Progresul spectaculos al radioastronomiei se datorează radiotelescoapelor din
ce în ce mai perfecţionate. Radiotelescopul receptează radiaţii cu lungimi de undă de la 1 mm până la 20 m. Are o antenă cu sistem reflector care o alimentează, un sistem radioreceptor şi un echipament de înregistrare. Unele dintre cele mai importante descoperiri astronomice din ultimul timp sunt: quasarii, pulsarii, moleculele interstelare si se datorează radiotelescoapelor. Oglinda acestora nu mai este o piesa optica ,ci o suprafata metalica de dimensiuni mult mai mari( 10 –25 m). La fel ca in optica , instrumentele cele mai performante sunt cele care au cea mai mare suprafata de captare . De asemenea se pot cupla mai multe antene cuplate la sute sau mii de km; ele nu functioneaza toate in acelasi timp, dar inregistreaza pe banda semnalele pe care le au captat si le combina imediat.
În cromosfera solară au loc erupţii solare care eliberează o enormă
cantitate de energie. Materia este proiectată în coroană şi particule de atomi accelerate până la viteze foarte mari unde sunt expulzate în spaţiul interplanetar. Aceste fenomene sunt însoţite de o emisie de raze x, de unde radio, şi, în cazul erupţiilor mai puternice, de lumină vizibilă. Când ajung în apropierea Pământului şi cad în atmosferă, în special deasupra regiunilor polare, creează aurorele polare. De asemenea ele perturbă propagarea undelor radio în jurul globului. Uneori ele produc chiar defectarea reţelelor de distribuire a electricităţii. Undele radio emise de Soare au lungimi de undă care cresc cu înalțimea stratului emisiv. Astfel fotosfera emite pe lungimi milimetrice, cromosfera pe lungimi centimetrice iar, coroana pe lungimi decametrice şi metrice. Coroana care are o temperatură de 1.000.000ºK emite şi radiaţii X. Alt grup de radiaţii electromagnetice de origine extraterestră este cel constituit din radiaţiile de sincrotron. Radiația sincrotronă este emisă de electroni cu viteză apropiată de cea a luminii care descriu mişcări spirale în lungul liniilor de câmp ale unor câmpuri magnetice foarte intense, existente în unele formaţii stelare. Radiaţia sincrotronă a fost identificată prima oară în radiaţia optică şi radio a obiectului ceresc de strălucire slaba, numit nebuloasa Crab. ROLUL Radioastronomia a adus noi cunostiinte despre soare,luna si planete, despre galaxia noastra si metagalaxie. A pus in evidenta forma spirala a bratelor galaxiei noastre, a adus date privind legatura dintre razele cosmice si exploziile de supernove in care iau nastere radiounde, a permis sondarea celor mai indepartate regiuni accesibile ale metagalaxiei.
RADIOTELESCOPUL MOBIL “GREEN BANK”
Este cel mai mare din lume si perfect manevrabil telescop radio. Telescopul Green Bank funcționează la lungimi de undă de la metru la milimetru. Este folosit pentru astronomie aproximativ 6500 de ore în fiecare an, 2000 - 3000 de ore pe an mergând la știința de înaltă frecvență. Telescopul se află lângă inima zonei liniștite a radio-ului național al Statelor Unite , o zonă unică situată în orașul Green Bank, Virginia de Vest. RADIOTELESCOPUL ALMA
ALMA este radiotelescop unic cu un design revoluționar, alcătuit din 66 de
antene de înaltă precizie, care operează la lungimi de undă de 0,3–9,6 mm. Din cele 66 de antene, 25 sunt europene, 25 sunt americane, iar 16 sunt japoneze. Prima antenă a fost montată în noiembrie 2009. Radiotelescopul a devenit complet funcțional și a fost inaugurat oficial la 13 martie 2013. ALMA va furniza date referitoare la apariția stelelor în Universul timpuriu și imagini detaliate despre formarea stelelor și planetelor. Aceasta permite, totodată, cercetătorilor să „vadă” dincolo de norii de praf cosmic ce blochează vederea telescoapelor optice şi să studieze astfel procesul de formare a planetelor. Este amplasat la 50km de San Pedro de Atacama, in N Chile.