitive. De exemplu,
dacă un elev a bifat “singur”, se poate purta o discuţie despre “Cum putem să ne facem
prieteni?”. Se va evidenția importanţa unei imagini de sine pozitive.

10
 Concluzie

În concluzie bullying-ul este un fenomen foarte des folosit in Liceul Cobadin, majoritatea
au fost victime, agresori sau au fost martori, deci implicați indirect la acest fenomen. Elevilor, în
urma acestui fenomen de bullying, stima acestora de sine este scăzută, persoanele care sunt
agresori, aceștia acționează agresiv deoarce la rândul sau au fost agresați și supuși acestui
fenomen de bullying.

Bibliografie

1. Augusto Cury - Copii străluciți, părinți fascinanți, Editura For You, București (2011);
2. https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/protectie-impotriva-violentei/prevenirea-
violentei-in-scoala;
3. https://www.mediafax.ro/social/bullying-ul-in-scolile-din-romania-la-cote-alarmante-
avertismentul-organizatiei-mondiale-a-sanatatii-18087542;
4. Iulia Durac. „Fenomenul de bullying în școală. Exemple europene de bună practică”.

11
STIMA MEA DE SINE

Instrucţiuni: bifaţi cuvintele care vă descriu mai bine

- fericit - temător - lent

- sănătos - inteligent - bolnav
- bun - diferit - prost
- acceptat - simpatic - talentat
timid - interesant - prietenos
responsabil - elev bun - muncitor
trist - prea gras - puternic
slab - obişnuit - leneş
calm - de succes - ratat
curajos - singuratic - generos
comfortabil - inovat - singur
plăcut - urât - arătos
îngrijorat - frumos - drăguţ
mânios - rău - sensibil
bun voitor - bun scriitor - tăcut
isteţ - plictisit - nervos
neîndemânatic -prea slab - emotiv

____________Pozitive ____________Negative

12